&titax$ixi
Mai mult decàt orice altceva,
?/.ì
L|ri de càte ori nu dai atenrie la ceea ce au de spus
ceilalli, le transmiti cà in ochii tai nu au valoare. Dar
atunci cànd îi asculti, le comunici cà îi respecti. Chiar mai
mult, le arà1i cà îti pasà de ei.
O gresealà pè care o fac adesea oamenii atunci cànd
comunicà este încercarea disperatà de a-i impresiona pe
ceilalli. Ei vor sà parà inteligenli, spirituali sau simparici.
Dar dacà î!i doregti o relalie bunà cu ceilalli, trebuie sà fii
capabil sà te concentrezi asupra a ceea ce au ei de oferit.
Fii impresionat Fi interesat, nu impresionant gi
interesant.
Dale Carnegie, autorul càqiì Secretefe Succesufui sfàruiegte:
<Po!i sà î!i faci mai multi prieteni în douà sàpràmàni
devenind un bun ascultàtor, decàt în doi ani încercànd sà-i
faci pe allii sà fìe interesati de tine>. David Schwartz nota
în Putereo mogicó o gAndului : <Oamenii mari
monopolizeazà ascultarea. Oamenii mici monopolizeazà
vorbitul,>
Atunci cànd nu î1i faci un obicei din a-i asculta pe oameni
se petrece un lucru ciudat. Ei gàsesc allii care o fac. Cànd
prietenii, sotiile, colegii, copii sau angajalii cred cà nu mai
sunt ascultali, cautà alte persoane care le dau ceea ce îli
doresc.
atitudinea ne determinà
succesul, ne infl uenfeazà
posibilitatea de a ne bucura de
viafà;i are un impact maior
asupra fìecàrui aspect al vielii
noastre, determinàndu-ne
calitatea relatiilor
interpersonale.
\,- a
?^
\rtr|'l\rl|
1-1^^"1 sa altzt
Maioritatea oamenilor supraevalueazà vorbitul ;i
subevalueazà ascultarea. Dacà întrebi oamenii cum si-
ar putea îmbunàtàli capacitatea de comunicare, mulli
ar ràspunde cà trebuie sà perlectioneze modul lor
de vorbire, sà fìe mai convingàtori cànd se adreseazà
unui public. Cà1iva doar ii-ar exprima dorinla de a
asculta mai bine.
Oamenii retin 50% din ceea ce aud imediat, ti
procentul scade treptat sub 25%. Pentru a-ti màri
capacitatea de întelegere cànd îi asculgi pe ceilalli, folosegte
aceste sfaturi date de Eric Allenbaugh:
L Ascultà cu mintea;i cu sufletul
2. Ascultà cu intenlia de a înlelege
3. Ascultà ca sà înlelegi mesajul ;i mesajul de dincolo
de mesaj
4. Ascultà atat pentru conlinut càt li pentru sentimente
5. Ascultà cu ochii - vei auzi mai bine
6. Ascultà pentru interesul altora, nu doar pentru
pozitia lor
7. Ascultà ceea ce spun ii ceea nu spun
8. Ascultà cu ràbdare ii înlelegere
9. Ascultà ca sà afli punctele nevralgice
10. Ascultà asa cum ti-ar plàcea sà fìi ascultar
Programeazà-1i o ocazie de ascultare chiar sàptàmàna
aceasta. Stabileste-ti o intàlnire cu persoana cea mai
importantà din viala ta si planifìcà-1i sà comunici rimp de o
orà.
Acordà-i întreaga ta atenlie í cautà sà o asculli cel pulin
douà treimi din timp,
$i nu uita: urechea caTe nu aude tràdeazà o minte
încuiatà. t
YoggtY?Sqri ry"
numórul

nns:
LUDflNS.

4 Pnnryan Prana Mudra

7 f|rafli rpiribdl Krishnamurti - profetul libertàfii
t0 $vdrn Ciclurile de via!à ale omenirii
12 llcdit{ir M ed itaf ia infl uengeazà activitatea creieru I u i
14 Scr $ rytuibditrb Asane în cuplu
f8 Calea dansatoarei de templu
21 Dd.bm0 Yoga à la Madonna
t2 Càlàtoria astraló
prin metode yoghine
2A Dirdande l-aptele - iryor de via$ 9i arrrronie
tl Roua vindecàîn mod miaculos
A lrùnicl Yo0r Nagterea în lotus
3î lilririr rominoscl Noutàfi editoriale
32 rrvdr$i "Am vrut sà îmi umplu buzunarele
cu luminà divinà"
3! n€|rid Prin yoga am învins insomnia
yl llcúicini naùdrti Depresia
cl Ìlio hblicibtr
38 fmbzii wgduianr Salatà cu nàut
Salatà dieteticà din màr gi gelinà
C.rt! Secretele Succesului

Yogolvbgmln I
Prana M:dra
O tehnicà milenari yoga, ràmasà secretà, de revelare
a esenfei noastre divine
f\espectànd un element tradilional
iniliatic, caracteristic în cazul lui Prana
Mudra, và recomandàm sà practica{i acest
exerciliu numai atunci cànd sunteli singur,
în afara prezen{ei oricàrui martor. Aceasta
nu înseamnà cà tehnica nu poate sà fie
cunoscutà gi de alte persoane, ci doar cà
Prana Mudra ar tebui realizatà în secret.
Asana-ele se pot practica în prezen{a altor
persoane, fàrà a le diminua beneficiile. În
ceea ce privegte însà Prana Mudra, textele
yoghine afirmà categoric cà orice prezenlà
stràinà sau chiar a persoanei iubite
constifuie un element perturbator, care ne
va împiedica sà simfim efectul secret,
sensul profund gi spiritual al acestei
tehnici complexe de pranayama.
Recomandàrile merg chiar mai departe, în
acest sens afirmànd cà nici màcar
rezultatele obtinute în urma practicii lui
Prana Mudra nu trebuie împàrtàgite
absolut nici unei alte persoane, cu
excep{ia maestrului spiritual, Guru. Mai
mult ca oricare alta, aceastii tehnicó se
constituie într-un veritabil dialog cu noi
îngine, realizat în intimitatea propriei
noastre fi infe. Intensitatea emofionalà
maximà pe c.ìre o genereazà Prana Mudra
realizatÀ în singuràtate, ar putea fi cu greu
atinsà în prezentp altor persoane.
Au ra noastrà ioenergeticà
b
devine purà ti stràlucitoare
Prana Mudra este un valoros exerciliu
de respiralie, ale càrui multiple valen{e au
fost confirmate de marii yoghini ai Indiei.
El ne màregte uimitor de mult capacitatea
de congtientizare gi de control al energiilor
subtile. Prin dinamizare intensà a
energiilor subtile ale focului, aura noastrà
bioenergeticà devine mult mai vastÈi, mai
purà li mai stràlucitoare. În plus, datorità
4 Yogoir/ryoùr
P rof.y o gq CI a u di uT ro n d ofi r
concentràrii specifice realizate în zona
pieptului, în fiin1a noastró se catzlizeazà,
un putemic proces spiritual de trezire a
sufletului gi de revelare a naturii noastre
divine. Aportul energetic al fortelor
pranice dinamizate prin acest tip de
respirafie, asociat cu fo4a magneticà ce
iradiazi din degetele noastre, pentru a se
îndrepta càtre zona abdominalà, fac sà ne
fie indusà o stare neobignuitó,
caracteizatà în acelagi timp atàt de un
dinamism efervescent, càt gi de o centrare
gi imobilitate làuntricà, iar echilibrul
acestor douà tendinfe aparent
contradictorii duce în mod spontan la
dorinla de a ne adànci càt mai mult în noi
îngine. Atàt de intensà este aceastà pornire
fireascà, încàt se afirmà chiar cà Prana
Mudra "trezegte" credinla în Dumnezeu.
Aceastà tehnicà este inclusà, de asemenea,
în categoria mudra-elor care sunt gesturi
simbolice, expresii gi atitudini fizice
aparent simple, veritabile "sigle" ale
gàndurilor noastre, care atunci cànd sunt
executate, declangeazà la nivel subtil
efecte remarcabile.
Pozifiade plecare
Înainte de a începe sà abordàm prima
parte a exercifiului, và propunem sà privi{i
fotografiile pentru a înlelege corect
etapele intermediare, precum gi pozilia
finalà. Vom realiza astfel cà Prana Mudra
este un exerciliu special de pranayama,
combinat cu migcàri ale brafelor gi
màinilor. Se executà în Padmasana
(Postura Lotusului), Siddhasana (Postura
Perfectà) sau Vajrasana (Postura
Tràznetului). Persoanelor care din diferite
motive - dureri sau boli ale picioarelor -
nu pot realiza aceste posturi, le sugeràm
sà practice Prana Mudra alezate pe scaun.
Prima etapà - cu apnee pe vid
Màinile sunt orientate spre abdomen,
cu degetele ràsfirate, ca gi cum ele ar
iradia din aceastà zonà. Coloana
vertebralà trebuie sà fie perfect dreaptà.
(foto l)
Expiràm expulzànd tot aerul din
plàmàni, realizànd în ultima fazà a
expirafiei o contracfie a centurii
abdominale. Aceastii contacfie este
asociatà cu Mula Bandha, contracfia
perineului. Ràmànem càteva secunde în
retenfie pe vid înainte de a începe
inspirafia.
Adouaetapà-
îazadiaîragmaticà
Relaxàm centura abdominalà, încetàm
sà realizàm Mula Bandha - decontractànd
astfel zona perinealó - gi începem sà
respiràm încet. Pe màsurà ce aerul intrà în
plàmàni, diafragma coboarà presànd
partea de jos a abdomenului.
Atreiaetapà-
fazacostalà
În timp ce diafragma se aplatizeazàla
maximum, màinile urcà spre plexul solar
(Manipura Chakra). Inspirafia î9i urmeazà
cursul firesc, plàmànii se umplu cu aer,
coatele se îndepàrteazà de trunchi pentru a
permite toracelui sà se deschidà armonios
gi plenar, iar degetele màinilor nu mai sunt
orientate spre corp, ci se plaseazà paralel
cu toracele gi continuà sà urce prin fafa
pieptului (foto 2), pànà ce plàmànii vor fi
în întregime plini cu aer. La sfàrgitul
acestei faze, màinile sunt aproape de
clavicule, coatele fiind depàrtate de corp,
iar bralele sunt paralele cu solul.
Apatraetapà-
îazaclavicularà
Dupà ce diafragma s-a aplatizat, 9i
toracele s-a deschis complet, se mai poate
inspira o anumitií cantitate de aer în partea
de sus a plàmànilor, ridicànd ugor umerii.
Inspirafia va fi completà atunci cànd
màinile trec prin fata gàtului gi a fefei
(foto 3) 9i se îndepàrteazà de corp pànà ce
brafele sunt larg deschise gi palmele sunt
orientate în sus, ca gi cum am capta prin
acest gest razele soarelui (foto 4). În acest
moment, mugchii sunt destingi, iar
plàmànii sunt umplu{i complet cu aer.
Acinceaetapà -
reten$iape plin
Vom ràmàne nemiqcali gi ne vom line
respirafia càt mai mult posibil, firà sà
fo(àm, într-o stare de interiorizare
transfiguratà. Vom cregte durata retenliei
pe plin în mod progresiv, pe màsurà
ce organismul se va obiqnui cu
aceasta. Aceastà etapà reprezintà cea
mai importantó fazà a ezerciliului,
pentru cà acum este necesarà o
anumità atitudine mentalà, pe care o
vom descrie pufin mai tàrziu.
Agaseaetapà -
expirafia
Expirafia se realizeazd fàcànd
aceleagi gesturi pe care le frcusem la
inspirafie, dar în ordine inversà. Mai
întài se golegte aerul din partea de sus
a plàmànilor, apoi cel din zona
toracicà, 9i în cele din urmà cel din
zona abdominalà a plàmànilor.
Màinile coboarà 9i ele încet, astfel
încàt la sfàrgitul expirafiei revin din
nou îndreptate càtre zona
abdomenului, pe care îl contractàm pentru
a elimina gi ultimele resturi de aer.
Concentrarea
în timpul ínspìragìeì
- faza abdominalà
În perioada în care degetele sunt
îndreptate càtre zona abdominalà, atenfia
se concentreazà asupra abdomenului; ne
imaginàm un curent energetic (pranic) care
jàgnegte din extremità{ile degetelor gi
iradiazi în întreaga noashà fiinfà,
umplàndu-le de vitalitate 9i de conqtiintà.
Concomitent percepem o intensà
amplificare a càldurii interioare, ce îqi are
sursa în zona abdomenului (Manipura
Chakra) gi se îndreaptà în primul r"and càtre
zona pieptului (Anahata Chakra).
- faza costalà gi clavicularà
Ne concentràm asupra càldurii gi
energiei subtile a màinilor 9i direcfionàm
prana asupra gàtului, fefei 9i ochilor.
RetengÍo
Atunci cànd bralele sunt deschise, iar
palmele sunt orientate ca qi cum am vrea
sà primim càldura soarelui, are loc o
reten{ie completà a suflurilor.
Totugi, înainte de a descrie acest mod
inedit de concentrare trebuie sà prezentàm
un aspect particular, esenlial, al concepliei
indiene yoghine, care se referà la
interactiunea dintre corp gi minte. Este
foarte evident cà orice atitudine psihicà gi
orice emolie se traduc printr-un
comportament corespunzàtor. Prin urmare,
oricàrei emotii îi corespunde o expresie
corporalà specificà. Corpul traduce, de
fapt, prin gesturile gi atitudinile sale,
migcàrile psihicului. Toate acestea sunt
bine cunoscute, dar ceea ce este mai pulin
gtiut este faptul cà atitudinea corporalà
Foto I
În pozigia lotusului, îndreptàm
vàrfurile degetelor înspre abdomen $
relaxàm càt mai profund zona plexului
solar. Mugchii fegei se destind, privirea
se orienteazà înspre vàrful nasului (6rà
a for.a) - atitudine denumità Nasika
Drishthi. Golim plàmànii pànà ce se
contractà musculatura abdominalà ;i
aplicàm Mula Bandha.
Începem apoi inspiragìa, faza
abdominalà. Incetàm sà mai executàm
Mula Bandha g làsàm aerul sà intre
lent în plàmàni. Pe màsurà ce
diafngma coboarà, màinile urcà spre
plexul solar 5i vor aiunge la acest nivel
la sfirgtul fazei de inspiragie
abdominale.
Foto 2
La începutul fazei "inspiragiei
toracice", îndepàrtàm coatele pentru a
facilita astfel expansiunea toracelui. În
timpul acestei faze, degetele nu mai
sunt îndreptate spre corp, ci paralel cu
corpul. Màinile urcà pe màsurà ce
plàmànii se umplu cu aer, iar atunci
cànd dilatarea cutiei toracice aiunge la
maximum...
Foto 3
... màinile se aflà deja la nivelul
claviculelor. în acest moment începe
faza inspiragiei claviculare sau, cu alte
cuvinte, faza respirapiei înalte. în tot
acest timp, màinile trec prin fap
gàtului $ a fegei pentru a ajunge...
Foto 4
... în faza în care plàmànii sunt în
întregime umplugi cu aer, adoptànd
atitudinea prezentatà în aceastà imagine.
În acest moment realizàm retenpia pe
plin gi ne focalizàm în zona pieptului,
central, pentru a sesiza vibratia si
lumina ce radiazà din aceastà zonà.
Expiràm gi revenim în sens invers la
pozitia de plecare, dupà care
reîncepem tehnica. Exercitiile se fac
unul dupà altul, fàrà pauze între ele.
Yogoffiogazin 5
conditioneazà la ràndul sàu
psihicul. În acest caz,
sentimentul care corespunde
expresiei corporale invadeazà
psihicul. Pe acest principiu al
reversibilitàlii celor douà sensuri
ale interacfiunii psihice 9i
somatice sebazeazi partea cea
mai importantà a exerciliului.
Gestul final al tehnicii Prana
Mudra, în care brafele sunt total
deschise, este un gest de
acceptare, de deschidere fafà de
Univers. Deschizànd brafele
dàruiegti gi primegti în acelagi
timp, în aceeagi màsurà
cuprinzànd Universul gi topindu-
te în el. În timp ce ne aflàm în
aceastà pozifie finalà, în retenfie
pe plin, trebuie sà men{inem
ochii închigi, sà ne imaginàm
soarele ràsàrind gi sà ne làsàm
impregna{i derazele sale, Íàcànd astfel ca
vitalitatea cosmosului sà ne pàtrundà. Fiind
receptivi fa1à de energiile cosmosului,
permitem astfel atitudinii mentale
corespondente, înàI1àtoare, sà se instaleze de
la sine, firesc. Foart'e curànd va apàrea o
stare de linigte în minte gi în corp, înso{ità
de starea de for,tà, plinà de focul subtil care
se degajà 9i ne impregneazà toatà fiin{a.
Personalitatea noastrà inferioarà se va topi
astfel complet în ritmul respiraliei în Prana
Mudra. Pe màsurà ce ne vom cufunda în
aceastà stare, gàndurile se dizolvà într-o
pace seninà. Aceastà fazà este deosebit de
importantà, deoarece ea caracterizeazà acel
punct neutru în care se spune cà respirafia gi
minîea se întàlnesc cu spiritul divin. Bàrbia
este pufin ridicatà, ca gi cum am dori sà
îndreptàm mai bine fala înspre soare (real
sau imaginar). În aceastà atitudine, to{i
mugchii gàtului gi ai cefei sunt desringi.
precum gi mugchii bralelor, ai
antebrafelor gi ai màinilor, în
màsura în care putem realiza
acest lucru. Palmele gi degetele
trebuie sà fie gi ele relaxate. "Un
climat psihic" foarte special,
spiritualizant, se va manifesta
încà de la prima retenfie. Acesta
se va intensifica pe màsurà ce
continuàm sà practicàm
exerciliul gi este recomandabil sà
îl facem consecutiv, cel pufin 15
minute.
Beneficii
Pentru arealiza în ce constà
eficacitatea excepfionalà a
acestei tehnici. este suficient sà o
6 Yogofivfuút
efecfuàm de càteva ori pentru a învàfa foarte
bine modalitatea corectà de execulie. Vom
observa foarte repede càt de armonioasà qi
de profundà devine respirafia practicànd
Prana Mudra. Concentrarea asupra actului
respirator este infinit mai profundà, iar
mentalul va putea fi focalizat mult mai ugor.
In timpul fazei de retenfie pe plin, o imensà
senzalie de pace edenicà pàtrunde în corp gi
minte, revelànd coplegitoarea splendoare a
luminii radiante a Sinelui nostru divin-
Atman.
Pranadegetelor
Curentul pranic care iese din palme gi
din degetele màinilor, poate sà vitalizeze
toate organele prin fafa càrora acesta trece.
Este suficient sà congtientizàm acest proces
gi sà ne concentràm asupra lui.
Prana Mudra se recomandà sà fie
realizatà, mai ales înaintea meditatiilor.
.Credefi cà yoga poate deveni o
disciplinà de educafie?
T avì Di nulescu,Timigoom
Dacà prin educagie îngelegegi ceea
ce se face în gcolile si liceele noastre,
putem sà và spunem cà ar fi practic
imposibilà impunerea modului de a fi
yoghin în cadrul polilor gi institugiilor,
chiar ;i în situagia în care ar exista
profesori capabili sà o facà. Tot ceea
ce putem spera este sà se aiungà la
practica asana-elor, a tehnicilor
respiratorii, a relaxàrii, a exercigiilor
de concentrare, etc. Printre altele,
s-ar putea urmàri càutarea Sinelui
Divin prezent în fìecare fiinEà, dar
aceasta doar într-o manierà neofìcialà.
Trebuie sà recunoaftem faptul cà, în
pofida acestei limitàri (impuse de
necesitate) a învà1àturii yoga pentru
copii, rezultatele au fost - în sistemele
restrànse în care s-au realizat - mai
mult decàt încurajatoare. Cu toate
acestea. cei ce au dat curs unor astfel
de inigiative au fost pànà acum
blamagi. Aceasta a fàcut ca ele sà fie
suprimate.
Trebuie adàugat faptul cà
rezultatele au fost excelente mai ales
pentru cà profesorii în cauzà erau gi
sunt entuziasmati de aceastà disciplinà.
Convingerea lor, bazatà pe experiengà,
a conferit greutatea învà1àturilor gi
tehnicilor yoga.
Asadar, ar fi enorm de fàcut în
acest domeniu, dar aceasta ar implica
mari investigii materiale si mai ales
ràspunsul la problema "CINE sunt cei
care ar putea preda oficiall"
Profesorii de gimnasticàf Profesorii
obi;nuigil Profesorii de yoga veniti din
afara ;colilorl Càci totul depinde,
bineînteles, de acest "ClNEl"
Altà problemà care apare este
aceea dacà, într-adevàr, ceea ce se
bce acum în gcoli gi licee este
educagie, în sensul real al cuvàntuluil
Între instrucgie si educatie, diferenp
este de fond, iar cea de care elevii 9i
tinerii s-ar putea dispensa este
instrucgia, adicà ceea ce se face
actualmente în gcoli.
Dacà admitem torugi cà educagia,
în întelesul cel mai compleq nu se
terminà o datà cu încheierea perioadei
de studiu, ci cà este o muncà ce
dureazà toatà viata, în acest momeng
într-adevàr, yoga este metoda de
educare prin excelenEà - educarea
corpului, a menalului ;i a întregului
psihic. Agadar, yoga nu trebuie sà
devinà o metodà de educatie; ea este
a;a dintotdeauna!
t.ol|edwori
I
I
ba 17 februarie 1986 moare. în
vàrstà de 90 de ani, în California,
Jiddu Krishnamurti. Politicieni,
oameni de gtiin|à, scriitori din
toatii lumea i-au adus un ultim
omagiu. Pregedintele Indiei îl
definegte ca fiind "un gigant
intelectual al secolului XX".
Celebrul fizician David Bohm îl
considera "unul dintre pufinii
gànditori capabili sà conjuge
spiritualitatea cu gtiinta". La l3
ani de la moartea sa, ne întebàm
cu tolii ce s-a petrecut cu
mogtenirea pe care Krishnamurti
a làsat-o umanitií1ii. Considerànd
cà el nu posedà nimic, marele
filozof nici nu gi-a fàcut mócar
testamentul. Averea lui constìi în
8 colegii gi22 de asociafii care îi
poartìi numele, o prestigioasó
fundafie culturalà, o bibliotecà ce
contine carli qi videocasete
pentru miile de "prieteni"
(Krishnamurti nu a avut niciodaili
discipoli) ràspàndi1i pe întreaga
suprafafà a globului. Mogtenirea
spiritualà qi culturalà pe care ne-a
làsat-o cel ce a fost denumit
"omul care nu vîea sà devinà
zeu", este, de fapt, mult mai
controversatà qi deci vie, datorità
faptului cà oamenii nu au gàsit
un ràspuns satisfàcàtor la
întrebarea:
"Cine a fost cu adevàrat
Krishnamurti?"

r Profetul libertàfii
Alina Filip
"Este cea mai frumoasà fiin!à umanà pe care am întàlnit-o vreodatà", a
afirmat Bernard Shaw despre el. Astàzi, la | 3 ani de la disparigia sa, lumea se
întreabà cine a fost cu adevàrat KrishnamuÉi, acest maestru indian care a
îeÍuz t orice onoruri ti bogàfii pentru a-i învàfa pe ceilalfi despre libeÉatea
sufletului gi a minfii.

YogaMagazin 7

rTrebuie sàcunoagtem ceeace suntem, nu ceea ce
fi
yrem noi sà fim. Càci numai ceea ce existà poate fi
transformat, gi nu ceea ce dorim noi sà existe.t
8 YogaMagazín
À
$-a nàscut la ll mai 1895, la Madanapalle,
în apropiere de Madras, într-o familie sàracà,
de brahmani. Era un copil ca atàfia al1ii. Nu
avea o inteligentà iegità din iomun, era
neas6mpàrat la gcoalà, pànà cànd o întàlnire
i-a schimbat fulgeràtor qi pentru totdeauna
via\a.La vàrsta de 14 ani, în 1909, în timp ce
se juca pe plaja din Adyar, în apropiere de
Madras, a fost descoperit de càtre Charles
Leadbeater, prietenul spiritual al lui Annie
Bessant, pregedinta Società1ii Teozofi ce
Mondiale. Leadbeater, fost pastor al Bisericii
anglicane, avea darul clarviziunii. El a declarat
mai tàrziu: "Am ràmas uimit de splendida aurà
energeticà a acelui bàiat, care nu avea nici o
umbrà de ego. Era omul pe care-l càutam".
Dar ce càutau în perioada aceea membrii
Societàgii Teozofice? Nici mai mult, nici mai
pufin decàt pe noul Maestru al lumii,
încarnarea lui Maitreya, Bodhisattva al Noii
Ere, un spirit superior, care se încameazà
atunci cànd oamenii au nevoie de el. În opinia
teozofilor, acest spirit s-a reîncarnat de mai
multe ori în epocile precedente. Acum se pàre
cà venise ràndul acelui bàiat necunoscut. care
se juca pe plaja din Adyar. Din acel moment,
timp de 20 de ani, viata lui Jiddu a fost legatii
de aceea a "descoperitorilor" sài, care l-au
adoptat, l-au trimis sà studieze în Anglia, la
cele mai bune colegii, pregàtindu-l pentru a-gi
împlini destinul de Domn al Lumii.
Societatea Teozoficà a fost fondatà în 1875.
în America, de càtre o misticà clawizltoare,
de origine rusà, Helena Petrovna Blavatsky, cu
scopul de a " forma nucleul unei noi
fratemità{i universale". Teozofii doreau sà
realizeze unitatea tuturor religiilor gi
fondaserà în acest scop o secfiune ezotericà
extrem de secretà pentru a studia magia gi
gtiinfele oculte. Leadbeater fàcea gi el parte din
aceastà ramurà secretà a Società1ii Teozofice.
În momentul întàlnirii cu Krishnamurti,
aceastii societate era foarte bogatà, puternicà,
fiind ràspàndità în întreaga lume. Sediul
central se gàsea - gi se mai gàsegte încà - în
mijlocul unui splendid parc din Adyar. Astfel,
tànàruI Jiddu a devenit membru al acestei
societàti în ciuda protestelor tatàlui sàu, care a
ac;ru:at Societatea Teozoficà cà i-a ràpit fiul. În
1911 este fondat Ordinul Internafional al Stelei
Orientului, al càrui pregedinte este chiar
tànàruI Krishnamurti.
'Dacà doar auzifi adevàrul,Érà
sà-l triifi, atunci viata voastrà va
fi plinà de confuzii limentabilel
Incepànd cu anul 1922,Jiddu începe sà
sufere de acele "crize mistice", care nu îl vor
pàràsi toatà viafa. Acestea îi provocau
càteodatà un fel de dedublare a personalitàtii,
fiind în acelagi timp gi un misterios izvor de
inspira{ie. Respectat, adorat, înconjurat de
bogàtii, Krishnamurti era un om foarte
puternic, fàrà totugi a profita de acest lucru în
weun fel. In realitate însà el suferea, sim{indu-
se prizonierul unui destin pe care nu îl sim{ea al
sàu. Astfel, încetul cu încetul, el începe sà îgi
dezvolte o viziune proprie, originalà, asupra
lumii. viziune care nu avea nimic comun cu
ii Teozofi ce.
aceea a Societàf
in 1929 se produce a doua mare schimbare
în viala lui Krishnamurti. Omul care era
predestinat sà devinà un idol devine
distrugàtorul tututor idolilor, începànd cu el
însugi. Aband oneazà Societatea Teozofi cà,
închide Ordinul Stelei Orientului, renunlà la
onoruri, restituie dona{ii (printre care gi un
castel în Olanda, împreunà cu cele 200 de
hectare de teren din jurul lui). Ràmàne singur,
dar liber. $i aga va ràmàne pànà la sfàrgitul
vietii sale.
'Doresc sà eliberez omul,
nu sàfondez noi religii. însfui
ideea de a conduce pe cineva
e antisocialà ;i antispi rituatà.t
În urmàtorii 60 de ani, Krishnamurti va
càlàtori în întreaga lume, finànd discursuri în
fafa unor mullimi din ce în ce mai numeroase.
Noul sàu motto era: "Fiecare trebuie sà se
transforme pe sine însugi pentru a putea
transforma lumea", iar noul sàu program
cuprindea mai multe idei revolulionare: "Doresc
sà eliberez omul de condilionàrile qi de fricile
sale. Nu vreau sà fondez o nouà religie. Insàgi
ideea de a conduce pe cineva este antisocialà gi
antispiritualà. Eu nu vreau sà învàf nimic, pe
nimeni. Nu sunt adeprul unei credinle. Vreau
doar sà và aràt calea prin care se poate ajunge la
adevàrata cunoa$tere. Dacà fiecare din noi
reugegte sà se transforme pe sine însugi, va reugi
sà transforme apoi lumea, fiind capabil sà arate
9i altora calea, declangànd astfel o reactie în
lan[." Acesta este un apel sublim la eliberarea
de tot ceea ce ne înlànfuie gi ne împiedicà sà
vedem adevàrata fa1à a Realità1ii. Acest lucru se
poate realiza numai pomind de la o eticà a
responsabilità!ii individuale: "Trebuie sà càutàm
adevàruI singuri, în noi îngine. Lumea începe cu
noi. Dacà întreaga noastrà existen{à nu facem
altceva decàt sà-i imitàm pe cei pe care i-am
ales drept modele, atunci nu ne va mai ràmîne
loc penru adevàrata realitate gi pentru AdevàruI
Suprem. Sà ne eliberàm de ceea ce credem cà
am cunoagte!"
Acest apel împotriva autoritàîii de orice fel
i-a adus lui Krishnamurti admira(ia qi prietenia
a numeroqi intelectuali "rebeli", printre care gi
Aldous Huxley, care, în 1961, îi scria unui
prieten: "Este cel mai impresionant discurs pe
care l-am auzit vreodati.Eraca qi cum l-ag fi
ascultat pe însugi Buddha". Tot Huxley a scris gi
prefafa uneia dintre cele mai celebre cà(i ale lui
Krishnamurti, "Prima qi ultima libertate".
r
întreaga meaviafà
am luptat pentru a mà elibera:
de prietenii mei, de cà4ile mele,
de problemele de serwiciu. Voi
trebuie sàvà luptafi pentru
aceeaîi libeÉate. Trebuie sà
existe o revol utie continuà
în interiorui vostru.t
Oraqul elvelian Saanen a devenit centrul
migcàrii în care s-au implicat to{i prietenii lui
Krishnamurti, de la simpli curiogi, la eminen{i
oameni de gtiin!à. Timp de 25 de ani, din 196l
pànà în 1985, aici au avut loc întàlnirile
internalionale dintre Jiddu Krishnamurti gi
prietenii sài. In aceastà perioadà el s-a
preocupat foarte mult 9i de problemele pe care
le ridica pedagogia modernó: "Sistemul nostru
educativ sebazeazà pe ceea ce trebuie sà
gàndim, nu pe modul în care ar trebui sà
gàndim. Trebuie sà-i învàtàm pe cei tineri cum
sà-gi foloseascà mintea cu ajutorul meditaliei".
Celor care doreau sà-l ajute cu dona{ii el le
ràspundea invariabil: "Folosili acegti bani
pentru a fonda gcoli". Astfel au luat nagtere
numeroasele colegii care îi poartà numele,
acestea fiind ràspàndite pe întreaga suprafalà a
globului.
În ultimul sàu discurs. cu o lunà înainte de a
muri, Krishnamurti face din nou un apel la
ascultàtorii sài: "Aceasta este ultima mea vizità.
Tot ceea ce và cer este sà nu mà zeificali. Và
rog sà nu îmi construi{i vreun templu sau vreun
muzeu. Aceasta ar fi în contradiclie cu toate
învà!àturile mele". Dorinfa sa a fost respectatà.
Încheiem aceastà scurtà prezentare a viefii
lui Jiddu Krishnamurti, una dintre cele mai
misterioase personalità1i ale acestui secol, cu
cuvintele biografei 9i prietenei sale, Mary
Lutyens: "Lucrul cel mai extraordinar referitor
la viala lui Krishnamurti este cà profeliile
referitoare la misiunea sa spiritualà, care au fost
fàcute încà din copilàrie, s-au adeverit în
întregime, numai cà într-o manierà foarte
diferità fatà de ceea ce se credea atunci ".
YogaMagazh 9

"Este ora douàsprezece
dupà-amiaza pe orologiul
universal. Trenul omenirii
este pe cale sà aiungà în
stafia Nadir. În cursul ei
mifenar, care o antreneaze
din sferele cele mai înalte,
prin toate nivelele creafiei,
în càutarea conttiinfei
absolute de sine, aceastà
umanitate tocmai a atins
punctul cel mai de jos gi se
avàntà spre recucerirea
dumnezeirii sale uitate.
Maioritatea vagoanelor au
început urcarea gi deci
calea de întoarcere. La mai
multe mii de ani depàÉare
de aici, la capàtul a nu se
gtie încà càte reîncarnóri,
poarta Casei este deschisi"
Ciclurile de viafà
ale omenirii
Dhpa o teorie pe crire filozofia Sivaitli
o numegte determinism (niyati),
dezvoltarea lumii, a galaxiiloq precum gi
a speciilor sau chiar a indivizilor este
reglementata prin cicluri temporale.
Civilizaliile
se nasc Ai mor în
conformitate cu ritrnuri ineluctabile. Iatli
de ce, de cele mai multe ori, istoria
omenirii nu o puùem înfelege decàt
printr-o raportare la durata ciclurilor
care reglementeazà viafa pe Pàmànt.
Primul studiu al creafiei este cel al
spaliului vid, al recipientului pe care
l-am putea numi Eternitate, fiindcà, de
fapt, nu exista încà nici masura, nici
duratìl, nici "înainte", nici "dupa". ExistA
doar Energia Primordialà care, prin
producerea de unde vibratorii avànd o
directie gi o lungime specifica, va da
na$tere ritnurilor prin care perceptia va
crea dimensiunea timpului, masura
spaliului gi, în acelagi timp, structurile
materiei. Iatil de ce, în iconografia
hindusa, creafia lumii este reprezentata
simbolic ca fiind produsA de ritmurile
tamburinei gi dansului hi Siva, principiu
al expansiunii.
Penùrr om, percepfia dimensiunii
timpului este determinatìl de ritnurile
sale vitale, influenfate la ràndul lor de
migcarile Soarelui, ale Lunii gi ale
PAmàntului care determinA durata
ciclurilor, anilor, nopfilor gi zilelor.
Timpul perceput de fiinfa umana
corespunde unei durate pur relative,
implicànd un centu de percepfie (fiinfa
CodrinNicolau
însàSù într-o lume particuhra care este
lumea terestrà. Timpul uman este, din
aceastli cauzà, singura unitate de màsurà
care ne este de înteles. Prin raportare la
el, noi putem estima durata Universului,
care nu este, din punct de vedere al
principiului creator, decat un vis al unei
zile, aga cum dtrata de viafà a anumitor
lurni atomice nu reprezinta penhu noi
decàt o fracfiune de timp infinitezimah.
Legile care regjzeazà, dezvoltarea gi
declinul Universului în totalitatea lui
sunt aceleagi care gu.vemeazà fiecare din
parfile sale. Iata de ce, arn putea stabili
o paraleh între durata corpului
universal, al Omului Universal, Puruqa gi
durata fiinfei tunane, carc este o
imagine, un model redus, o reflectare a
acesnria. Viata omului nu este în sine
mai scurtli sau mai lunga decàt cea a
unui zeu sau a Universului. Durata este
diferiÉ doar în termeni relativi, întnrcàt
nu exist2l weo valoare a timpului decàt
prin raportare la un sisùem particular.
A$a cum aratà Lifiga Purdna, scriere
în care gasim calcule precise ale
duratelor diferitelor cicluri, începànd de
la kafta (literal "clipire de ochi",
aproximativ l/5 sec.) pànà la durata
Universului însugi, "Viafa lui Brahme
(sau viafa Univenului) este dilrizatlt în
1000 de cicluri numite Mahà-Yuga sau
Marele An. Matr4-Yuga, în timpul córuia
apare gi dispare specia umanà, este
divizat în pufin mai mult de 71 cicluri,
de 14 Manvantara (14x71.42=

aprox.1000, ciffi consideratà ca
simbolicà)". Manvantara este ciclul unui
Manu, cel care na$te Si guverneaza o
umanitate. Fiecare Manvantara este
divizat la Éndul sàu în 4 epoci sau Yuga,
prezentiind un declin gradat al valorilor
spirinrale în "favoarea" unui progres
material. Fiecare epocà este precedatA de
o perioadà de "ràsàrit" gi este urmatà de
"crepuscul". Aceste perioade de tranzitie
(amóa) la începutul 9i la sfàrgitul unei
Yuga dureazà o zecime din perioada unei
Yuga, ale càror
durate relative sunt Epocà
certurilor gi conflictelor, Kali Yuga,
perioada de declin a umanitlifii actuale al
cArei crepuscul îl taim.
Lucrarea Liflga hrrAna, luànd ca
sistem de referinp anii umani, reugeqte sà
prezinte cu o exactitate uimitoare datele
privitoare la prezentul Manvantara.
Considerànd, dupà calendarul indian încà
în uz, începutul lui Kali Yuga ca fiind în
3 lO2 Î.C., putem prezenta urmàtorul tabel,
în care durata erelor este datà în ani
umani:
-lncepe
Duratà
7
Siva
Siva marele zeu, este, cu diferitele sale
simboluri gi nume, în transcendenta gi imanen{a
sa, inima givaismului. Siva este zeul ce reune$te
toate contrariile, coincidentia oppositorum. El
este marele creator qi distrugàtor, marele ascet
9i yoghin gi simultan iubitul divin ce este sùians
unit cu energia sa (Sakti), energie ce este
identificatà în particular cu zeilele Parvati sau
Uma. El este cel mai neatins, Transcendentul,
(numit anuttara în Trika), fiind simultan cel ce
pàtrunde cu fiin1a sa întreg Cosmosul,
Imanentul (viévamaya). El stà neclintit sub
forma unui Yoghin pe vàrfurile Himalayei sau
danseazà într-un ritm sàlbatic dansul cosmic ce

de 4 (Krta), Zorii lui Klta Yuga 2016.24 58042î.C. fine toate lucrurile într-o miqcare ritnicà
(Nataraja). El este deci idealul yoghinilor gi
3 (Tretà), Kgta Yuga 20162.4 56026î.C. modelul dansatorilor. Frumuse{ea sa depàgegte
2 (Dvàpara), Crepusculul lui Krta Yuga 2016.24 35864 î.C. orice frumusefe pàmànteanà 9i totugi el este
I (Kali) (cf. Liflga Zorii lui Tretii Yuga l5l2.l 33848 î.C. reprezentat uns cu cenugà, purtànd un girag de
cranii, ràtàcind prin locurile de cremafie
Puràna, 1.4.,3-6). Tretà Yuga 15121.8 32336î.C.
(Kapalin). El este Preamilostivul, Cel Blànd
Prima epocà, Crepusculul lui Tretà Yuga l5l2.l 17215 î.C. (Siva, Saokara, Sambhu), dar 9i Cel teribil 9i
KSta Yuga, este Zorii lui Dvàpara Yuga 1008.1 15703 î.C. înspaimàntÈitor (Rudra, Bhairava). El este

perioada curìoa$terii Dvàpara Yuga 10081.2 14695 î.C.

divine qi a Crepusculul lui Dvàpara Yuga 10081.2
înlelepciunii Zorii lui Kali Yuga
(corespunzànd Kali Yuga
Vàrstei de Aur lul lui Kali
întàlnite în scrierile lui Hesiod). Dupà ea
vine Tretli Yuga sau "epoca celor 3 focuri
rituale", epoca riturilor dar, de asemenea,
a civilizaliei sedentare, agricole qi urbane.
Cea de-a treia epocà, Dvàpara Yuga sau
"epoca îndoielii" nagte religiile gi
filosofiile contestatare. Omul pierde
simful realitiilii divine a lumii gi se
dqa;rteaz.l de legea naturalà. Apare, în
4614î.C.
504.06 3606 î.C.
5040.6 3102 î.C.
Yuea 504.06 1939 d.C.
Tràim deci în plin crepuscul al
epocii decadenlei spirituale,
Kali Yuga. Aceastà perioadà
de crepuscul este începutà
(dacà am lua în vedere
implicafiile din lucrarea citatà)
în mai 1939 d.C. (sà ne
amintim oare de cel de-al II-
lea ràzboi mondial?) gi care se
va termina în anul 2442 d.C.
Dupà tradifia Éivaità, de cànd
Pàmànrul a devenit locuibil,
mai multe umanità1i au existat
deja. Fiecare a avut perioada
proprie de glorie, de
dezvoltare a tehnicii. de
cunoa$tere. Noi facem parte
din cea de-a7-a umanitate.
Siva Purana ne transmite,
de-a lungul mileniilor,
circumstan!ele sfàrgitului
umanitàlii care ne-a precedat.
Aceastà povestire constituie
însà un mesaj spiritual de primà valoare
pe care noi, cei care tràim acest sfàrgit de
ciclu temporal, va trebui sà îl luàm în
seamà, pentru a nu repeta gregelile
înaintagilor nogtri, gregeli care i-au împins
càtre autodistrugere.
(va urma)
stàpànul sufletelor, "bunul pàstor" (PaSupati) 9i
maestrul, Guru, ce prin simpla lui tàcere îi
înva!à 9i îi ilumineazà pe cei înfelep{i
(Dakéiaamiirti). Este zeul plin de forfa
creatoare masculinà gi reunegte în sine în mod
desàvàrgit masculinul gi femininul
(Ardhanàri5vara, aspectul androginal), prin
transcenderea acestor aspecte duale. El aduce
pe Pàmànt apa vie a lui Gafigà (miticul fluviu
Gange) (Gaflgadhara) 9i tot el distruge la
sfr4itul unei ere lumea cu focul sàu
(Tripurantaka). El este moartea, Marele Timp
(Mahakala), dar qi învingàtorul morlii
(Mftyuùjaya). Are trei ochi (Trilocana,
Vrùpak6a), cel din frunte fiind ochiul
înfelepciunii, prin intermediul càruia este
transcensà orice dualitate qi cu care îgi privegte
plin de compasiune adoratorii. $i totuSi el arde,
ca un ochi de foc, làcomia, transformànduJ în
cenugà pe Kàmadeva (zeul erosului) care îl
deranja în timpul meditafiei cu sàgefile sale.
NumàruI trei are.o importanfà fundamentalà în
simbolistica lui Siva, càci simbolul sàu este
tridentul (trisiila).
Totugi cel mai important simbol al sàu este
lifiga, o piatrà eonicà, lipsità de orice omament,
ce are gi semnifica{ii falice. Lifiga mai este
reprezentat cu una sau mai multe fe{e în care
Dumnezeu, pàrasindu-gi transcendenfa, îgi
asumà o formà, îndreptàndu-gi privirea spre
adoratorii sài.
Ca purà spiritualitate, Siva este zeul
filosofilor, iar ca arhetip al dansatorului gi
actorului este zeul tuturor artelor. El a creat cele
trei lumi (cer, pàmànt 9i spafiul atrnosferic) ca
într-un joc Ai î9i asumà toate formele lumii, aga
cum un actorjoacà diferite roluri.
Bhatrtanàràyana îl slàvegte astfel într-unul din
imnurile sale:
"O, Siva! Tu ai creat drama celor trei lumi
ce con{ine însà9i sàmàn1a Creatiei,
Cine altul în afara Ta ar mai putea
interpreta aceastà piesà?"
Stavacintàmani V 59

sfàrgit, cea de-a patra epocà, epoca

Yogaffiagoún | |
 Meditatia
i nfl uente azà activitatea creieru I ui
FlorentinaAlexandru
,\
IIntr-un creier viu. milioane de celule
neryoase comunicà între ele, emi{ànd mici
impulsuri electrice. Aceastà activitate
poate fi înregistratà sub formà de oscilalii
(numite unde cerebrale), plasànd electrozii
unui encefalograf pe scalp, amplificànd
semnalul gi afigàndu-l pe ecranul unui
calculator. Metoda este numità
electroencefalografi e (EEG). Creierul
oscileazà pe diferite frecvente, depinzànd
de starea de congtiinfà, ceea ce face ca
înàlfimea undelor (amplitudinea) sà
varieze.
Existà o strànsà corelafie între nivelul
de aten{ie gi activitatea unei persoane, pe
de o parte gi undele sale cerebrale, pe de
altà parte (fig.1). În timpul stàrilor de
Unsprezece instructori inconqtienfà (somn adànc, de exemplu)
vor apàrea unde lente de tip delta. În
din gcoala romeneascà de starea de semicongtienfà, între somn gi
starea de veghe, sunt dominante undele
yoga au paÉicipat la un theta, iar în starea de veghe, cu mintea
experiment inedit. Prin relaxatà 9i cu ochii închigi, la cele mai
multe persoane predominà undele alfa. $i,
metoda numità în final, undele cu frecvenfà mare qi
amplitudine micà, undele beta, apar în
encefalografie (EEG) li mod normal peste zi, atunci cànd suntem
treji gi activi. Prin intermediul
s-aînregistrat act:vitatea encefalografului se poate verifica, de
asemenea, dacà o persoanà este congtientà
cerebralà înainte ;i dupà
(unde alfa 9i beta) ori incongtientà (unde
ce au practicat douó ore delta sau theta). Cu càt undele sunt mai
joase ca frecvenfà, cu atàt starea este mai
de meditafie. Acest test putin congtientà (fig. l).
a avut loc în luna aprilie
Cele patru ritmuri cerebrale
a.c., Ia Facultatea de Undele beta - p (13-36 Hz - oscila{ii
pe secundà). Acesta este ritmul normal al
Medicinà din Bucuresti si creierului în starea de veghe, asociat cu
gàndirea, rezolvarea problemelor gi aten{ia
a dorit sà demonstreze
cà potenfialul mental se Fig.l Undele cerebrale gi stàrile de congtiinfà
Starea de meditalie este o punte de legàturà între congtient gi subcongtient. Pe toatà
poate dezvolta grafie
Jurata acesteia, congtiinfa ràmàne treazà gi clarà, pe fondul unei stàri de relaxare
tehnicilor Laya Yoga. rrofunde. Undele cerebrale specifice acestei stàri sunt o mixturà de unde alpha gi theta
lheta semnificànd activitatea subcongtientà, în timp ce alpha reflectà congtiinla freazà.
Incongtier"t
Somn profund firà vise Somn cu vise
Delta Theta
).5 4 8
12 Yogalrlquùr
direcfionatà înspre lumea exterioarà.
Undele beta se împart la ràndul lor în
unde beta | (13-20 Hz) 9i beta 2 (20-36
Hz). Tensiunile, emoliile gi neliniqtea pot
màri atàt amplitudinea, càt gi frecven{a
undelor beta. Aceasta poate calza trecerea
de la beta I labeta2.
Undele alfa - c (8-13 Hz). Undele
alfa sunt undele dominante pentru
majoritatea oamenilor. În mod normal,
acestea pot fi vàzute pe un encefalograf
(EEG) atunci cànd pacientul închide ochii,
îgi îndreaptà atenfia spre interior gi se
relaxeazà,. Aceasta màregte amplitudinea
undelor alfa. Asociate cu starea de
relaxare congtientà, ele sunt "puntea de
trecere" sau "biletul de intrare" spre
incongtient, care este reprezentat de
frecvenfe gi mai joase (theta si delta).
Undele theta - e (4-8 Hz). Undele
theta sunt specifice copiilor mici. La
adulli ele apar de obicei doar în somnul cu
vise sau în starea dintre somn gi veghe, ori
în cazul unor emo{ii foarte puternice.
Undele theta se formeazà în profunzimile
creierului qi reflectà inconqtientul asociat
cu emo{iile gi visele. Atunci cànd se
ajunge aproape de subcongtient, prin
meditafie sau prin intermediul unei terapii,
undele theta se amplificà.
Pentru a avea acces la subcongtient în
starea de veghe este necesar ca în creier sà
predomine undele alfa. Fàrà undele alfa se
pierde memoria celor tràite.
Prezenla undelor theta combinate cu
unde alfa, pe fondul unei stàri de relaxare
profundà, indicà o stare de profundà
interiorizare gi creativitate.
Undele delta - 6 (0,5 - 4Hz).
Undele delta pot fi înregishate la nou-
nàscu1i sau la adulli, în somnul profund.
Aceste ritmuri foarte lente sunt asociate
Meditafie Congtient
Relaxare Stare de veghe
Alfa Beta
13 40Hz
 Fig.2 Cregterea amplitudinii undelor alpha
s! cregtere
zl0
20
lo
o
-ìo
Fruntal Tixnporal
cu funcfiile debazà absolut necesare
supraviefuirii. Ele au putut fi observate în
cadrul gedinfelor de psihoterapie în care
pacienfii rememorau momentul nagterii.
Undele delta sunt asociate cu cele mai
adànci stàri de congtiin!à. Unii cercetàtori
considerà cà ele sunt puntea de legaturà cu
subconqtientul colectiv. Ritmurile delta
combinate cu alfa reflectà o intuilie
interioarà, un radar empatic, un fel de al
gaselea sim{.
Pentru a sim{i efectele uneia sau alteia
dintre aceste unde cerebrale. în Romània
au apàrut casete audio care le intensificà
în timpul audifiei muzicale. Aceste
înregistràri pot fi folosite ca fond muzical
în meditalii, la tehnicile de dedublare
astralà, pentru a avea acces rapid la starea
de somn profund sau cànd dorim
pàtrunderea la nivelul subcongtientului, a
incongtientului, etc.
Modificarea stàrii de constiintà
s-aînregistrat pe un grafìé colàr
Cànd ne-am propus sà studiem efectele
tehnicii Laya Yoga asupra activitàfii
creierului (EEG), gtiam cà în literatura
gtiintificà existà multe rapoarte despre
amplificarea undelor alpha gi theta în
timpul 9i dupà practicarea acestui tip de
meditalie. Laya Yoga este o metodà foarte
puternicà de trezire gi expansionare a
congtiinfei, precum gi de fortificare a
energiei vitale 9i psihice. Noi am anticipat
cà înregistràrile encefalografului vor aràta
o modificare semnificativà chiar 9i în
urma unei singure gedinfe de Laya Yoga.
Mai mult decàt atàt, am vrut sà trasàm un
grafic color al activitàlii creierului (fig. 4
gi 5) pe parcursul transformàrilor stìírii de
congtiinfà, care sunt în legàturà cu Laya
Yoga (coperta 3).
E ncefalografia demonstreazà
cà Laya Yoga dezvoltà
potenfialul mental
Unsprezece instructori din gcoala
romàneascà de yoga - to{i cu mulfi ani de
experienlà în practica Laya Yoga - au
participat la acest experiment.
gi theta dupà douà ore de practicà Laya Yoga
Occipitd
Màsuràtorile s-au fàcut imediat înainte gi
dupà ce au practicat douà ore de Laya
Yoga, folosind un encefalografcu opt
electrozi, patru pentru emisfera cerebralà
stàngà, patru pentru cea dreaptà, plasafi pe
cap cu ajutorul unei benzi elastice.
Semnalele encefalografului au fost
transmise unui calculator, afigate pe ecran
gi simultan înregistrate pe un hard disk.
Datele au fost analizate apoi pentru a se
observa distribufia undelor delta, theta,
alpha gi beta în encefalograf.
Imediat dupà meditalie, s-a constatat o
cre$tere semnificativà a ritmurilor alpha gi
theta, întinzàndu-se dinspre partea din
spate înspre frunte. La zece din
unsprezece persoane care scriu cu màna
dreaptà, undele alpha au apàrut mai mult
în emisfera dreaptà, decàt în cea stàngà a
creierului (fig. 3)
Toate rezultatele noastre sunt
semnificative din punct de vedere statistic,
gi tocmai de aceea ele nu pot fi puse pe
seama coinciden{ei.
Cregterea undelor o gi 0 în
meditatie determinà
"curàtiiea" subcongtientutui
Amplifi carea considerabilà a undelor
alpha 9i theta în majoritatea regiunilor
creierului, dupà meditalie (fig.4), indicà
faptul cà subiectul este profund relaxat gi
focalizat în urma unei gedin{e de Laya
Yoga. Aceasta aÍati, de asemenea, cà prin
meditalie, aceste persoane au obfinut un
contact mult mai bun cu subcongtientul gi
emo{iile lor.
Cregterea actività1ii undelor alpha în
lobul drept este o constatare foarte
interesantà. Studii recente, fàcute prin
sondaj în Romània, au aràtat cà oamenii
introvertili gi deprimali au o activitate mai
mare a undelor alpha în emisfera stàngà a
creierului, în timp ce oamenii optimigti gi
exhoverti1i au o activitate mai mare în
partea dreaptà a creierului. Prin urmare, o
cregtere a activitàlii undelor alpha în
emisfera dreaptà a creierului, aga cum s-a
constatat în studiul nostru legat deLaya
Yoga, înHturà sEesul gi depresia.
Pozilionarea electrozilor
pe cap în timpul
experimentului.
l"\ Fnrntat
' \\ Tempo.al
. j Parierat
\ l;1 Occipital
Test: * p<.05, ** p<.01,
*** p<.001, ns = nesemnificativ
Mai multe sfudii gtiinfifice au
demonstrat cà ritmurile theta din
encefalograf (împletite cu ritmuri alpha)
sunt corelate cu aparilia premoniliilor, sub
formà de sentimente, imagini sau gànduri
din subcongtient. Studiile asupra creierului
araté, cà o persoanà în starea alpha/theta
este capabilà sà îqi integreze
subcongtientul.
Aceste rezultate ale gtiingei modeme
confirmà experienfele pe care yoghinii
le-au obfinut cu ajutorul tehnicilor yoga cu
mii de ani în urmà, 9i anume cà meditagia,
fiind însolità de o cregtere considerabilà a
undelor alpha gi theta, determinà o
"curàtire" a subcongtientului de gànduri
negative, obsesii, frustràri, etc. Acest
studiu demonsîreazd cdLaya Yoga este o
tehnìcà foarte eficientà în amplificarea
activitàfii alpha/theta la nivelul creierului,
gi prin urmare duce la aparilia efectelor
benefice specifice.
Fig.3Modificarea raportului
dreapta/stànga a undelor alpha,
în creier, dupà douà ore de
practicà Laya Yoga.
t,tz
t,(,lt
l.rx
Test: p<.05
rr.9. I (n: ll)
Inainte Dupà
In creierul unui om sànàtos mental,
raportul ideal al undelor alpha din lobul
drept al creierului fafà de cel stàng este
1,05 - l,l0 - pu{in mai rnare în unele
cazuri.
Pe parcursul relaxàrii se ajunge
aproape de echilibru, adicà raportul este
1,00 între cele douà emisfere cerebrale.
Pe de altà parte, la bolnavii psihici gi
newotici, raportul dreapta/stànga mult sub
1,00 este adesea întàlnit. Cu càt afecti
este mai gravà, cu atàt raportul este mai
mic. La percoane suferind de anxietate, de
exemplu, se înregistreazà valori cuprinse
între 0,93 gi 0,50, iar în cazul schizofreni-
cilor
YogaMagozln 13
 Asane în cuplu
Yoga pentru cuplu este o formà nouà;i unicà de practicà
yoghinà. Aceste asana-e în cuplu au fost studiate gi
perfecfionate mulfi ani pentru ca ele só poató dezvolta
anumite efecte specifice de armonizare în doi.
Complexul de tehnici prezentate mai jos, în trei serii de
exercifii, ràspunde cererii crescànde a cuplurilor care
doresc sà practice yoga împreunà, pentru a ameliora
calitatea vietii si a iubirii lor.

Tlot ceea ce e necesar pentru a practica yoga în cuplu este un
pic de timp gi spatiu suficient. Nu aveli nàuòi" de echipament
sau haine speciale, ci numai de un partener (parteneró) cu care
sà flli în relalie amoroasà. Posturile adaptate pentru yoga în
cuplu và ajutà sà deveni{i supli 9i tonificà atàt corpul fizic, càt gi
pe cele subtile, asigurànd o sànàtate foarte bunà. Exerci{iile
agreabile, ugor de abordat, pot ajuta oamenii nu numai pentru a
se simlii bine ei îngigi, dar gi pentru a avea relafii reciproce mult
mai echilibrate.
Îmbunàtàfind sànàtatea fizicà gi mentalà, practica constantà a
sistemului yoga în cuplu màreqte capacitatea de a face fafà
diferendelor din cuplu, modului de via!à stresant, specific
acestui sffirgit de secol.
Creafi mai întài un spafiu intim gi odihnitor. Pute[i aprinde
càteva lumànàri, întinde{i càteva perne qi pune{i o muzicà
relaxantà. afectivà.
Înainte de a începe prima serie de migcàri, agezafi-và cu
picioarele încrucigate, fafà în fa{à, respira{i uqor, dar profund gi
relaxafi-và. Màinile trebuie sà se sprijine pe genunchi, cu
palmele îndreptate în sus. Sincronizali-vi ritmul respirator cu
cel al iubitului (iubitei), încet, fàrà tensiuni, intrànd împreunà în
acelagi spaliu de pace gi calm.

l. Tràim plenaro stare de pace;i calm

Faza2
Atingeli spre spate, mai întài cu màna stàngà, genunchiul
partenerului vostru. Aceasta va duce la o tensionare
dorsalà spre stànga. Aveli grijà sà menline{i spatele drept gi
umerii la acelagi nivel. Ràmàne(i în aceastà posturà timp
de 4-5 respirafii (fig. 2).

Faza I
Agezafi-và spate în spate, în Postura plàcutà (Sukhasana),
pe partea emisivà (+). Respirafi calm gi profund, la
unison. În timp ce coloana vertebralà ràmàne dreaptà,
sprijinifi-và umerii gi spatele, pànà în zona bazinului, de
spatele partenerului (ca în fig. l).

14 Yogolvfuoùr
 Faza 3
Reveniti în pozifia
inilialà, apoi
întoarcefi-và înspre
dreapta, plasànd
Sfaturi utile
màna dreaptÌi pe - Dacà apar dureri la nivelul golduriloq
genunchiul cànd sunteli ageza{i pe sol, puteli plasa
partenerului. nigte pernute sub fese.
Pàstrafi postura pe - Urmàrili sà respirafi sincron în
timpul a 4-5 timpul exerci[iului. Expirafi cànd và
respiralii (fig. 3). agezali în posturà 9i inspirali cànd
iegi{i din ea.
- Urmàrili sà mentinefi musculatura
gàtului qi a maxilarului càt mai
relaxatà.
- Dacà exercifiile în care intervine
aplecarea în fa1à sunt dificile pentru
început, và putefi sprijini în màini.

Efecte fi zice gi emofionale

Agezarea cu picioarele încrucigpte
Faza 4 ajutà la relaxarea încheieturii goldului.
Revenifi în pozilia iniliala. Unul dintre parteneri (mai întài femeia) se Bascularea goldului ajutA la
apleacà spre înainte basculànd din gold. Aplecarea în fafà se face càt elasticizarea coloanei vertebrale,
mai mult posibil, fàrà a fo4a, pàsfiend fesele pe sol. Urmàrifi ca gàtul sà tonifierea ficatului, rinichilor gi a
fre în prelungirea coloanei vertebrale gi pozilionali màinile de o parte 9i intestinelor. Umerii $i partea
de alta a capului (fig 5). superioara a toracelui sunt destinse. În
Bàrbatul se va apleca pe spate gra&\ urmànd ca în pozitia finaló sà faza fnalà a seriei de exercilii, pieptul
aibà regiunea dorsalà lipità de spatele iubitei. Dilatafi-và cutia.toracicà este destins (expansionat), gi coloana
9i làsa{i capul càt mai pe spate. Întindegi brafele de o parte 9i dè alta a vertebralà este întinsà. Aceasta ajutà la
trunchiului, agezànd màinile astfel încàt palrnele sà fie în contact direct màrirea capacitàf ii pulmonare.
cu alte celuilalt @arbatul are palmele în sus, iar femeia în jos). Aceste exercilii energizeazà, ficatul, gi
Menlineli-và în aceastà posturA pe durata a 45 respiralii (frg 6). de aceea diminueazà stìirile de
iritabilitate gi mànie. În final và ve{i
simli revitalizali 9i deschigi. O stare de
calm se va instala gi veli constata cà
sunteti multumiti pentru cà suntefi
împreunà unul cu celàlalt.

FazaS
Revenifi în pozilia
indialà. Inversafi
apoi rolurile gi
reluafi întregul
ansamblu de
exerci{ii începànd cu
faza l.

Yogllfúagaù lS
 I I. Avem încredere càviitorul ne va oferi tot
ceeace este mai bun pentru noi
Fazal
Întinde{i-và pe spate la sol, ridicànd genunchii
spre piept (mai întài femeia). Bàrbatul trebuie
sà se ageze în postura diamantului (Vajrasana),
în dreptul capului ei. El î9i va plasa màinile
u$or pe umerii iubitei, aplecàndu-gi trunchiul.
Femeia întinde bra{ele de o parte gi de alta a
trunchiului, cu palmele îndreptate în sus (fig.l).

Faza2
Pàsfàndu-và genunchii gi gleznele lipite, rotifi-le lent înspre
axila dreaptà. Pafenerul va continua sà î9i menfinà màinile
pe umerii dvs. penfu a sustine stabilitatea posturii. Urmàrifi
sà ràmàne1i cu genunchii îndoili deasupra gi pàshafi pozitia
timp de 4-5 respira{ii (fig. 2).
Faza 3
Revenifi în
genunchi, în
Sfaturi utile pozi;ia initiala"
- urmàrifi sA pàstafi spatele perfect întins la sol, printr-o migcare
rotindu-vó numai din golduri lentà si
- începefi migcarea prin expirafie gi terminafi-o prin controlatii.
inspiralie Faza 1
- getul, maxilarul gi ochii vor ramàne relaxate Aduceti apoi
genunchii prin
Efecte fizice gi emof ionale rotafie sub axila
Aceastll posturó este excelentìf pentm a împiedica
brafului st6ng 9i
constipafia, tonificà ficatul, splina gi pancreasul. De
menfinefi
asemenea, fortificA inbstinele gi toate organele
posrura pe
abdominale. Ajutà la eliminarea grasimii în exces din
durata a 4-5
regiunea taliei, elasticizeazà încheietura goldului. Cu
respirafii
ajutorul iubitului, pieptul este destins, iar ultimele (f,tg.3).
migcàri din serie înlàturà rigiditatea inferioarà a
spatelui. Dupa terminarea ansamblului de exercilii và
vefi simfi tonificafi 9i destinqi.
In aceastà serie de exercilii, concentragi-và làuntric
asupn depagirii evenimentelor trecute gi deschidefi-vA
càhe viitor.

Faza 5
Revenili în genunchi în pozilia inilialà. Întindeli-ve picioarele gi
îndoili-le în spate din gold. Iubihrl, agezat în Vajrasana, se va
apleca prinzàndu-và cu càlc6iele palmele, tràgendu-le u$or,
urmàrind sà le apropie càt mai mult posibil de capul dvs.
Mentinefi-và în posturó pe timpul a 4-5 respirafii (fig.a).

lf;:"it genunchii în pozilia inifiau ei làsagi iubitul sà và apese

utor pe tibie pentru a întinde partea inferioaró a spatelui.
Schimbali rolurile qi reîncepefi cu prima fàzà (fig.s).

16 Yogoîúfiùr
 lll. îti dàruiesc inima mea

Ageza{ivà unul cu fafa càtre celàlalt în Postura tràznetului

(Vajrasana). Distanla dintre voi o ve{i regla în faza treia.
Întinde{i-và bralele de o parte $i de.alta a trunchiului (ca 9i cum afi
forma cu ele litera V, îndreptatà în jos), cu palmele întinse.
Pàstra{i coloana vertebralà dreaptà, spatele drept 9i pieptul ugor
întins (expansionat) (fig l).

Faza2
Îngenuncheali, astfel încàt coapsele sà vinà perpendicular pe sol, cu
genunchii 9i tàlpile lipite.
Faza 3
Pe durata unei expiralii, întindeli piciorul drept lateral. Partea interioarà a
tàlpii trebuie sà atingà genunchiul celuilalt picior al patenerului, 9i màna
dreaptà trebuie sà se sprijine pe umàruI sàu. Màna st6ngà se sprijinà pe
propriul gold. Întindeli-và cu ajutorul bralului întins (fig.2).

Fazz4
Revenifi în pozilia din faza I 9i rotiti-vó astfel încàt sà
venili fap în fafà. Aplecali-và înainùe, agezafi pe
càlcàie, întindeli-và bratele în fafà în Postura copilului
(asemànótoare lui Yoga Mudra, cu deosebirea cà
palmele sunt îndreptate în sus) (fig. 3).
FazaS
Revenifi în pozi{ia ini}ialà 9i reîncepeli seria de
exercitii întinzànd de aceastìl datìl cehlalt brat 9i
celàlalt picior.

Sfaturi utile
- acest exerciliu este puternic. De aceea nu và întindeli Faza6
(mai ales în partea finalà) decàt atunci cànd simfili cà o Print-o
expiralie, ridicali
facefi fàrà efort. Nu exagerafi.
- abordati exercitiul numai dupà ce le-afi executat pe cele bralul stàng 9i
prindefi cotul
anterioare.
-respirafia este ugoarà gi profundà. Cànd infrafi în posturà'
celuilalt. In
acelagi timp
expirali, iar la terminarea ei inspirali. Ràmànefi în fiecare
plasafi màna
posturà pe timpul a 4-5 respiralii.
dreaptà, întinsà
Efecte fizice gi emofionale cu palma în sus,
În aceastii posturà và ajutafi de corpul celuilalt pentru a và pe genunchiul
stabiliza pozifia gi pentn"r a obfine întinderea maximà. piciorului întins.
Centura pelvianà 9i musculatura abdominalà sunt tonifiate' Întindeli-vó
Ajutà la elasticizarea coloanei vertebrale, care î9i recapàE reciproc. Pàsftfi
suplelea. Mugchii intercostali sunt ugor întinqi, ceea ce umerii dtepît,
permite amplifi carea capacità1ii pulmonare. omoplalii
În aceastìi posturà ve{i constata cà vA simtifi mai armoniogi sEànqi, iar gàtul
în relalia cu celàlalt pentru cà và susfinefi reciproc. gi maxilarul
Aceastìí serie de exercilii stimuleazà inima, sediul iubirii 9i relorate (fig. 4).
al siguranfei de sine, al bucuriei gi al fericirii.

YogolUlogadn 17
 Culeu dunsutourei de templu
Florentina Alexandru
într'o searà ploioasà, lalaia Bonheim, profesoarà de limba germanà, asistà la
un spectacol de dans oriental. Dorindu-gi atat de mult sà studieze ateastà
artàn ia decizia sà devinà dansatoare în India. Ea póràsegte Europa ti înva!à în
Orient dansul indian de templu.
,\
I l98l
< !n tràiam în Anglia,
predànd limba germanà la o
universitate. Înr-o searà mohoÉtà g
ploioasà, m-am dus la specacolul de
dans al unei tinere femei indiene.
H-am întors de acolo încàntatà,
exaziatà, transformatà. "Trebuie sà
înve$ asa", îmi spunea o voce
interioarà, cu absolud certitudine. Nu
înjelegeam ce mà incita cu atàta
putere sà învà; o formà neobi;nuità de
dans, dar chemarea era totugi
puternicà gi limpede. îmi plàceau
frumoasele costume de màtase, de un
purpuriu plin, verde închis, de culoarea
delica6 a piersicii, bogat împodobite cu
broderii aurii, exuberanpa luxuriantà a
bràSrilor de la màini g picioare,
cingàtorile cu nestemare $ pórul cu
miros de iasomie. Îmi plàcea gragia
dansatoarei, forga cu care càlcau
indian este în primul rànd o formà
picioarele ei împodobite cu zurgàlài,
expresivitatea fegei sale. Dar acum,
Bonheim cànd ml gàndesc în urmà, îmi dau
seama cà ceea ce mi-a atras, de fapC
atengia a fost imaginea fulgeràtoare a
unui arhetip pe cirre nu-l mai
întàlnisem pànà atunci: arhetipul
preotesei de templu. Brusc, sufletul
meu s-a trezit recunoscànd $ strigand:
" Asta sunt eu! Calea ei este calea
mea!" Dupll càteva luni eram în drum
O devadasl spre India pentru a studia tradigia
în vlr*í de antica a dansului inilian de templu.
90 de eni, lncà din momentul sosirii în India
exemplilicà m-a fascinat atmosfera plinà de
un dens dc senzualitate: preutindeni ghirlande de
adorarc a iasomie, o explozie de mirosuri $
lul Krishne culori stralucitoare, forfota stràzii. Mà
minunam ca un copil în faga
multirudinii de zei g zeip, sfinji g
animale sacre ce ocupau fiecare colg de
strada" dàruind binecuvàndrile lor senine
în acea nebunie a Indiei modeme.
18 Yogalfuaztn
"Multe vief i anterioare",
spuneaprofesoaramea
Am fost ghidatà 6rà nici un efort
spre dansatoarea care avea sà-mí devinà
profesoarà, Usha Datar. Micul ei
aparhment avea douà camere, Noaptea,
toii bàrbalii familiei dormeau într-una
din camere, iar femeile în cealaltà. În
timpul zilei, una din camere devenea
studio de dans. Dimineata devreme se
înghesuiau înàuntru grupuri de copilagi
indieni, cu pàrul negru, lucind de uleiul
proaspàt de cocos $ cu bràpri lucioase,
de sticlà, la încheieturi. Mai tArziu
veneau fetele mai mari
$ femeile,
precum $t càtiva bàrba$. Se puteau auzi
panà h capàtul stràzii bàtàile aspre ale
bàgului cu care prcifesoara ginea ritmul $
zgomotul ficut de picioarele
dansatoarelor pe podeaua de piatrà.
La început m'am simgh foane
neîndemànatica. Cel mai mic copil pàrea
un adevàrat maestru în comparagie cu
mine, Îmi simgeam corpul prea mare,
membrele prea rigide, iar màinile nu mi
se pàreau destul de elastice. Invidiam
pàru| negru al feelor, ochii lor
migdalag, màinile subgiri, închise la
culoare $ sufeream ca m-am nàscut
într-o rasà nepotrività. Cu toate acestea,
am învAFt cu rapidiate. "Multe viegi
anterioare!", spunea profesoara mea, cu
un ton ctre nu làsa nici un dubiu. Era
într-adevàr uimitoare senzajia có îmi
aminteam ceva deja înviFg dar de mult
uitaL $i încet-încet interesul meu a
început sa se deplaseze de. la felul cum
aÉam la experienp imerioara a
dansului.
În cursul primelor luni ale
antrenamentului am învlgat adaws p$i
g miparile de bazà care alcàtuiesc
dansul. Pe masurà ce corpul meu

de adorafie gi practicà spiritualàl
devenea mai puternic, a început sà-mi placà
senzagia de a sa
centratil în abdomen pi
ferm lnfiptà în pàmànt Descopeream cà mà
pot simÍi bine în greuÉtea naturalà a
corpului meu, savuÉndu-i puterea ca $
moliciunea. Spre deosebire de balerina care
se stràduiegte sà pàstreze o siluetà
bàiegeascà, dansatoarea de templu îg
acceptà formele feminine, pldurile rorunde,
abdomenul $ sànii. În timp ce în balet
predominà liniile drepte, în dansul de
templu totul ss 6ur'!6azi, se arcuie;te, se
spiraleazà gi se onduleazà.
Puterea de Yindecare fìzicà
aposturilorAdavus
Adavus pot fi descrise ca posturi yoga,
legate între ele prin migcare. Am
experimentat la început puterea lor de
vindecare fizicà, modul în care dàdeau
fo4à, echilibru g flexibiliate. Mi;càndu-mà
dintr-o posturà în alta, am început sà învàg
cum curte energia, cum apar trecerile gi
schimbàrile. Am început sà simt fluxurile
interne de energie $ am învàpt cum sunt
ele afecate de mipàri. Adavus au fost
astfel pentru mine nu numai o.lecgie de
dans, dar $ de autovindecare. Fiecare
mipare exprimà o anumità scre a
congtiingei, iar stàpànirea unei mipàri
permite accesul, la voin$, la o anumirà
stare de conpiin$.
O datà ce dansatoarea stàpànege
elementele aF-numiftlui "dans pur", ea
începe sà practice istorisirea de povestiri
sacre prin intermediul dansului. Miturile
sacre sunt povegti ale sufletului. Înainte ca
ele sà poatà fi transmise publicului,
dansatoarea trebuie sà absoarbà, sà
contemple $ sa asimileze îngelesul lor
profund. Prin intermediul acestui proces ea!
descoperà principiile nu doar ale mipàrii
fizice, ci gi ale mipàrii la toate nivelurile:
centru.
emo;r-onal, mental $ spiritual. De aceea
calea dansului este numi6.r'veda" - o cale
de cunoagtere spiritualà.
Mudra-ele sau gesturile sacre reprezintà
o parce importand a dansului pur g a
Dansuri în noapte, laJaipur
MfureaflÍqde
rf
Dacà egti de càteva zile în Jaipur, cunogti fàrà
îndoialà adresele celor mai reputate case de dans,
clàdiri maiestuoase gi discrete totugi, în care nu eqti
làsat decàt cu ghidul tàu.. . În Jaipur, dansatoarele
alcàtuiegc o castà aparte gi sunt crescute de mici cu
o culturà 9i o politele specialó; gtiu vorbi
englezeqte, pot cànta pe mai multe instrumente, gtiu
sà aprecieze o stofà veche, un obiect de artà - gi
gtiu cum sà se poarte cu fiecare clasà de oameni.
Numai învà{area polite;ii gi umbletului politicos le
ia càfiva ani. A;a cà pahonul nu primegte pe
oricare sà le vadà dansànd.-.
Seara trebuie sà te prezinli la ora fixatà...
Orchestra e agezatà înapoia unei perdele: douà
viori, vira, un soi de tambal 9i o tobà surda.
Dansatoarele apar toate deodatil... 9i se plimbà prin
camerà ca sà le admiri costumele... - bat din palme
ca sA înceapà muzica. Stau toate làngA perete 9i
îngànà muzica sàltànd foafe ugor talpa piciorului.
Apoi, douà din ele se desprind gi vin spre mijlocul
încàperii cu migcàri de brate unduite, parcà ar
legàna un prunc nevàzut. Din picior bat nefiresc de
ugor, aga încàt numai o pàrere de clincit metalic
descoperà bràfàrile de argint. Începe dansul national
rajput, pentru care cele douA fete au venit în costum
special: sari de màtase galbenà, pieptar strens,
întunecat, pe umeri. Amàndoua pomesc aplecàndu-
9i trupurile spre stànga, într-o migcare precipitatà,
parcà le-ar ràstuma - gi cànd bralele s-au plecat,
lovesc din palme gi saltà înapoi. Migcarea se repetà
în timp ce fetele pAgesc în direcfii opuse 9i trasànd
douà cercuri ce se întretaie - iar muzica grabegte
din ce în ce mai mult ritmul, pànà ce aplecArile 9i
ridicàrile par nigte zbucniri 9i caderi neînfeles de
armonizate.
E pesùe putinfà de a reda fascinalia dansului
acesta numai ritm gi numai sugestie. Muzica se
stinge deodatli, surd, frrà preliminari gi ecou - 9i
fetele se opresc, tot atet de neagteptat, în mijlocul
odaii, cu trunchiul gi cu brafele în aceeagi pozifie
inilialà. Cine ar putea povesti un dans rajput, cum
sà poli sugera migcàrile acelea de cobre
sornnoroase, migcAri de mugchi lungi, mai mult
intenlie decàt gest, întrebàrile de hesAriri màniate,
de idol însufletit prin minune, migcàri de hunchi
întreg curmate de seninàtatea capului? Dans dupà
dans descoperi alte ritmuri, alte prodigii de
simplitate, alte unduiri chemàtoare, agonizante,
revoltàtoare, poruncitoare. Programul a fost astfel
întocmit, ca dansurile cu mai pufine gi mai umile
vegminte sà fie cele din urmà. Iatii roate de tàrànci
rajpute, grup de gase fete învàrtindu-se 9i lovind
palmele în jurul unui foc nevazut, simplu
îmbràcate, ca cea din urmó femcie din provincie. $i
apoi vine dansul final, dansul nudului, nea$teptat de
somptuos, aproape regal; dansatoarcle gi-au pàstrat
bijuteriile 9i brà(àrile de argint la glezne. Pe
trupurile lor alb-aràmiu - argintul pare o patina de
gheatà. Le-ai crede izbucnite din pàmànt, a$a cum
stau înfipte pe picioarele greu argintate. Par idoli cu
umblet din vis sau ó ghirlandà de Asparas, acele
nimfe ceregti care încàntà prin muzicà 5i dans
etemitatea zeilor indieni.
Migcàrile lor anevoie le-ai fi crezut cu putinJà
pentru un trup om€nesc; înfiorari gi gesturi schilate
timid, o interiorizare tot mai perfectà a ritmului,
pànà ce se localizeazà 9i stràlucegte într-un singur
Iar cànd se opre$te orchestra, împiehesc ai ele,
în aceeagi atitudine prin care au început dansul, gi-1i
apar deodatà goale gi absente - ca gi cum ar fi fost
tase statui însuflefite de zàne gi împietrite din nou,
o datà cu zborul lor, o datà cu tìicerea."
YogaMoguìn 19
povestitului. $tiinp indianà a mudra-elor vitale care susgine corpul nostru.
se bazeazà pe î4elegerea uimitor de Universul. in timpul Dansul indian de
rafinatà a felului în care miparea ritualului de càsàtorie, templu oferà un
influengeazà sistemul energetic intern al devadasi lua în mànà antrenament fizic $
corpului. La început aproape mà chinuiam un pumn de seminp emotional, dar
sà-mi îndoi degetele în pozi$a cerutà. de mugar $ se ruga înainte de toate el
Intr-o zi, pe cànd practicam o mudra, ca iubigii ei sà fie la este o Practicà
mi-am vàzut brusc corpul ca $ cum l-ag fel de numero$ ca spiritualà. Din
fi radiografìat Dar în loc sà-mi vàd semingele din màna ei. pàcate, el a devenit
scheletul, vedeam fluxuri de energie de Fàcànd dragoste, ea $ asÈzi mai degrabà
un albastru stràlucitor. Pentru prima datà iubitul ei reeditau un fel de distractie
am experimentat puterea mudra-ei, privind unirea Zeului $ Zeilei, actul primordial al. la modà decàt o formà de adorare.
cum fluxul energetic trecea de la inimà crealiei. Asemenea preotese care pmcticau Specacolele au loc în teatre, în loc de
prin umàr, b.ag I apoi iepa prin palmà. sexul sacru erau ràspàndite nu numai în temple, iar fetfele sunt trimise sà ia lecgii
De atunci am putut sim$ impactul India, ci g în Japonia, Egipc pàne in de dans aF cum în Occident feti,tele iau
interior al unei mudra $ am vàzut cum Orientul Miilociu g Europa. La Mysore, leqtii de balet Cu toate acestea,
cea mai ugoarà schimbare a pozigiei am avut norocul sà întàlnesc o devadasi îngelegerea indianà a scopului dansului
umàrului sau încheieturii poate modifica trecutà de 90 de ani. Era oarbà, prea Émane ferm ancoratà în spiritualiate.
sau bloca cur3erea energiei. shbita ca sà mai stea în picioare, dar a Ceea ce are, de fap9 imponanp nu este
insistat totu;i sà-mi dàruiascà învà$tura aspectul exterior al dansatoarei, ci starea

Preotesele practicau anei sale. ei interioarà de congtiinp. Chiar dacà

ftinà în ziua de azi, maioritatea dansul ei place privirii, frumusegea
sexulsacru dansurilor de templu se centre2Tà în iurul exterioarà are un îngeles doar dacà este
temei iubirii, a so<ualitàgii, a relagiei o reflectare a frumuse$i sufletului, care la
Dansul indian fl yoga sunt discipline
femeie-bàrbag Aceastà dualiate Éndul sàu participà la dansul cosmic.
gemene, care au aceea;i origine $ se
fundamentalà le include în ea pe toate
bazeazà pe acela$ substrat filozofìc. în
celelalte: dualiatea spiritului $ a materiei,
timp ce religia iudeo-creftinà tinde sà
a pàmàntului $ a cerului, a binelui $ a Darurilepecare
renege natura spiritualà a corpului,
tradigiile orientale
ràului, a luminii $ a întunericului, a vigtii leprimegte
gi a mo4ii. Dansul în sine este privit ca ofemeieînfeleaptà
au considerat
întotdeauna materia
o formà de act amoros între dansatoare
;i iubitul ei spiritual. Fructul acestui act Antrenamentul meu ca dansatoare de
ca fÌind templu mi-a oferit multe daruri
amoros esce stràlucirea, bucuria $
manifestarea
împlinirea pe care le simgim atunci cend inestimabile. Ca femeie, am absorbit prin
condensatà, solidà,
corpul, mintea, emoÍiile $ spiritul se fìecare celulà a corpului meu îngelegerea
a spiritului, la fel sacralitagi feminine, ca fiind gragioasà,
armonizeezà. Natura erotica a acestei
cum gheap este blàndà g dar g puternicà,
practici este evidentà $ de cea mai mare senzualà"
apà solidificatà. În furtunoasà g silbatica. Ca sfiltuitoare,
importan$.
acest fel a apàrut integrez mereu în munca mea psihologid,
o gamà largà de migcarea $ atingerea, media$a $ ritualul,
practici spirituale Dansul- de lao formàde povestitul, linipea $ rugàciunea - toate
pornind de la corp. adorare lao distracfie lamodà instrumentele esen$ale ale unei devadasi.
Ca g originile Dansul m-a aiutat sà-mi regàsesc
sistemului yoga, în vremurile noi, profesorii indieni, identiatea ca preoteasà, adicà o femeie al
originile dansului de puternic influenpgi de morala purianà, au càrei scop în via$ derivà din dàruirea
templu se pierd în încercat sà minimalizeze aspectele erotice càtre Spirig care face dragoste cu Spiritul
negura vremii. ale ffaditiilor spirituale, inclusiv yoga gl gi totug tÉie$e din plin via1a.
Natya Shastra, un dansul. S-a pus mare accent pe virtugile Recunoscàndu-mi preoteasa interioarà, sunt
text care comenterzà toate elementele monastice ale celibatului $ ascetismului. capabilà sà recunosc $ sà trezesc
specacolului $ tehnicii dansului, a fosr Yoga este adesea predatà cu o cuviin$ preoteasa $ preotul din ceilalgi.
scris între sec. al lV-lea g sec. I î.Ch, severà, iar dansul, aproape cu o rigidiate
Astàzi nu mai predau sau execut
dar la vremea aceea exista deia o tradige militàreascà. Dar yoga $ dansul n-au fost dansul indian, de$ acesta ràmàne o parte
îndelungatà a dansului de templu. Pe concepute ca instrumente represive, ci esen$alà a muncii mele. Stràvechea formà
pere$i milenari ai locag.rrilor indiene de eliberatoare. Dacà.sunt bine îngelese, reprezintà o poartà: o datà ce ai trecut
cult se pot vedea sculpturi reprezentànd aceste tradi{ii ne pot învàp cum sà prin deschizàtuÉ, pare nepotrivit sà ràmai
dansatoare care folosesc acelea;i posturi privim cu respect
$i agàpt de canaturi. Dansul m-a
gesturi ale màinii, ce formeazà $ astàzi eneqgia noastrà
aiutat sà descopàr preoteasa ca
be'e dansului indian. sexualà ca fiind
arhetip în mine $ în algi. Acum
în timpurile vèchi, aceastà formà de sacrà, $ nu
chiar $ preoteasa pare sà se
artà nu era consideratà nici spectacol, nici periculoasà. Ele ne
dizolve în simplitatea femeii
distrac$e. Dansatoarele erau preotese sau lgvslgezí càile prin îngelepte. Femeia îngeleaptà a
devadasi, servind Divinul. Ele aveau o care energia curge eliminat din viap sa toate
educagie înaka, învàÉnd de la o varstà prin corpul nostru accesoriile speciale. Au dispàrut
fragedà dansul, ritmul, muzica, dar $ $ ne înva$ arta templele, costumelE, ornamentele,
medita$a filozofia, religia $ mitologia. de a ne echilibra, ritualurile laborioase. Ceea ce
Unele dintre ele au devenit ghizi spirituali centra $ vindeca. Émane este esenîa dansatoarei
renumiti. La puberate erau càsàtorite cu Ele ne încurajeazà de templu: devo$unea cótre
Divinul, la fel cum càlugàrigele devin sà ne dearoldm Dumnezeu, Spirit $ pasiunea
miresele lui Christos, dar cu o diferenÉ aten$a asupra pentru dansul corpului, al min$i
imporanta" Pentnr hindugi antici, modului în care se g al emogilor - pentru dansul
sexualiatea et? sactA, fiind prività ca o mitca Sr aclioneazà viegii.>
manifestare a creativitígii divine gi a fo4ei energia Kundalini în

2O Yogoll$oùr
I

Culebritàti
----------f-
Yoga à laMadonna
Cristian Boerescu

Vupà ce a apàrut în video clipuri obscene gi blasfemiatoare,

de la nagterea fetiÍei sale, Madonna gi-a transformat imaginea
cu care ne-a obignuit. Ea a renuntat la modul de viafà anterior gi
abordànd practica yoga, s-a deschis càtre dimensiunea spiritualà
a existenlei. Albumele sale se vànd în peste 100 de milioane de
. exemplare. De-a lungul timpului, opinia publicà a fost de
nenumàrate ori gocatà de atitudinea ei: manifestàri wlgare sau
iegiri necontrolate. Dupà nagterea fiicei sale, Lourdes Maria (în
octombrie 1996), Madonna s-a retras, practic, din viata publicà,
fiind acum în càutarea valorilor interioare pe care simlea cà le
pierduse- Celebra càntàreala a început sà îgi exploreze universul
làuntric, fapt care a condus-o la experienfe extraordinare.
"Acum, pentru mine, prioritàlile s-au schimbat. Am ofetiló
minunatò, de 2 ani Si 6 luni, Si tràiesc o stare de împlinire
interioarà pe care nu am cunoscut-o pónà în prezent. Fericirea
este peste tot în jurul meu."
De aproape 3 ani a renun{at la extenuantele exercilii de
fitness gi practicà yoga consecvent. Admiratorii gi comentatorii
sài sunt unanim de acord cà yoga i-a schimbat în bine viafa.
Astàzi Madonna nu mai vrea sà gocheze pe nimeni gi s-a retras
aproape complet din viala publicà. Nu mai doregte succesul
imediat, cu orice pre!, ci transfonnarea sa interioarà. "Astózi
cónt cu mai multà pasiune Si cu mai multà sinceritate. Vreau sà
ajung la oameni ca ajutorul sentimentelor Vreau só mà
concentrez asupra lucrurilor ímportante din viala mea."

Teoria Karmei, destin ;i vocafie

Anul trecut, înainte de aparilia ultimului ei CD, " Ray of
Light", ea a povestit într-o conferinfà de presà despre càlàtoria
fascinantà în propriul ei interior. Agezatà în fotoliu, cu
picioarele sub ea (postura plàcutà), îmbràcatà complet în negru
gi nefardatà, agtepta calmà întrebàrile presei:
- Vreme de 15 ani afi dus o viafà complet publicà. Acum
va ascundefi. S-a întîmplat ceva?
M: Înainte îmi era indiferent, tràiam în exterior. Dar acum
am o feti{à qi consider cà e cu atàt e mai bine, cu càt mà
cunoa$te mai pufinà lume. Nagterea ei mi-a schimbat via{a.
Pentru mine a fost într-un fel o renagtere spiritualà $i
emolionalà. Lourdes a trezit în mine ceva ce pierdusem. Privesc
viata cu alli ochi, mult mai optimist. Am înfeles acum cà
primesc exact ceea ce dàruiesc.
- Unul dintre càntece este în sanscrita. Vorbifi qi limba
aceasta?
M: Am urmat un curs intensiv cu un profesor de sanscrità.
Càntecul este o rugàciune: cum învefi smerenia, cum te supui
Florii de Lotus a Congtiintei curate, atingànd astfel fericirea.
Adevàrata fericire nu are nimic comun cu lucrurile neesentiale
qi lumea materialà. Ea vine dinàuntru.
- A{i aflat toate acestea practicànd yoga?
M: În mare parte, da. Practic yoga de un an, timp de o orà
$i jumàtate în frecare dimineafà. Yoga îmi dà o stare de linigte qi
m-a învà{at só apreciez mai mult ceea ce mà înconjoarà.
- Cum ati ajuns la yoga?
M: Mai demult fàceam îngrozitor de mult sport. Mà
antrenam ore în gir - dansam, ridicam greutà{i, mergeam pe
bicicletà, alergam. Odatà l-am vàzut pe prietenul meu. Sting
fàcànd yoga (la New York, locuiegte foarte aproape de mine).
Era atàt de pàtruns, încàt nici nu m-a observat. M-a fascinat
de-a dreptul. Cànd m-am întors la Los Angeles, am început gi
eu sà practic.
- $i nu vl mai spetifi cu aparatele în "camera toÉurà" ?
(n.r fìtness)
M: S-a terminat. Gata! Nici nu-mi vine só cred cà nu mi-am
dat seama atàta amar de weme. Yoga este cu mult mai eficientà!
- Acum participa{i 9i la un curs de Kabala. Ce se învafà
la aceste cursuri?
M: Yoga m-a ajutat sà fiu deschisà la orice fel de idei noi.
La cursurile de Kabala ascultàm un profesor interpretànd Tora.
Este mai mult o introducere în teoria Karmei, disculii despre
destin gi vocafie.
- La ce lucrafi în prezent?
M: La o versiune îmbunàtàfita a Madonnei @mm!). Sper.
Eu mó consider mai degrabà o operà neterminatà. $i cu càt
îmbàtrànesc, cu atàt îmi dau seama càt de multe lucruri nu gtiu.
Mulfumitó de efectele benefice ale tehnicilor yoghine,
Madonna a deschis în Beverly Hills o gcoaUi particularà de
yoga, crire a atras zeci de simpatizanfi În acelaqi orag
californian activeazà 9i un curs al gcolii romînegti de yoga
(MISA), condus de instnrctorul yoghin Cristian Jurcanu. Din
ultimele informa{ii, acest curs face concurenfa gcolii deschise
de Madonna. fiind frecventat de sute de americani.

YogaM4gazin 2a
 Lumea Astralà este în realitate un gigantic
univers paralel, subtil, tainic, care
transcende în totalitate orice concepfie a
noastrà, limitatà, despre o altà lume. Ea
cuprinde artàt "cerurile", càt si "infernurile".
Cel care are trezità capacitatea de a
percepe aceastà lume sau, cu alte cuvinte,
cea de "a patra" dimensiune (astralà),
descoperà tàràmuri paradisiace de o
frumusege uluitoare. Fiinfele din planurile
elevate ale astralului sunt de o bunàtate, de
o armonie gi de o dràgàlàtenie coplegitoare.
O fiinfà pàmllnteanà care vrea sà acceadà
prin dedublare la sferele înalte ale astratului,
trebuie sà aibà o frecvengà elevatà de
vibrafie a energiilor sale aurice, càci altfel ea
se poate confrunta cu punctul de destinafie
al unui voiaj astral în zone cu un decor
lugubru gi înspàimàntàtor. Sfinfii, yoghinii
avansafi, claryàzàtorii, îngelepfii gi profefii
povestesc adeseori despre càlàtoriile lor în
asemenea locuri paradisiace, care n-au
figurat niciodatà pe o hartà fizlcà geograficà
a pàmAntului, gi ei descriu fiinfele minunate
pe care le-au întàlnit atunci.

CùIùtoria astralù
prin metode yoghíne
P rof.y o go G re go ri o n Bív o I a ru

I ocul natural al corpului bogà$e $ de un rafinament care

I astral este universul
I astral. In timpul somnului,
Ecorpul astral al unei
persoane se desprinde uneori
perfect conpient din lumea fìzicà $
càlàtore;te instantaneu în universul
astral, la sute sau chiar miliarde de
ani luminà, vizitànd astfel tainicele
lumi sublime. Doringa de a dormi
a corpului fìzic se explicà $ prin
nevoia fìreascà pe care o resimte
corpul astral de a se desprinde de
limitele pe care i le impune
carnea, Pentru a se proiecta sà se
alimenteze cu energie, cu iubire, cu
tràiri sublime, cu informaEii gi cu
imagini.
Càlàtoria în sferele tainice
astrale ne ajutà sà intràm în
contact profund cu fìinge minunate,
cu entitàgJ spirituale evoluate, sà
întàlnim persoane dragi de care
"moartea" ne-a despà4ig sà
cunoa$tem alte forme de viagà, sà
vizitàm peisaje mirifìce, de o
întrec cu mult chiar $ cea mai
bogatà imaginatie. Càlàtoria astralà
ne înnagà cà în realitate nu existà
moarte, ci doar o "trecere" într-un
alt tàràm, cà în urma pàràsirii
definitive a corpului fizic, noi
mergem càtre acele sfere ale
planului astral cu care avem mari
afìnitàti.
Càteodatà noi suferim pentru o
fìingà care ne-a fost foarre dragà $
care a muric Atunci noi plàngem
acea fiinlà ca ;i cum nimic din ea
nu ar mai ràmàne, în afara càtorva
amintiri înscrise, care sunt în
stÉfundurile memoriei noastre. Cu
toate acestea, fiinga respectivà
continuà sà ne vadà, sà ne audà.
sà ne îngeleaga gi sà ne iubeascà.
Ea ne poate frce adeseori vizite,
venind, în dimensiunea astralà, în
casa noastrà. însà cel mai adesea
noi nu o putem vedea, dupà cum,
de asemenea, nu putem vedea
entitàgile sau, altfel spus, fiingele de

22 Yogofivfuùr
 luminà care vin din planurile
superioare si ne ghideze, sà ne
inspire, sà ne protejeze, $ sà ne
sprijine în momentele de cumpànà ale
vielii.

Nimeni nu se mai îndoiegte

càastralul existà
Universul astral a existat ;i existà,
dar nu toatà lumea are acces la el. cu
toate cà teoretic oricinlpoate ajunge
acolo.
Psihologia are tendinla de a clasa
fenomenele astrale ca fìind stàrí de
delir, crize de isterie sau stàri de
dedublarea personalitàgii. Într-un
anume fel, ea are dreptats fiindcà
existà gi oameni care cred cu tàrie cà
realizeazà voiaie astrale ;i care, în
realitate, suferà de tulburàri psihice ce
necesità un tratament adecvat" Existà si
oameni care confundà visul cu tehnicile
de càlàtorie astralà; aici fiind cel mai
adesea vorba despre o lipsà de
discernimànc
Cu toate acestea, dincolo de aceste
cazuri speciale, putem foarte bine sà
avem un corp si o minte sànàtoase $
sà experimentàm - în mod spontan
sau folosínd anumite tehnici - proiecgia
astralà în universul astral.

Cine se poate dedubla?

Teoretic vorbind, oricine poate trài
aceastà experiengà. Pànà pi animalele,
în timpul somnului, càlàtoresc în
anumite lumi astrale. Posibilitatea de a
accede la planurile de existengà astrale
nu este în mod obligatoriu legatà de
calitàgi speciale, înnàscute. Ea chiar
poate fì dobàndità de càtre oricine,
printr-un antrenament perseverent gi
sistematic. Dacà perseveràm, noi putem
ajunge la un control perfect asupra
procesului separirii corpului subtil de
cel fìzic.
Unora le va trebui, probabil, o
perioadà mai lungi; însà altii,
dimpotrivà, pot realiza protrese rapide,
datorità performan,telor pe care le-au
realizat în viegile lor anterioare.
Existi, de asemenea, o serie de
hctori care pot accelera sau, din
contfà, fràna aceastà realizare
spiritualà: modul de viagà, alimentagia,
calitatea predominantà a gàndurilor $ a
emoliilor, etc.
De$, în general, oricine se poate
dedubla, practica acestor tehnici nu
este niciodatà recomandatà persoanelor
cu tulburàri psihice sau celor care
sufeÉ de tulbuÉri cardiace, gravidelor
(începànd cu a $aptea sàptàmànà de
sarcinà), femeilor în perioada ciclului
menstrual, persoanelor care au depà$t
vàrsta de 60 de ani (cu exceppia
cazului în care acestea au început deja
aceastà practicà de mai mulgi ani).
În concluzie, se poate spune cà
orÍce persoanà echilibrata $ bine
centratà mental poate realiza o
càlàtorie astralà oricànd dore;te, cu
condigia sà respecte cu rigurozitate
legile referitoare la càlitoria astralà:
relaxare absolutà, calm profund
làuntric, controlul respiragiei $ linipea
exterioarà.
Existàpersoane mai
înzestrate pentru acest ti p
deexperienfà?
Într-adevàr, unele persoane
manifestà încà de la început mai multe
aptitudini în aceastà direcgie decàt
altele. Acesta nu este însà un motiv
de descurajare pentru cei la care
rezultatele întàrzie sà aparà.
Perseverenga în antrenament và va
aduce, în cele din urmà, ràsplata:
stàpànirea perfectà a acestor tehnici de
dedublare.
Arta de a face o càlàtorie astralà
nu este asemenea unei competigii
sportive; este preferabil sà o
comparàm mai degrabà cu imaginea
unui copil care înva1à sà meargà. Atàta
timp cat încà nu poate merge, el
trebuie sà persevereze, gr la un
moment dat va reu;i.
Cu m se petrece astralizarea?
Putem realiza ie$rea din corpul
fìzic
fìe la modul consient, voluntar, lìe
spontan, aproape 6rà voia noastrà.
Càlàtoria astmlà consientà se
realizeazà de regulà folosind anumire
tehnici. Unii se folosesc din plin de
autosugestie, de inducerea unor stàri
de transà sau de anumite subsanp
halucinogene. Noi ví sfituim însà sà
nu recurgegi la asemenea metode.
Yogatllagazln 23
 Adevàragii mae;tri ai càlàtoriei
astrale nu au nevoie de aceste
artificii pentru a ajunge sà
controleze perfect fenomenul
(procesul) dedublàrii astrale.
Putem sà ne dàm seama cà
s-a realizat cu adevàrat o
dedublare spontanà în
momentele în care realizàm cu
surprindere cà nu mai suntem în
corpul nostru fìzic. Aceasta se
poate produce cel mai frecvent
în timpul somnului sau în cazuri
grave de accidente corporale, în
situapia în care apar dificultà!
respiratorii ori în cazul pierderii
cuno;tinpi. Dela, la ora actualà,
sunt foafte bine cunoscute
experienpele extracorporale ale
persoanelor care au suferit stàri
de moarte clinicà gi care au
putut dupà aceea sà descrie în
amànungime toate intervenpiile
care s-au ficut pentru a fi
readuse la viapà.
în general, fìe cà este vorba
de o iegire spontanà sau
voluntarà. indiferent de tehnica
folosità, are loc întotdeauna o
disociere a corpului fìzic de cel
subtil. Atunci, acesta din urmà
poate fìe sà ajungà într-un
anumit loc pe Pàmànt, putànd
astfel sà vadà 9i sà audà tot ce
se petrece acolo, fie sà treacà
printr-un fel de tunel vibrator
care face legàtura cu universul
astral. Acest tunel a fost descris
cam aproape de toli cei care au
tràit experienta unei morti
apropiate. La capàtul acestuia se
aflà o luminà suavà, greu de
descris în cuvinte.
Acest tunel nu este, de fapC
unul singur, ci mai degrabà avem
,tr de a face cu o succesiune de
lrl tunele. Ele conduc fìe càtre acea
luminà, fìe càtre diferite lumi
t(l (sfere) astrale sau tàràmuri care
sunt numite, în tradigia cre$Èinà,
"paradisuri" si "infernuri".
bt
\1" {,1;
î.
In care planurisubtile
putem càlàtori?
i# Aproape oriunde! Putem
avea, dacà dorim, o destinagie
oarecum terestrà, astfel încàt
este cu putinfà sà vizitàm în
astral fiinga iubità sau o
persoanà care este bolnavà sau
un anumit loc în care
posibilitàgile noastre fìnanciare nu
ne permit sà càlàtorim...
24 Yogoîvbguh
De asemenea, putem
pàtrunde prin dedublare în
diferitele sfere (lumi) astrale la
care, datorità gradului nostru
mai scàzut sau mai înalt de
elevare làuntricà, avem automat
acces. Existà unele sfere astrale
în care avem acces limitat
(numai anumite fiinge pot
pàtrunde în aceste locuri, cum
ar fi de exemplu biblioteca
akasha-icà), iar altele sunt
interzise celor care nu au atins
cel mai înalt grad de evolugie
spiritualà.
Pentru a evita unele situafli
neplàcute, chiar traumatizante, gi
anume dedublarea în lumi
paralele infernale, este absolut
necesar ca înainte de a începe
experiengele de astralizare
(dedublare) sà ne asiguràm mai
întài cà suntem sànàtogi si
armonio;i, atàt din punct de
vedere fizic, càt ;i psihic, mental
si emolional.
Cum ne deplasàmîn
lumile paralele?
Ini$agii în anumite aspecte
secrete ale sistemului yoga
utilizeazà cu succes chakra-ele
pentru a pàtrunde instantaneu în
anumite lumi tainice ale
universului astral, care diferà
între ele prin frecvenla de
vibragie a lungimii lor de undà.
Accesul poate fi realizat atunci
cel mai ulor cu ajutorul trezirii
gi a ascensiunii controlate prin
Sushumna Nadi a energiei
fundamentale Kundalini, de la un
centru de fo4à la un alt centru,
pornind de la lumea paralelà cea
mai de jos pentru a aiunge la
lumea astralà cea mai elevatà
care ne este accesibilà numai
dacà am reugit sà trezim
suficient de bine centrul cel mai
înalt de fortà.
Deplasarea în lumile tainice
paralele ale astralului se poate
face: iute ca "fulgerul", acolo
unde drumul în astral este
realizat în zig-zag, ori ca o
"sàgeatà luminoasà", cànd drumul
este drept precum trunchiul unui
arbore sau întocmai ca ";arpele
arzàtor", atunci cànd persoana
repectivà sare imediat în astral,
$ apoi se deplaseazà într-un
mod ;erpuitor.
Pe cineputemîntàlni
în evadàrile noastre
extracorporale?
Tunelul astral este "bulevardul" care
duce la diferite sfere (universuri
paralele) astrale, ;i aceasta se
realizeazà de regulà în func$e de
"afìnitàtile" vibratile predominante ale
fìingei care realizeazà càlàtoria în
de tàràmuri. În aceste lumi noi putem
întàlni atunci un prieten sau o rudà
care a decedat, putem întàlni totodatà
animale fabuloase, care nu existà pe
Pàmànt, ci numai în anumite sfere
astrale sau chiar un animal care ne
este nouà foarte apropiat în viap
terestrà; putem întàlni, de asemenea,
maepri spirituali, autentici sau fal$,
îngerul nostru pàzitor, etc.
Unii yoghini avansagi se întàlnesc
curent în astral cu al$ yoghini avansagi
pentru a experimena astfel, perfect
conpienli, anumite stàri spirituale,
psihice sau mentale, $ adeseori ei
constatà la trezire cà au tràit perfect
lucizi acelea$ experienge.
Adeptul (adepta) yoga avansat (à)
care stàpànepe foarte bine starea de
dedublare astnrlà poate sà se
întàlneascà zilnic sau sàptàmànal $ sà
fuzioneze amoros cu continen$, cu
iubita, respectiv iubiru! (care este
capabil la Éndul sàu sà se dedubleze
astral) cu care are la nivel fizic o
rela$e afectivà gi amoroasà plenarà. în
unele cazuri, yoghiniì avansali pot
angrena rela$i amoroase în astral cu
fìinge de sex opus pe care la ajutà sà
se dedubleze, $ abia dupà luni sau ani
de zile ei ajung sà se întàlneascà g sà
devinà iubigi în lumea materialà, fizicà.
astfel
Càttimp dureazà entità$ din tàÉmurile infernale, aceasta
numai în cazul în care am admis só
decorporalizarea?
mergem într-un astfel de loc dupà
Medicii pot aprecia cu precizie dedublare.
interralul de timp care se scurge din
Întoarcereaîn corpul fizic
momentul în care survine moartea
clinicà a unei persoane pànà cànd
Întoarcerea din locul în care ne
aceasb î$ reúne $ intrà din nou în
aflàm în universul astral $ reintegrarea
corpul fizic. Acesta poate varia de la în corpul fìzic se realizeazí cel mai
gàteva secunde pànà la mai multe ore. adesea destul de simplu: este suficient
ln cazul în care pensoana care atunci sà urmím în sens invers coarda
efectuead càlàtoria astralà (desigur, de
de argint
data aceasta fiirà voia ei) se afli în
Ea poate fi qoarà sau difìcilL mai
comà, aceasta poate dura sàptlmàni
ales în funqtie de subiectul care
sau chiar luni de zile.
realizeazà experienp. Dacà acesta este
Un alt criteriu dupà care putem
aprecia durata càlàtoriei astrale este
o persoanà sànàtoasi armonioasà $
echilibratà din punct de vedere
cel subiectiv, gi anume càt timp a emo$onal $ mental, care s-a integrat
sim$t persoana în cauza cà a petrecut foarte bine în rolul sàu activ în
în lumea sau în lumile astrale prin aceastà încarnare pe Piimànt, lucrurile
care a càlàtorit Astfel, în unele situagii
vor decurge simplu, întocmai ca în
noi putem avea impresia cà am fost
situa$a cànd ne trezim bÍne dispu$
pleca$ ore întregi $, de fapl sà fì
dimineaga, dupà o noapte excelentà de
lipsit din corpul fìzic numai càteva
odihni. Dacà, din contrà, este vorba
minute, aga cum sunt ele màsurate în
de o persoanà cu un echilibru psihic
timpul terestru.
$ mental fragil, care nu se simte prea
bine în pielea sa în viaga de zi cu zi
Coarda sau firul de argint $ pentru care càlàtoria astralà nu este
decàt un mijloc de a fugi de realitàgile
în timpul càlàtoriei astrale, corpul
cotidiene, întoarcerea în trup poate fi
subtil (cu care, de fap9 realizàm
chiar foane dificilà. O astfel de
càlàtoria) ràmàne permanent legat .de
persoanà poate fi chiar tentatà sà ia
corpul fìzic printr-o tainicà substanlà
hotàÉrea de a nu se mai întoarce.
sau mai precis printr-un fluid care are
într-un asemenea caiz, ea va rupe
aparenla unui fìr de culoare argintie.
singurà fìrul de argint care o leagà de
Acesta este cunoscut de cei ini$agi
corpul fizic. în general, în asemenea
sub numele de "coarda de argint".
cazuri, corpul fìzic va suferi un stop
Caracteristica acestui fìr este aceea cà
cardiac care va "explica" pentru medic
el se poate prelungi la distanpe foarte moartéa subità a persoanei în cauzà.
mari. El poate fi rupt numai în caz de
latà de ce càlàtoria astralà nu
sinucidere astralà (cànd persoana în
poate fì realizatà oricum $ de càtre
cauzà nu mai vrea absolut deloc sà
oricine, $i aceasta explicà de ce este
revinà în corpul fìzic), în cazul mor,tii
neapàrat necesarà o serioasà muncà de
corpului fizic (care poate fi cauzatà de
auto-modelare înainte de a se lansa
bàtrànete, boaló sau accident) sau
într-o asemenea aventurà.
datorità unui atac victorios al unei (va urma)
Yogaffiagazln 25
 Lq>tele
r lzvor de vtata
olo,Yoo
)) st armonte
dr.MorilenaGàlcó

I iind prima hranà pe care o consumàm consecin{à, de nemurire (prività ca o stare

dupà venirea noastrà în aceastà lume,
laptele este considerat în mod firesc
alimentul primordial. În tradilia hindusà se
spune cà înheaga Creafie se hrànegte din
izvorul de lapte ce curge din sànii zeilei
Maya.
Multiplele utilizàri ritualice ale laptelui
denotii benefica încàrcàturà enerseticà a
acestei bàuturi. În contextul fotolmi
sale consacrate, laptele are
capacitatea de a activa în fiinta
noastrà diferite focare de
rezonan!à cu energii
macrocosmice pure.
Locul unde"curge
laptesimiere"
Despre Paradis se spune cà
este locul în care "curge lapte gi
miere," Folosind aceastà hranà
binecuvàntatà, cei care ajung acolo se
menfin astfel într-o stare de fericire
deplinà. Pulini sunt însà cei care gtiu cà
pot accede în Paradis chiar în timpul
acestei vieti, starea paradisiacà fiind
posibilà AICI giACUM.
Sawrànd încet, cu înghilituri mici,
foarte atenfi la voi îngivà, o canà de lapte
crud proaspàt, amestecat cu o lingurà de
miere, veli avea surpriza de a trài un
cràmpei din acea fericire mult visatà.
Fo4a dàtàtoare de stàri benefice a
combinaliei lapte-miere este bine-
cunoscutà gi în Ayurveda. Practicienii
acestei medicini recomandà consumarea
unui pahar cu lapte în care s-a adàugat
pu[inà miere seara, înainte de culcare, cu
scopul de a calma mintea gi de a avea un
somn linigtit 9i plàcut.
Osiris reînyiacu lapte
Trad(ia popularà susfine cà laptele este
dàtàtor de vialà, sànàtate, vigoare gi, în
de intensitate absolutà 9i permanentà a
viefii). Egiptenii aveau o mare credin!à în
virnrlile vitalizante, gi miraculoase ale
laptelui, 9i de aceea îl utilizau în ritualul
de adorare a lui Osiris, guvematorul
nagterilor gi al renagterilor. Laptele cu care
stropeau cele 356 de mese din jurul
mormàntului lui Osiris avea puterea de a-l
ajuta pe zeu sà învie în fiecare zi a
anului.
In India se considerà cà
proprietà1ile exceptionale
ale laptelui matern au la
bazd capacitatea lui de a
sus{ine ojas-ul. Ojas-ul
este esenla subtilà vitalà a
{esuturilor corporale, care
controleazà imunitatea,
echilibrul hormonal,
inteligenla gi sànàtatea, în
general. Lipsa alimentàrii naturale la
sàn, tot mai frecventà în condi(iile
civilizaliei actuale, determinà o slàbire
accentuatà a fo(ei vitale a nou-nàscutului,
màrindu-i susceptibilitatea la boli. gi în
medicina alopatà este unanim recunoscut
riscul mai mare de a dezvolta alergii,
gastroenterite, enterocolite sau alte infectii
grave la copiii alimentali artificial.
O modalitate ayurvedicà simplà,
de cre$tcre a rezistenlei 9i puterii
fizice, este consumul periodic de
G--*3
lapte încàlzit sau pàstrat mai multe
ore într-un vas de arsint.
Ce înseamnà sà visezi lapte
Un alt sens iniliatic al laptelui este de
vehicul al Cunoagterii. O legendà
islamicà spune cà Mohamed î9i învà{a
discipolii cà a visa lapte înseamnà a
aspira la Cunoagtere. Aqa cum laptele
hrànegte corpul fizic permilàndu-i sà
creascà, la fel Cunoagterea Divinà hrànegte
corpurile subtile, fàrà de ea nefiind
posibilà dezvoltarea spiritualà.
Pasteurizarea modificà
esenf ial structu ra laptelu i
Laptele crud devine din ce în ce mai
mult o raritate. In multe {àri din Occident,
!àranilor le este interzis sà vàndà lapte
proaspàt persoanelor particulare.
Mrfulile terapeutice gi subtile ale
Iaptelui se diminueazà în condiliile
pasteurizàrii. Acest proces de prelucrare
constà în încàlzirea rapidà a laptelui la 62-
62o C, menfinerea la aceastà temperaturà
timp de 30 minute, 9i apoi ràcirea
imediatà. Neajunsurile pasteurizàrii sunt în
legàturà cu modificàrile biochimice care
survin: denafurarea proteinelor, adicà
pierderea structurii lor spa{iale gi deci
alterarea încàrcàturii lor subtile, datorate
energiei formei, scàderea
ernulsifi càrii lipidelor
ll: :Ì*
(emulsia lipidelor pennite
o digestie ugoarà 9i o
absorblie mai bunà a lor),
reducerea propo4iei de
calciu absorbabil,
distrugerea unor vitamine
termosensibile (de exemplu
vitamina C).
J. H. Oliver, cercetàtor englez, a
afirmat: "Laptele este o
capodoperà dieteticà. Dacà
este pasteurizat devine o
uqà deschisà pentru boli gi
moarte". Dr. Emest Gunter, un învergunat
adversar al prelucràrii termice a
alimentelor, prezintà în cartea sa,

26 Yogo[vQuh
 Roua vindecà
în mod miraculos
dnMafilenaGàlcà

Ror" esté un ingredient de ba'à al

preparatelor magice. Dacà este culeasà
respectànd anumite coordonate
spapo-temporale, are calitàgi mistice.
Alchimigtii atrfbuie, spre exemplu, o mare
importangà în ritualurile lor, picàturilor
de rouà culese dimineap de pe frunzele
de creg,i;oarà (Alchemilla vulgaris), plantà
a càrei denumire latinà ilustreazà
utilizàrile ei oculte.
Pentru a experimenta direct proprietàgile
vindecàtoare pe care le prezintà roua, và
recomandàm celebra curà a abatelui
Kneipp, supranumit de càtre
contemporani sài "rege al apelor".
Kneipp a redescoperit modificàrile vitale
benefìce, pe care apa le provoaé în
organism, dacà este folosità inteligent, iar
Efect lndicatii Modalitate de administrare astfel a redat omenirii o modalitate
terapeuticà datà uitàrii.
laxativ constlpaÍle se bea o canà de lapte fierbinte
cu 2 lingurife de ghee, înainte
de culcare

slàbire clismà nutritivà cu o canà de

nutritiv
atrofie muscularà lapte cald (contraindica{ii-diabet
laxativ
cefalee zaharat, obeziiate, ob strucli e
dezechilibre nervoase limfaticà, ascità)
constipafie

sedativ càderea pàrului administrare nazald (càteva

rócoritor acufene (zgomote în picàturi)
în ce constà cura lui Kneipp?
urechi) într-o alergare cu picioarele goale pe o
conjunctivite pajiEe acoperità de roua diminegii,
într-un ritm adecvat propriului organism.
Pentru începug realiza$ aceasta timp de
tonic cardiac Ai nervos afecfiuni cardiace gi se bea zilnic o canà de lapte cu l0 min. zilnic, apoi crepegi gradag pànà
nervoase nucqoarà la maximum o orà. Dacà suntegi o
persoanà care ràcepe cu ugurinlà, veEi
umbla, în prealabil, desculg prin casà,
antialgic cefalee occipitalà se bea o canà de lapte cald cu o 5-10 minute, de douà ori pe zi, de
(antitoxic colonic) linguri!à de seminle de in preferingà dimineap gi seara. Treptat vegi
spori acest interval pànà ajungegi la o
orà de mers desculg, zilnic.
Apoi và veÍi masa timp de o sàptàmànà
"Comorile gtiinfei privind sànàtatea", un experiment picioarele cu apó rece pànà cànd, în
gtiinlific ce-i susline punctul de vedere în legàturà cu
final, vegi putea ie$ în naturà, pe paiistea
pasteurizarea laptelui. Au fost {inute sub observalie
înrouratà, unde vegi practica clasica curà
douà loturi de pisici, unul hrànit doar cu lapte a lui Kneipp, descrisà anterior.
pasteurizat, iar celàlalt doar cu lapte crud, timp de mai Vegi simg cu siguranEà efectul revitalizant,
multe genera{ii. Pisicile din primul lot au dezvoltat o reîntineritor, al acestui procedeu simplu.
formà gravà de rahitism, au devenit mai agresive, iar Socrate, Seneca, Horaliu, Pu$kin, Tolstoi
timpul lor mediu de vialà s-a scurtat comparativ cu al sunt doar càteva dintre personalità$le
celor din al doilea lot. celebre care considerau mersul .desculg
Acelagi autor susline cà folosirea laptelui crud este una drtpt un mijloc ideal de càlire gi. il
din cheile longevità1ii. Fiecare pahar de lapte proaspàt practicau cu convingere $ asiduitate.
este un adevàrat pagaport spre longevitate.

Yogalvlagaún 27
 Nasterea în
Yoga oferà viitoarelor mame
metode de a nagte fÉrà dureri.
Vó prezentàm cateva posturi
confoÉabile, care và permit sà và
relaxafi gi sà controlafi durerea.
Aceste exercifii aiutà la venirea pe
lume a copilului dumneavoastrà.
În satadetravaliu
Iatà-và în sala de travaliu, gata sà dali vialà în càteva ore!
Dacà afi practicat yoga, primul dvs. reflex este de và gàsi
pozifia cea mai comodà.
Viitoarele mame care practicà yóga intrà în sala de havaliu
cu o recomandare foarte simplà, dar foarte importantà:
"Migca{i-và!". Contrar a ceea ce cred numeroase femei, nu
trebuie sà và fie teamà sà và migcafi în timpul contracfiilor
pentru a gàsi pozilia care và oferà, pe moment, cea mai mare
destindere: dreaptà (în gezut) sau pe o parte, pentru a ugura
respiralia, lungitÌi, cu picioarele în aer, etc. Nu trebuie sà uitati
indispensabila pemufà, care e folosità gi la antrenamentul yoga
anterior nagterii. Càutarea unei pozifii càt mai plàcute are un
dublu avantaj: pe de o parte permite copilului sà se îndrepte càhe
iegire gi pe de altà parte và ajutìf sà và alinafi gi sà controlali
duierea.
Respi rafiaabdominalàîn timpul
contrac$ii lor an u leazà du rerea
Contractiile sunt ample, ritmate. O respirafie congtientizatii va
ajutà sA và destindefi în intervalele dintre contraclii 9i chiar sà
avefi un anumit conhol asupra acestora. Inspirali aerul pe nas, gi
apoi expirafi cu gura închisà, relaxànd aMomenul. Aceastii
respirafie de recuperare, ampla, calrnà, lentÌi aclioneaza în
profunzime. Ea detensioneazA înhegul corp. Cutia toracica va
coborî, cgea ce este foarte important, mai ales în momentul
expulzàrii. O respirafie dirijatlf prezinta" ée asernenea, avantajul
unei mai bune oxigenAri a organismului copilului gi chiar al
dumneavoastrà. Cum capacitatea respiratorie în cazul
28 Yogaì/fiút
)
lotu^s
RolucoNeocsu
EugenNiculeséu
dumneavoastrà este micgoratà, nu trebuie sà forfafi expunàndu-vó
la riscuri!
Respectarea unui ritrn respirator are gi rolul de a regla
durerea. Dacà respiralia se blocheazà, apare durerea. Cu ajutorul
acestor exercilii, din contrà, putin càte pulin (gradat), ve{i reuSi
sà respirati chiar în timpul contractiilor 9i deci vefi putea sà và
modificati starea.
î.
I mpingerea se realizeazà concomitent
cu expirafiapegurà
Trebuie sà gtifi sà împingeti, relaxànd în acelagi timp perineul
gi mugchii fesieri. Acest lucru và va fi ugor dacà prin practica
yoga a{i învàfat sà controlafi gi sa disociafi diferitele grupe
musculare.
Relaxarea muscularà bine controlatìf permite, de asesrcnea, o
elasticizare a zonei perineale. Rezultatul: timpul de dilafarc cste
mult redus, gi expulzarea se poate face numai dupó càteva
împingeri.
Asociali împingerea cu o expiralie profundli pe gurà, 9i apoi
i"spitap pe nas. Acest mod de a respira antreneaza o relaxare a
cutiei toracice gi a aMomenului, permifànd o perceplie màritji
asupra migcarilor de iegire ale bebelugului.
 9luni de pregàtire yoga
Pentru a beneficia de efectele tcestor exercifil cane vor culmina cu o nagtere ugoarl,
và recomandam sà practicafÍ urmrtorul progrsn pe toatli perioada graviditttii

Badrasana . r
În gezut, aducem tiilpile
picioarelor lipite în fata,
prinzàndu-le cu màinile.
Càlcàiele trebuie aduse càt mai
aproape de perineu, coapsele se
depàrteazà càt mai mult.
Femeile însàrcinate care
practicà aceastà posturà zilnic,
timp de càteva minute, au
dureri mult atenuate în timpul
nagterii.

Posturabebelugului
Din pozilia în
genunchi và
încrucigafi
bratele,
agezàndu-le pe
picioare. Capul
: . se apleacà ugor înainte.
Putefi sà agezafi càteva
peme în fala dvs. pentru a và
odihni capul gi brafele pe ele.

Respirafiacompletà
Se poate practica în orice pozilie care và este
confortabilà, însà este indicatà cea cu picioarele
încrucigate, deoarece aceasta eliminà stresurile gi
relaxeazi mugchii pe care îi veti folosi în
momentul nagterii. De altfel, aceastà posturà poate
fi practicatà în orice moment al zilei. Inspira{i 9i
expirafi regulat gi calm, folosind în aceeagi
respirafie tofii mugchii: ai diafragmei, ai cutiei
toracice gi ai pieptului. Concentrafi-và asupra
sunetului pe care îl genereazà suflul,
respirànd numai pe nas. Repeta{i de 5-10 ori.
Vefi remarca imediat efectele benefice.
Putefi, de asemenea, sà practicali
respirafiile yoga stànd întinsà pe
podea, avànd càteva peme
sub coapse.
Talasana
În picioare, cu tàlpile paralele, pufin depitrtate,
ridicàm bratele pe làngà urechi gi le întindem càt mai
mult cu putinfà. În final, întegul corp tebuie sà fie
mai bine întins, înh-un elan interior vertical. Ramàn
relaxate doar palmele gi degetele. Conhactiim pe
toatii durata execufiei sfincterele anale gi înteaga
zonà, a anusului.
Aceastà asanà este singura care poate fi practicatii
toate cele 9 luni de sarcinà (pànà în a cincea zi
dinaintea nagterii). Ea ajutà femeia însàrcinatji sà se
simtà împrospàtatà 9i energizatà 9i ajutà considerabil
larealizarea unei nagteri fàrà dureri (a fost prezentatà
într-un numàr anterior al revistei).

Yogaffiagain 29
 Exercifii practicate
în ziua nasterii

Pozifiagezànd
Agezatà pe o pemutà, prindefi una din fese
cu o mànà, împingefi-o în spate, gi apoi
Basculareabazinului
relaxafi-o. Facefi aceeagi migcare cu cealaltà Alungità la sol, prindefi-và genunchii cu màinile gi
fesà. În felul acesta và vefi ageza corect pe aducefi-i càt mai aproape de piept, 1inàndu-i
osul de bazà (ischion). Coapsele sunt depàrta1i, pentru a làsa loc bebelugului. Vefi percepe
relaxate, mugchii fesieri sunt, de asemenea, o întindere agreabilà a spatelui, în timp ce bazinul
destingi, 9i bebelugul dvs., avànd loc ràmàne destins (frg.z).
suficient, se poate îndrepta ugor spre iegire
(fig. l).

Coboràrea cutiei toracice

Înainte de a practica acest exercifiu, inspirati ridicànd umerii, apoi expirafi coboràndu-i.
Repetafi de mai multe ori, pànà cànd simfili cà respira{ia devine càt mai amplà.
a) Cu gura închisà, inspirafi lent pe nas, ridicànd bralele, firà a dilata abdomenul. Bloca{i-và
respiragia (fig.3a)..- _*-=

b) Coborà{i bralele, ràmànànd cu respirafia blocatà (fig.3b).

c) Expirafi, de preferin!à pe nas, men{inànd umerii relaxa{i .

M i gcàri le de decontractare
a) Agezati fiecare mànà pe umàruI corespondent.
Faceli migcàri circulare cu coatele într-un sens, gi apoi în celàlalt sens (fig. 4a).

b) Alungitìí la sol, pe spate, cu picioarele sprijinite pe o pernu!à, alternaJi migcàri

circulare gi flexii ale labei picioarelor (fig ab).

În numàrul viitor: "Yoga pentru nou-nàscufi"

130 Yogon[qúf
 hrària

Pe urmclc urul
merc Inl$at

.-.*i,!l
I-

-
G URDJIEFF

Edúotrd And.a
.JflÉ

Pe urmele unui mare

i oin tainete i sxeMBALA - i AÉa de a fi femeie
inifiat - GURDTIEFF
: càlàtoriilor i divln,
l_àremu!rJr-sPrra i 1is.ioó r"liizpagini)
EDITURA SOPHIA i extracorporale : - !ar: -n9 i
pagini) :
(16.500 lei, 96 (28.000 lei, 2i8 pagini) : (19.500 lei,192 pagini) i EDITURA SOPHIA

EDM9ND ANDRÉ i JenomE B9SRGTNE i :1,t"1?,Xî,rjallD.jjft

Calea revelatà de i
Gheorghii
Ivanovici Gurdjieffera menità sà ;
permità 9i sà faciliteze evolufia i
spiritualà a oricàrui om care s-ar i
I svErtANA sAucluc
CLAUDIU TRANDAFIR
O formulà magicà pentru a
Aqa cum ne-a obignuit de ceva
i Aceastl lucrare, apàrutii la deveni FEMEIA inifiaticà,
weme, FDlruRA RAM dà i goruna sopHlA înzestratà cu fo4e
tiparului o nouà carte în !
dezvàluie pentru prima datiÍ transformatoare. Un manual

fi angrenat congtient înh-o. i

spiritualà, care dezvàluie Romània anumite mistere i intim al prefacerii înh-o
de i o"rpr. SHAMBALA, lumea i
experienle extraordinare rri"g coLplexà, al pregàtirii
transformare interioarà profundà. I d"d,rbl-" astralà.
divinà invizibilà, numitÌi în i pentru momentul psihologic
i o ua*e,ute provocare, cartea i iJiffi#ffiiléil#rl i ;,;;; À;i;r; à;;;;;;?;
discipolii qi adeplii mai vechi -,
?:::::*::ll,'ît-Ìt:,-^,, gi :i lui J"ro-" Bourgine
mai noi ai lui Gurdjieffo"-'o'
L,i Jerome Bourgine i sfrnt", prototip al tuturor i pe sine însà5i gi îgi descoperà
i demonstreazà cu fapte cà i irara-uritor sfrnte", centrul iitattut"".
ruut'r r'ù4 ci
reusit înci
rerrcir însà ca onrnnia
sà ùe
ù4 se 4PruPrE r:*t
apropie ,l||^-,,,
i
:.':^"-u:':
1: doar ,Jil*
realitatea depàgegte
Gàgegte cu mult
mult i spiritual càruia toate celelalte !' îmbinare a secretelor
final' Adepfii lui urmàreau
: i;;ilìil;oastrà. umorul, i îi srrnt subordonaie. ,,Tàrimrrt
sunt s'ho'toneie "Tàràmul !: feminitiilii
feminitiitii - de la cosmetice
cos
:""::'::::::::*:"-'::1"'^'!ffi{iffi
o cale care aminrea roarteiag d;-- i spiritualitatea
:ii,t:t-1.,]litn., lilozola li . i smnt" este, de asemenea, i 9i
irc,f,rozonaei podoabe pànà la depàsirea
ceea ce fusese autenti., i*.i i se întrepàtmnd i numit "Tóràmul i firii nemarturisite de
interpretau gregit ceea ce i foO-T mod fericit cu o i Preafericililor", "Lumea celor i independenlà.
urmàrise sà le transmitìí j 9i i vii", "Insula Nemuritorilor", i O carte pentru femeile care
narattltle spumoasà' Chìar
Gurdjieff. i scepticii vor ajunge sà fie : "Tàramul viefii fàrà de i vor sà îmbine seducfia cu
Autorul, Edmond Andre ! indignafi de ideea cà omul ar i moarte". i inteligenla 9i aspiralia
ajunsese chiar sà se înfebe dacà I fi, chipurile, doar o mànà de Aceastà lume sfàntà este i continuà a autodepàgirii.
Gurdjieffn-a denaturat mesajul, i carne... apàratà de "gardieni" ce o ! O sugestie mai mult sau mai
dacà nu cumva l-a inventat chiar i Jgroqe Bourgine are meritul
el sau poate cràmpeiele de adevàr Ii de a fi reunit în acest volum
i p-a".r. de privirile profane, pufin aluzivà care poate
volum ! nina inaccisibilà aóelora care i gniaa BÀRBATII sà caute gi
n-au supraviefuit dupà moartea ! cele mai fascinante cazuri de
! i ;; "" initierea necesarà... i Ja ateaga FEMEIA tezità.
dedublare asrralà. Experienfa i Accesul
1l'l *::.:',::^::ll"jilli:are se face printr_o În relaliile lor cu bàrbafii,
tl:111"_"Î: i extracorporalà serveste la o
"1ÌT:^:g^1"9,
Andre pe urmele maeghilor rui i oobanoirea certitudinii cà
! "poartà,, care esre în general i cele mai multe femei
ffintànà sau, prelungind I alteaptà sà fie iubite. Ele
Gwdjieff. El gi-a spus cà undeva i moartea nu este sfiìrgitul
simbolistica, un izvor al i sunt dependente de ceva
tut,,o,rucrurnoreicàputem i ffiil#:'#fiff;
::::,î_:::::H:1'"":::lî,:yt" I
carer-auinstmitp"cuffi'1
t orientul Apropiat ei' i-a- !i}ffit'ffiffi1,:l'H:l
A"úi; i;à;-î"t"I.s.-
! :H::::Hr?
*",**re cu acela al
,, i il;::,:iT,,1iiT1u""
e*'i .
:*:lt i :J::i::"^lT:-'::it':c:_1 însà
Ii s;
i
lJ contopeEe
descopetirii
al
u
i; tu*':
schimt. "s:""pF
Dar
ceva în
femeia
citat:,,Da,a ràspuns Hakim : :l:tt: esenfei profunde
Abdul Kadir într-un rà-i";i-;
i nu e nici cea
:tectaculoasà,
mai utoarà, nici i frinlei. Pàtnrnderea în i congtientìi este femeia care
-- i cea mai i totodatii ! stie sà dàruiascà cu adevarat
cunoscut pe Gurjieff. a f"tr rySmTaaUjlà. P- SHAN{SALA este
discipoluimeu. bar de ce càutafi i este un.mijloc deosebit de. i pàtunderea în lumea divinà a i iubirea. Iubirea presupune
sursa învà1àturii lui?" ! cunogle1 a universului 9i a i Sff.mI.Uf - Sfàntul Regat i lib"tt"t", necondilionare gi
TAOI.I DE @IIANDACARTE
I Numele ..... Adresa completa (inclusiv codul): ........
! oonnsc: ! cunounrn; n SIIAIIBALA llrta de a fi femete
t_.
i Trimitefi l|^c^.^Pl1'm12, Bucuregti, talonul de comanda gi mandatul prin care a1i achitat la Pogtà contravaloarea cà4ii(lor) în
! contul nr. 40802 I I 3 52, al firmei Extaz SRL., editura Sophia, deschis la BCR, filiala sect.S, Bucuregti.
I
--J
YomMosazln ?l

'Mà ruga-,
darsimfeam cà
Dumnezeu nu vrea sà
ridiceaceastàpovarà
de pe umerii mei.t
C.G. Price avea o micà
fermà gi trecea prin mari
difi cultìiti finansiars. 1t.L
treburile pàreau cA-i merg pe
dos, iar el era nu numai foarte
îngrijorat, dar qi îndurerat de
perspectiva de a-gi vinde ferma
cu tot cu animale, càci le iubea
foarte mult,
" Nu voiam càtugi de pufin
sà le pierd, ele însemnau atàt
de mult pentru mine! Mà
rugam, dar simleam cà
Dumnezeu nu wea sà ridice
aceastií povarà de pe umerii
mei."
"Cu astfel de gànduri de
autocompàtimire, într-o
duminicà dimineata, în
februarie 1968, îngrozit de
ideea cà voi începe încà o
sàptàmànà sub auspiciile unor
vegti proaste, am început sà
dau nutret vacilor mele.
Vànturarea unor balofi de paie
nu solicitó prea mult intelectul
gi nu-mi pot aminti la ce
amrme mà gàndeam în acele
momente. Nici màcar nu-mi
amintesc senzafia ce pusese
stàpànire pe mine, cànd,
deodata, m-am fiezit învàluit
32 Yogoltl4ùr
Am vrut sà îmi umplu
buzunarele cu luminà divinà'
MonkoDrvlgomÍr
oExperíenla cu totul deosebítù pe care a tróit-o C. G. Príce afost cu atfrt maí
neagteptatù" cu cùt ea a survenít într-un moment de cumpónù în vìa(a sa Dacó
înaìnte de aceasta díficultólíle víe1íi il împresurau, pàr6nd có nu îì maì rùmùsese
níci o portígù de scàpare, ímediat dupú aceasta, Príce s-a símfit cuprtns d.e un
sentìment plenar de împàcare cu síne gì cu sítuagia deloc ugoarú în care se atla,
pe care acum o prtvea díntr-o altó percpectívd, ca gí cum s-ar lí situat andeva
deasupra acesteìa.
de un cocon de luminà aurie, anume stràlucire gi chiar acum, mea, gi anume cà, o datà ce am
pe care o simleam caldà gi care pe màsurà ce încerc sà tràit aceastà experinlà, am o
iradia Iubire cu atlita retràiesc experien{a, acel mai mare multumire interioarà
intensitate, încàt era aproape sentiment al apartenenlei la decàt mi-ag fi putut închipui
palpabilà. Aveam senzalia Unic este mai putemic ca weodatà, iar via{a mea a
cà-mi pot umple buzunarele cu oricànd. cunoscut o îmbunàtiilire
"bucàfiu întregi din aceastà În cele din urmà a trebuit substanfialà. Îmi este cu mult
luminà. sà-mi vànd ferma gi sà renunt mai ugor sà privesc lucrurile
În acest cocon cald, de la munca pe care o iubeam atàt dintr-o perspectivà superioarà,
luminà aurie, eram congtient de mult. Nu mi se mai pàrea iar ceea ce pànà acum pàrea o
de o anumitìí prezen[à pe care acum prea importantà. Era crizà majorà în viala mea nu
nu o puteam vedea, dar despre nevoie de mine altundeva în mai are deloc aceeagi
care gtiam làuntric cà se afla aceastà viafà, unde putinele însemnàtate.
acolo. Mintea mea dobàndi o deprinderi pe care le j""""""""""""
limpezime de cristal, 9i într-o stàpàneam puteau fi puse în ' Deodatà fir-?rîr trezit
fracliune de secundà am slujba fratilor mei gi a surorilor
învàluitde un cocon
în1eles, frrà nici o îndoialà, cà mele.tt
sunt parte dintr-un Întreg. Nu o C. G. Price conchide: "Nu de luminà aurie,
parte izolatii, ci parte existii nici o îndoialà în mintea care i;adiaiubire.t
integrantà. Am avut dintr-o
datÌÍ sentimentul apartenen{ei
la Unic. $tiam cà acolo îmi
este locul gi cà nimic nu ar fi
putut shimba aceasta. Acum nu
mai conta deloc pierderea
fermei sau a celor necesare
traiului. Eram o parte
importantà a Plenitudinii
lucrurilor, iar ambiliile
trecàtoare îgi pierduserà
complet importanla initialà.
Nu ag putea spune cu
exactitate càt a durat aceastií
tràire, probabil càteva secunde,
pentm cà atunci cànd mi.am
revenit mà aflam încà la
vànturat paie. Pot spune cà a
ràmas, vreme de zile înhegi, o

m ritnul se linigtegte. Dupicàteva
$unt 15 ani de cànd practic
Hatha Yoga. M-am îndreptat spre
aceast2i disciplinà a trupului gi a
minfii pe de o parte datorità unui
viu interes pentru spiritualitatea
hindusà, despre care cu greu se
oblineau informafii pe acea wem€,
iar pe de altà parte din cauza
insomniei care mà chinuia de mult
gi a unei oboseli care devenise
cronicà.
Hipersensibil gi prea cerebral,
eram prin temperament predispus
sà fiu unul din nenumàra[ii oameni
cu un sornn "ca vai de lume". Dar
ceea ce în cazul meu agrava
afecfiunea era faptul cà nu lineam
chiar atàt de mult sà scap de ea.
Orele pierdute în càutarea
somnului aveau pentru mine o
anumità atractie. Era suficient sà
mà culc în întuneric, ca imaginafia
sà mà antreneze imediat într-o
lume de forme 9i culori de o
bogàfie qi o profunzime
extraordinare. Datorita înclinaliilor
mele spre estetic, eram sedus,
fascinat de acest univers cu care
sfrrgeam prin a mà identifica. În
acele momente era agreabil,
exaltant... Dar cànd zorii se iveau,
farmecul pierea fàrà urmà. Mà
trezeam necàjit, fìirà energie gi
adesea incapabil sà-mi îndeplinesc
cum tebuie obligaliile
profesionale, care cereau
concentrare, energie gi claritate
mentalà. Potenfidlul nervos gi
intelectual îmi slàbise, iar situatia
era gravà, chiar criticà, deoarece
trebuia frecvent sà fac fatà unor
indivizi cu un dinamism cerebral gi
nervos redutabil. Mó aflam prins
într:un cerc vicios, bine cunoscut
gi temut de tofi suferinzii de
Prin,\ yoga
am Invrns rnsomnra
'Lecturile, sfaturile despre
tehnicile de a adormi s-au
dovedit inutile, lafel ca gi sutele
gi miile deèomprimate;i
supozitoare de toate felu ri le.-
insomnie.
Lecturile,
sfaturile
despre tehnicile de a adormi se
vàdeau inutile, la fel ca gi sutele gi
miile de comprimate gi supozitoare
de toate felurile. Putemice la
început, acestea deveneau fàró
efect dupó càtva timp. Cregterea
inevitabilà a dozelor avea rezultate
dezastruoase. În loc de a mà trezi
în formà, mà regàseam intoxicat,
nedormit, îmi petreceam zilele
într-o stare de somnolenlà gi de
confuzie care îmi îngreuna din ce
în ce mai mult munca zilnicà.
Abrutizat, dezgustat de toate
reÍetele gi tratamentele prescrise,
m-am îndreptat atunci càtre Hatha-
Yoga, a càrei laturà practicà îmi
inspira încredere. M-am pus pe
lucru cu sàrguinfà gi încredere.
Efectele asupra sànàtìilii generale
s-au fàcut simfite rapid, dar
insomnia nu era încà învinsà.
Continuam sà mà identific cu
fantasmele imaginatiei mele, dar
grafie c6torva asane eram dupó
càteva luni capabil sà-mi
restabilesc echilibrul nervos.
De acum înainte oboseala nu
ma mai speria. $tiam cum sà o
combat, cum sà-i elimin efectele
deprimante, cum sà-mi încarc
bateriile, dar identificarea cu
crealiile imaginatiei mele încà
ràmósese mai tentantà decàt
posibilitatea de a-mi regàsi în
treizeci de minute dinamismul
interior.
Au trecut ani înainte ca eu sà
ajung sà adorm la voin|à 9i só
renun{ la seducfia "specialitàfii
casei". În cele din urmà am
renunfat la fumat, continuànd
practica asana-elor gi revalorizànd
viafa mea interioarà gi non-
mentalul. Conjugarea acestor
CristionRifke
t întuneric, dupà ce ma înind în pat,
elemente permite, în final, unui
suferind de insomnie, prin
constitulie gi prin complàcerea în
aceastà situalie, aga cum eram eu,
sà adoarmà imediat ce se urcà în
pat.
În acea perioadà, càteva
lovituri ale vie{ii m-au încercat
puternic. Voinla 9i vigilenla mea
au slóbit gi am redescoperit atraclia
iluzorie a unui paradis artificial:
tutunul. Sub efectul unui asemenea
excitant, relaxarea a devenit
dificilà. Totugi, nu mai doream sà
fiu la discre{ia agitaliei mentale,
care era de aceastà datà de ordin
psihologic. Printr-o vigilenlà
continuà am început sà mà detagez
t Aceasta este o problemà de
înîntrneric, dupóce
màîntindîn pat,
în loc sà-mi
imaginafia
las
sàvagabondeze,
màconcentrez
asuprarespirafiei.t
treptat de cugetArile sterile ale "eu-
lui" meu. la care asistam de acum
înainte ca spectator. Un spectator
indiferent, dar lucid, care gtie cà
amintirile, înlelesurile, emofiile nu
sunt decàt "wittis - uri", valuri pe
lacul "cittei". Încetànd sà mà mai
identific cu ele, valurile s-au
lini$tit în final, iar eu am încetat sà
mai fiu sclawl permanent al
mentalului.
Cum se poate bànui, nu am
reugit aceasta de azi pe m6ine. La
început existÌi tendinfa foart5 :
ràspàndità de a domina mentalul
prin voin[ó, dar, dupa cum spune
Krishnamurti, "mentalul nu poate
domina mentalul". Aceasta se
obfine print-o atentie continuà
prin care se scapà în sfrnit de
capcanele mentalului pennanent
agitat.
La început, tehnica respiratorie
mi-a fost de mare ajutor. $i în
prezent recurg frecvent la ea. În
în loc sà-mi las imaginatia sà
vagabondeze, mà concentrez
asupra respirafiei. Devin congtient
de cadenfa acesteia. In scud timp,
agitalia respiratorie înceteazà, 9i
gedinf e, aceasta devine
automatism. Dupà o expirafie
lungà, spontanà, urmeazà apneea
pe vid. InspiraJia se produce
automat, fàrà a for{a, natural.
Astfel, un nou tip de respiratie
urmeazà ritmului incoerent de mai
înainte. Compusà din inspiralie
scurtÌí, expirafie lungA gi apnee pe
vid, acesta este, de fapt, ritmul
respirator din timpul somnului.
Practicatà càwa timp, aceastìl
respiralie sfàrgegte inevitabil prin a
provoca somnul. Timpii diferitelor
faze au pufinà importanta. Fiecare
îgi va gàsi rapid ritrnul propriu.
temperament gi de practicà.
Tehnica respiratorie, foarte
utilà 9i eficientà, e totugi eclipsatà,
dupa pàrerea mea, de tehnica
precedentií a non-mentalului. De
altfel, cele douà nu se exclud 9i pot
fi practicate simultan. Foarte utilà
este, de Írsemenea, postura
lotusului, datorità afluxului de
sànge càtre gambe, pe care îl
provoacó. Obignuiesc sà o asociez
cu exercilii de respiralie gi cu
exercitii de concentrare. Fixarea
unui punct luminos, de exemplu,
stabilizeazà fluxul dezordonat al
mentalului, reduce agitalia
parazitarà a gàndurilor gi
favoizeazd somnul.
Experienfa în practica yoga
mi-a adus însà nu doar eliminarea
insomniei. càreia medicina clasicà
încà nu i-a gàsit leacul, ci gi o
transformare radicalà a felului meu
de a trài. Mentalul meu este acum
mult mai echilibrat, îmi pot
controla cu mai mare ugurinp
stiirile, iar sànatatea nu îmi mai
face probleme.
YogaMogozln 33
 lledlcinà naturistà

Statisticile aratà cà
una din patru femei 9i
unul din zece bàrbafi
sunt atingi cel pufin o
datà în timpul viegii de
aceastà suferi4à. În
Romania se estimeazà
a fi peste I milion de
pensoane afectate de
depresie, din cauza
incapacitàlii lor de
Depresia
dnCrústlanBoerercu
adaptare la greutàgile
sociale. În special în
perioadele marcate de Dp*.i" poate sà aparA h orice vàntti. .sentimenhrl inutilitìífii
Specialigtii considerà cA jumAtate din .incapacitate de a se concenta, de a gàndi
anumite dificultàgi persoanele care au trecut prinh-un episod de gi a lua decizii
(gomai, examene, depresie majorà, vor mai prezenta unul la o .gànduri pesimiste, idei de vinovàfie
9i
boalà, divorf, anumità perioadà de timp. Multe persoane autocenzurare, complexe de inferioritate gi
schimbarea locului de sunt tentate sà-gi caute refugiul în alcool, remugcàri faló de acte considerate
tutun sau chiar droguri. Acestea pot sà reprobabilesau fap de "pàcate"
muncà, ceÉuri îmbunàtà|eascà pe moment starea de spirit, .idei gi planuri preparative pentru
coniugale, decese), dar "extazul" se terminà cur"and, pentru a fi sinucidere; depresivii ajung sà creadà în mod
mulfi oameni sunt înlocuit de o agonie cu mult mai chinuitoare gregit cà viala nu mai merità taitìi, gi nu de
decàt depresia originarà. Celula nervoasà pufine ori tentativele de sinucidere le reugesc
cupringi de sentimente este influenfatii negativ de acfiunea tutunului .reducerea duratei gi a profunzimii
tranzitorii de tristege, fi
9i a drogurilor, sfàrlind prin a slàbità, somnului
insatisfacfie, epuizatà, gi astfel starea depresivó devine .modificàri vizibile ale poftei de màncare
cronicà. .lipsà de energie, astenie, obosealà,
descurajare, apatie,
lasitudine (încetinealà în migcàri)
indispozifie, pesimism, Pentru multe victime ale depresiei, aceste
Nu orice indispozigie
putànd aiunge uneori stàri fizice gi mentale persistà zi qi noapte,
estedepresie par nesfàrgite, gi de multe ori nu pot fi alinate
chiar pànà la idei
Oricine poate sim{i la un moment dat o nici de întàmplàri fericite sau de vegti bune.
suicidare. Dacà o stare de indispozilie, dar aceasta nu înseamnà Unii oameni sunt aga de dominafi de
persoanà nu poate neapàrat cà suferim de depresie clinicà. sentimentul de disperare, încdt nu-gi pot
depàgi astfel de stàri Nimeni nu este imun la stàri proaste aduna fo4ele oricàt i-ar încuraja cei din jur
ocazionale gi pe tofi ne încearcà tristefea sau (familia, prietenii, colegii). Persoanele
negative în timp de depresive nu urmeazà nici un s'fat gi refuzà
descurajarea atunci cànd avem o pierdere.
douà sàptàmàni, ea ar Dacà însà aceste sentimente persistÌí sau se ajutorul celor din juq deoarece se simt atàt de
putea sà sufere de o intensificà în timp, atunci se pune problema lipsifi de speranJà, încàt totul li se pare fàrà
sens.
formà de depresie. unui dezechilibru serios.
Scala Montgomery Asberg (specialist în
probleme de depresie) indicà mai multe Boalà psihicà sau neu rologicà?
criterii de evaluare:
. lipsa totalà de interes fa{a de aproape Medicii nu cunosc pànà în prezent
orice activitate care înainte fàcea plàcere, la mecanismul exact care duce la declangarea
care se adaugà un sentiment sfagietor de gol depresiei. Multà vreme psihiatria a
interior gi letargie considerat-o ca fiind o boalà mentalà care-gi
. stare de tristele interioarà profundà - are originea în reprimarea unor emo{ii
persoana în cauzà se simte lipsità de ajutor, dureroase, ca furia gi tristefea. Astiizi se gtie
deznàdàjduità, nu mai are nici o speran[A cA în geneza bolii sunt implicali 9i factori
. irascibilitate genetici, iar cercetàrile recente indicà
prezen11a unor dezechilibre la nivelul
hormonilor endocrini (cortizon) 9i al
neurotransmilàtorilor cerebrali (serotonina,
norepinefrina).
Totugi, cercetàtorii nu gtiu dacà aceste
dezechilibre cauzeazi depresia sau dacà ele
apar ca o consecinfà a bolii. Medicamentele
care se administreazà (inhibitori ai
serotoninei, antidepresivele triciclice,
lithium, MAO) blocheazà rapid fenomenele
biochimice ale depresiei, dar pe termen
lung, eficienfa lor este scàzutà, îngigi
medicii alopali recomandànd gi metode
psihoterapeutice.
Dleti
.Doctorul Elsan Haas, director al
"Preventive Medical Center of Marine"
recomandà, în lucrarea sa, " O dietà pentru
toate anotimpurile", ca suferinzii de
depresie sà respecte o dietà purificatoare
timp d,e 2-3 sàptàmàni. În aceastà
perioadà trebuie evitat consumul de
lapte, zahàr, carne, alimente
conservate, paste fiinoase care vor
fi înlocuite cu legume qi fructe
proaspete, bine coapte la soare.
Acestea conduc la "o reechi-
librare gi o mai bunà stabilitate a
.
psihicului".
.Dr. Brigitte Mars, specialist
gi nutrilie (Boulder,
în fitoterapie
Colorado) subliniazà importanla
epuràrii hepatice la pacien{ii
suferinzi de depresie, deoarece
la acegtia s-a constatat cà ficatul
este greoi gi blocat. De aceea, ea
recomandà evitarea gràsimilor -
unt, margarinà, carne, precum qi a
produselor "snack foods".
.O altà expertà în materie de depresie,
Tierona Low Dog, arati cà vitaminele din
grupul B (9i în special Bl2) pot produce
minuni în vindecarea acesteia. dar are o
rezewó serioasà în administrarea lor sub
formà de pastile. Mult mai eficientà este
asimilarea vitaminelor direct din hranà,
respectànd o dietà adecvatà.
Và recomandàm ca zilnic
dumneavoastrà masà sà o constituie dejunul
Kolath (a càrui re{età am publicaro în nr. 9
al revistei), acesta fiind bogat în vitaminele
de tip B.
' În
"Minienciclopedia de medicinà
naturistà romàneascà", a prof. yoga
Gregorian Bivolaru, gàsim urmàtoarele
recomandàri alimentare, care aplicate în
practicà au dat rezultate foarte bune în cazul
multor pacienfi:
l) cereale: gràu 200gr./zi, hrigcà
l00gr./zi
2) legume; ceapà l-Z/zi, praz l00gr.,
lelinà l00gr.
3) fructe: caise, alune, nuci
coacàze negre 75gr., polen apicol 30 gr.lzi
Fitoterapie
În Europa Occidentalà, planta numità
"Sfàntul Ioan" are o veche traditie de
utilizare ca antidepresiv, cercetàrile aràtànd Rezonanfaexplicà
cà ea ac{ioneazà similar medicamentelor mecanismul depresiei
antidepresive MAO, dar fàrà efectele lor
Rezonanla este un proces de
adverse.
în fitoterapie Low Dog ini$ere sau amplificare de fenomene
Specialista
vibratorii într-un sistem, sub acgiunea
recomandà tincturà de valerianà 3-5 ml de
2/3 ori pe zi, în caz de vibrapiilor produse de un alt sistem.
manifestàri
nevrotice, iritabilitate, nelinigte.
în timpul rezonangei are loc un
.Floarea-patimilor are efect de inhibilie transfer neîntrerupt de energie gi
- informagie de la sistemul excitator
similar MAO. calmànd sentimentul de
anxietate. Asociatà cu mugefel, calmeazi
càtre sístemul rezonant. Procesul
manifestàrile
de rezonanlà în universul làuntric al
unei fìinpe umane se mengine grapie
concentràrii continue.
În diverse conjuncturi de viap
nefavorabile, unele fiinge umane
ajung sà tràiascà o stare de
insatisfacgie, deoarece (datorità
ignorangei) se identificà în mod
; gre$t cu ego-ul, simgurile sau
diversele falete ale
personalitàgii lor efemere,
uitànd cà în interiorul lor se
aflà un izvor nesecat de
fericire. Aceste persoane
nu se mai raporteazà la
stàri benefìce (încredere,
optimism, sperangà,
mulgumire) ;i ràmàn
fixate (inconpient) în
starea negativà care
le-a cuprins. Sunt
create toate cond(iile
ca rezonanla cu
energiile negative sà se
producà, ceea ce explicà amplificarea
nervoase digestive.
.Cafeaua de ovà2, 2-3 ceqti zilnic, are simptomatologiei, care merge pànà la
instalarea depresiei $ la tentative
efect de calmare a sistemului nervos, dar gi
suicidare.
de înviorare.
.Dr. Marsrecomandà tincturà de $i în cazul depresiei, piinp
milenarà yoga pune la dispozigie
Gingko Biloba (la farmacie se gàse;te
produsul Tanakan - solu{ie, care se diverse metode gi tehnici naturale,
cercetate ;i experimentate secole
elibereazà gi pe refeta compensatà).
.Din flora noastrà (citàm din de-a Éndul, prin care persoanele
prima
pot intra în mod congtient
afectate
"Minienciclopedia de medicinà naturistà
romàneascà", de prof. yoga Gregorian în rezonan6à cu energii benefice
Bivolaru), cele mai eficiente plante sunt specifice din Macrocosmos. În acest
urmàtoarele:
fel se autoinduce congtient o stare
beneficà, ce se amplifìcà prin
l) Calomfir...l00gr
rezonanlà. cauza care a Senerat
2) Ceren{el... l00gr
3) Odolean...l00gr suferinga este eliminatà, ;i astfel
depresia se poate vindeca defìnitiv.
4) Roini{à...100gr
5) Talpa-gàgtei... l00gr
l) Ranvolfia...l00gr
2) Sunàtoare...100gr
3) Rozmarin...l00gr
4) Salvie...l00gr a
5) Busuioc...l00gr
l00gr., Plantele se macinà fin cu ràgnila
Yogaîvbgozin 35
 electricà, se amestecà în cantitótile date 9i
se administreazó càte o linguri{a (5 gr) de 4
ori pe zi din fiecare amestec de plante,
consecutiv. Se 1in sublingual 15 min., apoi
se înghit cu apà mineralà.
.Cu aceste amestecuri de plante se pot
face gi bài aromatice : 200 gr. amestec
(pulbere) macerat 24 ore în 500 ml apà, se
adaugà în apa caldà din cadà. Dr. Mars
sugereazà adàugarea càtorva picàturi de
ulei de lavandà sau iasomie în baia caldà.
cu plante medicinale.
Tehnici yoga
Exercifiile yoghine stimuleazà
producerea de endorfinà gi ridica nivelul
serotoninei în sànge, ceea ce explicà starea
plàcut euforicà ce apare la sfàrgitul unei
gedinte de gimnasticà yoga. Psihiatrul
american Mark Gold afirmà: "Este
imposibil sà suferi de depresie atunci cànd
practici yoga". Yoga ajutà la reglarea
sistemului endocrin gi induce minfii o stare
de pace interioarà, efectele sale benefice în
cazul depresiei fiind perfect reproductibile
pentru mulfi.
Profesoara de yoga Barbara Kaplan, din
Oakland, California aratà cà în cazul
depresiei existà un blocaj energetic în zona
inimii (chakra inimii), persoanele în cauzà
fiind incapabile sà se deschidà afectiv. Ele
chiar au o pozilie corporalà aplecatÌi, cu
umerii càzuli gi pieptul înfundat, care le
întreline criza gi agraveazó, starea. (Astfel
|6 Vogofitl$ùt
de observafii sunt confimate gi de
psihanalizà. Depresivii sunt
congtienfi de aceastà crizà afectivà,
nu o pot depàgi 9i suferà din cauza
ei). Ea recomandà posturile
corporale care destind pieptul:
Semiluna, Cobra, Podul,
LIcusta.
Koplan - terapeut yoga al
fundafiei Phoenix Rising, SUA -
recomandà posturile inverse:
Lumànarea, Stànd pe cap,
deoarece prin acumularea sàngelui
la nivelul capului regleazi somnul
gi procesele cerebrale. El ahage
însà atenlia cà aceste exercilii
trebuie sà fie învàlate gi practicate
sub îndrumarea unui profesor
priceput. "Yoga eliminà starea de
apatie $i lipsó de interes prin
exerciliile specifice - asana-e -, pe care le
pune la dispozifie... Exerciliile care scot
pieptul în fafà tezesc capacitatea de a da
sau primi dragoste. Postura eroului sau
Salutul Soarelui ajutà la eliminarea furiei gi
la congtientizarea puterii personale."
Metode miraculoase
f?iràmedicamente
.Cheri Huber, autorul al cà4ii
"Depression as an Oppornrnity for Spiritual
Practice", recomandà sà ne punem
urmàtoarea întrebare în timpul starilor
depresive: "Cum pot sà am grija de mine
cànd mà simt aga?", iar apoi sà ne aplicàm
acelagi tratament ca persoanei iubite.
Autorul sugereazà chiar o petrecere în
cinstea depresiei : " Coaceli-và o pràjiturà
micà 9i neagrà. Nu adàuga{i nimic ca sà o
facefi sà creascà sau sà fie gustoasà. Pictafi
un tablou depresiv uriag gi întunecat. Ve(i
vedea astfel în ce stare negativà và
complàcefi. Toate aceste necazuri care vi se
par adevàrate piedici în viatà pot fi, de fapt,
impulsuri pentru a ne autodepàgi."
.Dr. Patrick Miller, în "Cartea Credintei
Practice", recomandà: t'Întoarcefi-và la
naturà. Activafi-và corpul, de preferat prin
joacà. Inlocuili sentimentul de vinà sau alte
convingeri negative cu acela de smerenie gi
încredere. Cereli ajutorul lui Dumnezeu. "
.Dr. Alexander Lawen scoate în
evidenfà eliberarea endorfinei gi a altor
substante benefice pentnr creier, în timpul
actului amoros cu continen{à sexualà, în
cadrul unui cuplu plin de iubire. Medicina
chinezà recomandà gi ea pe aceastà linie
diverse posturi sexuale pentru combaterea
depresiei, realizate în cuplu, la anumite ore
bine precizate de medic.
.Tierona Low Dog indicà plimbàrile
prin gràdinó, contemplarea apusului de
soare sau a zàmbetului unui copil. Dr. Mars
subliniazà importan{a expunerii corpului
complet nud la lumina Soarelui pentru
menfinerea stàrii de fericire. Lumina
actioneazà la nivelul glandei pineale,
stimulànd producerea melatoninei, un
hormon care regleazà, somnul gi dispozifia
interioarà. În timpul lunilor de iarnà, cànd
Soarele abia se aratà, mul{i oameni suferà
de depresii gi anumite disfunclii afective de
sezon, aratà dr. Mars, sugerànd expunerea
20 min.lzi în aer liber 9i înlocuirea
becurilor cu incandescen{à (ce emit o
luminà ugor gàlbuie) cu becuri care emit
luminà albà (becuri cu halogen) - spectru
total.
.Nu uitali de terapia prin ràs.
Cumpàra{i-và càrti de bancuri, reviste
umoristice, filme video. închideli-và în
casà gi urmàri{i càteva comedii bune.
Inscenali faze comice prietenilor $i
colegilor dvs., bucurafi-và 9i ràdefi în
hohote.
 YogaMagazin
c.P.77,O.P. t2,
Bucure;ti
E-mail: sophia@dnt.ro
tel. 314.77.08
s.c. EXTAZ s.r.l.
EDITURA SOPHIA
DIRECTOR
Claudiu Trandafir
EDITOR COORDONATOR
Miticà Achirei
REDACTOR tEF
Florentina Ale><andru
REDACTOR gEF ADr.
Monica Dragomir
REDACTORI
Alina Filip, lulia Radu, Marilena Gàlcí,
Cristian Boerescu, Eugen Niculescu,
Raluca Neacsu
DTP, LAYOUT tNTERtOR
Adrian Boda
LAYOUT COPERTI
Dan Zaharescu
coREcTURl
Monica Dragomir, Laura Stanciu
COLABORATORI
Nina Micu, Daiana Ojog,
Geo Constantinescu
FOTO
Decebal Giurcà, Mihail Nicolae
MARKETING
Elena Popescu, Ciprian Hripà,
Emil Ghiulay
Revista Yoga Magazin, creatà $
coordonatà de profesori yoga I
medici naturigi din Romània, oferà
cititorilor informagii despre practica
sistemului yota, care trezegte $
amplificà în fiintà calidgi fizice, psihice,
mentale $ spirituale: vialitate,
senzualitate, voinp, charismà,
compasiune, elocvenS, inteligenp,
îngelepciune ... Anicolele noastre và
dezvàluie modalitàgi concrete de
armonizare $ de accelerare a evolugiei
spirituale din perspectiva relagiei corp
- minte: hatha - yoga, vindecare
naturistà, masaj, presopuncturà,
mediagie, psihologie transpersonalà,
spiritualitate orienalà $ occidentalà.
Singura revistà de specialiate din
Romània, Yoga Magazin încurajeazà
dialogul deschis cu toate gcolile
. spirituale din prà g stràinàate,
precum $ cu cei care practicà
individual. Abordàm un spectru larg de
opinii gi dorim sà ne unim fo4ele
pentru afirmarea - în aceastà lume
tulburatà - a unei viziuni a armoniei
g unitAgi spirituale.
Tìpantl: Ganesha Publishing House
YOGA
Pentru cei care doresc sà practice
yoga, dar din diverse motive nu pot urma
cursurile suslinute de inskuctori avizali,
oferim o solutie -cursul prin corespon-
denfà. Astfel, avefi posibilitatea:
.sà beneficiati de toate avantajele pe
care le oferà sistemul yoga,
.sà nu pierdefi nimic din cele Cabinetul medical
prezentate, càci totul se va afla scris în
fafa dumneavoashà,
.sà învàfali cum sà practicati YOGA DAVA
acasà, în timpul liber, în intimitatE 9i Str. Dunàvat nr. 20, bl.49E, àp. 2,
condilii optime, indiferent de vàrsta pe paÉer,tel.423. | 4.57
care o avefi,
.sà fi1i într-o clasà cu un singur elev,
rsà progresali în ce ritm dorifi,
. Consultatii:
.sà începe{i practica atunci cànd dori{i, Medicinà gèneralà
în funcfie de programul zilnic, Fitoterapie
.sà tràifi la maxim gi într-un mod Homeopatie
spiritual fiecare moment al vietii Acupuncturà
Cei care vor uÍna CURSUL DE
YOGA PRIN CORESPONDENJÀ vor
. Medicinà de familie
primi (în funcfie de numàruIde sàptàmàni
al lunii în curs) 4 sau 5 cursuri tipàrite.
Nu este necesar sà avefi o experientà . Tratamente prin
anterioarà ca sà puteti începe, deoarece în terapia combinatà: masaj,
cuprinsul cursurilor tipàrite ve{i gàsi
cromoterapie, presopuncfurà,
explicate posibilitàfile practice, efectele
benefice gi conhaindicaliile pentru fiecare
osteopraxie, gimnasticà fi-
procedeu. Odatà primite cursurile, se zicà medicalà, modalitàfi de
poate începe imediat practica. relaxare, meloterapie.
Program:
Luni 12-20
Mar.ti 12-16
Trimite-ne opliunea ta pe adresa: O.P.
Miercuri 12-18
60, C.P.36, sector 3, Bucuregti 40.000 Joi 16-20
lei,/lunl, plata ramburs. Vineri 16-20
Adresa completà (inclusiv codul).............
.......................:. tel...........................
Doresc ......... abonamen(e) începànd cu numànrl .......
tr ó numere = 30.000 lei
O 12 numere = 60.fi[ Iei
D doresc sa primesc .... exemplare din urmàtoarele numere anterioare ...........1a prelurile:
nr.7:3500 lei/ex., nr.8-9=450 lei/ex, nr.l0=50fi) leilex.
Trimitqi laC.P.77, O.P. 12, Bucuregti, talonul de comandil 9i chitanfa CEC sau mandat pottal
prin care afi achitat confavaloarea abonamentului, în contul nr. 4080211352 al firmei
EXTAZ S.R.L., editura SOPHLA, deschis la BCR' filiala sectorului 5, Bucuregti.
Yogaî(bgozln 37
 tanterii uegetarisne
Alina Filip
Salatàcu nàut
(4persoane)
| /2 kg. naut, 2 rogii,
2 cepe albe,2 cateide usturoi,
4 linguri ulei de masline, càteva
frunzeverzi de busuioc (sau
uscate 9i ràgnite), sare, piper
Làsati nàutul la înmuiat în apà
rece timp de 24 de ore. Puneli-l la
fiert l5 minute (pànà se înmoaìe).
Stoarceli làmàia 9i vàrsati sucul
peste nàut, apoi adàuga1i uleiul de
màsline, sarea, piperul gi amestecafi
bine. Tàia1i fin usturoiul 9i în formà
de rondele ceapa. Rogile se
decojesc, 9i miezul se taie bucà1ele.
La sffirgit se adaugà busuiocul.
Nàutul este binecunoscut în
bucàtària mediteranieanà: intrà în
compozijia cug-cug-ului, în tocàni1a
de chorizo, usturoi gi rogii ó la
catalane, în salatà greceascà 9i
furceascà. In Liban este servit rece.
sub formà de pireu: 300 gr. nàut
fiert sau conservat, mixat cu sucul
de la o làmàie, un càfel de usturoi,
sare gi piper. Pireul este mixat pànà
devine ca o maionezà, gi apoi se
adaugà ulei de màsline.
Salatàdieteticà
din màr;iSelinà
(2 persoane)
300 gr. morcovi, 100 gr. !elinà
rasà, I praz,l màr, I làmàie,
I salatà, sos de Worcestershire
Gau sos de soia), sare,
tabasco (se poate 9ifàrà)
Se curàta morcovii gi jumàtate din
ei se trec prin storcàtor. Morcovii
ràmagi se taie fin. Jelina 9i màrul se
rad. Làmàia se stoarce gi sucul se
toarnà peste lelinà gi màr pentru ca
acestea sà nu oxideze. Prazul se taie
rondele. Pune{i într-un recipent màrul,
prazul, {elina gi morcovii, sosul de
Worcestershire, tabasco gi sare.
Spàla1i frunzele de salatà 9i agezali-le
pe 2 farfurii. Puneli amestecul din
legume gi fructe pe ele gi adàugali
sosul ob{inut.
Aceasta este o salatà pentru
slàbit. Carotenele din morcovi sunt
bune pentru piele, fìbrele màrului gi
ale prazului sunt benehce pentru tubul
digestiv. Aceastà combinafie và
asigurà un ten luminos. Puteli sà mai
adàugali o felie de brànzà 9i 1-2 felii
de pàine integralà qi iatà un regim
dietetic perfect echilibrat. Sosurile
menlionate pot fi procurate din
magazinele super-market.
Modalitatea prin care
puteti contacta
fiinlele angelíce
Và agezafi pe un scaun, cu fa{a càtre nordul
magnetic, cu spatele drept, tàlpile pe sol, parelele între
ele, fàrà sà se atingà, palmele pe genunchi. Închidegi
ochii, và relaxali global, îndepàrta{i orice fel de
gànduri 9i và linigtili càt mai mult.
Împreunali apoi màinile în fafa pieptului, ca pentru
rugàciune, qi cu multà sinceritate gi iubire spunefi
rugàciunea "Tatàl Nostru" de trei ori, cu voce tare.
Dupà aceasta, ruga{i-L pe Dumnezeu sà và ajute sà
contacta{i telepatic lumea angelicà, prin icoana pe care
o avefi acum în fa1à.
Deschidefi ochii giprivili cu atenlie icoana. Nu
neglijali nici un detaliu, admirali-i frumuselea gi
urmàrili sà simli{i efluviile de energie beneficà care và
cuprind gradat întreaga fiin!à. RostiEi totodatà 9i ideea
for{à scrisà sub icoanà, care va atrage grafia respectivei
fiin{e angelice asupra voastrà.
Pe màsurà ce sim{iti prezen[a divinà a îngerului
putefi sà trece(i la urmàtoarea etapà.
Inchideli acum ochii gi tràind càt mai intens starea
specificà care v-a fost transmisà, cereli acelui înger sà
và ajute în situa{ia concretà de via{à pe care dorili sà o
rezolvafi. Gàndifi-và apoi cà sunteli deja în momentul
în care afi ob{inut ceea ce afi cerut. Bucura{i-và cà
totul este a$a cum afi vrut.
Mulfumi{i în final, plini de recunogtinlà, lui
Dumnezeu gi îngerului cu care a{i comunicat,
deschidefi ugor ochii 9i trecefi gradat la alte activitàti.
Fifi atenfi la inspirafiile care vor apàrea ca unnare a
rugàciunilor voastre, la conjuncturile de viafà care pot
fi de multe ori ràspunsuri pentru întrebàrile pe care le-
afi pus.
Dacà în timp ce và ruga{i constata{i cà prirni{i chiar
atunci ràspunsuri concrete, este bine sà le notafi într-un
caiet pe care va trebui sà îl aveli la îndemànà.
Acest exercifiu simplu trebuie reluat zilnic, pànà
cànd observali cà a1i oblinut ceea ce v-ati propus. În
afara a.tingerii acestui scop, putefi fi siguri cà ave{i de
acum înainte un nou gi minunat prieten divin, care va
It mereu alàturi de voi atunci cànd îl ve{i chema. Và
rugàm sà ne scrie{i rezultatele la care afi ajuns,
reuqitele, dificultà1ile, bucuriile voastre, pentru a putea
sà và ajutàm în continuare pe aceastà minunatà cale pe
care a{i pomit.

EDITURA CURTEA
VECHE a reeditat "Secrerele
Succesului" cu subtitlul -
"Cum sà và faceli prieteni gi sà
devenili influenfi". Lucrarea a
stabilit un record de vànzare în
întreaga lume de peste 44.000
de exemplare gi se aflà în
topul celor mai vàndute càr{i
din toate timpurile. Cartea a
fost tradusà în aproape toate
limbile scrise ale Pàmàntului.
Dale Camegie a conceput-o în
1936 ca pe un manual pentru
cursurile sale reunite sub titlul
"Discursul de efect gi relaliile
interumane", el fiind un
maestru al oratoriei. Mii de
oameni din întreaga lume
fr ecv enteazà astàzi cursuri le
Carnegie. Cartea ne reveleazà
metode prin care ne putem
îmbunàtà{ii relaliile cu ceilalgi:
Cum sà và comportafi în lume
- tehnici fundamentale; gase
modalità1i de a deveni
agreabil; Cum sà và
hansformati oamenii fàrà a-i
jignisau a-i indigna, etc.
Lucrarea este cu atàt mai
valoroasà cu càt con{ine
relatàri ale multor oameni care
au aplicat principiile expuse la
cursurile Carnegie gi au
constatat cà acestea le-a
revolulionat vialar
SUCCESUL nu se învafà la
gcoalà gi nici la facultate. De
aceea. o carte cu titlul
"Secretele Succesului" nu
putea sà aibà decàt SUCCES.
 M
I lihril e.r< e 'n\rdcrdr a fi cer mdt lnpL't1rnr drnlr( rull
arhangbeìij, a!41 în tradilia cre$tinà. càt !i în cca jslamicà $i
ebÌaÌcà. El este luplàloruÌ carc trìumlà în lupta impotriva
fo4elor întunericuÌui. Protcctor di\in prin cxcelenF, esrc apelat
ùìereu de Biser-rcà ti de comunitatea cre;tìnà ca sà apcrc de 1àu.
Numele sàu înseamnàt Comandan! al legiuniÌor cere$ti
Misiunea cereascà: Ne aJurà sà lìm purernici în
momcntele de cumpànà, sà ùe gàsim îo1a necesarà arunci cànd
ne sìrrlim singuri sau abandonati.
Arhenghelul Mihaìl cste însàrcinar cu càmàÌirca fàplelor
bLLne ii rele ale Jufletului care tocmaì a pàràsit corpul fìzic. in
Testamentul lui Avraam cste prezentat atit de apropiat de
Dumnezcu, înciìt prin intcn'entia sa in faia Talàlui Cercsc poate
chiar sà saÌ\'eze suflctclc din Ìnfern Sì sà le ghidezc càtre lumilc
supcnoare, di,"ine. Prin tntennediul sàu se ùìanifestà Gratja
Divrnà. In unele textc cste descris ca detjnàùd cheìle Cerurilor,
respectiv ale Paradisului. El este conduoàtorul ingerilor de
lumjnà in lupta îùpotriva demonilor (îngeriì intunericuluj).
Toti cei care luptà plinj dc eroism $i curaj împotrìva ràu]ui,
atit rnterior. càî $j extetior, vor prìrni inslantaneu aj or-ul
necondilionat al Arhalìglìelui Mihail. N{odalitatca optimà dc a
obline ajutorul si ghidarea sa este calea luptàrorului curajos sau
a eloului spìritual. Apelarea constantà, plinà dc dàruire a
Arhanghelului \4ihail dezvoltà cxfaordinar dc mult în cel carc
il in\ocà rldLea Lle croo \nirLlual.
Monica Dragomir

Meditafia influenfeazà activitatea creierului(completare de ta pag. t2)

Fig.5 Diagrama activitàlii electrice a creierulùi = harta creierului
Aceste hà1i ale creicrului sunt realizate De baza a
Fig.4 Descrierea activitàfii cerebrale inainte ti dupà o
aproximativ 60 de secìinde de înregistare a
sedinfà de Laya Yoga
undelor cerebrale cu ajutorul a I canale ale
encefalografului, în timp ce sùbiectul se aflà în stare
f)upà douà ore de practjcà Lava Yoga, activitatea undelor de repaos. Electrozii sunt plasali cate patru pe fiecare
alpha ti theta creste considerabil. Aceasta ?ratà cà parte a capului, iar pe creîtet se plaseazà un al
subiectul este mult mai relaxat gi are o prizà mult mai nouàlea electrod de referinlà, aia cum este aràtat ìn
asupra sentimentelor sale $i a subcon$tientuluj. figuÉ 2. O hartà ccrebralà este fàcùtà pe baza
lìecventelor analizatc care aratà distribu{ia la nivelul
creierului a ìlndelor delta, theta, alpha $i beta.
Dupà cum se vede pe figurà, o hartà a creierului
conline $apte ovale de diferite culori, se-mnificànd distribulia la nivelul creierului a unor
paramctri specifici ai encefalografului. ln aceste desene capul este vàzut de sus, micul semn
care se vede fiind nasul. Cele mai interesante sunî ccle cinci ovale din dreaDta. care aratà
distrjbulia undelor delta, theta, alpha, beta-l si beta-2. Fiecare oval aratà activitatea undei
corespunzàtorc unei aùumite frecvenle (care se gàse$te pl. bara mare de culori din st6nga) 9i
intensitatea la fiecare din cei opt electrozi plasa.ti pe cap. Culoarea albastru închis indicà o
inainte de Laya Yoga Dupà Laya Yoga
amplitudine foarte micà, in timp ce culoarea roqie qi cea aÌbà indicà un maxim al
amplitudinii. Cele douà ovale din stànga reprezintà distribùlia undelor alpha $i respectiv o
a amplitudinilor ln tìrnctie de -36H2
Fig.6 Cornpara{ie Laya Yoga cu alte stàri de con$tiintà
Cele patru figuri reprezintà diagrame ale undelor cerebrale îÍ patru stàri de con$tiintà $i gtadul în care ele
pennit acceslrl la subconstienl. O penoanà foane repimatà (a) are un slab contact cu subconstieotul sàu.
în timp ce o persoanà care mediteazà (d) are cel mai bun contact cu mentaluì subcon$tjent.
NR. Aceste patru diagrame provin din surse diferite $i independente_ Fìg. d a fost obtinutà în uîma lLnui
experiment mai vechi cu instructorii de yoga, masuràtorile fiind efectuatc in tjnpul anrrenamcntului de
Laya Yoga. Ceîcetàrile recente, în orice caz, au màsurat diîerentele dintrc activitatea cerebralà dìnainte;i
de dùoà meditatie.

d. Laya Yoga - Activitatea intensà în

a. Reprimat - Activitatea
undelor alpha este foarte
scàzutà, iar ùndele theta
indicà un blocaj emolional
$i un foafe slab conîact cu
sùbconitientul.
b.Normal-Oactivitate
moderatà alpha împletità cu
unde theta aratà un bun
echilibru între activitatea
con$tientà $i inconqtientà, cu
un oarecare acces la
suocon$tlent.
c. Hipnoza - Nivelul înalt al
activitàlii theta aratà clar
activarea rnentalului
inconstient. Activitatea slabà
în domeniul alpha denotà
lipsa conttìenlei la subiectul
tes[aÎ.
domeniul rheta in trmpul practicii Laya
Yoga aratà activarea inconftientului fi
este corclatà cu un nivel înalt al
undelor alpha, ceea ce indicà o stare de
constiin!à tr€azà. lucidà. in acest caz se
realizeazà un contact optim cu