Profesor yoga

Gregorian Bivolaru
,

AL1M£NTAT1A ~l T£RAP1A " NATVR1STA CV C£R£Al£ .

. I

f
.

~// J'jW
,

(jregorian

Bioottru.

Tehnoredaetare: •

Adrian Borean, Tinela Patrut.

Colaboratori: Dr, Mihaela Tantai?, stud. Diana Popa.

Descrierea ClP Ii. Bibliotecii Nationale a Romanlel BIVOLARU, GREGORIAN Afimentatia ~i terapia naturlsta cu cereale I Gregorian Bivolaru. - Cluj Napoea : Oakini, 2001. p. ; em. - (Steaua Divina). Bibliogr. ISBN 97~-85489-0-X 615.322:633.1

©
Toate drepturile

Copyright, 2001

asupra aeestei editii apartln autorului. Editura Dakini

ISBN 973-85489-0-X

Jil_(imentatia si terapia

nat uristii

cu cereale

AllM£NTAT1A

NATVR1STA

Majoritatea oamenilor din ziua de azi nu acorda prea rnulta importanta allmentatiel pe care 0 au ~i nici nevoilor organismului lor. Condusi de principiul placerii ~i satisfacerii nevoilor gustative, sedusl de reclamele facute in massmedia, oamenli consurna tot felul de produse alimentare cu un continut preponderent chimic, lipsit de orice valoare nutritiva ~i care este departe de a Ie oferi substantele necesare hranlrf ~i dezvoltarii armonioase a orqanisrnulul. Sa mai mult, .tebra' curelor de slabire, lmpinsa la extrern pan a la a lua medicamente care sa scada pofta de rnancare, a condus la 0 reducere grava a aportului de substante hranitoare ~i calorii. . Multora dintre oameni Ii se pare firesc sa consume orice aTimeht din marea gama de prod use expuse in galantare, atat timp cat ele satisfac placerea gustativa. Desl se ~tie ca majoritatea produsefor comerciale contin tot felul de substante chi mice, utilizate ca amelioratori de gust, afanatori, conservantl, . coloranti etc., putini sunt cei care sl-au pus intrebarea: _.Oare toate aceste substante chimice, pe care Ie ingerez zilnic, mai devreme sau mai tarzlu nu vor avea nici un efect negativ asupra sanata~ii rnele?", Cei care au cautat, au aflat din putinele articole publicate in presa, ca acestt aditivi interactioneaza cu organismul, provocand diverse dezechilibre, cum ar .fi: boli de piele, alergii, . , 'astm, boli cardiovasculare, boli ale tubului digestiv, cancer etc.

I·

'Biuoiaru

Desi unii au aflat, s-au lasat i,n continuare condusi de ideea .dlstreaza-te, traieste-ti viata", avand un regim alimentar haotic, la care se adauqa stresul ~i un mod de viata dezordonat. . Totusl, sa ne amintim ca in vremurile stravechi;: strarnosl! nostri- beneficiau de 0 sanatate mult mai buna ~i 0 viata mai lunqa. Tn cartile vechi, chiar antice, se porneneste despre oameni. ce atingeau varste de peste 100 ani, unii chiar 200~300 ani, ~i cu toate acestea ,aveau 0 sanatate pertecta, 0 inteligenta ~i 0 luciditate mentala rar intalnita in ziua de azi, mai ales la persoanele ce depasesc varsta medie de 65, ani. In secohil nostru pare a fi normal pentru unii ca de la 0 anumita varsta sa fli plin de boli ~i sa lncepl sa umbli din spital in spital, Cu to ate acestea, exlsta tn ziua de azi locuri unde oamenil, datorita unei alirnentatii bazate pe cereale, legume, fructe ~i lactate, a unei vleti linistite ~i a climatului sanatos in care traiesc, atinqo medie de varsta de 120 ani. Acesta \ este exemplul locuitorilor Hunziei, [inut care este 0 parte a Pakistanului de rasarit, dar care-spare ca 0 monarhie lndependenta de Pakistan, condusa de un rege. Oamenii din aceasta zona ating usor varsta de 100 de ani, tntr-o deplina activitate fizica ~i rnentala, iar barbatli din aceste I.ocuri ajung sa fie tall ~i la varsta de 90 de ani. 0 posiblla cauza care a contribuit la mentinerea unei aHmenta\ii sanatoase:' regell( Hunziei nu a aprobat ca parnanturile s~ fie tratate cu ingra~aminte chi mice ~i nici ca pomii fructiferi sa fie stropiti cu insecticide .. Prin acest stil de vlata, la acest popor bolile cardiovasculare, cancerul ~i bolile din oopilarie sunt in general necunoscute.
\ #

5'1Jimentatia si terapia naturistii

REGIMUL '0

cu cere.ale

LACTO-VEGETARIAN SANATOASA

ALiMENTATIE

Desi 0 rnoda in tarile dezvoltate, mai ale's printre marile vedete de cinema ~i televiziune, regimul lacto-vegetarian este privit la noi in tara ca 0 bizarerie, iar cei care-I tin, care nu beau ~i nu furneaza sunt etiohetatl ca fiind fanatici sau sectanti, desi de multe ori cei care folosesc aceste cuvinte- nici nu stiu exact ce ", sernnifica. Aceasta se datoroaza unei minime cunoasteri sau a .unei lipse totalede informare in acest domeniu. . Multi au auzitca produsele din carne contln proteine ~i ca fara aceste proteine nu se poate trai. Aceasta lnforrnatie-este incomplete, asa cum vern vedea Tn randurile ce urrneaza, Acest rnotivle permite sa se ascunda de 0 eventuala schirnbare in modul lor de viata ~i sa se amaqeasca in continuare ca nu .este absolut necesar sa renunte definitiv la. consumul de carne. Pentru cei care lupta cu indarjire, sustinand ideea ca proteinele din carne sunt indispensabile, Ie vorn spune ca soia ~i produsele din soia nu nurnai- ca au aceste proteine, dar continutul lor este mult mai bog at in. aceste substante decat orice alt produs din carne. lar diferenta de gust este foarte mica. De asemenea, carnea poate fi . tnlocuita cu succes de ciupercl, oua, lapte ~i cereale, care, la fer ca ~i soia, contin ~i 'alte substante nutritive ce nil se gasesc in carne. intr-un studiu realizat de' cercetatori s-a aratat ca e schimosii. care se hranesc preponderent cu carne, au.o medie de vlata de numai 28 de ani. Mai mult decat atat, cei care au in alimeritatia zttnica preparate din carne sufera de boli cardiovasculare, boll ale tractului digestiv, in nurnar mult mai mare decat cei care au un regim lactovegetarian, iar boli cum ar fi: guta, 'diabetul ~i cancerul sunt putin cunoscute in randul vegetarienilor.

,,

..f,'?
.

6'

(jregorian

'l3ivo[aru

. Cum se face ca cele mai multe l?i grele boli ajung sa se manifeste cu . recadere la consumatorii de carne? lata cateva raspunsuri la aceasta intrebare. Tn primul rand, la cateva zile dupa moartea animalului, carnea capata 0 culoare nesanatoasa, gri-verzuie, maslinie, datorita proceselor de putrefactie ce tncep dupa momentul sacrificar!i. Pentru a lmpiedlca aparitia degradarii, maril producatori de carne folosesc nitratl l?i conservanti, pentru a 0 face sa apara rosie, .asa cum 0 gasim in galantare. StudiHe efectuate au demonstrat ca acesti conservanti au un rol cancerigen. La acestea trebuie sa amintim l?i modul in care sunt crescute animalele in marile ferme. Ele sunt indopate cu tot felul de substante pentru accelerarea c'rel?terii l?i pentru dezvoltarea fibrei musculare. Astfel, I~ sunt inoculate mari cantitaf de hormoni, antibiotice l?i le suntadministrate alimente cu substante chi mice. In plus, animalele nu vad lumina zilei pana in ziua sacrtficaril. Pe langa aceste substante care se impregneaza in anurnite proportii in tesuturile animalului, se adauga 'l?i substantele toxice aparute III sacrificare, ca urmare a reactiilor biochimice ce apar in organismul animalului terifiat, ce se zbate pentru a-si apara vlata, Sa nu uitarn ca substantele respective nu mai au nici osansa de a fi eliminate din aceste produse l?i ca vor interactiona cu organismul uman odata ce au fost introduse in alimentatle. Bolile cardiova,sculare ce apar la consumatorii de carne sunt datorate in primul rand cresterii colesterolului in sanqe, in special ftactlunil LDL ("colesterol rau") aceasta datorita grasimilor animale bogate in AG saturati - care ajunqe sa se depuna pe peretli vaselor sangvine. Odata cu inaintarea in varsta, peretii vase lor se inqusteaza 7i.se riqidizeaza, ducand la aparitia ateroscierozei l?i a hipertensiunii.

.91Iimentatia si terapia naturistii

cu cere.ale

De asemenea, sistemul digestiv al omului este perfect adaptat pentru 0 vlata vegetariana. Dr. Williams Collins scria intr-un . articol din revista Medical Comiter Point: "Omul este inzestrat in mod evident cu 0 dantura ce se asearnana m~ deqraba cu cea a erbivorelor decat 'cu cea a carnivorelor; erbivorele au lnclstvli ascutlti pentru a tala iarba, molarii cu suprafata plata pentru a .zdrobi legumele ~i fructele, Tn timp ce caninii sunt scurf ~i rotunjltl, inapti sa sta~ie ~i sa striveasca carnea". La aceasta se adauqa faptul ca intestinul omului are 0 lungime de 3-5 ori mai mare de cat lungimea corpului sau, intocmai ca ~i lei erbivore. Astfel ca marii consumatori de carne i~i expun organismul unei "otravlri" indelungate, datorita descompunerii acsstor prodirse, ceea ce duce la Irnbatranirea prernatura a tractului intestinal. Acestea sunt doar 0 parte din efectele de ordin fiziologic pe care Ie produce consumul de carne. . In tratatele vechi, sanscrite, se spune ca mintea ~i stadiile ei de claritate sunt inftuentate de ceea ce rnancam. "A~a cum in putina cu lapte covasit particulele se ridica ~i forrneaza untul, tot astfel, atunci cand se consurna allrnentele, cele mai fine parti din acestea se ridica ~i se transtorma in substanta rnentala". (Chandogya Upanishad) Unii oameni au observat: singuri faptul ca atunci cand consuma alimente grele sau in cantltatl mari, rnlntea devine lenta, tncetosata, iar startle de somnolenta ~i lene sunt mult mai pregnante. Vegetarienii, in schimb, nu se confrunta cu astfel de stari. Caci, asa cum spunea ~i Pitagora, doar hrana vie ~i proaspata li poate- permite omului sa ramana sanatos, sa fie fericit ~i sa simta adevarul. .Nutritlonlstil din zilele noastre au ajuns ~i ei la concluzia ca 0 allmentatie bazata pe un regim vegetarian, la carese adauqa oua ~i lactate, acopera necesarul de substante indispensabile dezvoltarii armonioase a corpului ~i rnentinerii unei stari de sanatate perfecta atat din punct de vedere fizic cat ~i mental.

(jregorian

Biuolaru

..

,,

AllM£NTAT1A ..·.VN·R£M£D1V?
De-a lungul veacurilor, hrana a fost considerata ca un medicament cu mari poslbilltatt. Tn ultimul secol, ea a fost totusi lnloculta de produsele farmaceutice carora Ii se atribuiau virtuti mag ice. Ca urmare, omul a uitat' 0 mare parte din cunostintele pe care strarnosii sai Ie detineau privind utilizarea alirnentatiei in scopuri terapeutice. Este adevarat ca ideea dupa care orice aliment posed a proprietati farmacologice partlculare, ce pot fi exploatate pentru a atinge 0 sanatate buna, poate sa para totusi tnvechlta pentru secolul XXI, cand se cer dovezi stilntlfice riguroase. In urma cercetarilor tacute in intreaga lume, din ce in ce mai multi oameni de $tiinta descopera in ali mente noi .medicamente" toarte eficiente ". Cu siguranta in cornpozitla lor se gasesc substante chi mice c;apabile sa alinE1 ~'i sa previna rnulte dintre bolile noastre. Nu va ganditi la cuvantul aliment ca la niste plante sau substante vegetale exotice, ci chia~ la sensu I sau general, de "hrana zilnica", I .

.9l.£imer.riafia ~i terapia

nat~rista

cu cereaCe

~"

to\i cei care au' fost preocupati de, acest subiect - leqatura dintre allmentati ' ~i sanatate - au ajuns la urrnatoarels constatari: , 1. alimentele contin aqenti farmacologici ce actioneaza asupra organismulu' intocmai ca un medicament; 2. natura alirnentetor ingerate lnfluenteaza sanatatea celulelor noastre; 3. traditia populara in materie de dietetica are 0 intelepciune ce poate fi imediat v~rificata din punct de vedere stiintiftc: , 4. cercetatorii care au apelat la aceasta traditie populara au tacut corelatli intre anumite maladii ~i anuniite tipuri de allrnente: ei au descoperitca alimen'tele au uluitoare proprletati farmaceutice; 5. rnodlflcand putin regimul alimentar, se poate ajuta prevenirea ~i alinarea atat a bolilor acute, cat §i a celor cronice, cum ar fi infectlile, problemele cardiace,. hipo- §i hipertensiunea, cancerul, constipatia §i alte probleme gastrointestinale, ulcerele, artritele, bolile cutanate, cefaleea,. astenia ~i insomnia; 6. aceste noi descoperiri in domeniul farrnacoloqiei alimentare sunt de natura sa provoate 0 bulversare in obiceiurile noastre alimentare §i mai 'ales in rnentalitatile noastre; ele ne dovedesc ca este posibil.sa utilizezi hrana ca un mijloc de prevenire a bolilor, Natura ne-a pus la dispozltie, prin alimente, o farmacopee de 0 gama §i 0 complexitate inimaginabile: produsele naturale au efecte laxative, tranchilizante, betablc cante , antibiotice, anticoagulante, antidepresive, antialgice, hi'pocole,sterolemiante, antiaclde, expectorante, analgezice, descongestionante, antiinflamatoare, hipotensoare; totodata ele pot fi remedii_ contra raului de mare, de lnaltirne §i de rnaslna, aqenti anticancerigeni, antloxidantl. contraceptive, vasodilatatori §i vasoconstrictori.: agen,i antiulcerosl §i insulinoreglatori. Lista rarnane in contlnuare deschlsa, Avantajul acestor rernedll naturale este acela ca, pe langa rezultatele benefice, ele nu au efecte secundare. Sa luam un exemplu: se §tie ca iaurtul are proprietatea de a reface functiile imunitare mai bine ca orice alt medicament recomandat in acelasi scop; el opreste . mai rapid diareea ca oricare aft antldlarefc clasic §i pentru a ridica nivelul de HDL (colesterolul bun), ceapa este mai eficace decat cea mai .mare parte dintre medicamentele normals prescrlse in cardiologie; de altfel ea a fost numita recent "medicament rniracol". Preparatele pe baza

10

(jregorian

r.Bipo{aru

e usturoi sunt comparabile cu aspirina in ceea ce priveste efectele de stopare forrnarii cheagurilor de sanqe, care ar putea produce crize cardiace !iii congestii erebrale. . co toate acestea, nu va sfatuirn sa va limitati la un singur aliment sau sa recurqeti la un singur tip de alimentatie, cu scopul de a preveni sau trata 0 boala sau pentru a va rnentlne sanatatea. Diferitele tipuri de allrnente care ne sunt puse la dispozitte asiqura un aport bogat !iii diversificat de substante, cunoscute sau mai putin cunoscute, indispensabile sanatatii noastre, !ii'i acesta este motivul pentru care trebuie sa avem un reqirn bogat !iii varlat. iNTOARCERE
.

CATRE

VIITOR

Noua rnoda !iitiintifica repune allmentatia pe locul tntal, loc care, pentru un timp, pe scena medicinei a fost cvasimonopolizat de produsele farmaceutice. Cu mii de ani in urma.. medicina tntretinea cu allmentatia 0 relatie privilegiata, asa cum atesta gravurile in piatra !iii papirusurile gasite, ce dateaza de 4000 ani i. H. Aceste documente prescriu alimentele ca remedii la nurneroase boli cunoscute. Hipocrate, tatal medicinei moderne, spunea ca medicina !iii alirnentatia sunt nedisociabile, iar in culturile orientale se pune un mare accentpe legatura dintre alimentatie !iii rnentinerea sanatatii, prevenirea ~i vindecarea bolilor. Tendinta rnoderna de a stabili 0 linie stricta de dernarcatie intre hrana !iii medicamente este un .fenomen cu totul recent !iii dureaza de putin timp, daca este sa-l gasim un IQC in istorie.

. 521._{imentatia ~i terapia

naturistii

cu cerea[e

11

Este dificil sa extragi I o sinqura substanta I chlrnica din farmacopeea naturii, iar in v momentul in care ai reusit aceasta, ea nu are aceleasl proprietati farmacologice ca ~i atunci cand se afla in extractul de planta. Un extract este 0 substanta provenind dintr-o planta zdr oblta ~i care pastre aza integritatea structurii sale chimice. in ace st sens, dr. Farsworth spunea: "Sa presupunem ca facem un extract dintr-o planta care este folosita in general ca remediu pentru insomnie. Extractul vegetal brut, injectat animalelor de laborator, Ie va induce sornnul. Daca vorn urrnart sa lzolarn compusli acestui produs ~i sa spunem ca gasim vreo 10, se poate foarte bine ca 5 din ei, izolati, sa provoace somnul, in timp ce ceilalti 5 sa rnentina starea de veghe. Ca planta induce somnul sau nu, depinde de proportiile in care ea contine acestl cornpusl, precum ~i de interactiunile dintre ei." Co~cluzia unantma a cercetatorllor a fest aceea ca orice substanta izolata dintr-o olanta nu va da aceleasi rezultate ca $i atunci cand ea actioneaza alaturi . de cellalti cornpusi ai plantei din care provine. Acest lucru s-a observat ~i pentru vitamine, minerale ~i fibre. De exemplu: pectinele extrase din mere erau date animalelor, pentru a Ie scadea nivelul de colesterol. Dar s-au obtlnut rezultate mult mai bune daca Ii s-a oferit pulpa fructelor. De asemenea, medicii canadlent , recoinandau celor suspecti de cancer la stomac ingerarea zilnica de vitamina C (1 gtzi), tnsa s-a observat ca, la cei care consumau circa 100 mitzi sue proaspat de portocale, riscul de a ave a cancer la stomac era de doua ofi ~i· [umatate mai mic.

12

(jregorian

Biuoiaru.

,
POlAR1TATll£ Y1N ~l YANG,
NOTIUNI GENERALE

Conform traditlei orientale, intreaga manifestare este supusa celor doua forte fundarnentale- antagoniste, dar complementare, cunoscute sub numele de yin ~i yang, lunarul ~i solarul, Aceste principii se tntrepatrund in perrnanenta ~i se cornpleteaza, asa tncat orice lucru sau fenomen din Univers nu este tncarcat doar cu energie yin sau doar cu energie yang, evolutia fenornenelor realizandu-se in functie de' predorninanta unuia din cele doua principii. Forti! fundarrtentala yin este centrifuqa, (-), ferninlna, ea se manifesta expansiv, este sursa Hnistii, a calmului, a Intunericutui, a frigului. Forta yang, (+), mascullna, centripeta, se manifesta in contractle, este sursa sunetului, a cl.inamismului, a caldurli ~i a lurnlnll, YIN-ul (-) ~i YANG-ul (+) rezulta uneori unul din altul: tinuturlte reci, care au predorninanta yin (-), genereaza aparitia plantelor cu predominanta yang (+); similar, plantele care cresc in regiunile predominant calduroase unde predornlna energia 'yang (+) sunt yin (-). Respectarea principiului yin (-) ~i yang (+) tnsearnna vlata, armonie, fericire, nerespectarea lor 'Insearnna boala, suterinta, haos, moarte. Pentru cel care cunoaste principiile yin (-) ~i yang (+) ~i reuseste sa rnentina echilibrul lor permanent, precum ~i armonia in manifestarea acestora, intregul Univers devine cea mai lnalta scoata de Intelepciune. YIN !iiI YANG iN ALIMENTATIE

In tradltia orlentala se considera ca filnta urnana i~i poate polariza ~i armoniza intreaga structura respectand un anumit mod de allmentatie, conform principltlor fundamentale yin-yang. Astfel, 0 fiinta preponderent yin (-) va urmari sa consume alimente cu 0 predornlnanta energetica yang (+), iar 0 fiinta preponderent yang (+) va urrnari sa consume alimente cu 0 predorninanta energetica yin (-), pentru 0 depllna arrnonlzare a sa. Pentru aceasta insa, alimentele ~i bauturile trebuie sa fie perfect naturale, neprelucrate industrial cu diferite substante chimice de sinteza ~i netratate artificial. 0 allmentatte echilibrata din punct de vedere al energiei yin-yang, in conformitate cu structura sa, ii va permite fiintei urnane sa-sl rnentlna 0 stare de sanatate permanenta ~i va rezista mult mai bine in fata unor impuritatl, otravuri, stres-uri sau frustrari generate de aceasta lume.

·,
.9l1imentatia

fi terapia

naturistii

cu Cerfa[e .

13

in societalea de azi principiile yin-yang sunt iqnorate.j iar in lume .. occidentala aceste notiuni nici nu sunt cunoscute. Totusi, in Codul lui Manu, . unul dintre cele mai vechi coduri de Ieqi, se spune ca fericirea !;li pacea durabila nu pot fi obtinute' in lipsa unei altrnentatil echilibrate, ca urmarecei mai multi oameni prezinta 0 predominanta energetica intr-un gens sau altul. Acest lucru indica un dezechilibru ce se refiecta prin diverS'e boli atat fizice, cat !;li psihice !;li mentale. Fiintele umane cu un' 'exces de yin, cazul cer mai des lntalnit, au 0 tendinta catre lene, comoditate, se ingra!;la foarte user, ajungand obeze, corpullor devine rece, acurnuleaza user apa in tesuturi, iar cand excesul de yin (-) este prea mare, fiin\a devine extrem de receptlva la influentele din mediu, apar tulburarile psihice, hatuclnatille. La accentuarea acestor stari contribuie !;li rnajoritatea alimentelor consumate de populatie, care sunt predominant yin (-). Fiintele umane cu un exces de energie yang (+) sunt slabe, chiar Ie este dificil sa se lrnplineasca din punct de veder.e fizic, sunt agitate, nervoase, au pielea uscata. Ele se confrunta cu hipertensiune, febra, dureri, spas me, contractli.

.!\,

·4

'"

'"

14
~

.,'

(jregorian

tJ3i'l!o[aru

Persoana armonloasa, care prezlnta un echilibru intre tortele yang (+) i;>iyin ) se rernarca prin constructla ei flzica i;>ipsihica echilibrata in mod ideal. Ea se unoaste prin aceea ca este ratlnata, civilizata, plina de noblete, tnteleapta, rnodesta, Ierrna, iertatoare i;>icornpasiva. Ea are 0 respingere instinctiva fata de tot ce este impur, rau sau tulburator, aducand, oriunde se afla, buna inteleqere i;>idragostea de lntelepciune. \ Urmatoarele fenomene sunt expresia acestor torte.

YIN
Fiinta Tendinta Miscare Structure Directie , Sens Temperatura Greutate Element subtil ))..tom Reactie Element Elemente chimice Femeie (YIN aparent) Expansiune, dilatare Centrifug Spatiu Orizontal Descendent Rece I Usor , Apa Electroni Acid Anorqanic Potasiu, Calciu, Sulf, Hidrogen, Clor,Siliciu, Carbon, Argint, Galiu, Germaniu, Mangan, Zinc, Fluor, Strontiu, Plumb, Aluminiu, Cobalt, Molibden, Staniu Vegetal Legume, fructe Cu continut crescut in apa Radacina A,C,PP Parasimpatic
!

YANG

Barbat (YANG aparent) Contractie Centripet Timp Vertical Ascendent Cald Greu Foc Protoni (nucleu) Alcalin (bazic) Organic Sodiu, Oxigen, Azot, Magneiiu, Arseniu, Litiu, Fosfor, Fier, Mercur, Uraniu, Neon, Crom, Nichel, Cupru, Paladiu, Aur

Lumea vie Veqetale Alimente

t

Partea plantei Vjtamine Sistem nervos vegetativ Metabolism, Tensiune Forme Tinut Anotimp Diverse

Animal Cereale Cu continut scazut in apa Partea aeriana 81 82, 86, 812, D, E, K Simpatic Catabolism Hipertensiune Colturoase Tropical

Anabolism , Hipotensiune Rotunjite Rece : lama Dispersat, lmprastiat Cloroflla Spermatozoid

Vara
Concentrat, Ovul focalizat

Hernoqlobma

.9lfimentatia

fl.

ierapia naiuristii
\

cu cereale
Cer Soare Zi
Activitate

15

Parnant

Luna
I

Noapte Pasivitate

I 'I

.,

16 Va oferim un scurt tabel cu predominentele roduselor din cereale: Leqenda:

PREDOMINANTA YIN (-) Simplu, obisnuit YIN (-) TT Dublu, accentuat YIN (-) TTT Triplu, extrem YIN(-) .

. (jregorian
yin-yang

tBivo[aru
§i

ale cereelelor

PREDOMINANTA YANG (+) Simplu, obisnuit YANG (+) Dublu, accentuat YANG (+) ........... Triplu, extrern YANG (+)

... .......
.
/

Predorninanta

Y A N G

...

......
I

~ .........
y I N

Denumire romaneasca grau integral orez integral orz integral ovaz integral porumb iritegral secara inteqrala grau bulqaresc gri~ din qrau integral malai din porumb , complet orez expandat paine neaqra hrisca . mei orez Basmati orez semidecorticat , amarant sorg germeni de cereale orez salbatic porumb dulce porumb zaharat cereale germinate faina alba de grau painea alba cu drojdie paste fainoase din taina alba produse de patiserie din faina

Parte utilizata seminte serninte serninte serninte serninte serninte seminte

Denumire

latina ~ .

Triticum aestivum Oryza sativa Hordeum vulgare Avena sativa Zea mays Secale cereale' Triticum vulgare

seminte serninte serninte serninte sernlnte seminte seminte serninte seminte'

Fqgopyrum esrulentum Panicum milliaceum Oryza sativa Oryza sativa Amaranthus retroflexus Sorghum vulgare Zizania aquatica Zea mays var, rugosa Zea mays var. sacharata

TT

.........
..

JUimentatia

si terapia

natutistii cu. cereale 7

17

REGIMUL OSHAWA NR.

Este cel mai jsever, dartotodata cel mai eficient regim indicat de dr. George Oshawa, avand 0 eficacitate maxima in toate bolile produse de excesul de energie yin (-), perrnltand astfel.o echilibrare rapida a fiintei, din punct de vedere energetic (yin-yang). Regimul consta in a consurna, pe 0 perioada de 10 zile, exclusiv cerealele: orez, grau, mei, hri~ca, combinate sau nu intre ele, in orice proportle, fierte sau coapte. in cazul unor boli severe se recornanda perioade de regim -succeslve cu 0 pauza de maxim 5 zile intre doua grupe, timp in care se pot consuma ~i alte alimente, de preferinta tet yang. Este posibil ca, intr-un astfel de regim, sa apara la unii reactii fizioloqice , . mai neplacute, datorita unei purificari masive a corpului. Important este sa nu se lntrerupa seriile de regimuri, deoarece aceste aspecte neplacute vor disparea in scurt timp si vor fi inlocuite de un metabolism mult tmbunatatlt ~i. de o noua condltie trupeasca. ' Actiunea acestui regim este extrem de purificatoare, detoxifiind corpul fizic ~i cdnferind 0 limpezime ~i claritate considerabila rnlntll. Secretiite hormonale sunt reglate, iar tenul devine curat ~i lumincis. Ochii sunt stralucitori ~i fiinta simte 0 inexplicabila forta ~i pofta de vlata, straine ei pana atunci. Reamintim Iaptulca in .acest regim se consuma doar graLi, orez, mei, hri~ca (fierte in apa sau coapte, cu putina sare) ~i absolut nimic attcevat Ca itchid, trebuie sa se consume doar apa ~i, numai in cazuri exceptlonale, macerat ' de busuioc. in cazul tratarii unor boli grave, 'cane sunt folosite remedii naturiste, aceste remedii vor fi luate ~i in timpul regimului Oshawa. Retete pentru reqimu] Oshawa: Grsu copt Se spala foarte bine graul ~i se pune in tigaie, cu sare ~i apa, atat cat sa-l acopere. Se tasa la foc tare pana se evapora apa, dupa care se arnesteca continuu. Este foarte important ca focul sa fie putemlc, pentru ca bobul sa fiel crocant ~i nu tare. Se coace pana cane graul i~i schirnba user culoarea ~i este user de mestecat. Ideal intr-un astfel de caz este folosirea unei tigai de teflon sau a unui ceaun de fonta.

18

'

(jregorian

13ivo[aru

Hri§ca §i mei copt ', " Se procedeaza analog, cu precizarea ca trebuie coapte fara a fi umezite in p ealabil. Supa de orez cu galu§te de grEw Dintr-o cantitate mica de faina de grau integral, apa ~i sare se face 0 coca moale (mai moale decat cea pentru turtite) ~i se lasa fa inmuiat 15-25 minute. Din aceasta se fac galu~tele de rnarirne mica, care se, pun in apa clocotita cu sare. Se fierb circaf O minule, dupa care se adauqa orez sau faina de orez. Terci de grEw §i orez Se pune apa cu sarela fiert. Cand clocoteste, se toarna, "in ploaie", faina din grau inlegral ~i faina de orez, pana obtineti conslstenta dorita. Atentiel $i graul ~i orezul se umfla la fieri, astfel lncat va Irebui sa lasa\i compozitla mai moale. Se fierbe circa 20-30 minute. Turtiie din grEw Se rnacina fin graul (cu ajutorul unei ra~ni\e mecanice sau eleclrice), pana devine ca 0 faina. Se face 0 coca din apa, sare ~i faina de grau complet. Se lasa circa 2 ore la Inrnuiat, dupa care se fac turtite care se coc in ligate, ulei, la foc mic. Se recornanda ca turtitele sa fie cat mai subtlri, ~e procedeaza analog penlru 'hri~ca. De asemenea, se pol face turtite ~i dinameslecul fainii de grau cu faina de.hrisca. Se pot face ~i din fa'ina de grau complet in care se lncorporeaza cateva linguri deorez fiert. Se face un aluat mai moale in acest caz. Suqararn ~i urrnatoare!e comblnatii: orez fiert cu faina de grau copl, mei sau hrisca coapte, grau fieri cu faina de orez copl ~i hri~ca fiarta cu faina de hrisca sau grau. Evident, tnsa, ca cea mai mare eficacitale 0 au atunci cane nu sunt tratate termic. Urrnatoarele retete of era avantajul ca se evita fierberea cerealelor . .# Terci de hrlsca: se macina hrisca, pana se obtine 0 faina fina. Se to arna apa clo cotita (putln sarata) peste ea ~i se arnesteca . .# ' Se spala hrisca. Se toarna apa clocotita (putin sarata) peste ea. Se rasa la inmuiat, pana cand bobul de hri~'ca devine moale. , Paine "harica" (consurnata de calugarii isihasti): Faina cornpleta de grau se arnesteca cu apa, formandu-se a pasta moale; se lasa la lnmuiat 7 ore. Se fac turtite foarte subtiri :;;ise lasa sa se usuce la soare.

tara

.9l.fimentatia

si terapia

naturistii

cu cere ale

19

C£R£Al£l£
. UN ALIMENT UNIVERSAL.
Motto: "SiDumnezeu a spus: lata, va dau toata iarba ce face samanta de pe toata tei« pementutii; §i tot pomul ceare rod cu samanta In e!. Acestea vor fi hrana' voasrra." (Facerea 1.29) in zilele noastre graul, orezul, porumbul ~i meiul sunt cerealele cele mai consurnate in intreaga lume, In Iimp ce secara ~i hrisca, foarte putin, inainte ca schlmbarile ~i cucerlrile economice sa stearqa frontierele, fiecare cereala era preponderent legata de 0 lara sau de un continent: gra.ul, in \arile occidentale; orezul, in Asia; porumbul, in America de Sud; meiul (~i sorgul), in Africa.

STRUCTURA

TRANSFORMARE

Toate cerealele au 0 structura asemanatoare (de la exterior catre interior): 1. 0 coaja nurnita pericarp, bogata ill celuloza ~i herniceluloza, vitamine ~i saruri minerale; 2. un germen, care contlne lipide, protelne, vitamine ~i saruri minerale; 3. un miez (eruiosperms), compus din amidon ~i putine proteine. Cerealele nu pot fi consumate ca atare ~i sunt supuse, deci, la diferite tratamente. in primul rand Ie este Indepartat pericarpul, care este foarte rezistent la preparare ~i greu de digerat pentru stomacul uman. Din motive strict economice, Ie este eliminat ~i germenul care contine lipide ~i rancezeste repede daca este lasat in sarnanta sau in faina. Ceea ce rarnane este miezul, mai mult sau mai putin eliberat de 'inveli~u':ile sale, supus tratamentelor, care varlaza in functie de destinatia sa. Astfel ca Tn Occident, graul este in special-consurnat sub forma de faina ~i
«

"

~2~O~~~~~~~~~~~~~~q~r~e~g~O~r~ia~n~~~~i~V~OC

ls. Orientalii lasa graul la germinat, apoi il usuca sl-l zdrobesc, obtinand stfel bulgur (cunoscut la noi sub denumirea granovit).' Orezul se consuma sub forma de boabe, dar se foloseste §i, sub forma de gri§ §i faina. iN DECURSUL RAFINARH

Valoarea nutritionala a cerealelor variaza in functie de tratamentele la care sunt supuse. Cu cat sunt mai prelucrate, cu atat e.le au mai putine vitamine, sarurl minerale §i fibre, deoarece toate acestea sunt concentrate in lnvelis §i in germen. In evul mediu, familiile boqate consumau delicatese obtinute din faina alba, iar saracii erau nevoiti sa se rnulturneasca doar cu paine neaqra. Odata cu .dezvoltarea clvllizatiei", au aparut morile din ce in ce mai performante, pentru a obttne 0 fail'ja din ce in ce mai alba, §i metode de rafinare sofisticate, toate acestea in detrimentul sanata\ii oamenilor. Totusi, orioare ar fi lratamentul aplicat, cerealele i§i pastreaza aproape intreg continutul de glucide, deoarece acestea .sunt concentrate majoritar in miez. PROPRIETATILE NUTRITIONALE

-" Cerealele contin 70-77% glucide, ele fiind din acest punct de vedere cel mai bun furnizor al acestulelernent nutritional, principala sursa de energie. Amidonul este' 0 glucida complexa, cornpusa dintr-o multitudine deIanturi moleculare de glucoza. In cursul digestiei, aceste molecuie se separa §i se disperseaza in fluxul circulatiei sangvine, de unde sunt preluate §i sunt folosite in functie de necesltati. . _it Cerealele contin in medie H-12% proteine, dar acestea nu sunt la fel de perforrnante ca §i proteinele animale (obtinute din lactate §i oua), deoarece Ie lipseste un aminoaoid esentlal, lizina. Aceasta rru are importanta cand hrana este variata, deoarece lizina se gase§te in produsele de orig'ine anirnala, dar devine o problema in cazul regimului strict vegetarian, unde toate aceste produse sunt excluse. • . _it Toate cerealele contin potasiu, 'magneziu, fosfor, calciu, fier, vitaminele din complexul B, mai ales vitamina B1, §i fibre, in cantitate variata, in functie de' tratamente.' Vitaminele A, C §i 0 Ie gasim in cantitati extrem de mici sau deloc,

GLUCIDELE

"

Glucidele, numite ~i "hidrali de carbon", furnlzeaza cel mai rapid energia esentiala de care avem nevoie in fiecare moment. Acestl cornpusi contin atomi de carbon, hidrogen ;;i oxigen (de unde ~i denumirea mai veche de hidra\{ de carbon). Glucidele simple nu contin mai mult de doua molecule, in timp ce glucidele complexe, mai numeroase, contin lanturi de molecule. Glucidele sunt prezente in zahar, cereale, legume ~i fructe, ~i, in cantitatl mici, in lapte, Dupa alimentele de origine ele au diferite nume: lactoza este glucida din lapte,

Y1Iimentapia

~i terapia' naturistii

cu cerea{e

21

fructoza este glucida din fructe ~I zaharoza este glucida din zahar etc.; arnidonu este 0 qlucida cornplexa ~I se gase~te in cereale,

o SURsA

ENERGETICA

in cursul digestiei, ele se transforma in molecule de qlucoza - glucida cea mai slmpla, constitulta dintr-o singura molecula. Transportate desanqe, moleculele de .glucoza sunt distribuite catre miliardele de 'cetule ale organismului, aducand in. permanents energia necesara functionarii. Glucidele sunt cvasistocate in ficat ~i rnuschi, sub forma de glicogen. Acest glicogen este uti I atunci cand glicemia (nivelul glucidelor din sanqe) scade sub 1 g. Orice persoana are nevoie de glucide, fie ca este yorba Oe un sedentar, fie ca este Vorba de un sportiv. IA.tunci cand corpul nu-si primeste ratia de calorii din glucide, ne atentioneaza: ni se face foanie ~i apare dorinta de a manoa. Cel mai bine este sa ne aslqurarn aportul de glucide din alimente foarte pure, cum ar fi fructele, mierea 'sau cerealele, ~i nu din produse mult prelucrate ~i Iridujcite cu zahar, Excesul de glucide, daca este tnsottt de un ;xces de lipide, poate fi nefast,

GLUCIDELE
.

l?1ACTIVITATEA

CEREBRAL:A
I

Glucidele furnizeaza energie tuturor celulelor, lnclusiv celor ale crelerutut, care consurna cei mai mull. ' Toate functiile (sunt de pendente de diferiti 'neuromediatori, secretaf in creier, ~i care transmit inforrnatlile tuturor celulelor ce compun sistemul nervos.

22
.,.t .

yregorian

Bivoiaru

SEROTONINA Activitatea psihica, umorul, somnul, satietatea sunt influentate de un neuromediator, numit serotonlna. Acesta este fabricat in creier, pornind de la un aminoacid, triptofanul. Pentru a ajunge in creier, acesta are nevoie de ajutorul unui hormon: insulina, secretata de pancreas ~i care este absolut necesara utillzarii glucozei de catre celule. Pancreasul fabrlca aceasta insulina sub efectul glucidelor prezente in sanqe: tndata ce alimentele cu glucide au ajuns in gura, apoi in intestin. celulele nervoase detecteaza prezenta lor i?i .atentloneaza" pancreasul, care va reactiona 'lnstantaneu. Astfel, indirect, glucidele sunt necesare secretartl acestui neuromediator atat de important, ca serotonina. Aceasta exotica, in parte, senzatia de bine pe care o avem cand rnancarn ali mente dulci sau dificultatea de a adormi cand cina nu este prea bogata in glucide. Remediul bunicii, care consta in a bea 0 cana cu lapte blnelndulclt pentru a , adormi, se dovedeste a nu fi lipsit de fundament. Cateva fructe uscate, bogate in glucide vor avea acelasi efect.

PROPRIETATILE

MEDICINALE

ALE CEREALELOR

Spectaculoasa elevare a nivelului de trai din cea de-a doua [urnatate a secolului XX a avut, printre altele, doua consecinte: 1. 0 scadere a consumului de prod use cerealiere; I 2. 0 crestere a trecventel rnaladiilor ' numite "de civlltzatle": cancer, obezitate, diabet, hipertensiune, hipercolesterolemie, :boli cardiovasculare. Explicatia este slrnpla: . .# Cheltuielile energetice cotidiene n-au incetat sa scada, in urma rnodernizarf !ii rnecanlzaril. Exercitlul fizic a devenit 0 activitate anexa !;li de timp liber, .# . in paralel, alirnentatia s-a modificat. S-a renuntat la vechile alimente - paine inteqrala, cereale - simple !ii ieftine, ~i que i-au hranit pe strarnosil nostrl timp de secole. Ele au fostInlocuite de allele, mai scumpe, malqustoase ~i care au devenit accesibile tuturor (carnurile. mezelurile, branzetunle). Astfel ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, 73% din 'protetnele consumate in tarile""

JlIimentatia

~i terapia natuTistii cu cerea[e

23·

occidentale proveneau din vegetale, pe cand in 1985, ele nu depaseau ma mult de 28%. Or, alimentele care contin proteine vegetale, cum ar fi cerealele, nu contin sau contin prea putine lipide, in timp ce acelea care ne furnlzeaza proteine anirnale sunt boqate ~i in astfel de substante, ceea ce Ie face greu de digerat. • Printre altele, industria agroalimentara a inundat plata cu 0 rnultitudlne c., produse sofisticate foarte dulci sau/si foarte grase, cu un continut redus in glueide complexe ~i fibre, accantuand astfel dezechilibrul produs de vlata rnondena. Cu toate acestea, in [arileJcarte dezvoltate, care suporta corisecintele lrnprudentel lor (bolile numite "de civilizatie" platite scump in bani ~i vietl umane), tendintele par a se inversa. Nutritionistii ~i dieteticienii recornanda consumul de paine inteqrala, ca in trecut, ~i 0 alimentatie naturista. Acestia au observat ca, pe langa faptul ca cerealele sunt 0 sursa bogata in substante necesare organismului, ele contin anurnlti constituenti ce ajuta la mentinerea starf de sanatate ~i chlar la vindecarea anumitor boli. Astfel, de Rosemary K. Newman, doctor in stiinte la Universitatea statului Montana, a descoperit ca orzul ~i ovazut, spre exemplu, au un puternic etect anticolesterolemiant, datorita beta-glicanilor solubili din structura lor. De asemenea, porumbul contine anumite substante ce reduc riscul de cardiopatii $i carii dentare. Foarte important este faptul ca, in urma studiilor, s-a constat ca cerealele contin inhibitori de proteaze ~i antioxldanti, cu rolul de -a inactiva substantele carcinoqene. Adeptit regimurilor naturiste chiar au obtinut anumite rezultate in tratarea unor boli canceroase, recornandand 0 allrnentatie bazata numai pe cereale (ex: regimul Oshawa). Cancerul, alaturl de maladiile inimii ~i tulburarile mintale, este una dintre cele mai d.evastatoare boli ale secolului. Cancerul este cu precadere 0 boala extrem yin (-), de aceea este cu putinta a fi tratat respectand principiile despre care am vorbit in aceasta lucrare, apeland la 0 alimentatie puternic purificatoare ~i extrem yang (+). lar in acest sens ajuta foarte mult regimul nr. 7 al dr. Oshawa, acest regim fiind bazat exclusiv pe cereale. Despre vlrtutile terapeutice si despre alte secrete ale cerealelor vorn vorbi in randurile ce urrneaza.

f'

24

(jregorian
.

Bioolaru

C;RAVl
(TRITICUM AESTIVUM, sin. TRmCUM SATIVUM, . sin. TRITICUM VULGARE, tam. GRAMINEAE)

Graul ocupa cele mai mari suprafete din aqrlcultura, productia anuala a acestor terenuri situandu-se la aproxlrnativ 450-470000000 tone. EI este cunoscut inca din neolitic, originea sa aflandu-se in Asia Centrale, Asia Mica, Bazinul Me'diteranean !iii Etiopia. ' Stand la originea a numeroase produse derivate (faina, gri!ii), el a capatat rapid intaietate asupra celorlalte cereale, mai dificil de utilizat in scopuri de panificatie. in tarile industrializate, rn secolul al XIX-lea, urbanizarea a provocat utilizarea aproape exclusiva a graului; pentru fabricarea painii. Din 1915, consumul graului in alimentatla omului s-a diminuat constant, simultan cu scaderea consumului de paine. in anul 1925 consumul de paine era de 400 g/ zi, in timp ce in anuJ 1982 el scazuse la numai 170 g/zi. Astazl sunt cunoscute doua specii de gn~u: )It Griiulcom,un sau gliiiul moale (fam. Gramineae, Triticum aestivum, ssp. vulga're) - specia cea mai raspandlta in culturi, numit in general graul de paine, este cunoscut la noi .ln tara sub mai multe denumiri: grEw cerneu, grau de primevere, grau de toemne, grau alb, grau rusesc s.a, )It A doua specie este griiul tare (Triticum durum, fam. Poaceae), numit la noi erneut; ghirca, grau turcesc, este utilizat sub forma de gri!ii !iii pentru fabricarea pastelor alimentare.

JlLfimentatia I'
Totusi, aminoacid ambele esential

.fi terapia
.

naturistfi

cu cerea{e

25',

",

tipuri de grau, ca majoritatea cerealelor, sunt lipsite de u (Iizina) sl, ca' urmare, orice produs obtinut din qrau va ave

aceasta carenta.

'

AMINOACIZII Aminoacizii sunt constituentil de baza ai proteinelor. in organismul uman sunt 20 . de aminoacizi fundamentali care se gasesc in toate proteinele. Cei mai multi dintre ei se pot forma unii din altii: cand unul dinei lipseste, din diverse motive, organismul if fabrica dintr-o parte a altui aminoacid, ce este disponibil. Totusi exista 9 (dupa unii autori ar fi in numar de 11) aminoacizi, numiti .aminoacizi esentiali", care nu pot fi' produsi de organism, ei filnd indispensabili unei functionari corecte a organismului. Singura rnodalltatede a-i introduce' in corp este hrana, Pentru ca sinte"za proteinelor sa poata avea loc tntr-o celula, este necesar ca toti aminoacizii sa fie prezenf in acelasi timp. Daca unul dintre aminoacizii indispensabili este absent, intreaga sinteza a proteinelor ce necesita acest aminoacid nu va avea loc, deoarece corpul nu stie sa stocheze aminoacizii, nici proteinele. Daca unul dintre aminoacizi este deficitar, va exista 0 carenta pentru sinteza de proteine, producandu-se dezechilibre mari in organism. . Acesti arninoacizi e sentlali sunt va/ina, /eucina, izo/eucina, treonina, feni/a/anina, tizine, metionina, triptofanu/ §i histidina (dupa alIi autori, ar mai fi cisteina §i tirozina). in cazul nostru, cerealele au 0 deficienta de lizina i?i metionina. Acesti aminoacizi se gasesc din abundenta in produsele lactate, dar i?i in legume i?i fructe. De aceea, este bine sa cornbinarn intr-un mod cat mai armonios posibil aceste allmente.s,

Va oferim tabele \cu continutu! in vita mine, eminoecizi, minerelesi alte substente existente la 100 g grEw §i diferite sortimente de produse obiinute din gn!ju: GRAU COMPLET beta-carotene total carotenolzi vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina 20 20 459' 107 5,10 1,18 269 6 87 1 380 4,05 510 620 700 290 4,08 I-Ig I-Ig I-Ig I-Ig mQ mg IJQ . I-Ig IJQ mg I-Ig mQ mg mg mg mg
Q

VITAMINE

B, B2 B3 B5 B6 B8 B9
alfa-tocoferol beta-tocoferol total tocoferoli

Vi,t. E

AMINOACIZI

alanina arginina acid aspartic cistina acid glutamic

26 ~~~

(jregorian

'Biuolarti

~-,

- .~~/
I

_/
720 280 540 920 380 220 640 1,56 710 430 150 410 620 390 29 29 280 1,10 76 42 600 58,16 2,8 380 990 50,75 20 24 711 472 75 51 69 40 8,01 381 128 38,36 3,67
mq mq mq mq mq mq mq
Q .-

.
AMINOACIZI

AMINOACIZI ACIZI GRA$I

CARBOHIDRATI

PURINE

FOSFOLIPIDE

STEROLI

"MINERALE ,

qlicina histidina izoleucina leucina Iizina metionina fenilalanina orolina serina treonina triptofan tirosina valina 'acid palmitic acid stearic acid palmitoleic acid oleic acid linoleic acid linolenic fructoza~.lcroza amidon celuloza acid poliuronic acid fitic total purine adenina ouanina total fosfolinide fosfatidilcolina fosfatidiletanolamina fosfatidilinozitol total steroli beta-sitosterol sodiu potasiu magneziu calciu mangan

mq mq mq mq mq mq mq mq mq

a ma

mg

ma a a

mg mg mg mg mq mq ma ma ma mq mq mg mg mg mg mg

.9Uimentapia si terapia naturistii

fier cobalt . cupru zinc nichel crom molibden fosfor clor fluor iod bor seleniu silicon

cu cereale
331

27
mg

~~'
~ 1:tL! iJg iJg mg iJg· iJg iJg mg mg iJg ng iJg iJg mg

~~---------+--~'2---r--~~1~
459 2,69 34 3 40 341 55 90 600 463 3,35 8
I

MINERALE

yregorian
beta-caroten caroten total vitamina B1 vitamin-a B2 vitamina B3 vitamina B5 vitamina B6 vitamina B8 vitamina B9 alfa-tocoferol Vit. E beta-tocoferol total tocoferoli alanina , arginina acid aspartic cistina acid glutamic _gIicina histidina , izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina . prolina serina treonina triptofan tirosina valina acid miristic acidpalmitic acid stearic acid palrnitoleic 'acid oleic acid linoleic acid linolenic glucoza fructoza sucroza rnaltoza amidon celuloza acid fitic

'Bioolaru.
"j.Jg IJg IJg 1-19 mg mg I-Ig' IJQ IJQ mg IJg mg 9 9 mg . Q Q mg mg 9 mg mg mg 9 mQ mg mg mg mg mg mQ mg mg mg 9 mg

AMINOACIZI

.
.

ACIZI GRA$I
1

CARBOHIDRATI

"

5,5 5,5 650 510 17,7 2,5 729 44 195 1,61 827 9,53 1,07 1,23 1,46 390 3,59 1,32 440 770 1,12 ~ 720 • 250 650 1,14 900 590 250 460 880 10 690 40 20 710 2,2 160 '90 50 1,75 30 13,43 9 3,61

mg_
mg 9 mg

9 9

naiuristii

cu cereale

29

STEROL!

MINERALE

total steroli sodiu potasiu magneziu calciu manqan fier cupru zinc cram fosfor

121 2 1,39 590 43 3,7 3,58 1,55 13,3 5 1,29

mg mg

9
mg mg mg mg mg mg . ~g
-,

ZEAMA DE TARATE DE GRAU

7 linguri de tara\e se lasa peste noapte tntr-un litru de apa, Apoi se strecoara printr-un tifon. Zeama rezultata este foarte bogata in, vitamine din eomplexul B. Este foarte indicata in stari de oboseala prelungita, surmenaj, periciade de examene pentru studenti ~i diverse boli, pentru refaeerea organismului. Cantitatea rezultata se bea in cursul unei zile de catre 0 persoana, Se poate adauqa, cuoa dorinla, ~i punn sue de lamaie sirniere.

""lfi
~

30

(jrego:rian
PROPRIET.cqILE MEDICINALE ALE GRAULUI:

/Bioolaru.

l'

Actlunl: antidiuretic (semintele}, antiinflamator (radacina), antimicrobian (radacina), diuretic (redecine), emotlent, laxativ, nutritiv, reconforiant, remineralizant, tonic . general. . lndlcatlt: , AFECTIUNI » Intertrigo AFECTIUNI CARENTIALE NEUROLOGICE » Demineralizare » Iritatii cutanate ,» Ateciiunt neuroAFECTIUNI . » Peneritiu musculare CHIRURGICALE » Prurit » Ateciiuni » Abces » Scabie neurologice (in genAFECTIUNI DERMATO» Sensibilitatea pielii_ VENERICE eral) la femeile isterice » Atectluni » Afectiuni ale AFECTIUNI ENDOCRINE, dermatologice (in sistemulul nervos » Atectiuni endocrine general) vegetativ (in general)" » Acnee ALERGII AFECTIUNI » Eritem » Uriicarie HEMATOLOGICE • APARATCARDIOVASCULAR » Erizipel ~ Anemie » Afectiuni cardiace (in » Furunbu! AFECTIUNI MALIGNE general) » Cancer (In general) (turunculoze} » Ateroscleroze AFECTUNI METABOLICE ~ Impetigo APARAT DIGESTIV » Diabet zaharat » tntectii cutanate » Afectiuni digestive » Obezitate purulente (in qenerel) (in general)

:~:;::;:~:a::e ~ Litiaza biliara ~ Cotite (coJita membrenoese etc.) ~ Constlpeile cronies ~ Diaree » ;.. ~ ~ Dispepsie Dureri epigastrice Hemoroizi Meteorism

te~a~i:i:i~:Urista ~ Retentie ~ ~ ~ ~ urinere

BOLIINFECTOCONTAGIOASE

cu

cer:

::: IM

MUS!~LAR

,.

~ Ateciiuni musculare

neuro-

Antrax Difterie Dizen.terie Febra titotae

SISTEM OSTEO-ARTICULAR

>, Eniorse '~ Reumatism

ALTE SEMNE ~I SIMPTOME

~ Viroza respiratorie ~ Tuberculozii

INTOXICAT,II~I AGENT,IDE MEDIU

APARATGENITAL

~ Adenom de prostets ~ Fibrom uterin ~ tmpotente ~, Prostatita ~ Sterilitate ~ Tuse sexuala

~ Arsuri
ORL

~ Laringita

PEDIATRIE

~ Rahitism '
PSIHIA'TRIE

~ Asfixie prin inecare cu apa ~ Astenle fizica ~ D'uren retosterna Ie ~ Escorietit ~ Febra ~ Insomnie ~ Tenesme
ALTE INDICATII

APARAT RESPIRATOR APARATURINAR

> Atectiun! renale (in general) ~ Cjstita ~ lntectll urinare (in general)

"" ~ Depresie psihica N~ evroza ~ Psihastenie

I

~ Tumeiectil
~

five

Atectiunl degenerat,a

SARCINA, NA.,. R.,.I'" "'TE E LAUZIE

,,

~ Convelescen

~ Ala-ptare ~ Sa.rcina
UZINTERN

~ Ciestere
po

Ingrijirea
A

parului

Pulberea de tarate de grau, cate 1-2 linguri, se poate adauqa in mancare, in caz de anemie, colite, constipeti«: jt in caz de constipatie se poate folosi urmatorul amestec lexetiv: tarate de grau, frunze de slrninlchle, volbura, in parti egale, administrat sublingual, cate 2 9 in 2 doze, seara, la un interval de -2 ore . .JI , Macer9tul preparat dintr-un purnn de tarate la 1 litru apa de izvor sau apa rninerala se recornanda lin caz de tuse, viroze resptretorie rebet«, febra. Daca se adauqa 3-4 galbenu!?uri crude (se adrninistreaza 200-250 mila 4-5 ore) este foarte eficace in caz de dizenterie persistenta !?i tenesme . .w in caz oeconstipetie cronies la -copii !?i batrani se recornanda macerat preparat din tarate de grau, 2'Iinguri la 500 ml apa: se lndulceste usor §i se serveste ca 0 mancare-tla copiii mici) sau ca desert, dupa masa, Este un foarte bun laxativ . .w in caz de impotenta sexuala se recornanda apa de tarate, 11ingural cana, 3 cani pe zi.
.# ,If In caz de prostatita ~i adetiom de {:!rostata, precum ~i in caz de reieniie urinere se adrninistreaza apa de grau, preparata astfel: 250 9 grau rnacinat se rnacereaza timp de 12 are intr-un vas de sticla, apoi se strecoara. in criza, se adrninistreaza 150 ml dirnineata pe stomacul gol, timp de 3 zile. in cazuri

,',

32

(jregorian

13ivo(aru
100 ml

onice se face 0 cura de 3 saptarnani, de 2 ori pe an, adminlstrandu-se pa de gral:J dlrnlneata, pestornacul gal. .

.# Se recornanda boabele lncoltlte: se pune la lncoltit pe vata sau pe sugativa urneda a man~ de boabe de grau. Se lasa la temperatura camerei 12 zile. CaM coltii au oIungime de 2-3 mm, se pun la uscat. Se iau zilnic 2-3 lingurite. Este .un bun tonic general pentru copii ~i batrani, precum ~i un bun sedativ. Se CIa~i la convelescenti, femei /auze §i care alapteaza, rahitici, in caz de enemie, tuberculozii. \ .# in caz de insomnie se pot consurna: musli din caise taiate (sau mere, piersici, pere) in amestec cu grau lncoltit, fulgi de ovaz, lapte ~i miere naturala .

.JI

'Graul lncoltit este recomandat

~i ln. caz. de impotente

,sexuala, 2-3

linguri/zi.
.# Alta metoda' de preparare a graului lncoltit: se spala graul ~i se pune intr-un recipient cu apa calduta. Se lasa 24 ore, se clateste ~i se pune lntr-o farfurie adanca, avandu-se grija sa fie rnentinut mereu umed. Se clateste in fiecare zi. Graul va germina (apare un mic punctalb Tn 2 zile, vara, ~i cel mult In patru zile, iarna). Graul tncoltit nu se pastreaza, ci se prepara in fiecare zi. Se iau cate 2-3 lingurite/zi, mestecate bine. Cura nu trebuie sa depaseasca 15-20 zilela fiecare 2-3' luni. Nu serecornanda celor hipertensivi! .# Se recornanda amestecul din 100 9 grau tnccltit, trecut prin rnasina de rnacinat, 25 9 miere naturale, 25 9 nuci (sau ulei de rnasllne pentru hepatici §i biliart) ~i 500 9 fructe, pentru 0 rnasa. ' , .# Tarfltele, cate 1 lingura, eventual amestecate cu putlna miere naturale, luate Tn timpul meselor, se recornanda contra constipeiiel §i colite/or. Au rol In .prevenirea cancerului de colon . .# in caz de obezitate. se recornanda inlocuirea totala a graului preparat (paine, paste tainoase etc.) cu grau lncoltit sau terci de cereale . .# in ~az de /aringita se recornanda '3 linguri tarate la 1 litru apa de izvor sau apa minerala. Se rnacereaza 10-12 ore, apoi se strecoara, se adauqa 3 linguri de miere naturale. Remediul vindeca laringita lntr-o sinqura zi. Maceratul se' consurna in 5-6 prize . .# in caz de rahitism se recornanda apa de tarate. Se beau 2-4 cani pe zi.

UZExTERt'I

in caz de iibrom uterin se recornanda cataplasme calde cu tarate de grau. Se umezesc taratele de grau cu putina apa calduta ~i se apllca pe abdomen. Efectul este amplificat daca se adauqa 10 9 iedera ~i 10 9 cirnisir (pulbere) .
.# ,

.# Pe plagile de erizipe/ ~i escoriatii, ebces, arsuri se pun cataptasrne preparate cu faina ~i apa de izvor sau apa rninerala, schirnbandu-se periodic . .# in caz de peneriiiu, abces, plagi 6e pot pune local cataplasme cu serninte de grau rnacinate, inmuiate 'cu aoa de izvor sau apa rninerala, cu lapte sau cu macerat de nalba ori de serninte de in.
,.#

Se aplica saculef cu tarate lncalzite. pe locurl dureroase, pe articu/a(iile

.'

terapia

reumetice, in caz de junghiuri, dureri de 'stomac, couce, in caz de asfixie prin inecare cu apa, pentru a readuce la normal circulatla sanqvina, Saculetii se schimba qat mai des . Pentru femei, pentru a preveni mstreete !?i a grabi cresteree pariJlui, prevenind csaeree lui, se recornanda macerat preparat din tarate de grau: 150 9 la 500 ml apa de izvor sau apa rnlnerala. Se strecoara, !?i se adauqa in apa calda cu care se va spata parul (0 treime din macerat pentru 1 litru de apa) .

.*

.# Clismele cu macerat preparat din tarate, 100-200 9 la 1 litru apa de izvor, bine 'strecurat, sunt emoliente. .
.I Se rnacereaza 2 kg tarate proaspete in 5 lttrt.apa de izvor sau apa rnlnerala, Apoi se strecoara, !?i apa strecurata seintroduce in apa de baie. Se recornanda in caz de reumatism. . ,

.#' Grauntele de grau constituie LIn remediu encient contra bolii impetigo. Se pune pe 0 tabla de fier inro!?ita in foc 0 mana de graunte de grau, care dupa , cateva secunde lasa un lichid, cu care se ung, de 2 ori pe zi, timp de cateva zile, zonele afectate.· Contraifldicatii

U/cere !?i cancere gastrice, colite ulceroase !?i tuberculoese, cancer de intestin, apendicita, hemoreqie digestiva, colecistita. Diabeticii !?i obezli nu vor consuma mai mult de 150 9 paine pe zi, iar sedentarii nu,vor consuma mai mull de 500 9 pe zi. . I

34

(jregorian

'BivoCaru

GRAVl MOAl£ (CARNAV)

Productia mondiala de grau moale (carnau) este in crestere constanta, principalele tari exportatoare -fiind SUA, Canada, Australia §i Argentina. Franta este una dintre primele exportatoare de faina. , Graul, care nu este 0 cereala tipic afrtcana, repreztnta 74% din importurile de cereale in Africa; aceasta vine din faptul ca ajutorul alimentar (furnizat de tarile industrializate) a generat obisnulnta utillzarii acestei cereale. _ . . Din graul moale se obtin: faina pentru paine, 'germenii de grau §i bulgurul (grarlOvif). Faina alba este obtinuta prin rnaclnarea graului §i tndepartarsa ., taratetor (pericarp, germen, faina inferioara), Faina cornpleta confine tnsa toate elementele graului, mai putin stratul exterior celrnai grosier. Ca urmare, falna cornpleta este cu mult superioara din punct de vedere nutritiv Iain!i albe, deoarece confine toate mineralele, vitaminele, proteinele, glucidele §i fibrele din sarnanta de grau; tama alba confine doar glucidele din miez.
,

•
~Cimentatia ~i terapia t,tatuiistacu cerea[e
FAINA INTEGRALA (COMPLETA) DE GRAU

Va oferim tabele cu continutu! In vita mine, aminoacizi, minerale substeme existente In diferite sortimente de faina de grEw (Ia 100 g): beta-carotene total carotenoizi vitamina B, vitamina B2 vitamina B3 vitamina B5 vitamina B6 vitamina Ba vitamina B9 alfa-tocoferol Vit. E beta-tocoferol total tocoferoli -, alanina arginina acid aspartic cistina . acid glutamic qlicina histidina izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina _prolina serina treonina

35.,
IJg IJQ IJg IJQ mg

§i alt ...
.

VITAMINE

AMINOACIZI

triotofan
CARBOHIDRATI
'-

, MINERALE

tirosina valina amidon celuloza sodiu potasiu calciu magneziu fier cupru zinc molibden fosfor bor

5,3 5,3 470 170 5 1,2 460 8,3 50 1,6 800 4,4 490 600 660 250 3,75 630' 250 520 860 350 210 590 1,57 740 390 150 370 600 58,7 2,5 2 290, 41 3,35 4,04 370 2,6j 45 372 25

mg_
IJg IJg IJQ mg IJQ mg mQ mg mQ mg 9 mg mg mQ mg mQ mg mg 9 mg mg mg mg mQ 9 9 mg mg mg mg mg IJg mg IJg mg IJg

~i1i' 1

•
36
vitamina 81 vitamina 82 vitamina 83 vitamina 85 vitamina 86 vitamina 88 vitamina 89 alanina arqinina , acid aspartic cistina acid qlutamic qliclna histidina " izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina orolina serina treonina triotofan , 'tirosina valina olucoza fructoza sucroza amidon celuloza sodiu potasiu calciu magneziu fler cupru zinc molibden fosfor bor

(jregorjan

Bioolaru

FAINA ALBA DE GRAU

VITAMINE

"

"

AMINOAGIZI

CAR80HIDRATI ,

MINERALE

60 30 700 210 180 ' 1,5 10 370 430 480 240 3,66 420 '220 460 820 240 170 550 1,45 660 320 120 320 490 50 20 160' 7D,6 600 2 108 15 538 1,54 170 ' 1,05 45 74 59

~g - uo uo
1..10

UQ uo uo mo mq mq mq q mq mq mq mq mq mq mq
Q'

mo mo mo mo mo mo mq mq
Q

mq mg mg mg ~g mg 1-19 m9 ~9 mg 1-19

5'IJimentatia

~L

terapia naturisiii cu cereale

PE ~I BAZA FAINA DE DE GRAU GRAU MOALE

37

RETETE

DEJUNUL KOLLATH

Profesorul Kollath, dietetician ~i doctor in rnedlclna, a descoperit metoda de a face graul digerabil fara nici un fel de fierbere. Astfel, faina devine asirnllablla in lntreqime, iar prin adauqarea ge fructe, se trnbunatateste gustul ~i creste mult valoarea alirnentara a dejunului. Modul de preparare: in reteta de baza, cantitatile de ingrediente pentru 0 portie oblsnuita sunt: 30-40 9 (2-3 linguri)· de faina cornpleta, proaspata de .grau; 3-5 linguri de apa: 1-2 linguri de zeama de larnale proaspata: 15-20 9 fructe uscate, taiate eventual in doua; 100 9 (aproximativ) de mere, rase in rnornentul folosirii, sau orice alte fructe foarte bine coapte, de sezon; 1.lingura de migdale, alune pisate sau nuci, la alegere. Seara se pun cele 30-40' 9 de faina proaspata de gr<\J (pentru aceasta este necesara 0 ra~;nita electrica, ce poate transforma rapid graul in faina complete) intr-un vas special. La aceasta se adauqa 3-5 linquri de apa, dar niciodata lapte. Se arnesteca pana se omogenizeaz.a l?il5e lasa la temperatura camerei (20"C) pana a doua zi dimineata. Astfel, toata noaptea cerealele se vor umfla, devenind 0 pasta semlferma, in timp ce au loc transtormarl chlrnice de ordin fermentativ, carora Ii se poate atribui 0 buna parte din valoarea dietetica a dejunului Kollath, precum I?i digestibilitatea sa, intrun alt vas se pun totodata la inmuiat 15""20 9 fructe uscate (smochine, stafide, curmale, prune uscate), taiate in doua daca este cazul. A doua zi de dirnineata, continutul celor doua vase se arnestsca, folosindu-se totocata I?i apa pentru lnrnulerea fructelor uscate, I?i se ad.auga in continuare cele 2 linguri de sue proaspat de larnaie. Adauqarn apoi cele 100 9 de mere rase sau '

pere, sau orice alte fructe de

sezon, cat rna! bine coapte, zdrobite: fragi, cirese, capsune, prune; piersici, caise etc. Se

/f'
!'

'38

"

yre-gorian

tBivo{aru

udreaza apoi acest amestec cu nucile, migdalele sau alunele pisate. Pentru crea 0 oarecare varlatie, se poate adauqa dupa dorinta fie fri~ca proaspata, fie 0 linqura de miere. Astfel, 0 persoana va dispune de 0 portie complete. Merele vor fi rase chiar in momentul servirii, pentru a se evita oxidarea. In aceasta directie, este bine sa se foloseasca 0 razatoare inoxidabila, deoarece pulpa marului' trebuie sa ramana alba. Prin urmare, dejunul va fi siropos, dar' nu lichid. .
MIC DEJUN "CIP"

2 cent de grEw, 4 ling uri nuci taiate msrunt, 4 linguri miere, 4 mere (4 pierslci mari, 4 pere sau 4 benene} Graudse ateqe ~i se pune la fiert in apa suficlenta. Fierbe cam lntr-o ora ~i jumatate. Cand este gata ~i s-a racit, se alcatulesc 4 portil. Pentru 0 portie: . Pe 0 faiiurie lntinsa, se. pune 1/4 din graul fiert, tmpreuna cu 2-3 linguri din zeama I~sata, se presara 1 lingura de nuci taiate bucatele, se pune apoi miere dupa gLfst sideasupra, un fruct taiat feliute subtiri sau dat pe' razatoarea mare. Se serveste ca mic dejun, foarte consistent. Consumarea lui necesita ceva timp, pentlu ca trebuie mestecat foarte bine.
MIC DEJUN CU CEREALE

100 9 gr~u, 100 9 orez, 100 9 alte cereale (hri§ca, orz, ovaz), 50 9 stetkie, 50 9 nuci miuuntite, 2 linguri miere (optional), 2banane Cerealele se aleg bine, se spala ~i se pun la fiert, cu exceptia orezului, care se pune la fiert in ultimele 25 minute. De asemenea, daca se foloseste hrlsca, ,

"

5'lIimentatia ~i terapia naturistii

cu cerea{e

39

se pune la fiert 0 data cu orezul. Graul, orzul ~i ovazul fierb in circa 60-9 ' minute. Se calculeaza timpul ~i se are in vedere ca orezul sau hrisca sa s adauge la sfar~it. Se pune apa suficienta, pentru ca va scadea la fiert. Cand sunt gata, se opreste focul; daca mai exista zearna, nu se arunca. , Cerealele se fietb seara. Dirnineata, cand se consurna acest mic dejun, se pune in fiecare farfurie cate 0 portie de cereale, iar deasupra se presara stafidele, nucile rnaruntite ~i bananele talate rondele. Se pot folosi ~i alte fructe, in functie desezon. Daca fructele sunt foarte dulci, nu este nevoie de miere.
SALATA DE GRAu

f\

50 9 grau pus /a inmuiat 0 noapte intreaga, sere, 6 linguri sosde shoyu', 1 erdei rosu taiat merunt, 50 9 de stafide, 2 /egaturi de trunze de fe/ina, tocate, 2 /egaturi de patrunje/, tocat Scurqeti graul, puneti-l lntr-un castron, acoperiti-l cu apa usor sarata, punetiI sa dea Tn clocot, luatl-l de pe foc ~i lasati-l timp de 1-1 ~ora; scurqetl-l bine. Arnestecati-l cu sosu] ~i lasatl-l la raclt, Incorporati ~i restul ingredientelor ~i apoi TI puteti servi,
.MANCARURI supA DE LEGUME

1 morcov,.3 cepe, 1 nap, prez, 2 linguri mari de faina complete, 2 linguri de

uiei, pufina sare Taiatl cepele in patru ~i celelalte legume in cubulete; punetl-le intr-o cr~tita in care se afla apa care fierbe. Apa are acelasi volum ca al legumelor. Cand da in clocot, puneti sare ~i presarati cele doua linguri de faina cornpleta, in final se pun ~i cele doua linguri de ulei. Daca adauqati 0 lingura mare de pasta de susan, supa va fi mal gustoasa. .
CHIFTELUTE DIN CARTOFI

4 cartofi, 50 9 te/emea: 2 linguri faina integra/a, verdeata (patrunje/, merer), 1 capatana usturoi, 1 /ingurita boia de ardei dulce, 4 ga/benu§uri, 1 a/bu§
Cartofii se curata de coaja ~i se dau pe 0 razatoare mica, de asemenea se rade ~i telemeaua. Usturoiul liie plseaza (daca avem frunze verzide usturoi, Ie tocarn foarte fin). Se toaci verdeata sa pun toate aceste ingrediente intr-un castron, Separat, se bat ouale co fAin. ,i boiaua. Acest arnestec se pune peste restul ingredientelor. Cornpozitla trebuie sa fie bine legata. Punem tigaia pe foc ~i din compozitia respectiva luarn cu 0 lingura ~i punem ln ulei. Rezulta chiftelute ovale, pe care Ie prajirn pe ambele parti, rumenindu-Ie frumos, fara sa Ie ardem. Le prajim la foc mic.

,i

"KARINTOH"

(STIL MINCIUNEI:::E):

3 /inguri mari de faina camp/eta, 2 /inguri de ma/ai, 1 /ingura de- fu/gi de ovaz, 3 linguri mari de u/ei §i 0 /ingurita de sare
Amestecati totul ~i adauqati putina apa pentru a face tarts). Faceti turtite pe care Ie prajiti in ulei.
0

pasta (ca aluatul de

40

/Bioolaru.

SUFLEU DE VINETE

2 vinete mijlocii,' 6..- cent /apte, 4 cen! f~ina integra/a, 6 oua, 2 Iingurite sere, 1 /ingurita de rozmarin Vinetele se curata de coaja sl se tale in cuburi, apoi se fierb in apa cu sare limp de 5 minute. Se bat ouale intregi, se amesteca cu lapte ~i se toarna peste faina inteqrala, La urrna se pun vinetele fierte ~i mirodeniile (rozmarin), dupa gust. Cornpozitia se pune tntr-, un vas rezistent la temperaturi ridicate, care se scufunda intrun alt vas cu apa. Se pune la cuptor la foc potrivit, timp de 45 de jnlnute sau pana cand se

lnfareste.
DROB DE LlNTE

..--

1 cana Iinte, 4 cepe mari, 10 catei usturoi, 2 Iinguri pasta de tomate sau 1 pahar sue de ro§ii, cimbru, 4 ga/benu§uri; 2 /inguri faina integra/a, 2 Iinguri tar§.~ de grau, 3 Iinguri u(ei, verdeata dupa gust . Lintea se pune la inmuiat 12 ore. Dupa aceea ~e arunca zeama, se clateste cu apa ~i se pune la fiert timp de 0 ora. Se scurge zeama ~i se paseaza lintea cu mixerul sau se qa prin masina de tocat ~i se lasa'sa se raceasca. intre tirnp, cepele se toaca fin. Usturoiul se piseaza intr-un castron. Punem lintea pasata, ceapa calita:l, usturoiul pisat, cimbrul (un varf de cutit, rnaruntlt bine), 1 linguri\a sare, pasta de tom ate sau sucul de rosll, faina, taratele ~i verdeata tocata, arnestscand bine toate ingredientele. Se adauqa cele 4 galbenu~uri batute bine. Compozitia obtlnuta se pune lntr-o tava unsa cu ulei. Se. pune la cuptor ~i se da focul la mic. Se rasa 0 jurnatate de ora. , .
COL TUNA~I CU CIUPERCI

200 9 farna integra/a §i 100 9 faina a/M, 2oua,

2 linguri apa, sare Umpiutura: 200 9 ciuperci, 1 ceapa mare tocata marunt, 1 ou, sere

Din primele ingrediente se face un aluat ca pentru taletel, un pic mai moale. Se intinde o foaie care se taie in patrate de cca 5 cm. in rnljlocul flecarula se asaza cate 0 linguri\a din urrnatoarea cornpozltle: ciupercile. fierte ~i tocate, se arnesteca cu faina,sarea ~i oul batut bine. Fiecare patrat cu urnplutura se indoaie astfel tncat rezulta un triunghi care se preseaza bine pe margini, ca sa se lipeasca aluatul. Coltunasii astfel obtinuti se pun intr-o oala, la fiert, in apa

.9LCimentatia ~i tetapia

naturistii

cu cerea[e

41'

",
.

Clocotita' cu putina.sare. Se fierb cca 20 minute. Cand sunt gata, se scot c spumiera, se asaza pe un platou ;;i se pune deasupra srnantana. Se serves calzi.' . , .\
PIZZA

100 9 utei, 1 ga/benu§ (facu/tativ), 25 9 drojdie, ,100 9 /apte, 1 vsrt de cutit sere, faina integra/a cat cuprLnde, 2 cepe mari, 2 gogo§ari, 3 catei usturoi, 100 m/ suc sie rosli sau 3·ro§ii teiete tetiine s'ubtiri, 1 lingura sere, cimbru, 100 9 cescevet, 100 9 ciuperci Se dizolva drojdia in putln lapte caldut. Se amesteca apoi cu galbEmu;;ul, sarea, uleiul, restul de lapte ;;i faina cat cuprinde. Rezulta 0 coca elastica, ce se desprinde de pe malnl. Se intinde 0 foaie, care se puna intr-o forma unsa cu ulei. Se preqatesc apoi legumele: cepele, gogo;;arii ;;i eventual rosille se taie feliute foarte subtiri. Se adauqa usturoiul tocat foarte fin, cimbrul, ciupercile fierte bine ;;i tocate rnarunt. Se amesteca, Amestecui de. legume se pune peste coca tntlnsa in vasul pentru cuptor. Se da la cuptor 45-50 minute, la foc mic. Se pot folosi ;;i alte legume: dovlecei, conopida, Cu 15 minute inainte de a fi gata, se scoate pizza din cuptor ;;i se presara peste ea cascavalul ras pe razatoarea mare. Se 00 din nou la cuptor.
DESERTURI , CURMALE "PRESARATE iN NISIP"

Aluatul: 75 9 unt, 0 lingura de zahiir invertit', 125 9 faina infegr.a/a, 75 9 miez de nuci mscinete, un a/bu§ de ou, 1 lingura de miez de nuci teiste Umplutura: 3 ling uri cu sue de mere, 500 9 mere decojite §i rase, 125 9 curma/e taiate, 1 lingurita cu scortisoer«, 150 m/ fri§ca Mtuta Puneti in 50 ml fri~ca, untul sl zaharul, apoi adaugati faina ;;i nucile macinate .. Framantati aluatul, impartiti-I in doua ;;i facef doua discuri cu un diametru de '20 cm. Unul din aceste discuri ,acopleriti-I cu albus de ou ;;i .presarati-I cu nucile taiate. Punetl ambele discuri in cuptor la foc potrlvit, timp de, 10-15 minute ;;i taiati-~ pe cel acoperit de nuci in 8 portit, in timp ce inca este cald. Lasati-I la racit, Intr-o cratlta acoperlta, puneti la foc mic sucul de mere cu merele timp de 7 minute, arnestecand din cand in cando Adaugali curmalele ;;i scortisoara, apoi aeoperif vasul ;;i lasati-t la racit. Punef acest amestec pe cel de-al doilea disc de aluat, acoperiti-l cu fri;;ca ;;,i deasupra punetl cele 8 ,triunghiuri.
TARTAoEMERE

175 9 faina complete, 125 9 faina cern uta, 150 9 unt, 3-4 linguri apa rece Umplutura: 750 9 mere decojite, scobite §i tiiiate in felii sub'tiri, 2 ling uri zahiir invertit', 1 /ingurita scorti§oara, 4 cuisoere, 50 9 stafide . Pentru ornament: '1 /ingu~a se'min{e de susan ' . Amestecati [ntr-un castron faina cu untul. Cand amestecul este un pic elastic, adaugati apa pentru a obtine unaluat omogen. Framantati acest aluat ;;i , impartiti-I in doua. Luati 0 portle ;;i punetl-o intr-o tava pentru tarta cu diametrul de 20 cm. Puneti deasupra lui in urrnatoarea ordine: merele, zaharul,

42

(jregorian

'13i.'lJo[aru

irodeniile ~i stafidele. Turnati putina apa pe margini. Intlndetl restul de aluat puneti-I deasupra tartei. Presaf bine marginile. faceti 0 gaura la mijloe ~i sati la Jrigider 20 de minute. Stropiti eu apa. presaraf eu serninte de susan ~i puneti la euptorul bine ineins timp de 30-40 de minute.
PAAJITURA C.U PRUNE USCATE

125 9 prune uscate, taiate, 125 9 smochine uspete, taiate, 150 ml sue de mere, 100 ml miere lichida, 100 m/ u/ei de porumb, 2 oua biitute, 150 9 faina integra/a, 1 vsrt de cupt de sare, 1 /ingurita scortisoer«, 1 lingurita nucsoere, 100 m/ iaurt, 25 9 nuci taiate Punetl prunele si smoehinete intr-o craticioara tmpreuna eu sueul de mere, acoperitl ~i lasa\i sa dea in cloeot timp de 10 minute. t.asatl sa se raceasca. Adauga\i ~i arnestecati restul ingredientelor. Varsatl totul intr-un vas eu margini inalte, eu diametrul de 20 em ~i adauqaf pe deasupra nueile. Puneti la euptor, la foe moderat timp de 55 minute. Lasati sa se raceasca 2 minute in vas, apoi rasturnati pe .un platou ~i lasati la racit.
<:,OGO$ELE CU CA~CAVAL

4 ga/benu§uri, 100 9 unt, 200 9 faina integra/a: 250 m//apte, 150 9 cesceve! Se fierbe laptele. Cand ctocoteste, se toarna dintr-o data toata faina, arnestecand repede, pana ce aluatul se desprinde de peretii vasului. Se adauqa imediat untul. Se lasa sa se raceasca putin, apoi se arnesteca eu cascavatut ras ~i cu galbenu~urile, puse pe rand. Se omogenizeaza btne-aluatul. Se forrneaza cu- llnqurlta gogo~ele. care se coc in cuptorul ineins, puse in tava neunsa, Cand sunt coapte, se presara cu cascaval ras ~i se servesc calde, cu diferite garnituri de legume.
"MARON-PIE":

450 9 creme de castane, 2 mere, 5 pahare faina complete, 6 /inguri mari de u/ei, 2 /ingurite cu sare, 1 lingurita sconisoere, ou Preparaf .aluat de tarta cu faina, ulei ~i sare ~i puneti-l intr-o tava, intinzindu-I pe peretii tavit: se taie merele in buca\i mici. Arnestecatl 0 lingura de faina cu 5 linguri de apa, ~i eu pu\ina sare. Adauga\i apoi crema de castane ~i bucatlle de mere . .Acest amestee se intinde peste aluat, dupa care se presara totul cu scortlsoara. Se acopera eu aluatul de pe margini; se unge cu galbenu~ ~i se baga la cuptor.

Yllimentatia

f1-

terapia naturistii

cu. ceteale

43

pAINEA
Painea, aUmentcunoscut .de mult timp, tacut din faina, apa ~i sare, sirnbolizeaza ofranda ~i destinul. Pana la tnceputul secolului XX a stat la baza allmentatlei: prezenta sa pe rnasa nu reprezenta opulenta, ci doar satisfacerea foamei. Deceniile de foame au transformat-o intr-un aliment pretios ~i respectat. in acea vreme, era de neconceput ca painea sa fie aruncata, chiar daca era uscata. in 1936, in Franta, consumul de paine era, de aproxirnativ 350 g/zi pe cap de locuitor, iar azi se situeaza in jur de 180 g/zi.
Dlsparltla palnll bune
.J

Odata cu evolutia alirrientatiel, palnsa a pierdut din semnlflcatia sa, dar ~i din calitate, in ciuda industrializarii ~i perfectionarii continue a masei de grau. De-a lungul secolelor, saracilor Ie era perrnis sa consume paine neaqra, cea alba fiind rezervata familiior nobile. Cand palnea alba a devenit un produs de fabrica, ea ~i-a pierdut din calitatile gustative, iar timpul ei de conservare a scazut foarte mult.

....
44
GLUTENUL Glutenul este 0 proteina cornplexa, atcatuita la randul ei din alte doua proteine: gliadina ~i gluteina. EI se gase~te in anumite cereale, cum ar fi: graul, orzul, ovazul ~i secara. Orezul ~i porumbul nu contin gluten, de aceea nu se poate obtine paine din aceste cereale. EI este folosit in industria de panificatie ~i pentru trnbunatatirea aspectului painii, deqarece permite unui aluat sa creasca. in comblnatie CIJ apa, glutenul devine elastic, de culoare b.ej~deschis ~i cu aspect specific la pipait. Sub aceasta forma este numit "gluten crud". in industrie, dupa obtinerea glutenului crud, acesta este uscat la temperaturi joase ~i apoi rnacinat, rezultand pulberea de gluten, care este transparenta ~i fara gust ~i contine 80% proteine. Continutul in lipide este de 1,5 - 3%, iar in glucide reziduale, mai putin de 5%; ca ~i graul, glute'nul este deficitar in lizina. Painaa poate fi imbogatita cu gluten paM la un contlnut de -20%, reducand totodata continutul de glucide. Aceasta paine speclala este utilizata de catre diabeUci. Painea cu adaos de gluten are 0 textura destul de elastica, ceea ce lirniteaza absortia sa. Exista, de asernenea, bisculti cu adaos de glutei1 (20-30%) ~i chiar franzetute (40%). Macrobloticienii numesc glutenul seitan ~i recornanda consumarea lui sub diferite forme, de exemplu tempura - un soi de clatlte prajite in profunzime. in 1898, in SUA, doctorul John Harvey Kellong a creat un produs de substitutie a carnll, denumit "mea~ analog" (asernanator cu carnea), un produs bazat pe gluten din grau. Acesta nu a , avut tnsa succesul scontat. Dar, in anul 1955, apareau, tot in SUA, produsele tara Carne, pe baza de proteine din soia, drojdie ~i gluten din grau. Aceste prod use erau destinate vegetarienilor ~i acelor persoane care, din motive medicale sau religioase, nu . consumau carne, Glutenul contlne acid glutamic, folosit sub forma glutamatului de sodiu, pentru a da gust alimentelor. EI este utilizat mai ales in bucatarla chinezeasca. Glutamatul de sodiu poate fi obtinut ~i sintetic. Totusi, acesta are ~i efecte negative.' .

(jregorian

'Bioolaru.

lntoleranta

la gluten

Giutenul este . 0 cauza de lntoleranta alimentara perlodica, cunoscuta ~i sub numele de celiakie, cand intestinul nu este capabil, in absente enzirnelor necesare, sa transforme ~i sa absoarba proteinele. Aceasta boata cellaca. ce atecteaza mai cu searna copiii, se rnanlfesta prin scaune voluminoase ~i uleioase, abdomen umflat ~i" dureros. Netratarea

,"

5'IJimentatia ~i terapia naturistii

cu cerea[e

45

conduce in timp la denutritie §i tntarzlere in crestere, Singura terapie este excludere " din altmentatle aoricarui produs care contine gluten. Pentru a evita riscul declansarii Intolerantel, fainlle §i alimentele industriale destinate copiilor sunt fara gluten. De asemenea, exista §i prod use dietetice (paine, blscuiti), fara gluten. Toate alimentele industria Ie care inainte contineau amidon (utilizat ca liant) acurn tncorporeaza in cornpozltla lor gluten: branzeturi pentru tartinat, rnezejuri, sosuri, ciorbe etc. Prezenta sa nu este mereu rnentionata pe eticheta, dar toate persoanele care sufera de maladie celiaca poseda, in principiu, 0 lista de alimente care Ie sunt interzise. GLUTAMATUL DE SODIU (GLUTAMAT MONOSODIC

!.~'
,",

GMS este sarea cristalina a acidului glutamic a fost identificat prima data in cantitati mari la algele marine (Laminaria japonica) ce se adauqa de mult timp in speciatltafile culinare japoneze. . Produsul sintetic (E621) intra in categoria corectorilor de gust l1i are rolul de a spori l1i de a uniformiza gustul sau aroma in intreaga cornpozitie a produsului. Alte denumiri sub care se poate ascunde GMS sunt.protelna texturata, caragenan, condimente, bulion. EI este adauqat in produsele alirnentare care au nevoie de 0 tmburratattre considerabila a gustul,ui, desi, singular, nu are 0 savoare anume. GMS se obtine in urma unui proces de fermentatie a amidonului, a melasei l1i azaharulul obtinut din trestia d.e zahar sau din sfecla. 0 anurnita parte a populatiei este senslblla la actlunea glutamatulu1 monosodic §i dezvolta un complex de simptome, dintre care amintim: arnorteala, dureri de cap, aqitatie, confuzie rnentala, rnodfflcarl de comportament (in specialla tineri §i la copii), depresie, tiuituri in urechi, greata, verna, diaree, diflcultati respiratorii, tulburari gastrice, astm, ulceratil ale pielii. Reactiile pot aparea imediat sau duoa 48 de ore de la ingestie. Produsele alimentare care contin glutamat monosodic pur rnentioneaza pe eticheta prezenta lui. EI exista in mod natural in carne, lapte, tom ate siln unele plante; se foloseste la supe instant, bulion, cipsuri, diverse arome l1i condimente combinate, sucuri din carne, speclalltati .dln carne preparate sau afumate, mezeluri din carne de pore, sosuri, pentru corectarea gusturilor sarat, dulce, acru §i amar, este foarte mult folosit in bucataria [aponeza l1ichlnezeasca (unele preparate contln cantitatile record de 5 pana la 10 9 de GM$); 20 de procente din productia de GMS sunt folosite in hoteluri l1i restaurants. Se foloseste de asemenea pentru a spori aroma tutunului, iar in domeniul medical se foloseste pentru a trata coma hepatica; in industria alimentara, se foloseste in-forma rnodiflcata genetic. Eventualele reactlt adverse Reaqii aterqlce, dureri de cap l1i de gat, ameteala, senzatie de explozie la nivelul gatului l1iantebratulul, senzatie de sete, transpiratie abundenta, senzatie de presume faciala: reactille alerqice care apar pot contribui la tulburari neurologice grave, cum sunt sindromul Alzheimer §i boala Parkinson. Se pare ca blocarea vitaminei B6 §i a calciului contribuie la declansarea simptomelor specifice lui E621. In urma acestor informatii, multi producatori au renuntat la folosirea lui E621 in preparatele pentru copii.

ft

- GMS- E 621)

46
FABRICAREA pAINIl

yregorian

'Bioolaru.

in urrna cu 6000 de ani, egiptenii au pus la punct modul de preparare a painil. Ei au descoperit ca, adauqand drojdie in aluatul de paine, aceastadevine mai pufoasa, datorita faptului ca drojdia fermenteaza, producand gaz carbonic. Calitatea painii depinde de buna'realizare a celor 3 operatii necesare pentru fabricarea sa. 1. Framantarea in primul rand: Iaina, a"a, sarea ~i drojdia de paniflcatie sau drojdia traditionala sunt amestecate tntr-us malaxor. Proportiile sunt, in general: la 100 kg de faina - 60 litri apa, 2 kg drojdie ~i 2 kg sare. Legal, se pot adauqa: acid ascorbic (un antioxidant E300: 0,03% maxim), faina de bob (maxim 2%), , faina de soia (8% maxim), lecitina (0,3% maxim) .: Frarnantarea permite diferitelor granule de proteine sa se hidrateze, rezultand astfel 0 structura coerenta, ce nu permite scaparea gazului produs prin fermentarea sa. Cu cat frarnantatul este mai lent: cu atat aluatul fermenteaza mai bine. . ...; 2. Dospirea . Odata frarnantat, aluatul poate fi repus in albie, pentru "a se trezi". Dospirea. lui este generata de retinerea "gazului carbonic" produs de drojdie, plecand de la glucidele prezente. Aceasta retinere este perrnisa de structure particulara a glutenului.

,.

.9L{imentatia

~i terapia

naturistii
.

cu cerea[e

47

.~

'

Atunci cand prinia fermentare este t~rminata, aluatul este cantant ~i Irnparti in bucati, care sunt lasate la crescut. Inainte de a fi baqat in cuptor, acest bucati de aluat sunt crestate pe deasupra, cu 0' lama ("semnatura"). 3.' Coacerea Are IO'C cuptoare etajate sau la cuptor cu.rotativa, cuptoare incalzite cu gaz in sau electrice, rareori pe vatra, La scoaterea din cuptor, painile trebuie pastrate mai mult timp la temperatura ambianta. CUM sA RECUNOA~EM 0 pAINE BUNA

<,

Palnea coapta la vatra nu este obllqatoriu mai buna decat cea obisnuita. ' Calitatea depinde 1n modesenflal de faina utillzata, de frarnantat ~i de timpii de repaus. in fabricile de. paine, tramantatul ~i, Ierrnentatia sunt 'accelerate considerabll, Framantarea intensiva da un aluat care creste mal rapid, dar painea rezultata se usuca foarte repede. Maiaua, adauqata in locul drojdiei obisnulte (a carei utilizare cere mai mult timp), scade, de asemenea, djn calitate. Aluatul .aste rnodelat ~i, apdi copt. La francezi, dupa rnodelare, aluatul este conqelat ~i distribuit la punctele de vanzare (acestea nu mai au dreptul sa se numeasca brutarii), unde este copt, paine buna se recunoaste dupa coaja, care trebuie sa fie fina ~i crocanta. Daca aceasta se dezllpeste, atunci avem de-a face cu 0' paine care, pentru a fi mentinuta proaspata, a fost conqelata dupa coacere, 0 alta caracteristica este aceea ca miezul trebuie sa fie rnoale, cu alveole mari ~i sa alba un mlros placut, specific palnli proaspets. Brutarii, din ce in ce mal numerosl, preocupatl de lupta trnpotriva lndustrlallzarll ~i pentru a-sl apara profesia, produc paine dupa metode traditionate. Morarii adauqa in amestec faini selectionate, gata de a fi preparate. Norrnele de frarnantat ~i fermentare Ie sunt lnsa impuse. 'Trebuie recunoscut ca palnile facute In fabrica (feliate, ambalate, prajlte, 9U tarate, complete) sunt foarte practice. Dar gustullO'r nu poate fi cornparat cu cel .al painii facute de un maestru brutar. 0 paine trebuie sa fie frageda .lntre 15 ~i 24 de O're.,Pentru a-I pastra fragezimea, 0' putetl inveli intr-un prosop curat de bucatarie sau punetl-o intr-un sac special, de panza.

PROPRIETATILE
pAINEA - 0 IMPORTANTA

NUTRITIONALe ALE pAIN"

GLUCIDE

SURsA,DE

SCO'aSa .dln atlrnentatie sau doar consumata in cantltati mid ori din cand in cand (dar tntotdeauna cu un sentiment de culpabilitate), painea nu si-a reluat locul care i-a fost redat de nutritlonlstl. ' Restranqand consumul de paine, echilibrul alimentar este realmente pus in pericol, pentru ca painea contine 55-58% glucide ~i este practiclrnposibil sa satisfacem nevolle in calorii glucidice ale orqanismului fara sa 0 folosim. Printre altele, ea confine 8% proteine.

UN ALIMENT

"SLAB"

Painea este un aliment ce contlne doar 1% lipide. Ea nu poate d.eci sa Tngra~e precum alimentele cu care este consurnata cel mai frecvent: unt, sosuri, pateuri si alte ali mente grase. Painea alba nu contine practlc multe vitamine din grupul 8, Tn timp ce painea complete contine (8,: 0,3. mg; 82: 0,15 mg; 86: 0,1 mg; nlaclna: 3,3 mg; 89: 25 ~g), Paine'a neaqra, de altfel, este mai bogata ~i Tn saruri minerale, (1,7 mg de fier, fata de 0,7 mg dintr-o paine alba), ~i in fibre (8%, in functiede gradul de. cernere al fainii), necesare unui bun tranzit intestinal. . . Totusi, fiti atentl atunci cand vretl sa curnparati paine lnteqrala, deoarece Tn ultimul timp tot mai multi producatori de paine folosesc amestecuri de faina alba ~i tarate Tn.loc de faina inteqrala, .

.9l.£imentapia .fi te.rapia na,turistii

cu cereaCe

49

,PROPRIETATILE MEDICINALE ALE pAINIl

.f
~_.,

Deoarece contribuie la rnentinerea echilibrului alimentar prin aportul sau de glucide, painea trebiue pastrata In allrnentatie. Daca Yeti manoa suficlenta paine, apetitul durnneavoastra va fi satisfacut, iar necesitatea de lipide va scadsa. Este de preferat sa aleqeti painea cornpleta, datorita boqatiel sale in fibre ~i in magneziu. . . . Va oferim acum tabele cu continutul in vitamine, smlnoecizi, minerele §i alte substenie din cateva sortimente de paine (te 100 g):
pAINE ALBA DE 'GRAu

,
VITAMINE

,
I

AMINOACIZI
, ,

beta-caroten vitamina 81 vitamina 82 vitamina 83 vitamina 85 vitamina B6 vitamina 88 vitarnina B, alfa-tocoferol Vit. E beta-tocoferol total tocoferoli alanina arginina I acid aspartic cistina acid glutamic glicina histidina izoleucina lelJcina lizina metionina fenilalanina prolina serina treonina triptofan tirosina valina

urme

total zahar
CARBOHIDRA TI amidon celuloza acid fitic

86 60 850 690 17 2,9 15 400 200 2 240 310 390 180 3,15 29(} 180 380 590 200 130 420 960 390 . 250 80 210 390' 1,80 39,56 200 20

IJg IJg IJg IJg IJg IJg IJg IJg IJg mg mg mg mg mg 9 mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg q 9 mg nig

~a
1r
/

50
sodiu jl_<ll_asiu rnaqnezlu calciu mangan fier 'cobalt cupru zinc nichel cram molibden vanadiu fosfor clor fluor iod bor seleniu

yregorian 540 132 24 58 '600 738 2,2 220 661 20,14 6,81 21 7 87,29 450 80 5,8 90 5,04

'Biuoluru.
m9 m9_ mq mq )Jg )Jg )Jg J,J9 J,J9 J,J9 J,Jg J,Jg J,Jg mg mg J,J9 )Jq )Jq J,J9

.
MINERALE

pAINE INTEGRALA DE GRAU

VITAMINE
-

AMINOACIZI
-

beta-caroten vitamina Bl vitamina B2 - vitamina B3 vitamina B5 vitamina B6 vitamina 'B8 vitamina B9 alfa-tocoferol vn. E "beta-tocoferol total tocoferoli alanina arqinlna acid aspartic cistina acid glutamic glicina histidina izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina

urme

250 150 3,3 ' 65Q 79 3,5 25 600 300 2,30 320 360 420 160 2,38 390 " 150 320 , 540 200 140 360

)Jg I-Ig mg )J9 bl9 )J9 )Jg J,J9 Uq mq mg mg mg "mg 9 mg mg mg mg mg mg mg

.9lJim~

n ta sia

~1. I- :...=e.:..:_a=n:_a_t_u_f_i_St_ii_C_Uf--C_e_f~e3a~Oc:-e_-+_5_1_~,-",-n_----f :o: :::_:1.::.:_· ~,~

fa p

'-

AMINOACIZI

, CARBOHIDRATI

MINERALE

fenilalanina prolina ~se~r~ih~a:__ treonina triptofan tirosina valina amidon celuloza acid fitic sodiu potasiu rnaqneziu calciu mangan tier cupru zinc nichel molibden fosfor bor seleniu

'::I

+-.

990 4~8~0:__,_ __ 240 100 220 360 30,62 1,20 • 330 448 220 92 63 2,3 2 420 2,1 133 31 195,57 48 7,99

mg ~ m_lg~__, mg rnq.
rnq

mg 9 9 mg mg mg rnq. mg rnq rnq IJg mg . IJg . IJq rnq IJq IJg

52
pAINE NEAGAA DE GAAU ~I SECAAA

(jregorian .Biuoiaru.

VITAMINE

AMINOACIZI

_.

CAR80HIDRATI

MINERALE.

vitamina 81 vitarnina 82 vitamina 83 vitamina 85 vitamina 86 alanina arg,inina acid aspartic cistina acid glutamic glicina histidina izoleucina laucina lizina metionina fenilalanina prolina serina treonina '. triptof.an tifosina valina qlucoza fructoza sucroza amidon sodiu Q_otasiu calciu tier cupru zinc fosfor clor

140 73 1,2 250 94 270 ·370 400 140 2,24 300 230 270 510 240 50 350 740 370 230 6i 120 320 180 420 50 37,85 553 177 17 1,7 180 3,5 127,29 950

jJg I.IQ mg I.Ig , I.Ig mg mg mg mg 9 mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mQ mQ mQ mQ mQ mg 9 mg mg mg mg I.Ig mg mg mg

.9Lfimen i: a sia ~i terapia

GRAHAM
,

naturistii

cti cereale

"\

53

~ ~~
I1g IJQ mq IJq Uq - I-Ig mg mg mg mg mg

~-

VITAMINE

AMINOAQIZI

ACIZI GRA$I

CARBOHIDRATt

vitamina B1 vitarnina 132 vitamina B3 ' vitamina B5 vitamina B6 vitamina B8 vitamina B9 total tocoferoli alanina arginina acid aspartic cistina acid glutamic _glicina histidina izoleuCina leucina lizina metionina fenilalanina prolina serina treonina triptofan tirosina valina .acid oleic acid linoleic acid linolenic qlucoza fructoza

sucroza
amidon' sodiu potasiu magneziu calciu fier

,
MINERALE

'

--

crom fosfor
clor

210 110 2,5 791 ,240 1,74 30 1,10 330 320 430 60 2,66 320 I 190 430 730 200 50 , 680 1,15 .470 220 60 330 4'00 310 420 30 '1 740 160 35,33 430 209 42 42 1,6 5 244,57 I 378

1-19

9 mg mg mg mg (nq mg mg 9 mg mg mg mgmq mg mg IJg 9 mg mg 9 mq mg mg ing mg I1g

mg
mg

_J

54

,yregorian

Biooiaru

PESMET-

"

VITAMINE

.
AMINOACIZI-

CARBOHIDRATI

.
MINERALE

vitamina B3 vitamina B6 alanina arginina acid aspartic cistina acid glutamic glicina histrdina izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina eronna serina "treonina triptofan tirosina . valina amidon sodiu

1,3 90 370 420 810 200 3,04 490 160 490 820 210 140 520 1,29 400 320 100 390 470 5:3,7 263

mg I.Ig mg mg mg mg 9 mg mg mg mg '. mg mg mg 9 mg mg mg mg mg 9 mg
r

_Qotasiu ,
magneziu calclu fier fosfor lod

160

rna
mo mg mg mq uo

16 42 1,5 132 3,3

5't.{imentatia ~i 'terapia naturistii

cu cerea(e

55

:1~bR~~~ele de fibre se regases:: celuloza §i hemiceluloza, prezente i legumele verzi, in pericarpul boabelor de cereale §i in cartofi: pectinele - din bac §i din fructele cu samburi (acestea sunt cele care gelifica dulceturile): lignina, foarte dulce, abundenta, in scoarta, dar §i in radacini §i in legumele verzi. Fibrele -~i proprletatlle lor Fibrele alimentare sunt elemente nutritionale mai speciale, care scapa actiunii enzimelor digestive umane. Ele au proprietatea de a se umfla in apa, ca un burete, forrnand astfel un fel de balast, rnarind volumul scaunelor. Lignina este dezaqreabila pentru dinti §i iritanta pentru tubul digestiv; ea este lndepartata in mare parte prin curatarea legumelor, iar ceea ce rarnane este eliminat prin preparare.' Celuloza, hemiceluloza §i pectinele sunt mai eficace, ele avand o mare putere hidrofita fata.de cea a ligninei, care este foarte modesta. . Fibrele~i beneficiile lor • Fibrele regleaza tranzitul intestinal (daca prunele sunt folosite in caz de constipatie, aceasta se datoreaza continutului lor bog at in herniceluloza). Dar ele mai au §i alte calitatl: ,# in tubul digestiv, sunt ca niste "capcane" pentru sarurile biliare ~i colesterol, ca ~i pentru elementele toxice care, daca raman mai mult timp in intestin, pot deveni cancerigene. Ele efectueaza astfel 0 curatare continua ~i binevenita: .# de asemenea, dupa 0 rnasa bogata in fibre, .senzatla de foame se manifesta mai tarziu, de6arece acestea ~u un efect reglator asupra absortiel glucidelor ~i .Iipidelor, ~i trec mai greu prin peretele ,tubului qigestiv; .# odata ajunse in stomac, de incep sa se imbibe cu apa, dand senzatla de satietate: de aceea numeroase prod use pentru scaderea apetitului, vandute in farrnacll, sunt bog ate in fibre. Fibrele ~i "defectele" lor Fibrele retin tnsa ~i cateva minerale (calciu, fier, maqnezlu, fosfor) ~i vitaminele din grupa S, dar in cantltati ce pot fi ignorate. Uneori au tendinta de a fermenta, provocand 0 distensie neplacuta a abdomenutui ~l flatulenta. Acest efect dezagi:eabil apare atunci cand este absorbita 0 cantitate mare de fibre, pe care intestinul nu este antrenat sa 0 primeasca. Care sunt nevoile? Este greu de precizat, cu toate acestea, 35-45 g/zi par a fi necesare. Cantltattle sunt greu de evaluat individual; in cazul in care sunteti constlpatl cronic este necesar sa consumati produse cu un continut bog at in fibre, cum ar fi palnea cornpleta, fructele ~i legumele. CANTITATEA NECESARA

<

zilnic nu poate fi aceeasi pentru toata lumea, cacl nevoile enerqetice difera: mai mult, ele pot-f altelede la 0 zi la alta, dupa continutul in glucide ai, celorlaltor ali mente. . In jur de 150-200 g paine pe zi asiqura un aport de mai bine de 50% din caloriile glucidice n.ecesare echifibrului unui adult. La copii 9i la adolescentii aflati in crestere, necesarul energetic este mai mare, ~eci ei 0 pot consuma

Cantitatea de paine consurnata

fara limite. Asa ca nu va impacientati daca adolescentul cumneavoastra "inghite"

o paine intreaqa: nevoile energetice pot ajunge la 3500 calorii!

56
DIFERITE SORTIMENTE

(jregorian

'Bivo{aru
'

DE pAINE

Nu este usor, sa vorbim despre toate sortirnentele de paine.pe care ni Ie era brutarii, facute din diferite amestecuri de faina; cu nume :;;igreut<'iti diferite, in functie de regim. • , BAGHETA (250g) - cel mai adesea, paine alba. pAINEA DE TARA - tacuta cu 0 faina mai mult sau mai putin raflnata, cel mai adesea, alba. I pAINEA DIN CEREALE este facut~ dintr-un amestec de faina din: grau, orz, mei, porumb, hri:;;ca. Este posibil ca una 'sau mai multe din aceste cereals sa ramana aproape intregi, fiind doar zdrobite. BATOANELE - contin zahar :;;i substante grase. " . pAINEA COMPLETAIINTEGRALA - de obicei e facuta din faina inteqrala de g(au, dar in unele cazuri se obtine din amestecul de faina alba cu tarate. pAINEA DIN TARATE - asa cum spune si numele, confine tarate, in general se ignora proportiile. In mod normal ar trebui sa contina 250 9 tarate la 750 9 faina alba . .pAINEA DE SECARA - ar trebui sa contlna 65% faina de secara. , pAINEA DE GLUTEN - fabricata din taina imbogatita cu 20% gluten; aceasta paine este recornandata diabeticilor :;;i celor care au un regim alimental' sarac .Jn amidon. pAINE BIOLOGICA - de obicei, alba sau cornpleta, este fabricata pornind de la faini netratate :;;i drojdie oblsnulta; ea este supusa normelor agriculturii ~ biologice.

'.

.."

yUimentatia

~i terapia naturistii

cu cerea{e

57 '..

.'

pAINEAFARA SARE - raspunde necesltatli oamenilor care trebuie s urmeze un regim.. . • PESMETII - produse de paniflcatle lndustriala, preparate ca :;;i painea, la care se adauqa substante grase :;;i zahar: dupa coacere :;;i raclre, painea este feliata. RETETE PE BAZA
FRIGANELE

DE pAINE

cu SRANzA·

Aceasta reteta a fost inventata pentru a utiliza toate resturile de paine. Reteta traditionala este destul de bogata in grasimi. Cea pe care 0 vom prezenta aiel constituie un etalon, aducand in organism 'proteine :;;i calciu. Ea poate' fi 'combinate cu 0 salata cu ulei de mastlne, acizii gra:;;i nesaturati continuti de acesta cornpletand masa, 500 ml lapte -semiqres, 3 oua, 200 9 paine uscete, 5 9 unt, 100 gbranza rasa, piper . Se lncalzeste laptele, apoi se bate cu ouale intr-un vas. Taiatl in felii painea uscata, cat mai fin posibil. Incalziti cuptorul. Ungeti 0 tava cu unt :;;i introducetio in cuptor. Inrnuiatl una cate una feliile de paine in arnestecul de lapte cu oua, apoi asezati-le in tava. Acoperiti-le cu branza rasa :;;ilasati-le la copt aproximativ 10 minute. \
FRANZELA CU PARMEZAN

100 9 parmezan, 150 gpesmet, 2 galbenu§uri, 6 felii de franzela, sare dupa gust Parmezanul, ouale, pesmetul ~i sarea se arnesteca bine. Cu aceasta compozltie se ung feliile de paine (taiate foarte subtirl), prajite in unt, apoi se pun intr-o cratita unsa cu unt, se acopera cu un capac :;;i se dau la cuptor. Dupa ce s-au inmuiat putin, se ia capacul :;;i se lasa sa se rumeneasca.
pAINE MARMORATA

1 paine neagra de forma lunguia{a, 300 ml lapte, ,250 9 ciuperci tstete merunt, 200 9 telemea rasa seu cescevet, 1 legatura patrunjel tocat fin, 2 cepe. taiate merunt, sventue! §i 2 ardei, 1 lingura pasta de tomate sau 3-4 linguri suc ae rosii, 20ua . , . Painea, proaspata, se taie pe lungime :;;i se scoate miezul. Miezul se pune intr-un castron mare ~i se inmoaiein lapte. Se stoarce apo1 'rniezul :;;i se arnesteca 'cu toate celelalte ingrediente. Se obtine 0 pasta cu care se ample una din jumatatile de franzela scobite, iar cealalta se pune drept capac. Se poate stropi cu putin lapte sau apa partea de deasupra, se punetntr-o tava ~i , se da la cuptor, unde se lasa cam 30-40 minute. Apoi se scoate, se taie in patru :;;i se serveste calda. . 5e preqateste seara, iar dirnlneata se da la cuptor. Se poate servi ca un mic dejun foarte consistent.

58
BUDINCA DE FRANZELA

(jregoria,n Biuolaru.
0

miezu/ de /a 3 franze/e, 0 Iingura cu vert cu untproespet, 4 oua, 100 9 migda/e, 100 9 stafide a/be, miere dupa gust Untul, pus intr-un castron de portelan, se freaca spurna, se adauqa, galbenu~urile, apoi, rand pe rand, migdalele oparite, curatate de coaja ~i taiate in feli.i subtirl, miezul de franzela inmuiat in lapte ~i sfararnattn mana, stafidele ~i albusurile batute spurna. Dupa ce s-au pus galbenu~urile, se arnesteca usor, se toarna cornpozltia intr-un vas de Jena termorezistent, uns cu unt ~i tapetat cu pesmet, ~i se coace 0 [urnatate de ora Ia foc potrivif. Se serveste tndulclta cu miere, dupa gust, daca 0 servirn ca desert . . Oferim pentru qumheavoastrif cateva retete de paine /uate din trediiie tribu/ui Hunza:
CHAPATI:

faina tie grau comp/eta, sare, apa Preparati 0 pasta groasa din faina de grau completa, cu putina sare. Turtitio Tn placintele rotunde, coaceti-Ie la cuptor sau pe foc. Mancati-Ie calde, eu crerna de susan. Se pot garnisicu legume, tocate sau nu, prajite in putin ulei. Acelasi fel se poate prepara cu faina de ovaz, orz, hrlsca.
CHAPATI PRATHAS
/

2 cen! faina integra/a de grau proespe: mecinet, 120 9 unt, 12 cana apa, 12 Iingurita sare Se amesteca untul cu· faina, se pune apa putin cate • putin. Se framanta coca :;;i se intind lipii groase de 1,5 cm. Se prajesc pe ambele parti intr-o tigaie tncinsa, unsa cu unt.
0

CHAPATI CU ZER

12 cana faina integra/a de. grau, % cana cu zer, 112 cana faina de hri§ca, 2 oue, 12 /ingurita praf de copt, 2 Iingurite unt sau u/ei vegetal Faina cu sare ~i praf de copt se dau prin sita, se arnesteca cu zerul, cu uleiul ~i cu galbenu:;;urile de oua, / batute usor in prealabil. Se trarnanta coca, pana ce

'

521fimentatia ~i terapia

naturistii

cu cerea[e

59 ,

,
.

devine elastica ~i neteda. Se bate un albus pana ce devine spuma ~i s tncorporeaza in coca. Se prajesc tntr-o tigaie usor tnclnsa ~i unsa cu unt.
CHAPATI UMPLUTE CU SPANAC

Se prepara in mod uzual chapati ~i, separat, spanacul, la care se adauqa putin iaurt. Cu 0 lingura din aceasta rnasa (de spanac cu iaurt) se ung chapati ~i se ruleaza, Se servesc cu Iaurt sau sm,anta'na.

·GE~MENII DE GRAU
Germenii de grau constituie un aliment foarte bogat, extras prin macinarea graului. Problemele puse de extractia germenilor surtt determinate de faptul ca nurnal anumite mori au echiparnentul necesar obtine~ii lor. Celelalte mori extrag germenii de grEw trnpreuna cu pericarpul. Nu trebuie sa confundarn germenele de grau, care se afla in _$amanta ~i este bogat in lipide, cu graul germinat, care este obtlnut prin germinarea intr.egului graunte ~i a 6arui cornpozltle este aproplata de cea a graului.· Germenele de grEw contlne 42% proteine, 12% substante grase, 6% minerale, enzime, vitamine. Utilizarea sa in sectorul produselor dietetlce este in progreso Este usor sa-l presaram in salate; un consum de 0 lingura pe zi de germeni de grEw este optim. ' Va oferim tabele cu conttnutut In vitamine, aminoacizi, minerale Iii alte substa'nte existent in germenii de grau Iii In uleiul din germeni de grau (Ia 1.00g):
GERMENII DE'GRAU
"

VITAMINE

......:

AMINOACIZI

retinol echivalent total caroteni beta-caroteni vitamina B1 vitamina B2 vitamina B3 vitarnina B5 vitamina B6 vitamina B8 vitamina B9 alfa-tocoferol Vit. E beta-tocoferol total toeoferoll alanina arainina acid asoartic cistina acid alutarniQ alicina histidina izoleucina
)

10,33 62 62 2,01 720 4,52 1 492 17 520 21,16 8;6 31,06 2,14 2,31 2,79 460 5,25 2,16 840 1,32

IJg ua

Uq

rna ua ma ma ua ua

uo '

ma mQ mg 9 9 9 rna !l Q mg

9,

,
/

60
leucina lizina metionina fenilalanina prolina serina treonina triptofan tirosina ' valina glw;:oza fructoza sucroza acid fitic acid palmitic acid stearic acid palmitoleic . acid oleic acid linoleic acid linolenic acid arahidic sodiu potasiu calciu mangan rnaqneziu cobalt fier cupru zinc molibden fosfor bor

(jregorian: 'Biuolaru
2,17 1,9 560 1,18 1,71 1,52 1,55 330 1~01 1,68 700 500 14 1,47 10 . 1,81 40 1,54 4,40 590 60 5 837 69 11,42 250 1,7 7,95 950 12 100 1,1 1,65 9 9 mg g'

AMINOACIZI
\

mg g. mg' mg

9 9 9

CARSOHIDRA TI

mg 9 mg 9 'g mg mg -mg mg mg mg mg ~g mg ~g mg ~g 9 mg

'g 9

ACIZI GRA$I
,

.
,
ee

MINERALE

5'lfimentatia ., si ,

naturistii

cti cereale

61

ULEI DE GERMENI DE GRAU

Vit. E VITAMINE

ACIZI GRA$I

STEROLI

. alfa-tocoferol beta-tocofsrol total tocoferoli vitamina K acid almitic acid stearic acid arahidic acid almitoleic acid oleic acid linoleic acid linolenic acid eicosanoic total steroli colesterol

155 33,37 244,34 24 16,5 685 190 190 15,05 55,30 7,8 .1,03 553 urme

62

(jregorian
GRAUL GERMINAT

'Biooiarti

Motto: "Umezni gralll pentru ca ingerul apei ss-! patrunda. Apoi, lasati-I la -eer pentru ca ingerul eerului sa-I imbrati§eze. §i lasati-I de dimineafa pana seara sub razele soarelui, pentru ca ingerul luminii solare sa coboare asupra lui." Eseeni, Evanghelia Pacii NOTIUNI . GENERALE OESPRE SEMINTELE GERMINATE Sernintele germinate, pe langa faptul ca stint necostisitoare' §i usor de produs, reprezinta una dintre cele mai concentrate surse (complet naturale) de vltarnine, min.erale, enzlme §i proteine care sunt cunoscute in prezent. De asemenea ele sunt considerate a fi biogenice §i au capacitatea 'de a transfera energia lor vltala in corpul omenesc. . Alimentele biogene sunt alimente care, atunci cand sunt plantate, dau nastere la 0 noua viata. Atunci cand sunt germinate §i apoi consurnate in aceasta forma, ele furnlzeaza corpului un complex de factori nutritivi vitali. Alte alimente, cum ar fi Jegumele §i fructele proaspete, sunt considerate bioactive, adica sunt bogate in vitamine, minerale, proteine §i enzime, putand contribui la trnbunatatlrea sanatatll, tnsa nu pot da nastere unei noi vietl. La cealalta extrema se afla alimentele prelucrate chimic, denaturate §i gatite in mod excesiv, de care omul modern a "devenit mult prea dependent. Pentru a va rnentine 0 stare de sanatate perfecta este bine ca aceste ali mente sa fie cat mai putin consumate.

Afimentatia

~i terapia naturistii

cu cerea{e

63

Practic, atunci cand rnancam sernlnte germinate, consumarn de fapt 0 plant rnlcuta cu 0 valoare nutritlva maxima. Orice samenta are codlficata in ea intreag olanta ce urrneaza sa se· dezvolte sl, ca urmare, in ea se gasesc concentrat substantele necesare unei vletl. In rnomentul germinarjj, printr-un proces '. miraculos, toate aceste substante cunosc 0 ad eva rata explozie, astfel ca rnlcuta ' noastra planta va beneficia de 0 cantitate de substante nutritive mult crescuta, Atunci cand Ie consurnarn, vom extrage tot ce este m~i bun din factorii nutritivi, furnlzati de sa manta. PUTINA ISTORIE ...

f'

Modul in care au fost utilizati germenii de-a lungul timpului este fascinant. Sernintele 'germinate au fost incluse in allrnentatla ~i in medicina diferitelor culturi 'de pe intreg globul, de la rasarlt la apus, folosirea lor fiind .mal veche chiar decat Biblia. In manuscrisele stravechi se arata ca in jurul anului 3000 i. H., chinezii Ie consumau in mod regulat. Chiar !jli astazi, acestea fac parte din allrnentatia lor zilnica. In cartea Sanatatea populatiei Hunzas, John Tobe sernnaleaza faptul ca longevitatea nativilor unei regiuni muntoase asiatice se datoreaza folosfrll de catre ei a germenilor, -pentru a supravietul in tlmpul iernilor lungi !jli geroase. Primavara, tnaintesa se coaca recoltele ~i dupa ce 0 mare parte din stocurile de hrana au fost consumate, hunzasii utilizeaza sernlntele germinate ca sursa. principala de vitamine, enzime ~i energie. In Occident, in secolul al XVIII-lea, consumul boa bel or germinate de fasole a salvat echipajul capitanului James Cook de scorbut. Cercetarile ulterioare, apropiate zilelor noastre, au demqnstrat ca un kilogram de germeni de fasole confine mai multa vitamina C decat un litru de sue proaspat de lamaie. Astazi, in tarile occidentale, germenii se gasesc in orice supermarket. Ei au jucat un rol de baza in raspandirea Iiniilor de restaurante cu autoservire, in care se consuma in special salate. De curand, ei au aparut chiar !jli in sandwichurile produse de principalele retele de fast-food. Peste tot, se tnfunteaza firme producatoare de germeni ~i chiar pe pletele occidentale exlsta mai multe tipuri de aparate manuale ~i automate pentru obtinerea germenilor in interiorul locuintei. In America, Ann Wigmore a Infilntat 0 fundatie ce-i poartanurnele, in cadrul careia functioneaza un centru de sanatate: 50% din hrana servita celor care vin aici consta in germeni ~i verdeturl proaspete.' Ea tnsast s-a vindecat de colita !jli artrita reumatolda urrnand un regim lacto-vegetariap bazat in special pe germeni; iar la varsta de 77 de ani, parul ei !jli-a recapatat culoarea bruna naturala. PROPRIETATILE NUTRITIONALE ALE SEMINTELOR

GeRMINATe
Cand i se furnizeaza apa, aer !jli 0 temperatura potrivlta, ,in samanta incep sa se produca transforrnari chimice naturale. Un prim proces este ,cel de

f
,

64

yregorian

'Bivo{aru

roducere a enzimelor, necesare convertirii nutrlrnentelor concentrate in ubstantele de care are nevoie planta aflata in crestere. . in timpul prccesului de germinare, prin actlunea enzimelor, carbohidratii sunt transforrnati in zaharuri simple; proteinele complexe sunt convertit'e in aminoacizi, iar lipidele sunt transformate inacizi gra§i, toate flind elemente usor digerabile §i asimilabile. . Vitamina C, trnpreuna cu alte vitamine care se gasesc in samanta, doar in cantitati infime, sunt prod use in cantitati mai mari in timpul germinarii. In plus, semintele germinate absorb mineralele sl urmele de elemente vitale din apa folosita la udarea §i la spalarea lor. Mai mult decat atat, mineralele din sernintele germinate sunt chelate, adlca in starea 'Ior naturala, sunt legate chlrnlc de aminoacizi, ceea ce Ie face usor asimilabile de catre organismul urnan. t.astarf tineri sunt 0 importanta sursa de vitamine naturale. Oamenii s-au obisnuit sa suplineasca necesarut de vitamine cu cele sintetizate din gudron de' carbune §i derivati ai petrolului, care se gasesc in toate farmaciile. in timp ce par identice cu vitaminele naturale, acestea prezinta doar 0' parte din activitatea bioloqica speciflca, fiind astfel substituentl slabi ai corespondentllor lor naturali. Vitaminele sintetice pot avea efecte secundare daunatoare. Producatoril de astfel de vita mine ne avertizeaza ca suplimentele de vitamine A, B complex §i D, in doze mari, ne pot face rau, 'IIitaminele existente in lastarii tineri sunt complet inofensive §i au capacitatea dea ne mentine 0 stare buna de sanatate. De exemplu, lfitamina A din germeni ne este furnizata sub forma de caroten, care este transformat in vitarnlna A in intestin, in functie de nevoile organismului. in cantitatl mari, carotenul nu este toxic, in timp ce vitamina A slntetlca sau cea existenta in uleiul de peste, ficat sau alte ali mente de origine anirnala se acumuleaza in ficat §i poate deveni toxica. Vitamina A are un rol esential in cresterea §i dezvoltarea organismului, pentru ,0 vedere sanatoasa §i pentru functla reproducatoare. Sernintele germinate sunt 0 sursa deosebit de buna de minerale usor de folosit de catre organism. Cercetarile facute de dr. Jeffrey Bland in cadrul Unlversltatli din Puget Sound au aratat ca tastarlt tineri absorb minerale §i urme de alte elemente din apa utilizata la spalarea lor in timpul cresterll. Pe langa' acest fapt, mineralele §1 urmele de alte elemente aflate in' semtntele ' crude, negerminate devin mai usor digerabile ill urma procesului de germinare. OBTINEREA GRAULUI GERMINAT iN CONDITII CASNICE

In tartte dezvoltate, unde sernlntele germinate au intrat in alirnentatiacotidiana, exista diferite tlpuri de germinatoare, Un germinator casnic se poate obtine foarte simplu §i -cu cheltuieli minime in felul urrnator: . :# un borcan de conserve de 420 ml (folosit la conservele de mazare etc.); . :# un capac de-plastic. care se adapteaza etans, la gura borcanului de conserve. Se perforeaza capacul cu un cui tncalzit, transformandu-l intr-o slta, Prin folosireaunui astfel de recipient, se pot obtine 250 9 de grau germinat la trei zile. Recomandarn utilizarea unui set de 3 borcane, unul cu grau lasat la

inmuiere, doua, cu grau pentru germinare. folosi recipiente mai voluminoase.

Pentru cantltati

tnai mari, se pot

TEHNICA DE OBTINERE A GRAULUI GERMINAT

In borcanul de sticla se introduc '00 9 grau conditionat, Conditionarea consta in eliminarea corpurilor stralne (pietre, sernirrte straine, parnant etc.), a boabelor sparte sau alterate. Se spala de trei ori graul pentru a elimina praful, substantele chimice de suprafata, 0 parte din microflora de suprafata. Spalarea se face in felul urmator: se toa1rna apa peste grau, se pune capacul, se intoarce borcanul ~i se scurge apa. Se repeta operatla de trel orl, Apoi se face inmuierea . graului, pentru a se ajunge la umiditatea optima qermlnarli (45%). Se recomanda ca inmuierea sa se faca in doua etape: 1) se umple borcanul eu apa !?i se lasa graul acoperit eu apa timp de 4-6 ore; se elirnina apa ~i se face 0 pauza, fara apa, fimp de '12 ore; 2) se repeta inmuierea cu apa, 4-6 ore. , Germinarea graului se va realiza asiqurand urmatorf parametri: .#. temperatura de qerrnlnare: 8-18°C; , .# urniditatea graului: 45%; .# aerisirea .spatiului de germinare, pentru eliminarea dioxidtllui de carbon, ee se acumuleaza prin respiratia. graului; . .# durata de germinare: 2-4 zile. Soreanul de germinare se pozitioneaza orizontal, eu 0 distribuire uniforrna a graului. In cazul in care temperatura mediului depaseste 18°C (vara), se recornanda ca, alternativ, borcanele sa fie introduse 4 ore in frigider ~i 4 ore la temperatura camerei. Umiditatea optima pentru a asigura buna gerroinare a graului esie de 45-48%. In lunile calde se Inreqistreaza pierderi de umiditate.

66'

(jregorian

'B.ivo{aru

entru a evita franarea sau chiar oprirea germinarii in acest caz, se recornanda a se adauge 0 lingurita de apa in borcan, in fiecare zi. Pentru aerisirea spatlului e germinare, se re.ciOmanda 0 data la 4 ore, sa se agite borcanul de germinare. ca, Gerrninarea se consldera terrninata atunci cand germenele ajunge la 0 rnarirne' egala cu lungimea bobului, in mod obisnuit, dupa 2-3 zlle , Nu se recomanda sa se continue germinarea, deoarece nu se inregistreaza 0 crestere a concentratiel de substante biologic active, iar dupa 4 zile radicelele tind sa se .Jmpasleasca", formsnd 0 'tesatura. • Conservarea graului germinat se poate face in doua moduri: JI prin pastrarea la frigider, timp de 4-5 zile; ~ JI prin uscare in conditii blande (45-60°C), pentru a se pastra valoarea bioloqica. In cazul in care uscarea se face pana la 5% umiditate, se poate asigura pastrarea timp de 3-6 luni a valorii biologice.
CAUZELE CARE CONDUC LA NEGERMINAREA
JI

SEMINTELOR:

Calitate necorespunzatoare a gra.ului - materia prima .. .it Nu s-a facut 0 inmuiere corespunzatoare a sernlntelor, pentru a se asigura conditllle optime germinarii. JI Sernlntele au putrezit, datorita conducerii defectuoase a germinarii. AGerminarea s-a realizat la 0 temperatura mai mare de 20°C. JI Germinarea s-a realizat la temperaturi mai mici de 8°C. A Germinarea este efectuata in spatiul in care s-a acumulat 0 cantitate mare de gaze, datorita resplratiei intense a semlntelor, A Inrnulerea a fost prea tnaintata. :lNu s-a asigurat 0 aerisire corespunzatoare in vasul de germinare. A Temperatura de germinare este prea rldicata. A Sernintele au fost expuse prea mult la lumina solara . .JI Apa folosita la inmuiere a fost necorespunzatoare. :I Germinatorul este constituit din parti metalice, cu efecte Inhibitoare. PROPRIETATILE NUTRITIONALE ALE GRAULUI GERMINAT

Ca ~i in celelalte serninte germinate, ~i in sernintele de grau se produc transformari miraculoase in timpul procesului de germinare. Astfel ca vitaminele B: tiamina (B1)" riboflavina (B) §i niacina (B) se gasesc din abundenta in graul germinat, precum ~i in germenii de migdale, lucerna, secara, floarea-soarelui ~i susan. Graul germinat este mai bogat in aceste irnportante vitamine B decat sernintele negerminate. \' Vitamina B complex ajuta corpul sa digere carbohtdratii 9i sa foloseasca energia din ei, de asemenea, rnareste rezistenta la intectli. In plus, complexul de vitamine B, uneori numite vita mine antistres, ejuta la functionarea norrnala a sistemului nervos, fortificandu-l impotriva stresului de orice natura. Graul este una dintre cele mai bune surse de vitamina E, care actioneaza ca un antioxidant, lrnpiedicand distrugerea sau pierderea substantalor nutritive valoroase. In plus aceasta vitarnina protejeaza inima ~i stirnuleaza fertilitatea. Germinarea qraului face sa-l creasca continutul de vitamina E de 3 ori mai mult fata de sernintele crude, negerminate. Ma~ mult, tipul de vitamina E care se

5lLfimentatia

fi terapia

naturistii

cu cerea{e
.

67

gase!ilte in sernintele, cerealele !ili oleaqinoasele germinate - cum sunt ov~zul secara, graul, lucerna, susanul, floarea-soarelui !ili migdalele - este de ce putin 10 ori mai usor asimilabil de catre organism decatnetarnina E sintetica. GRAuL GERMINAT ~I VIATA SEXUALA

,
"
'

Va puteti desigur intreba: ce legatura are-qraul germinat cu viata sexuala, Nurneroase studii evldantiaza faptul ca adauqarea cerealelor tncoltite in allmentatie au determinat cresterea lactatiel la femeile care alaptau, cresterea fertilitatii !ili chiar eliminarea sterilltatll. Acest fapt nu este surprinzator, daca avem in vedere ca graul germinat contine vitarnina E in cantitate mai mare !ili de mai buna calltate decat ,... germenii de grau - acestla din urrna constituind ei in!ili!ili 0 sursa importanta .a acestei .vltarnlne a fertilltatil". ' Chiar - daca graul este una dintre sursele cele mai bogate de vitamina E n a t u r a La , continutul sau de vitamina E se tripleaza atunci cand este supus Incoltirii, $i alte , cereale lncoltlte. in special ovazul !ili secara, constituie surse excelente de vltarnlna /E, la fel ca !ili toate sernintele !ili oleaginoasele lncoltite.

~~

68

(jregoricm
PROCESUL 'D~

Bioolaru

ROLUL GRAULUI GERMINAT iN

REiNTINERIRE

Aftrmatia ca 'graul germinat poate sa tncetlneasca sau chiar sa mverseze procesul de lmbatranire a o_rganismului poate parea exaqerata la prima veqere.· Dar unele publicatii recente despre longevitate :;;i nutritie indica faptul ca germenii au tntr-adevar aceasta capacitate :;;i ca ea se datoreaza mai multor componente din structura lor. Duke, Pearson :;;iSandy Shaw. dr. Benjamin Frank :;;i alti cercetatori au citat iii publlcatiile 'lor cateva substante nutritiveca fiind potential! factori impotriva tmbatranirii, Printre substantele care au fost aduse in atentia publica sunt antioxidantii :;;i 0 game) larga de ,enzime exogene (enzirne care provin dintr-o sursa exterioara organisf'\1ului). Graul germinat contine vitaminele antioxldante naturale A, C :;;i E. precum :;;i enzime exogene .• Tn ultimul tirnp, intre cercetatorll in dcimeniu au avut loc dezbateri multiple cu privire la radicalii liberi :;;i la efectele lor daunatoare asupra sanata\i'i 'ornulul. Radicalii liberi sunt fragmente molet::ulare care contin electron! in dezordine ce • pot inconjura celulele interne ale organismului :;;i pot lrnbatrani in timp toate partile corpului. Aceste fragmente sunt foarte instabile :;;i au tendinta de a perturba activitatea normala a orlcarel celule de care se apropie. Din pacate, radicalii liberi sunt creati de uleiurile rafinate :;;i grasimile gatite din allmentatia rnoderna. Antioxidantele. precum vitaminele A. C :;;i E Irnpiedica oxidarea grasimilor din sanqe, inhiban1d astfel formarea radicalilbr liberi. Vitamina C nu nurnaica trnpledlca forma rea acesiora, cl, in plus. protejeaza vitaminele A :;;i E impotriva distrugerii. De~i vitamina A nu se gase:;;te ca atare in nici un aliment vegetal. precursorul acesteia, carotenul. este prezent in plante.

.9[{imentatia ~i terapia naturistii

POATE

cu cerea[e
I

69

SA

AJUTE

GRAUL GERMINAT CANCERULUI?

LA COMBATEREA
l'H<'';'

Dr. Thelma Arthur de la Centrul de Cercetare Arthur Testing Labs din Chula Vista, California, a tacut cercetarl pe aproape 200 pacientl bolnavi de cancer, care tlneau re.gimuri, vegetariene ~i care includea~o\n di~J~ ~i serninte germinate. Concluziile sale in urma studiilor efectuate au pd~ In evldenta cresteri sernnificative ale lrnunltatll organismului aproape in toate 'cazurile. Nivelul de toxicitate a sangelut, care de obicei este crescut in boli precum cancerul, a fost redus in aproape toate cazurile. in 1978, la Centrul de Cercetari Oncologice al Unlversitatli din Texas, dr. Charles Shaw ~i dr, Chiu-nan Lai au testat 0 varietate de ali mente vegetale .pentru a descoperi potentialele elemente antlcanceriqene. Printre alimentele testate pe soarecf inoculati cu carcinogene s-au aflat graul germinat, germenii de linte, fasole mung, precum ~i morcovii ~i patrunjelul. Cu toate ca morcovii ~i patrunjelul au avut tntr-adevar un efect inhibant asupra cardnogenelor, ei nu sau dovedit a· fi nici pe de parte la fel de puternici ca germenii de grau ~i graul . germinC!t, in ceea ce prlveste actiunea lor anticancerigena. Chiar daca acest experiment nu reprezlnta 0 dovada concludenta ca germenii pot sa vindece cancerul la oameni, perspectiva continuarti cercetarilor in legatura cu folosirea germenilor ca alimente anticancer este cu adevarat promitatoare. VITAMINAE Vitamina E este cunoscuta in chimie ~i sub numele ,:tocoferoli", deoarece exista mai multe substante ce au aceeasi activitate vitamlnlca. .Termenul de tocoferoli apare ~i pe etichetele unor produsl alimentari, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, c~nd vitamina E a fost adauqata.
Ce rol are?

Vitamina E exercita 0 actiune antioxidanta: ea.lrnpiedica radicalii liberi, produsi toxici ai oxldarii celulare, sa-~i exercite rolul distructiv. Ea se alatura in acest fel altor antloxldantl, cum sunt vitaminele A ~i C, carotenele ~i seleniul. Ea protejeaza membrana celulelor nervoase, celulelor peretelui arterial, celulelor pielii etc.
Care sunt nevoile?

Pentru copii, 4-10 mg, iar pentru adolescent! ~i adulti, 18 mg.

Unde se gase§te?

. Nu exista carenta de vitamina E, deoarece sunt rnutte alimente care 0 contin. Uleiurile sunt cele mai bogate, dar ea se mai gase~te in galbenu~ul de au, cereale, legume (soia este cea mai bogata), nuci, alune, arahide, migdale etc.
Proprietet! terapeutice

Datorita efectuluiantioxidant, vitamina E poate juca un rol particular in prevenirea bolilor cardiovasculare. a cancerului, a'cataractei, a maladiei Parkinson, dar ea are si un rol intineritor. De asernenea, rnareste fecunditatea ~i are-un efect tonic asupra functlel sexuale. in urma. unor studli, s-a ajuns la ccncluzia ca vitamina E este un factor de prevenire a maladiei Alzheimer (deqenerescenta proqresiva a neuronilor), ce apare la batranete.

70 '.

'

(jregorian

'Bivo[aru

Va prezentarrr cateva retete de preparare, care pot fi tmbunatatite, in functie e irnaqinatla durnneavoastra. Aceste retete 'se refera la boabe de grau intregi, r penfru persoanele care au probleme cu dantura, se recornanda ca in prealabil graul Incoltit sa fie trecut prin rnasina de tocat. in cazul in care foloslf grau germinat uscat, este bine sa-l rehldratati, punandu-l timp de 4 ore intr-o cantitate de apa de 2 ori mai mare decat cantitatea de grau pe care 0 foloslti.
,'1'

RETETE
SALATA ASORTATA

PE BAZA DE GRAU GERMINAT

cu GRAU

GERMINAT

~ kg sfecla rosie, l conopkie mica, 2-3 rosii, 2 cartofi, ~ teltn«, 1 dovlecel, 1 ceepii, 1 morcov, 1 patrunjel, 200 9 grau germinal, 4 tinguri ulei, 1 lamaie, 1 au, sere, patrunjel verde Se fierb sfecla, conopida, cartofii ~i dovleceii, se taie ~i se arnesteca, separat, cu un sos preparat din ulei, otet, sare ~i piper.·Se rad morcovul ~i telina Se taie rnarunt ceapa. Se sareaza. in salatiera se aranjeaza. salata astfel: la mijloc conopida, imprejur morcovul ras, stropit cu ulei, iar pe margini, in gramajoare, restul de legume, contrastand in culori, ~i graul germinat. Peste rosllle taiate, felii se pune ceapa taiata fin, iar telina se arnesteca cu putina rnaioneza, Peste toata salata se presara patrunjel tocat. .
SALATA DE CIUPERCI

cu GRAU

GERMINAT

500 9 ciuperci tierte, 500 9 cartofi, 300. 9 morcovi, 200 fJ grau germinat, cestreveii mureti (dupa gust), 1 mar, 15 mesline, 6 ling uri meionezs, sere, piper, 1 tingura muster; 1 sfecla rosie coeote, 2 oua Cartofii se fierb In coaja (daca la fiert S8 adauqa putlna sare, raman intregi), iar morcovii se fierb .curatatl. Cartofii ee curata de coaja, se taie cubuletesi se arnesteca cu morcovii taiati la fel, cu ciupercile taiate rnarunt, cu graul germinat, castravetli tocatl, rnarul ras, maioneza, rnustarut, sarea ~i plperul. 0 Irngura de rnaloneza se pastreaza pentru ornat, trnpreuna cu sfecla, cele doua oua fierte (doar galbenu~ul) ~i maslinele. Salata este mai gustoasa daca se preqateste din ajun ~i se pastreaza la rece.
SALATA DE CARTOFI

cu GRAU

GERMINAT

2-3 cartofi, 1 ceapa, 2 tinguri grau germinat, 2 foi de salata verde, 5 ml ulei, sare, patrunje{ verde Se fierb cartofii in coaja, SEl curata, se taie felii, se pun pe salatiera, se adauqa graul, se amesteca cu sarea ~i uleiul, se decoreaza CjJ salata verde ~i patrunjel.
.

SALATA DE CARTOFI

cu MAIONEZA

~I GRAU GERMINAT

6 cartofi tieni, 100 9 grau qerminet, sare, frunze de salata verde, meioneze, zeama de lamaie, miistine. Cartofii fierti ~i raciti se taie in felii rotunde ~i se sareaza. Se arnesteca cu graul germinat. Se toarna maioneza ~i se arnesteca bine, adauqand putina

.9Lfimentatia

fi terapia

naturistii

cu cerea[e

71

ze arna de lamj3ie. Se garnise~te cu rnasllne ~i frunze de salata verde.

SALATA DE CARTOFI CU MERE ~I GRAU GERMINAT 'l) kg -certoti, ~kg mere ecrisoere, 100 9 grEw germlnat, 4 ling uri meioneze, \ patrunjel verde, sare, cestreveti, sfecla rosie Cartofii fier\i cu sare ~i taia\i cuburi mici se arnesteca cu merele curatate ~i date prin razatoare. Se adauqa graul germinat, maioneza, garnise~te cu rondele de sfecla fiarta ~i castraveciori. Se prasara patrunjet verde tocat.

se

SALATA DE CARTOFI PICANTA CU GRAU GERMINAT

6 cartofi tierti, 1 casiravete ' acru, 100 9 grEw germinat, 1 • ou fiert (doar galbenu:;ul), 112 petisr cu meioneze, 112 lingura muster Se taie cartofii fieqi ~i castravetele in felii subtlrl. Se adauga graul germinat. Galbenusul fiert se toaca • rnarunt ~i se 'amesteca totul in satatiera, se toarna maioneza !li mustarul. Se 'amesteca.
SALATA DE CASTRAVETI CU GRAU GERMINAT '

2 cestreveti, 50 9 grEw germinat, 3 carei de usturoi, 2 ,,; ling uri ulei de f/oarea-soarelui, 1 lingura zeama de lama ie, merer verde, sare, piper Se spala castravetii, se curata de coaia, se taie felii' rotunde cat mai sU,b\iri, se sareaza ~i se rasa sa stea 30 minute. Se scurg, se asaza intr-un castron. Se arnesteca cu graul germinat ~i cu usturoiul pisat. Se adauqa uleiul, rnararul

72'

(jregorian .'Bivo{aru

cat maru.ht, zeama de lama!e" piper ~i .sare dupa gust, :;;i se ~a la rece. Se oate suphmenta salata cu galben,u:;;un flerte de ou. .
SALATA DE CICOARE CU MERE l?1GRAU GERMINAT .

300 9 cicoare, 300 9 mere, 1 legatura ceepii verde, 1 lingura zeama de /amaie, 2 linguri ulei de tloeree-soerelui, 1 lingura miere, 2 linguri grau germinat . .Se spala cicoarea. Se cura~a rnerele :;;i se taie in cuburi. Se spala « se cura~a :;;i se taie ceapa. Set'al'hesteca toate componentele cu 2 linguri grau germinal.
SALATA DE CONOPIDA

cu GRAU

GERMINAT

o capafanaconopida, 100 9 grau germinal. , Se desparte conopida in inflorescente :;;i se fierbe in apa sarata. Nu trebuie sa se inmoaie sau sa se sfararne. Se separa de apa, se pune pe un platou. Se adauqa grau germinat, se sareaza, se condirnenteaza, se adauqa ulei :;;i zearna de larnaie.
SALATA DE CRUDITATI

cu GRAU

GERMINAT

1 ridiche neagra, 1 fe1ina, 1 morcov mare, 1 radacina de patrunjel, 1 sfecla rosie, 100 9 grau germinat, 2 linguri ulei de f/oarea-soarelui, 1 lingura zeeme de lamaie, sere. Se rad toate zarzavaturile pe razatoarea cu' gaurile mario Se adauqa graul germinat, 'sarea, uleiul :;;i . zeama de Iarnaie, se arnesteca usor :;;i se ·Iasa 1520 minute ca sa intre bine in legume.
SALATA DE DOVLECEI GRAU G.ERMINAT CU .

4-5 aovtecei tineri, 2 linguri utei de floareasoarelui, 1 lingurifa zeama de .Iamaie, 50-70 9 grau germinat, 2 rosii, sere, condimente, meter verde. Se aleg dovleceii tlneri cu serninte putlne. Se pun in . apasarata clocotita :;;i se lasa sa fiarba. Se scot :;;i se lasa sa se racsasca pe un fund de lemn. Se taie in felii rotunde, potrivit de qroase, se purr in salatiera, se adauqa graul germinat, se presara rnararul tocat rnarunt, se

jJ.{imentatia

adau~~ zeam~ la_maie, uleiul, sare 9i ?ondime~te dupa gust. Se garnise9t cu felll de r0911presarate cu boabe de grau germlnat. 61.
. SALATA DE FASOLE VERDE cu GRAU GERMINAT

=.

~i terapia 'naturistii

cu cerea[e

73 .

,"
.

800 9 fasole verde, 2 linguri ulei de floarea-soarelui; 100 9 grau germinat, 1 lingura zeeme de lama ie, sere, frunze de peirunje! verde, 1 ceepe, 1 radacina patrunjel '.r h' Fasolea verde tanara se curata, se fierbe in apa clocotlta sarata lrripreuna cu radacina de patruniel 9i ceapa. Se 4icurge "bine de zearna 9i se lasa sa se raceasca. ,Se tnlatura ceapa 9i radacina de patrunjel. Se adauqa graul germinat, zeama de lama ie, uleiul '§i usturoiul pisat cu putina sare. Se presara frunze de patrunjel tocate rnarunt. Zeama de tamale 9i uleiul se pot inlocui cu rnaioneza . acrlsoara.
SALATA DE FASOLE ALBA cu GRAU GERMINAT

~ kg iesole aiM, 3 cepe, 100 9 grau germinat, 2 linguri ulei de floareasoarelui, 1 lingura zeama de.lamaie, verdeeie, sare, pipe« , Fasolea se spala 9f se fierbe cu ceapa, adauqand putlna sare. Se scurqe 9i se Iasa sa se raceasca. Se adauqa doua cepe crude 9i verdeata talata cat mai rnarunt, graul germinal, sare 9i condlmente dupa gust 9i se arnesteca cu uleiul 9i zeama de larnale.
SALATA DE IARNA cu GRAu GERMINAT

1 conopkie mica, cativa cartofi, 1 sfecla rosie mica, 1 castravete murat, 1 telina, ~ kg fasole verde, 100 9 grau germinat, 1 lingurit~ muster, 1 lingurita zeama de lama ie, ~ cea§ca ute! de floarea-soarelui, sare, 'condimenie Se fierbe conopida 9i se desface in buchetele, se fierb cartofii 9i sfecia, 'se cura1a 9i se tale in betisoare subtirl. La fel se taie telina cruda, Castravetele se curata de coaj~ 9' se taie cuburi mici, iar fasolea, dupa ce a fost scursa de apa in care a fiert (sau de sararnura, daca e din conserve), se rasa tntreaqa. Se prepara 0 maioneza in care se adaug~ zearna. de larnale 9i 0 lingurA de apa, Se amesteca legumele cu graul germinat 9i apoi totul cu maioneza.
SALATA ORIENTA'LA cu GRAu GERMINAT

2-3 cartofi,2 rosii, 1 ceeoe, 2-3 foi de salata verde, 2 ling uri de grau germinat, 1 lingura ulei de noeree-soeretut, sere " Cartofii se fierb in coaja, se decojesc 9i se taie in bucati, Ceapa ouratata se taie in solzi. Roslile spalate 9i curatate se taie in felii. Se adauga graul germinat, uleiul, sarea 9i se arnesteca. Se asaza pe foile de salata verde.
SALATA DE PRAZ cu GRAU GERMINAT

4-5 fire de praz, 2 linguri ulei de floarea-soarelui,

1 lingura zeems de lamaie,

50-70 g grfw germinal, sare

'

Se curata prazul, se tate in ~ucati de 3-4 em 9i se flerbe in apa clocotita cu sare. Se /scoate tntr-o salatiera 9i se lasa sa se raceasca. Se amesteca cu graul germinat. Peste toata cornpozltia se toarna uleiul 9i zeama de lamaie.

74
SALATA DE RIDICHI NEGRE CU GRAU GERMINAT

(jregorian

tBivo{aru

1 ridiche neagra, 1 mar mare, 50-70 g grEw germinat, 0 lingura ulei de floarea-soarelui, sare Se rad ridichea l?i rnarul pe razatoarea cu gauri mari, se sareaza, se arnesteca cu graul germinat, se adauga uleiul l?i se amesteca.
SALATA DE RIDICHI DE LUNA

cu GRAU

GERMINAT
e,

4-5 ,Iegaturi ridichi de luna,. 1 salatli verde, 3-4 fire ceapa verde, 3 cettoti 50-70 g grau germinat, 2 tinguri u'e! de floarea-soarelui, 1 tingiJra zeama de lama ie, sare . Se curata ridichile de cozi, se spala l?i se taie de-a currnezisul, in felii subtiri, Se pun in salatieta, se adauqa graul germinat, cateva frunze de salata verde rupte in bllcati, ceapa verde taiata l?i cartofii talati in felii potrivit de groase. Se . adauqa ulei, zearna de lamaie, sare l?i se arnesteca cu toata cornpozitia.

tient,

SALATA DE RO$II

cu GRAU

GERMINAT

muster, utei de f/oarea-soarelui, sere, de lamaie S': arnesteca rnustarul cu sare~, uletul si _zeama de tamale. Se obtlne un sos. Intr-un castron se taie rosllle rondele, se adauqa graul germinat l?i se toarna deasupra sosul. Se. arnesteca. Se recornanda sa se consume dupa 0 ora de la preqatire, dar nu mai tarziu de 5 ore.
SALATA DE RO$II CU BRANzA $1 GRAU GERMINAT

3 roslt, 100 9 grau germinat,

zeama

650 g tomate, 'lj ceapa aIM, 150 g branza, 100 g grau germinat, ~ legatura de patrunjel oroesost, 2 linguri de zeeme de lamaie, sare, 3 linguri ulei de floarea-soarelui, condimente . . Se spala l?i se taie lequmele. Se arnesteca ingredientele.
, SALATA DE RO$II UMPLUT€ CU LEGUME $1 GRAU GERMINAT

8 rostt frumoase, 1 morcov, 1 patrunjel, 2' cartofi, 'lj tetina, 1 ceapa, 'lj lingura muster, 4 linguri ulei de floarea-soarelui, 1 ou, sare, 100 g grau germinat, condimente, mesnne, setet» verde ,.' Se fierb zarzavaturile l?ise Mie in cuburi mici. Seamesteca cu graul germinat, cu maioneza preparata in prealabil; se ad aug a condimentele. Se umplu rosllle l?i se asaza pe foi de salata verde cu 0 masllna in mijlocul fiecarei rosii.
SALATA DE SFECLA

cu GRAU

GERMINAT-I

1 sfeela rO§ie de merime potrivite, 2 ling uri grau germinat, % Iingura de sue de lamaie, sere, chimen Se spala sfecla §i se fierbe sau se coace la cuptor, pana ce, rncercand cu furculita, aceasta intra cu usurlnta in stecta: se lasa sa se raceasca, apoi se curata l?i se taie felii subtlrl: se arnesteca cu graul germinat ~i se pune pe salatlera, unde se adauqa chimenul l?i sucul de larnaie.

Jl.{imentatia

si terapia

natutis tii cu cereale

75

SALATA DE SFECLA cu GRAU . GERMINAT-II

300 9 stecte rosie tanara, 50 9 grau germinat, 4-'5 crengu(e de teusteen, un mar, 2 linguri de verze, 150 9 smenten«, sare, condimente, corletuiru Se spa la, se curata ~i se taie legumele ~i marul. Se arnesteca ingredientele. Variante pos[bile: se poate inlocui sfecla rosie cu morcovi, telina, gUIii etc.
SALATA TARANEAScA GRAU 'GERMINAT cu

2 oue, 0 kg caftofi, ;4 kg faso/e verde, ceepe, usturoi verde, 100 g grau germinat, merer §i patrunje/ verde, salata verde, u/ei de floareasoare/ui, sare, condimente, zeama de /amaie Se fierb in apa cu sare cartofii in coaja ~i pasUiile de fasole taiate . patratele. Dupa ce au fiert, cartofii se taie felii ~i trnpreuna cu fasolea se pun intr-un castron, adauqandu-se ceapa ~i 'usturoiul taiate marunt, salata verde talata, graul geminat ~i quale fierte (doar galbenu~ul). Se arnesteca to'tul, se presara, cu verdeata tocata, sare, condimente, ulei ~i zearna de larnale dupa gust.
SA!-ATA DE TELINA cu GRAU GERMINAT

2 (e/ine mari, 1 mar, 100 9 grau germinat Maioneza: 2 oua, 1 cea§ca u/ei de floarea-soare/ui, 1 linguri(a zeeme de /amaie, sare, condimente Se curata tellna, se spala ~i se rade prin razatoarea mare. Se arnesteca cu rnarul ras, cu ,graul germinat ~i cu maioneza.
SALATA DE VARA cu GRAu GERMINAT

;4 kg faso/e verde-fide/uta, 1.sfec/a rosie, 1 tetina, 2 ro§ii, 1 castravete verde, 1 ce8§ca rneionezii, 200 g'grau germinat, ,salata verde, sare • Se curata ~i se fierbe separat fasolea: sfecla se spala, se fierbe in coaja, se . curata ~i se taie feliute rotunde ~i subtiri: tellna se curata ~i se taie In bastorrase subtirl: castravetele taiat In felioare rotunde se presara cu sare ca sa-st lase

apa. Pe

farfurie mare; putln acanca, se asaza imprejur legumele gramajoare

~i graul germinal. Se decoreaza pe margini cu frunze de salata verde ~i cu felii de rosll, iar la mijloc se pune maioneza,

cu GRAU GERMINAT 150 9 verze, 3 tomete, 1 bulb usturoi, 100 9 grau germinaf, 2 linguri iaurt, 1 Imgura muster, 2 fJmgnri zeama de lamaie, ~ legatura patrunjel verde, 2 linguri
SALATA DE VARZA

'

76

'

(jregorian

'Bivo{aru

ulei de floarea-soarelui Se spala bine ~i setaie.legumele.

SALATA DE VA~ ROl?IE

Se arnesteca ingredientele.

cu

GRAU GERMINAT

2 cepe, sare, condimente Se curata varza de frunzele Iexterioare, se taie in patru, apoi rnarunt. Se curata doua cepe, se taie rnarunt ~i se calesc" tntr-o cratita cu unt. Se adauqa varza, graul germinat, se pune sare ~i eventual condimente.
, 1 verza rosie, 100 9 grilu germinat,
SALATA VERDE

cu GRAU

GERMINAT

200 9 salata verde, 100 9 grau germinat, 1 legatura de ceapa verde, 1 lingura sue de temeie, 4 linguri utei de tloeree-soerelui, 1 lingura muster, 1 bulb mic de usturoi Salata ~i ceapa se spala ~i se taie. Intr-un castron se adauqa graul germinat" rnustarul, sucul de lamaie ~i uleiul. Se arnesteca. Usturoiul se curata §i se taie in felii mici. Totul se amesteca.
APERITIVE APERITIVE CU GAAU GERMINAT

CU ARDEIl?1 GRAU GERMINAT

4 ardei mari, 250 9 branza de vaci, 50 9 unt, 100 9 grau germinat, meter verde, 1 ceapa \ Se lndeparteaza cotoarele, sernintele ~i se spala ardeii, scurqandu-se bine. Se prepare 0 cornpozitie din branza de vaci, frecsta' cu unt, §i grau germinat; Se poate adauqa §i marar verde sau ceapa talata. rnarunt. Se umplu ardeii cu compozltla obtlnuta. II, 4 ardei mari, 1-2 cepe, 1-2 catei de usturoi, 2 cesti de supa de ciuperci Se taie ardeii in. bucati marl. Se curata, se taie ceapa §i se i~abu§a3' in ulei, Se adauqa ardeii, cateil de usturoi taiati felii sl supa de ciuperci. Supa poate fi lnlocuita cu apa. Se fierb la foe mic, pana se reduce zeama. Cand s-a racit, se adauqa graul , germinat.

I.

5'lIimentati'a· fi terapia naturistii

• -c.,

cu cerea[e

77'

Varianta: se adauqa 0- lingura pasta de rosii l?i 0 lingurita de faina. III 4 ardei trumosi, 200 9 branza telemea, 50 9 unt; 100 9 grau germinat, ceeoe, 1 lingura meter tocat, 1 rosie, 50-100 9 branzitTle vaci Se spala ardeii,. se scot cotoarele, se scutura bine sernintele, se spala din nou l?i se al?aza pe un prosop sa se scurga bine. Branza telemea rasa se arnesteca cu branza de vaci l?i cu untul, frecand cu 0 lingura de lemn pana se obtine 0 pasta ornoqena. Se arnesteca apoi cu-qraut germinat, cu rnararul sau ceapa l?i se umplu ardeii. Se pun in frigider, ca sa se tntareasca umplutura. Cand se servesc, se taie 4-5 felii pe lat, S6 asaza pe 0 farfurie l?i se garnisesc cu felioare de rosii,
APERITIVE CU BRANzA. DE VACI ~I GRAU GERMINAT

I. 100 9 branza de vaci, 1 lingura grau germinat, 1 lingurita unt, 2 chifle, . sere, condimente Se taie chifla in doua capace, se scobeste miezul l?i se umplu cu pasta obtinuta din branza, unt, grau germinat §i condimentele dorite: chimen, rnarar etc. Se decoreaza cu sfecla rosie rasa sau cu rostl-felit. II. 150 9 grau germinat, 150 9 branza de vaci, 1 lingurita de uht, sare Se arnesteca graul germinat cu branza de vaci §i untul. Se adauqa 3-4 linguri sos de rosii, 1 lingurita de faina, 1 lingurita de miere §i putina sare. III. 100 9 branza devaci, 25 9 unt, 50 9 grau germinat Se arnesteca pana se obtine 0 pasta ornoqena, Se intinde pasta ornoqena pe felii de paine intr-un strat uniform. Se presara graul germinat peste pasta. Se garnise§te cu rosii-felii, sfecla coapta sau felii de morcov. IV. 150 9 branza de va~a, 10 9 unt, 50 cotnpozitie grau germinat, 15 9 miere, 1 'ou, 10 9 smantana Galbenusul se freaca bine, adauqandu-se mierea, §i se lncalzeste pe foc fara sa dea in clocot,' batand cohtinuu. Se ia de pe foc §i in pasta ·fierbinte se adauqa untul, se inglobeaza branza de vaca trecuta prin stta §i, dupa ce se raceste, srnantana l?i cornpozitia de grau germinat. Crema se ornoqenizeaza in compozitie §i se pastreaza la rece. V. 250 9 branza. de vaca, 50 9 grau germinat verde, 25 9 unt, 1 galbenu§,. 100 9 ceapa, ,sare Se omogenizeaza bine tntr-uncastron branza de vaca cu untul, galbenu§ul de ou, ceapa rasa, graul germinal, pana ce se obtine 0 pasta. Se sareaza dupa gust. VI. 250 9 branza de vaca, 50 9 unt, 50 9 grau qerminet verde, 100 9 smantana, 100 9 ceapa verde, boie dulce, sare Se omogenizeaza bine intr-un castrori branza de vaca cu untul, smantana §i ceapa verde tocata rnarunt, pana se obtine 0 pasta. Se adauqa boabele de grau germinat. Se pune putina boia §i sare dupa gust.

2-3 cestreveii, 250 9 iaurt, 100 9 grau germinal, frunze de menta Castravetii, curatatise spala, se taie in cuburi sau felii subttri, se presara cu sare §i dupa 15 minute se store usor in rnaini. Se asaza intr-o salatiera, se

CASTRAVETI

'

CU IAURT ~I GRAU GERMINAT

78

,(jregorian

'Bivo[aru

dauqa iaurtul, graul germinat; cateva frunze de menta frecate ~i 'se arnesteca ~or.
IAURT, SANA, KEFIR ETC., CU GRAu GERMINAT '

250 g iaurt (sana, kefir), 100 9 grfw germinat. Se arnesteca produsul lactat acid cu graul germinat. Se consuma
QUA UMPLUTE cu GRAU GERMINAl

imediat.

I. 4 oua fierte, meionezii, trunze de patrunjel, 1 Iingurita muster, condimente, frunze de setet« verde, 100 g grEw germinat. Se curata de coaja ouale tari, fierte din ajun. Se taie in doua de-a curmezisul. Se taie putin la capetele alungite. Se arnesteca bine maioneza cu rnustarul ~i graul germinat. Se condirnenteaza facultativ. Se umplu albusurlle cu pasta obtinuta, Se asaza pe farfurie, pe frunze de salata verde sau devarza. II. 2 oue, 2 linguri branza de vaci, 2 linguri grau germinat, 1 rosie, msrer verde. Se fierb ouale tari, se tin putin in apa rece, apoi se curata. Se taie in doua, se scoate galbenu~ul ~i se lnlocuieste cu branza arnestecata cu graul germinat, rnararul verde tocat ~i sarea. Se asaza pe farfurie, pe salata verde ~i rosla taiata felii. Branza poate fi lnloculta cu urea.
RQ~II CU BRANzA GERMINAT ~I GRAU

4 rosii, 2 Iinguri branza de veci- 1 lingura grau germinat, 1 lingurita unt, sare. Se aleg rosiile de rnarlme potrlvita, se taie din partea supertoara un capac ~i se scobeste rniezul. Se' arnesteca branza de vaci cu untul ~i miezul de rosf dat prin sita, se adauqa graul germinat, sare, eventual condimente (rnarar, chimen etc.) ~i se umplu rosiile, dupa care se pune capacul, Se servesc pe frunze .de salata verde. in loc de branza se poate folosi urda.
RQ~II cu GRAu GERMINAT

100 g grau germinat, 100 g branza de vaci, 15 g unt, 2 rO§ii, sare. intr-o caserola se introduc branza de vaci ~i rosiile curatate ~i tocate. Se adauqa untulsl se

Jlfimentatia

~{ terapia naturistii

cu cerea{e

79

introduce la cuptor unde se lasa sa scada. Dupa ce s-a racit aceasta compozitie se adauqa grau germinat. .
MANCARURI BOR~ DE LOBODA PENTRU FELUL I cu GAAU GERMINAT GERMINAT

f'

cu GRAU

2 legaturi tooode, 2 linguri grEw germinat, 2 ling uri sfT}Emtana, 114litru bors, merer, teusteen, sare ,-I. " :,1 Se curata loboda, se spala ~i se fierbe in apa cu sare. Cand este aproape gata, se adauqa borsul, leusteanut ~i mararul tocat. Dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat. Se drege cu smantana.
BOR~ DE SFECLA

cu GRAU

GERMINAT

1 stecte mica, 112 morcov, 112 petrunje', 2 linguri smantana, 2 linguri grau qerminei, 114 /itru bors, merer, patrunjeJ §i leusieen $e fierbe in apa cu sare zarzavatul ~i sfecla taiate rnarunt, pana se inmoaie. Se acreste cu bors, se adauqa verdeata, se drege cu srnantana ~i dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat.
BOR~ DE SFECLA

cu

GRAU GERMINAT ~I SMANTANA

Z~riavat de supa, 1 steele, 250 9 grau germinat, ~ /itru bors, 1 galbenu§; 2 linguri smantana, sare Se curata ~i se rade zarzavatul ~i [umatate din sfecla, Se fierb in 1~ litru apa, cu putina sare. Cand legumele au fiert, se toarna zeama ~i bohul clocotit printr-o strecuratoare in care s-a pus restul de sfecta rasa. Se drege cu un galbenu~, batut cu srnantana. Dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat. Borsul poate fi inlocuit cu 1/2 kg de rosli. .
BULION VEGETARIAN CU GRA1J GERMINAT

3 cepe, 3 cartofi, 2 fire de praz, 1 teun«, gri§, grau germinat, unt Se taie legumele in rondele, cuburi sau solzi. Solzii de ceapa se calesc" in unt. Se umple 0 oala de 3 litri cu 2 litri apa ~i se adauqa legumele spa late, curatatasi taiate, Se fierbe 1/2 ora. Cartofii se fac plure !?i se adauqa bulionul irnpreuna cu gFi~ul. Se fierbe. Dupa ce se raceste, se serveste cu grau germinat.
CIORBA DE CARTOFI

cu

GRAU GERMINAT

2-3 certoti, 2 rosii, 1-2 ling uri de grau qerminet, 112 ardei gras, 2 linguri iaurt, 1 linguri!a zeeme de lamaie, leusteen, sa~e . . Cartofii se curata, se taie in cuburi ~i se fierb in apa cu sare. Se adauqa rostlle taiate rnarunt, ardeiul ~i se lasa sa fiarba pana se inmoaie, se drege cu iaurt ~i zearna de larnaie. Dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat, leusteanul.
CIORBA DE FASOLE

cu GRAU

GERMINAT

300 9 fa.sole alba, 200 9 ciuperci, 150 9 ceepe, 20 9 usturoi, 100 9 morcov, 100 9 patrunjel, 100 9 felina, 200 9 faina, 200 9 smantana, 40 ml zeama de lama ie, boia de ardei dulce, 1 legatura verdea!a, 100 mi ulei, sare, '100 9 grau germinat

.' 80

(jregorian

'Bivo{aru

Fasolea se fierbe, schirnband 3-4 ape. in ultima apa se pune sare. Cand solea- este aproape gata se adauqa zarzavatul de supa talat feliute lungi ~i ubtiri ~i usturoiul talat rnarunt, ciupercile. Se arnesteca uleiul cu faina ~i boiaua ~i adauga_la ciorba. La sfar~it se adauqa srnantana, se potriveste gustul de sare ~i zearna de lamai!3, apoi se adauqa verdeata. Dupa ce s-a raclt, se adauqa graul germinaL,

sr

cloReA

A LA GREC cu GRAU GERMINAT

500 9 ciupercl, 4 morcovi, 2 radacini patrunjel, 1 telina, 2 cepe, 100 9 grau germinat, 2 oue, 1 lamaie, 250 9 smantana, 1 lingura faina, 0 legatura teusteen, sare Ciupercile se portioneaza '~i se pun la fiert in apa cu sare. Zarzavatul se taie bastonase, iar ceapa se taie rnarunt ~i' se tlune in ciorba. Galbenusurile de ou, smantana ~i faina, se arnesteca, se dilueaza cu apa sl se adauqa la clorba, La sfarslt se pun zeama de lamaie ~i sarea. Se adauqa leustean tocat. Dupa 1/2 ora se adauqa graul germinat.
cloReA DE PERI~OARE cu GRAU GERMINAT

1,5 Iitri zeama in care a fiert zarzavat, 200 9 grau germinat, 2 ro§ii, sere, 2 ling uri smantana, 1 galbenu§, bor§ , • . Pentru perisoere: 250 9 ciuperci, miezul de la 0 felie'de paine, 1 ceeo«, 1 ou, sere, condimente Se pune la foc, intr-o oala, borsul rmpreuna cu zeama in care a fiert zarzavatul (fasole, conopida, cartofi etc.). Se adauqa rosiile. Se arnesteca intr-un castron ciupercile tocate (prin masina) cu miezul de paine inmuiat ~i stors, ceapa tocata fin, oul, sarea ~i piperul. Se fac cu mana uda perisoare mici cat nuca ~i se-pun la fiert in zeama care clocoteste. inainte de a servi ciorba, i se adauqa un galbenu~ dres cu smantana ~i graul germinat verde,
supA CU TOMATE ~I GRAU GERMINAT

500 9 tomeie, 500 9 cartofi, gri§, 200 9 grau germinat, sare in 2 litri de apa se fierb 500 9 tomate spalate ~i talate bucati ~i 500 9 cartofi curatati de coaja, Durata de fierbere este de aproxirnativ 30 minute. Se trece prin slta, dupa care se adauqa gri~ul ~i se mai fierbe 10 'minute. Dupa ce s-a raclt, se adauqa graul germinat. Observatie: in loc de tomate se pot folosi morcovi.
',} i

supA DE CARTOFI cu GRAU GERMINAT

2-3' cartofi, 1 lingurita ulei de ttoeree-soeretui, 2 linguri lapte, sare, 2 linguri grau germinat, tarhon, iaurt Cartofii se curala, se spala, se taie in cuburi, se fierb in apa sarata. in timpul : fierberii se adauqa laptele ~i se continua fierberea inca 10-15 minute. Cand estegata, se adauqa uleiul,' tarhonul tocat ~i iaurtul. Dupa ce 's-a raclt, se adauqa graul germinat.

J'IJimentatia

fl-

terapia naturistii

cu cereale '

81
,

-t'
"',

'

SUPA.-CREMA. DECARTOFI

cu GRAu GERMINAoT

2-3 cartofi, 1 lingurita ulei de f/oarea-soarelui, 2 linguri lapte, 112 lingura faina, sare, 2 linguri de grau germinat Se fierb cartofii curatatl in apa cu sare, pana se inmoaie, apoi se scurg !ji se dau prin sita. Se arnesteca faina cu laptele, se toarna peste cartofi !ji se subtlaza totul cu zeama in care au fiert cartofii. Se lasa sa fiarba trnpreuna 10-15 minute, se adauqa uleiul sl, dupa ce s-a racit, graul germinat.
.

SUPA. RECE CU CASTRAVETI

~I GRAU GERMINAl

500 g ciuperci, 100 g grau germinat, 2 morcovi, 2 cepe, 2 castravefi proespeii, 250 g smantana, sare, piper . . Se fierb ciupercile. Se adauqa morcovii, cepele, piperul !?i puttna sare. Se strecoara supa' bine fiarta !ji racita. Se rastoarna tntr-un castron fara a tulbura ceea ce s-a depozitat pe fundul oalei. Se bate cu srnantana, se adauqa cuburl de castraveti cruzi, curatati de coaja !ji boabe:le de grau germinat. Se serveste rece .
. SUPA."CREMA. DE LEGUME cuqRAu GERMINAT

2 certoti, 112 morcov, 1 dovlecel, 1 Iingufa grau germinat, 1/ingurita ulei de f1oarea-soarelui, 112lingurifa faina, 2' ling uri lapte, sare Legumele curatate !?i spalate se taie !?i se pun la fiert. Cand se inmoaie, se dau prin sita !ji se arnesteca cu Iaina dizolvata in laptele !?i zeama in care au fier~. Se adauqa uleiul. Cand supa este gata §i s-a raclt, se adauqa !ji graul germinal.

82

(jregorian
DOVLECEI CU GRAU GERMINAT I

Bioolaru

supA DE

2 dovlecei mici, 2 rosi), 1 lingura ulei de floarea-soarelui,112 lingura faina, 2 lin_guri grau germinat, 2 linguri smentsn«, merer ,::erde, sare , Dovleceii curatati ~i taiati se fierb in apa cu sare. In timpul fierberii se adauqa faina arnestecata cu smantana, rosille curatate ~i talate felii. Cand este gata se adauqa graul germinat, rnararul tocat ~i uleiul. .

supA DE

DOVLECEI CU GRAU GERMINAT II

2 dovlecei mijlocii, 4 linguri grau germinat, 1 ceepe, 0 litru apa, sare, condimente, 2 linguri smantana, putin unt §i verdeat~ Se curata dovleceii ~i se taie in cuburi mici. Se pun la fiert intr-o oala cu apa trnpreuna cu ceapa tocata. Se arnesteca din cand in cand ca sa nu se prlnda. Se potriveste de sare ~i condimente. Se drege cu smantana, unt proaspat ~i cateva frunze de patrunjel tecate, eventual marar, Dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat.
SUP';' DE GRAU GERMINAT CU LAPTE

1 litru lapte, 200 9 grau germinat, 5 9 miere, 5 9 sare Intr-o oala se fierbe laptele. Dupa racire se adauqa graul germinat, sarea ~i mierea de albine.

supA

500 morcovi, 3 linguri gFi§, 200 9 grau germinat, sere , Se curata sl se spala morcovii, dupa care se taie in felii. Se fierb cu 3 litri apa, in care s-a adauqat sare, timp de 30 minute. Cand morcovii s-au inmuiat, se trec prin sita ~i la wilma obtinuta se adauqa 3 linguri de gri~ subtlat in apa. Dupa ce a dat cateva clocote, se lasa sa se raceasca ~i se adauga graul . germinat. .

DE MORCOVI

CU GRAU GERMINAT

supA DE

PRAZ CU GRAU GERM'INAT

200 9 praz, 2 galbenu§uri, 100 9 lapte reee, 30 9 unt, sare, piper, 200 9 grau germinat. Se spala ~i se curata prazul, dupa care se taie in bucati de 4 em. Intr-o oala, se pun 1 litru apa ~i prazul taiat.' Se fierbe ~i se adauqa 1 litru apa, sare, piper, dupa gust. In castronul de supa se introduc cele doua galbenu~uri, laptele ~i untul, arnestecand bine. Dupa ce s-a racit, se adauqa graul germinat. . .

supA

DE RO~II CU GRAU GERMINAT

1 litru sue de rosli, 8 linguri grau germinat, 1 lingurita miere, sare, 2 ling uri smanfflna • Se fierbe sucul de rosf cu apa. Se lasa sa dea cateva clocote, dupa care se lasa sa se raceasca. Se adauqa graul germinat, mierea ~i sarea. Supa se serveste sirnpla sau dreasa cu srnantana.

supA

DE RO~II CU GRAU GERMINAT

II

300 9 rosii sau 200 ml sue de roetl, 1 moreov, 5 ml ulei de floarea-soarelui,

JUimentatia

~i terapia natur~stii cu cerea{e

83

2 linguri 'grau germinat, sare. Se fierbe morcovul si, in zeama in care a fiert, se adauqa rosiile fierte ~ strecurate. Se da tntr-un clocot, dupa care se adauqa uleiul ~i sarea Clupa !;just, cu care se mai lasa sa dea cateva clocote, Dupa ce s-a raclt, se adauqa graul germinat.
supA DE SALATA cu (3RAu GERMINAT

'

3 salate frumoase, 2 cepe, 2-3 catei de usturoi; 100 9 gr,au germinat verde, 1 ou, 0 lingurita unt, sare, zeama de lamaie dupa gust, 2 linguri smemsn«. Se pune 1 litru apa la fiert cu ceapa ~i usturoiul tocat. Se adauqa salata aieasa, spa lata ~i taiata bucati. Intr-o tigaie mica se face 0 ornleta care se taie in patrate ~i se adauqa la supa. Se potriveste de sare, se acreste cu zearna de lamale, dupa gust, ~i se drege cu srnantana. Dupa ce s-a raclt, se adpuga / graul germinal.

,supA DE GRAU

GERMINAT

600 9 grau germinat, 800 ml ep«, 70 9 spanac, 40 ml ulei de f/oarea-soarelui, 2 cepe, 1 lingurita zeama de lamaie, 1 lingurita sare. Ceapa se taie felii ~i 5e caleste" in ulei. Spanacul se spala bine, ae toaca ~i se arnesteca CU ceapa calita. Se adauqa apa ~i sarea. Se fiel'D'e totul 15 minute. Se lasa sa se raceasca, se adauqa zearna de tamate dllpa gust !?i graul germinat.

Of'
°

,84
supA DE LEGUME CU GRAU GERMINAT

(jregorian

'Bivo{aru

1 ce;Jp,a, 1 nap sau 1 cartot, 1 ramura de felma, 2 morCOVI, 1 prez, 1 verze mica, 200' g grEWgerminat, 30 9 unt • Se curata ~i se spala legumele. Se taie Tn bucati mici. Intr-o cratita se introduce untul, se adauqa legumele ~i se lasa pana se rumenesc, amestecand contlnuu. Se toarna 2 litri apa ~i se fierbe 0 jurnatate de ora. Se trece prin sita . ~i, dupa ce s-a raclt, se transfera in castron peste graul germinat.
supA DE ZARZAVAT cu GRAU GERMINAT

[rnorcov, 112 radacina de patrunjel, 114 felina, 1 cartot, 4 linguri de grEW • germinat, 1 rosie, 2 ling uri ulei de floarea-soarelui, verdeafa Se ciJrata, se spala ~i se taie legumele. Se pun sa flarba in apa cu sare ~i ulei, pana se inmoaie. Se tndeparteza spuma. Se adauqa verdeata ~i se lasa sa se raceasca. La sfarslt se pune graul germinat.
MANCARURI ANGHINARE' PENTRU FELUL II cu GRAU GERMINAT

CU 50S ~I GRAU GERMINAT

1 anghinare, 3 ling uri grEW germinat. Se curata bine anghinarea, taind coada ~i ellrnlnand foile vestede. Se spala cu apa rece. Se acopera anghinarea cu apa in clocot, se pune putlna sare ~i se lasa sa fiarbat ora ~i jurnatate. Daca foile se rup user, anghinarea este fiarta, se scoate ~i se scutura de apa: Se taie ~i se pune pe un platou, se presara graul germinat ~i apoi se adauqa sos de rosii.
BUDINcA DE VARZA cu GRAu GERMINAT

1 varza potrivite, 2 cepe, 8 ling uri de grEW germinat, 2 cesti de orez, 150 g uni, 1 lingura pesmet, 1 cea§ca smEmtana, sere, piper Se curata varza, se spala, se taie fideluta"se freaca cu 0 lingura de sare, se stoarce ~i se caleste" in 2 linguri de ulei incins, arnestecand continuu. Separat se praje~t~3 ceapa talata rnarunt, dupa care se toarna doua cesti cu apa. Se pune 0 [urnatate de lingura de sare ~i putin piper, se acopera ~i se rasa sa ffarba, Se tapeteaza 0' forma cu unt ~i pesmet, se asaza un rand de varza cal ita, un rand de orez ~i tot astfel, pana se acopera cu varza, Se toarna deasupra 3 cescute cu apa calda, apoi se da la cuptor 20 minute. inainte de servire, se presara .graul germinat ~i se toarna srnantana, '

Este un produs traditional din Liban. Este un grau preger.minat ~i uscat, apoi sfl:iramat. EI se prepara usor ~i este user de digerat! Tn tara noastra, bulgur-ul este cunoscut sub numele de .. ranovif'. g
TABULE.

75 9 bulgur, 1 cea§ca patrunjel tocat, 3 ling uri menta tocata, 4 cepe verzi tocate, ~ castravete taiat bucet), 2 tinguri ulei de miisline, sucul de la 0 lamaie, sare §i piper Lasati bulgurul la irrmuiat 1 ora in apa rece. Presatl-l pentru a I)u refine , rnulta spa. Puneti-l intr-un castron ~i adauga1i restul ingredientelor. AmestecatiI bine ~i apoi Il putetl servi cu hrtsca flarta. . .
SALATA DE BULGUR

75 9 bulgur, 4 rosli decojite §i tsiete tell', 50 9 mesllne negre, 1 fetina taiata, 4 cepe verzi. tocate, 2 ling uri piitrunje! tocat, 2 tinguri semmte de f1oarea-soarelui prajite Puneti la inmuiat bulqurul tirnp de.1 ori3 in apa rece. Presati-l pentru a nu retlne multa apa. Arnestecati-l intr-un castron cu rnasllnele taiate ~i cu restul ingredientelor.

86

(jregorian

'Biuolaru

GRAVl TARE (GH1RCA.ARNAVT)

(TRITICUM DURUM fam. POACEAE=GRAMINEAE) Aceasta specie de grc'iu permite fragmentarea, adlca obtinerea de gri:;;, spre deosebire de graul carnau, care se strlveste foarte usor, <?ril?ul din grau ghirca este utilizat pentru producerea de paste alimentare l?i de cuscus Dupa curatare, selectionare, spalare l?i periere, graul este uscat. 0 prima triere pe cilindri carnelati permite separarea gril?ului l?i a Invelisurllor. Se realizeaza apoi 0 clasare a graului dupa grosime :;;i dupa greutatea particulelor, ce permite separarea diiterselor calitati de gril?: grosier, mijlociu :;;i fin. 90% din gril?ul fabricat in anumite tari occidentale serveste la producerea pastelor alimentare. Daca la francezi consumul anual de, paste este scazut (6,2 kg/cap de locuitor), la italieni este foarte ridicat (25 kg/cap de locuitor).

PASTELE .ALlMENTARE
Dupa ce pastele au devenit la rnoda, dispunem de :o oferta lrnpresionanta: , paste pentru ciorbe sau pentru gustari, sub diverse forme (plate, ronduri, indoite, . in forma de cuib, de fluture sau elice), paste pentru budinci. Pastele de proasta calitate sunt rare. Concurenta este cea care lnvesteste in calitate :;;i care lncearca sa scurteze timpii de preparare.

YlCimentatia

si terapia

natutistii cu. cere ale

87

CONSERVAREA
Pastele fainoase, fabricate, contm in masa lor 12% apa. inchise in cutii de plastic sau in punqi transparente, timpul lor de conservare este cvasl-rjelirnitat, cand sunt stocate intr-un borcan bine inchis, ferite de umiditate l1i de insecte. Cu toate acestea, pachetele cu paste fabricate sunt obligate sa indice termenul de valabilitate. Ele_preclzeaza de asemenea l1i durata optima de fierbere. F~ERBEREA Pastele tainoase l1i aluaturile trebuie sa fie fierte pentru a fi consumate. Fierbeti-le de fiecare data intr-o cantitate mare de apa, in care ati pus sare (2,53 I apa pentru 250 9 de paste). inainte de a Ie pune in apa, adaugati 0 lingura de ulei. Nu turnati nlclodata pastele dintr-o data, ci in cantitati mici, l1i Invartiti din cand in cane cu 0 lingura de lemn pentru a Ie separa l1i in acelasi timp pentru a evita sa se lipeasca de cratita. Dati focul mai mic dupa ce, au dat un clocot l1i lasati sa fiarba timpul necesar. Gustati pentru a verifica daca sunt fierte, apoi scurqeti-le, pentru ca pastele in apa calda se inmoaie prea tare (pastele bine fierte trebuie sa fie putin ferme cand sunt tinute in dinti). Dupa fierbere, puneti peste paste putin unt. ' In Franta se gasesc spre comercializare l1i aluaturi proaspete pentru paste, bogate in apa, cu untirnp de conservare foarte scazut, ele tncepand sa fermenteze destul de repede. ,.

88

(j~egorian

'lHvo{aru

Va oierim spre consultare un tabel cu continutul In vitemine, eminoecizi, inerale §i alte substante existent In paste cu oua (maca roane, spaghete etc.) 100 g: ,
vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina vitamina Vit. E A (retinol) B1 B2 . B3 B5 B6 B8 B9 alfa-tocoferol beta-tocoferol total tocoferoli

VITAMINE

63 1'70 73 1,90 300 60 1

11

.
AMINOACIZI,
..

-,
CARBOHIDRATI ACIZI GRA$I STEROL!

MINERALE

alanina arginina, acid aspartic cistina acid qlutarnic qlicina nistidina izoleucina leucina lizina metionina fenilalanina prolina serina treonina triptofan tirosina valina amidon acid linoleic acid linolenic colesterol sodiu potasiu magneziu calciu mangan fier cobalt cupru zinc

100 100 1,10 470 710 760 310 4,49 520 '460 530 1,01 450 100 640 1,49 740 420 80 420 590 64,47 830 76 93,8 17 164 67 27 730 1,60 2,20 150 1,60

j..Jg j..Jg j..Jg mg j..Jg j..Jg j..Jg j..Jg, j..Jg

I:ill_

mq mq mq mq mq g. mg mg mg q mq mq mg 9 mg mg mg mg mg 9 mg mg mg mg mg mq mg I-1g mg j..Jg j..Jg mg

.52t_[imentafia
I

.Jl.

ter-apia
nichel molibden fosfor clor fluor iod bor seleniu

naturistii

cu

cereale
9,30 49 191 31,4 80 2,40 75 20,43

. MINERALE

mQ

-'I

"

mg' Uq Uq Uq Uq

PROPRIETATILE

,NUTRITIONALE

ALE PASTELOR FAINOASE

• PASTELE

'Contln 70-75% glucide,! 12% proteine, 1% lipide (8% in pastele cu oua), Ele aduc 350-40'0 calorii/100 g, conform indicatiilor de pe etichela fabricatlilor, dar trebuie stiut .ca aceste inforrnatii sunt calculate pentru aluatul uscat. Cand pastele sunt fierte, §i deci umflate de apa, valoarea lor calorica este net inferioara. Asadar 100 'g de paste cu oua - fierte -, aduc doar 120 calorii, 23 9 glucide, 4 9 proteine §i 1 9 lipide. '
• ~I ADAOSURILE

La aceasta valoare allmentara, trebuie adauqate lipidele din unt, sosut §il sau branza. Branza are, pe de 0 parte, avantajul de a aduce un aminoacid indispensabil, llzlna, care este absent in cereale.

Cu cat adaosurile sunt mai bog ate In grasimi. cu atat aportul caloric pi astelor este rnai mare, Reteta care se pare d~ detine recordul este aceea a astelor /a carbonara: 400-500 calorii pentru 0 portie. Pastele nu contln deloc vitamine :;;i foarte putine sarurl minerale. Odata fierte, ele mai contin 2% fibre.

~. '.
PASTELE

y,regorian

13ivo[ar_u

!;?I SANATATEA
<,

Pastele furnizeaza glucidele necesare pentru mentlnerea echilibrului alimentar. Chiar daca sunt bune, nu- Ie rnancatl doar cu unt, bog at In grasimi saturate, ci adauqati un sos de rosil, care aduce vita mine :;;iantioxidanti. Pregatiti acest sos cu ulei de masline care furnlzeaza astfel :;;i acizi gra:;;i nesaturati. Ce cantitate ar fi bine sa consumem? Aceasta cantitate depinde de nivelul energetic al fiecarei persoane :;;i de necesarul de glucide. Dieteticienii nu recornanda consumul exagerat al pastelor deoarece ele aduc In organism 0 cantitate mare de glucide. RETETE un morcov, 2 foi de verzs, 0 /ingura u/ei, 4 pahare cu apa, 125 9 macaroane Incinge1i 0 linqura mare de ulei, prajiW putln un morcov tocat :;;i doua foi de varza tocate. Adauqati 4 pahare cu apa, Fierbeti tnauntru 125 9 de macaroane sau alte paste, saratl, adaugati 0 lingura mare de tahini:;;i una de rnalal.
PASTE iNMUIATE iN TOMATE

supA DE MACAROANE:

1 kg tomate bine cr =pte, 2 cepe, 2 catei de usturoi, cimbrisor dupa gust, 1 foaii de dafin, 120 9 paste, 30 9 branza rasa, 1 /ingura smantana proaspata (facu/tativ) Opariti timp de 30 secunda roslile proaspete, curatati-le de coaja, apoi talati-le In bucati mari. Curatatl, apoi taiati cepele :;;i cateli de usturoi. Intr-o cratita mica, lncalziti uleiul de rnasline ~j calitp ceapa :;;i usturoiul. Adauga1i apoi roslile, cimbrul ~i dafinul. Puneti sare :;;i piper, amestecati ~i apoi acoperiti cratita, lasand acest 80S sa fiarba la foe mediu, timp de 15 minute. Ridlcatl capacul :;;i lasa1i sa fiarba Inca 6 minute pentru ca apa legumelor sa se evapore :;;i sosul sa fie mai consistent. In tot acest tlmp, punef la fiert 0 cantitate de 4-5 litri de apa, In care ati adaugat sare, ~i introducef pastele, ca ele sa alba timp sa se fiarba, apoi gustati-Ie. Puneti totul lntr-un castron, adaugati branza :;;i eventual srnantana :;;i amestecati-le bine. Se servesc calde.
CHIFTELE DE MACAROANE:

2 linguri mari de de u/ei §i 2 llnqutite Fierbeti lintea si fierte In apa. Puneti In ulei.

/inte, 100 9 macaraane (sau taifei complett), 2 linguri mari de sare _ adauqati uleiul ~i sarea. Arnestecati lintea cu macaroanele putina faina pentru a face rnici galu:;;te pe care Ie veti frige

5'lIimentafia ~i terapia naturistii

BUDINCA CU MACAROANE

cu cerea[e

91
.

500 9 maca roane, 150 9 telemes, 50 9 cescevet, 2 linguri unt, 3 galbenu§ur Macaroanele se fierb, se scurg de apa §i se lasa sa se raceasca. Telemeau §i cascavalul se rad §i se arnesteca cu galbenu§urile batute bine. Se arnesteca apoi cu macaroanele §i se toarna cornpozltia obtinuta tntr-un' vas de Jena, uns pe margini cu unt; se da la cuptor, la foe mijlociu, timp de 30-40 minute. Budinca se considera a fi gata cand este rurnenita frurnos. Se poate folosi branza de vaci in loc de telemea §i cascaval,
TAITEI CU NUCI

250 9 paste fainoase, 100 9 nuci pisate, 2 linguri miere Pastele se pun la fiert in apa clocotita (in care se pun 1-2 plcaturi de ulei pentru a nu se Iipi intre ele). in 10-15 minute, sunt gata. Sestrecoara. se lasa la raclt §i apoi se adauqa nucile §i mierea, arnestecand cu grija.

Grisul se obtine din graul tare, ca ~i pastele. in corner] se gasesc de asemenea gri~ul dlnorez sau din porurnb (rnalai grisat), acesta din urma este folosit eel mal des pentru mamaliga.
DIFERITE FORME DE GRI~

Gri§ul de calitate superioara, foarte purificat, se obtlne din maclnarea partll centrale a miezului de grau. Acest tip de gri§ este cel mai comereializat. Gri§ul brut contine resturi din eoaja boabelor de grau: din pacate, nu-l gasim prea des in galantare. in comert, gasim 3 feluri de gri§: J# gri§ul mare, folosit pentru cuscus: J# gri§ul mediu, utilizat la ciorbe, coltunasi §i deserturi; J# gri§ul foarte fin, este in general rezervat piureurilor pentru bebelusl. Grlsul se preqateste eu apa' sau lapte. Prepararea sa este asemanatoare eu eea a orezului sau a pastel or: el absoarbe de 3 ori mai rnulta apa decal greutatea sa §i nu se stoarce. Se poate preqaf eu sue de tamale ea in tabule (vezi reteta, pag 83).

"

.
"

92'

(jregorian

'Bivo[aru

e grau:
GRI~

Va

oferim tabelul cu continututtn

vitamine §i minerale existent in 100 9 gri§

VITAMINE

MINERALE
\

vitamina vitamina vitamina vifamina sodiu ' potasiu calciu fier clor iod

B1 B2 B3 B6

120 . 38 1,30 85 1 112 17 1 87 t 5,10

1-19 1-19 mQ I-Ig m9 m9 mg mg mg I-Ig

, PROPRIE.TATILE NUTRITIONAL6 ALE

GRI~LUI

Grisul este apropiat ca valoare alimentaracu aluaturile, ca urmare, el este bogat in glucide, Contine aceeasi cantitate de proteine (dar este mai mica decat cea care se gase~te in pastele cu oua) ~i Ii pseste ace st, aminoacid esential: lizina, deoarece el nu se gase~te nici in cereale. Comblnatla cu branza (coltunasf gratinati cu branza) sau cu lapte (gri~ cu lapte) este. lndicata pentru asigura aportul in acest aminoacid

esential.
Niciunul dintre tipurile de gri~ nu confine vitamine, rrrinerale (doar in cantltatl infime) ~i nici fibre.

!4fimentatia

.fi terapia naturistii

GRI~UL ~I

cu cerea{e

93

~'"

SANATATEA.f
'

Avantajul gri:;;ului fata de aluaturi este acela ca poate fi consumat fara alimente grase, intocmai caorezul. Fiert in lapte, el constituie un desert foarte bun pentru aportul de calciu.
CANTITATI FOLOSITE

Portia se situeaza in jur de 30/40 9 de gri:;;/persoana, Aceasta poate fi un mare avantaj, daca gri:;;ul reprezinta principalul furnizor de glucide al unei mese, sau mai putin, daca el este indus intr-un desert dintr-un meniu deja bogaUn glucide,

RETETE PE BAZA DE GRI~

SUPADEGRI~

3 cescute gri§, 2 radacini de patrunjel, 1 ceapa, \75 9 unt, sare Se fierbe ceapa :;;i patnmjelut In 1~ litru apa cu sare. Se scot legumele :;;iin' zearna se toarna Tn ploaie gri:;;ul pana se ajunge la consistenta unei srnantanl groase. Se adauqa untul :;;i patrunjelul tocat rnarunt, Se serveste imediat.

supA cu

GALU~TE DE GRI~

3 litri de supa de zarzavat, 1 lingura sare, 2-3 linguri gri§, 1 Iingl1ra ulei, 1 legatura patrunjel verde, 1 au In supa care clocoteste, asezata pe ochiul mic al aragazului, punem cu lingura galu:;;te pe care Ie facem astfel: Tntr-o farfurie adanca batem bine oul,' peste care presararn gri:;;ul in plo'aie , arnestecand bine cu furcullta. Ornoqenizarn bine, sa nu fie nici prea vl'lrtos , dar nici prea moale, sa fie bine legal. Galustele pe care Ie punem in supa, luandu-le cu lingura in forme ovale, se vor ridica imediat deasupra supei. Se pune sarea :;;i se lasa sa fiarba 5-7 minute la foe rnlc. Se pune patrunjelul tocat.si uleiul :;;i ~e opreste focul.
CROCHETE DIN BRANzA DE VACI
f

500 9 branza de vacs, 4 linguri gri§, 1 litru lapte, sare, 150 Q ulei de f/oareasoarelui, coaja de /amaie, miere dupa gust Se fierbe gri:;;ul in lapte. Se arnesteca cu sare, coaja de lamaie :;;i branza de vaca. Se iau cu lingura chlftelute :;;i se prajesc direct in ulei de floarea-soarelui. Se servesc indulcite cu miere, dupa gust.
FRIGANELE DE GRI~

4 cescute gri§,' 1 pahar §i jumetete lapte, sare, 2, oua, 2 linqurit» cesceve! ras, 50 9 unt, sote de legume In laptele clocotit se pune plJtinc'i sare :;;i se toarna gri:;;ul in ploaie, lasand sa fiarba pana se obtine 0 pasta qro asa. Cand s-a racit, se arnesteca galbenu:;;urile :;;i se rastoarna pe 6 farfurie udata cu apa. Se taie cu paharul

,.

yregorian

Biooiaru

f_

cercuri, se ung cu unt, se presara cu un cascaval ras ~i se coc in cuptor. Se servesc cu sote de legume de sezon. {Se inab.u~a3 timp de 5 minute, in unt, leguma din care se prepara soteul spanac, morcov, fasole verde -. curatata, spalata, taiata, fiarta bine ~i scursa. Se gusta de sare. Se presara verde ata tccata foarte rnarunt). GALU~TE DE GRI~ FIERTE

200 9 gri,§, 1 litru lapte, 100 9 unt, sare, 2 QUa, sos

de rosii Se pune la fiert laptele cu 50 9 unt ~i pu\ina sare.Cand laptele clocotsste, se adauqa gri~ul. Se fierbe pana ce mamaligu\a de gri~ se desprinde de pe margini. Se • lasa sa se raceasca, se adauqa ouale amestecate bine. Cu lingura lnrnuiata in - -s-: apa ctocotlta se ia din compozltie ~i se da drumul galu~telor in apa care clocoteste, Dupa cateva minute, se scurg, se stropesc cu unt proaspat topit ~i se servesc cu sos de rosii. Sosul de rosil se prepara din: Y2 kg rO§ii, 50 9 unt, Y2 lingura cu raina, sare, condimente, smsnten«. Roslile spa late ~i taiate in doua se fierb acoperit in Y2 ceasca cu apa .. Se tree prin slta ~i se zdrobesc bine, scotand toata pulpa. Se topeste untul. Se adauqa faina. Se arnesteca fara sa se rurrieneasca. Se -toarna zearna de rosll, sare; condimente, ~i se arnesteca bine, sa nu se faca cocoloase. Se dau cateva clocote. Acest sos se poate indulci sau atri dupa gust. Se mai pot adauqa _100 9 srnantana, amestecata in sosul fierbinte, fara a mai lasa sa fiarba sosul. . GALU~TE DE GR'~ CU PARMEZAN

100 9 gri§,_ 500 ml tapte, i 00 9 unt; 10Q mt smantana, 50 9 parmezan, utei de floarea-soarelui . Grisul se fierbe in lapte, atat tat sa ramana tare. Cu jurnatate din cantitatea de unt se tapeteaza 0 tava nu prea mare. Cu 0 lingurita tnrnuiata de fiecare data in ulei, se rup galu~te de gri~, se pun in tigaie, una langa alta sl, peste flecare

J21Iimentatia

~i terapia

naturistii

cu cerea[e

95.

,
I .

rand, se presara parmezan. Untul rarnas se pune.,deasupra !?i totul sebaqa c.uptorul incins, numai cat sa se rurneneasca. Se servesc cu srnantana.
GALU~TE DE GRI~ OpARITE

1 litru lapte, 200 9 gri§, 150 9 uni, Y2 lingurita sere, fasole verde laptele care clocoteste cu sare, se toarna in ploaie gri!?ul. Se arnesteca !?i se lasa sa se lege ca 0 mamaliguta. Se adauqa 50 9 unt !?i se amesteca pana se topeste, Se ia de pe foc !?i se rastoarna pe un fund de lemn foarte curat (sau pe 0 placa de rnarmura) !?i udat cu apa, ca sa nu se lipeasca gri!?ul. Se spala rnainile si, cu ele ude, se da gri!?ului forma unui sui gros ca un salam. Se taie felii !?i Ii se da. forma de mjngi. Se asaza intr-o farfurie, se topeste restul de unt !?i, cane clocoteste, se oparesc mingile de gri!? Se servesc cu fasole verde asezata imprejur.

In

GALU~TE DE MALAI CU GRI~

7 ce§cute cu apa, 0 ce§cufa cu melei, 0 ce§cuta cu gri§, 0 ce§cuta cu faina §i pufina sere, prune, visine sau branza Se fierbe apa in clocot !?i se toarna lntal rnalaiul !?i pe urma gri!?ul in ploaie, amestecand mereu. Se fierbe pana se obtine un terci. Se ia vasul de pe foc !?i se toarna toata falna deodata, amestecand bine. Se lasa sa se mai raceasca. Se rastoarna pe un fund !?i se ruleaza ca un salam. Se taie felii groase de 1,5 cm, se turtesc in palme !?i se umplu cu prune, cu visine fara sarnburi, sau cu branza de vaoi arnestecata cu un ou. Seformeaza galu!?tel~; se tavalesc prin pesmet, se asaza intr-o forma unsa cu unt, se mai presara bucatele mici de unt !?i se da la cuptor 15-20 minute. Cand se scot galu!?tele cu fructe.se pot indulci cu miere. Se pot lasa galu!?tele !?i neumplute, presarand printre ele cascaval sau alta branza rasa, tnainte' de a le da la cuptor.
DESERTURI GRI~ CU LAPTE

1 litru lapte semigras, 3-4 linguri cu zener invertit', 1 varf de cutit cu sere, 1 paton de vanilie, 250 9 gri§, 75 9 unt lncalziti laptele, sarea !?i batonul de vanilie, talat in doua !?i razuit. varsati gri!?ul in ploaie in laptele care ctocoteste, arnestecatl bine, pdauga\i untul tarat in bucatl rnjci §i tnvartlti pana cant! e complet dizolvat. ~ Acest desert este bogat in glucide §i calciu din lapte. Puteti sa adauqatl fructe uscate (stafide, caise taiate in bucaf mici, prune care aduc in plus saruri minerale suplimentare in fibre) sau/si sa-l preparati fara unt. Daca adauqati fructe proaspete, Yeti beneficia de vitamina C pe care- 0 furnlzeaza acestea.
c

BUDINCA DE CIOCOLATA

1 baton ciocolets, 3 oue, 60 9 unt, 50 9 miere, 60 9 migdale (necumiete): macinate, 30 9 gri§ - Untul, pus in castron de portelan, se freaca spurna, se' adauqa, pe rand,

. f

96

"(jregorian

tJ3ivo{aru

albenusurile, unulcate unul, §i se freaca intens 0 jurnatate de ora. Se adauga ocolata incalzita la cuptor, migdalele, gri~ul ~i albusurlle batute spuma tar •. e arnesteca usor, se toarna cornpozitla in forma unsa cu unt ~i tapetata cu pesmet ~i se fierbe la bain-marie 0 ora. Mierea se adauqa la sfar~it.
BUDINcA DE GRI~ CU PRUNE

~ Iitru lapte, 2 Iinguri cu zahar invertii', 3 galbenu§uri, 100 9 unt, coaja de la 0 lam~ie, 1 kg prune, 3 ling uri gri§ . Se fierbe laptele cu doua linguri zahar invertit ~i se toarna gri~ul in ploaie, batand mereu cu telul pana se face 0 crerna pufoasa. Se lasa sa se raceasca. Se adauqa g~lbenu~urile ~i coaja 'de larnaie. Se unge forma cu unt, se pune jurnatate din gri~ul cu lapte, la mijloc prunele taiate in doua ~i date prin zahar invertit, ~I se acopera cu restul de gri~. Pe, deasupra se pun bucatele de unt; se coace 30 minute .:

SUFLEU DE GRI~ CU PRUNE USCATE (STAFIDE)

250 mt lapte, 100 9 gri§, 3 galbenu§uri, 20 9 unt, .200 9 brenz« de vaci, 1 Iingurita scorti§oara, 250 9 prune uscate sau stafide, miere dupa gust Se pune laptele la fiert. Cand este aproape gata sa dea in clocot, se adauqa gri~ul in ploaie, amastecand mereu. Se lasa sa dea cateva clocote, arnestecandu-se continuu, apoi se ia de pe foc. Intr-un castron, separat, se bat ouale lrnpreuna cu untul, scortlsoara slbranza de vaci. Incorporarn aceasta cornpozitle cu gri~ul cu lapte, omoqenlzand bine cu lingura de lemn, ~i 0 turnarn intr-un vas rotund de Jena, pe care il dam la cuptor pe baie de abur, adica: vasul Jena se pune tntr-o cratita mai mare, cu apa fiarta in ea, pe jurnatate urnpluta. Cuptorul trebuie sa fie lncalzit dinainte, t.asam sufleul la cuptbr timp de 20 de minute. Apoi scoatem vasul de la cuptor ~i presararn pe deasupra sufleului prune uscate sau stafide. Se ' serveste cald sau rece ~i se lndulceste cu miere dupa gust.
CAISE GRATINATE PE GRI~

~ kg caise, 100 g zahar invertit', 125 9 gri§, 'l) litru lapte, 3 linguriunt, t ou, 1 praf venuie, 50 9 nuci Se rup caisele in doua ~i se scot samburil. Se fierb cateva minute tntr-un sirop vanilat, preparat din zahar invertit ~i se scurg. Se toarna gri§ul in ploaie in laptele clocotit. -Se adauqa 0 lingura de unt ~i se tine 30 minute la cuptor. Se raceste ~i se arnesteca cu galbenu~ul ~i albusul batut spuma. Se asaza un strat de gri~ intr-un graten uns cu unt. Se asaza caisele peste grf~, se presara deasupra caiselor cateva nuci prajite ~i pisate. Se stropesc cu unt topit ~i se dau la cuptor potrivit 10-25 minute. La fel se preqatesc merele, prunele, piersicile ~i perele.
GALU~TE CU BRANzA DE VACI LA CUPTOR, CU ~MANTANA

50b g brania

de vaci, 2 Iinguri cu gri§, 2 ling uri cu faina integrala,

un au,

miere dupa gust Se amesteca toate ingredientele,

se fac galu~te care se pun cu lingura lntr-

.9I..amentafia fi' t~rapia naturistii'

cu cerea[e

CJ7'

.un vas cu apa care fierbe. Se fierb la foc mic. 15-20 minute. Apoi se scot c spurniera ~i se asaza lntr-o tava unsa, cu foarte putln ulei, una langa alta. Can sunt gata, dupa aproximativ 20-30 minute, se scot din cuptor. Se poate pun deasupra lor srnantana (cand Ie facem sarate) sau pesrnet cu miere (cand Ie facem dutci). Cele sarate se pot servi cu salata verde ~i cu suc de rosil.
/

PAPANA$I FIERTI

500 g branza de vaci, 2 oue, 3 linguri rase cu gri§, 3 linguri rase' cu pesmet (alb), 50 g faina,' 0 lihgurita cu unt, uri varf de cutit cu sare, miere dupa gust Branza 'de vaci se strecoara prin sita, se arnesteca bine cu gri~ul ~i cu ouale intregi ~i se lasa sa stea 20 de minute. Apoi se aaauga pesmetul ~i falna ~i se amestsca bine. Din aceasta cornpozitie se forrneaza, cu mainlle ude ~i pudrate cu talna, galu~te care se pun pe 0 plansa tapetata cu faina ~i se face 0 gropita la mijloc. Apol se pun la fiert in apa clocotita cu sare ~i sa fierb 15 minute. Se servesc cu unt proaspat ~i miere.
SAVARINA DE GRI$

I.

4 oue, 2 linguri zahar, 1 pahar gri§, 1 I lapte, 1 baton vanilie, 25 g unt sos de ciocotete: 3 ling uri t miere, 75 g ctocotets rasa, 1 baton, de vanilie, 3-4 galbenu§uri, 1 litni' lapte Se treaca gaitienu~urile cu zaharul. Se adauqa gri~ul in ploaie ~i albusurile biHute spurna, Daca cornpozitia este prea fare, se adauqa putin lapte. Se coace tntr-o forma unsa cu unt ~i tapetata cu gri~, la foc mic. Cand este coapta, se opareste cu laptele clocotit, \ in care s-a pus vanilia. Se serve~te cu un sos ~e clocolata sau cu strop de fructe. Sosul: se . bat bine galbenu~urile. Peste ele se toarna, putln cate putin, laptele fierbinte, in care a fiert vanilia ~i ciocolata. Se arnesteca bine. Se pune vasul pe baie de apa ~i se arnesteca tot timpul pana S9 ingroa~a (nu S9 fierbe). Dupa ca. s-a racit. ee . adauga rniere.

98
TORT DELICIOS DIN GRI~

(jregorian . 'BivoCaru

4 galbehu§uri §i 2 elbusuri, miere dupa gust, 4 ling uri gri§, 'lj litru lapte, vanilie, mirodenii, 50 ml sirop de fruete (optional) Galbenu§urile, _albusurlle §i gri§ul se bat bine §i pasta obtinuta se pune tntr-o forma rotunda, pe al carel fund s-a pus 0 foaie de hartie taiata dupa forma vasului; aceasta se da la cuptorul lncalzit dinainte §i se coace la foc potrivit, obtinandu-se un fel de pandlspan, Este gata in 30-40 minute. (Se lncearca cu o scobitoare care se infinge in aluat; daca este gata, nu SEl prinde nimic de scobitqare. Culoarea pandlspanului este usor aurie.) in timp ce se coace pandlspanul, se pune laptele la fiert, adauqandu-i-se 'rnirodenllle donte, plus siropul de fructe. Se lasa sa fiarba 2-3 clocote. Dupa ce se raceste, se adauqa mierea. Cand pandispanul e gata, se scoate din cuptor, se dezllpeste usor de hartie, se pune intr-un castron §i se toarna amestecul -obtinut din lapte, mirodenii §i din siropul de fructe. Siropul patrunde bine pandispanul: se lasa la racit §i se serveste ca desert in cupe largi, punand fiecarel portli §i sirop, §i pandispan. Daca nu este suficient de dulce, se poate adauqa rnleredupa gust.
SPUMA DE GRI~ CU SIROP DE VI~INE

300 ml sirop de visine (sau zmeure), 500 ml apa, 6 linguri rase eu gri§, un paehet zahar vanilat $e arnesteca siropul cu apa §i se pune la fiert. Cand clocoteste, se toarna - gri§ul in torma de ploaie §i se fierbe 4 minute. Se ia de foc, se adauqa zaharul vanilat §i se bate cornpozltia pana se raceste §i devine spurnoasa. Se toarna in cornpotiera §i se pjme la rece. . Spuma de' gri§ se poate prepara §i cu zearna de fructe proaspete, arnestecata cu apa §i lndulcita cu miere .

pe

.CREMA DE GRI~

..

300 ml lapte, 200 9 gri§, miere dupa' gust, 100 9 unt, sue de la 2 lamai mari Laptele se punela flert, Cand e aproape sa clocoteasca, se toarna gri§ul in ploaie, arnestecand mereLi cateva minute. Se rastoarna intr-un castron §i se lasa la racit. Se adauqa untul, mierea §i sucul de lama ie, frecandu-se bine cu lingura de lemn, pana ce se omogenizeaza bine , Este 0 crerna foarte buna, care se. foloseste la praliturlle in mai multe foi, in cornblnatle cu gem (un strat de gri§, un strat gem).

yJ_{imentatia si

naturistii

cu. cere ale

99

liRl~CA
(FAGOPYRUM ESCULENTUM, sin. FAGOPYRUM SAGITTATUM, sin. POLYGONUM FAGOPYRUM, !am. POLYGONAGEAE) Hrisca nu este propriu-zis ocereata, dar ne-am obisnuit sa 0 includem I~mga acestea. Ea este oriqinara din Asia Centrala, cultlvata in China ~i in alte lari estice, pentru a fi adauqata in paine. A fost adusa pentru prima oara din Asia in Europa de catre cruclatl, de unde ~i denumirea ei frantuzeasca de .cereala sarazinilor". In Anglia, este cunoscuta ~i sub numele de "grau negru" sau "grau francez". Este frecvent cultivata in America Centrala ~i in Brabant, ca hrana pentru albine. Tn Rusia se obtin cantltati mari de miere de hrlsca, deoarece ea .confera un gust placut mierii. De la hrlsca se folosesc semlntele, ca atare sau sub forma de faina. Faina de hrtsca este foloslta ocazional, pentru paine ~i, mai frecvent, pentru prajituri, carora Ie da Lin gust agreabil. In America, aceste prajituri sunt foarte apreciate la micul dejun. La hindusi, hrisca (cultivate in special in Himalaya) este rnancata in zilele de sarbatoare, fiind rnancarea tradltionala pentru astfel de ocazii. ln Japonia ea este cunoscuta sub numele de soba, iar faina ei este preparata in diverse moduri. Frarnantata cu apa fierbinte, se face 0 coca numita sobaneri. Gerrnanii 0 folosesc ca 0 parte, a ingredientelor pentru pottage, budinci ~i alte

rnancarurl.
Exista ~i alte specii de hrisca, tum ar fi hrisca falsa (Polygonum sagittarum), o olanta din nordul Americii ~i hrlsca calaratoare (Polygonum convolvulus).