r.

) -'.'-' - +--\

"e

-';m#,'-:-

.;--

-qrg#
/

std"i

rs10

jrF.

nr. 40

CSnd S-at furat ultlma oari ciciula?

3 SprerruRLrrlre
Experlente ale yoghlnilor care au reallzat rugiclunea neinEeruptli de 24 d ore cite Dumnezeu Tatil

7 Sptatrua,lrra.re
Trtpura Bhalnvllll Puterea transformatoare a focului subdl

lO Rel.rrAnr
O vlafi mal bun6 prin yoga

12 Mlesrerr sPlRrruALr
MIra bat Krlshna este mlrele meu

15 CuNoagrERE 9l AurocuNoAgTERE
Shambala este reali Regele Shambalel cste regele planetel noacFe

19 M,resrnr t sPlRlruALl

"45r!1,

Cele opt manlfsGirt divlne af e lui Padma- Sa mbhava (ll

24 Te.NrnaYoca.
Cea mai grandloa3i creafe eplrltuali a Indlel

27 SHtve.tsu
AshtangaYoga Yoga cu opt ramlflcafl Kashmlr in vlzlunea shlvaslmulul dln

30 Uuon
Revllta YoSa/Vogozin, creattC coordonad dprolclorl yogad dcrndld rllh|nd dn Romfnla' olerl clttorllor lnionaapderyreStomulYoga, care iezctts g arnpl$c{ln fhg c.ttxg tdcc, pdhlc,mntil dslrlrthrllc Pteqrm vttrltatr, s.nalllbt, l|olntl, d|! hm!" compadungdcrr6{A lntdlgr4{ htdepdune Sl4gura rcvlstl & Aedrhlte dfn Romlnl4 Yog. M oEozin lnqlratclzl dlrlogul deschb bate c1.r pollespLfUaledlnprlSdlntHlnltrt?,
-.

3l Reveua.Trr
$apte rof ale destlnulul $apte porf ciEe Untvers AnahataChakra

34 HerHe.Yoca.
Atd ha B ad dh a Pa d ma Pa sh I m ola n n a sa n a

'.c
1 ,.

36 Pogre,neDAcTlEl 40 Coucun suL srEREocRAMEr

nr, 40

CAwDT[*A[
,,

YogaYagazin

FURAT ULTINAA

oruroK cKcuuuro?
Cunoscpe cinevacare ili amintegtefoarte viu o cilatorie cu metroul din pachefele tot felul de gi ultimazia anului trecut.Obositi, incircatd cu pachete, sacogi, femeiasa bucuratsi prindd un loc liberintr-un vagon careincetulcu incetul a rdmas aproape gol. Lumina slabd din compartiment, leginatul glasulprotectorcare ugurelgi anuntastaliilea fecuto pe femeiesdafipeascS. DeodaiSfemeias-atrezit.A aruncato privire buimacdin jur. Nu mai erau decatea gi,chiar pe banchetadin fafi, un cer$etor care,culmea!purta ciciula ei gidormeacu un aer nevinovat. Asta is-apdrut de-adreptulsfiddtor!Femeia sa gdndit:si-l trezeascd se-qi ceardcdciula?Poatedevineviolent, poate ii Si r6dein fa{59i neagi ci i-arfi furat-o,poatenici nu wea saii rdspundA... n-avea gi-a cine sd o ajute, Ia urmdtoareatrebuia si coboare,aEaci pdgubaga luat inima in dinti, ea apropiat de cergetorSicu clipainainte sdsedeschidd o ugile metroului,i-asmulscSciula pe capgipe-aciti-drumul! de Cdnd a inhatin liftulbloculuiei, femeiaincEsuridea satisfdcutd solufia de inteligentdpe care o alesese s51i recupereze obiectul.O privire in oglinde ins5, a fost de ajuns s6-iinghefe zdmbetulpe buze. in gluga paltonului era ciciula careii alunecase timp ceatipise,iarpe cap aveaalta,identicS, in furata de la cergetorul adormit. Dumnezeuare mult umor. Iar glumelesalenu sunt niciodatagratuite.O simplS confuzie, un gest, o .ituu1i" in care ajungem fdrd vestepot spune despreviala noastr5mai mult dec6torice declarafiede intenfie.Din picate vorbim de trei ori mai mult decetascultSm, degiavem doud urechi9i doar o singuri gurd. Cerem semne qi deslugiri.De cdte ori nu strigdm insd dupd rdspuns timp ce ne astupam in mai temeinic urechile... infelept punctat Un a candva:"Oamenii seimpiedid adesea Adevdr,dar se ridici gi pleacdmai de departe". Tucandti-aifurat ultimaoa16 ciciula?

EDIT

PHIA

s.c. EKTAZS,A.t.

o.P.22,CP.t95, BUCURE$TI td1/fax: o21.233.t9.57 ema : soptria@tdills.ro

PAESEDINTE

Claudiu Trandafir
DTRECTOR DGC1JTTV

Cristian Alexandru
REDACTOR $EF

Elena Godeanu
CONSULTANT DE SPECIALITATE

prof.yogaSimona Trandafir
REDACTORI

Oltea Mutulescu Ionela Voicu VlrginiaVoicu

prol.yogaGregorian Bivolaru prof.yoga Dan Bozaru Ldcrdmioara Visterneanu Monica Dascilu
COPERTI SiTEHNOREDACTARE

Romeo Megca
CORECTURA

Lidia Butu
PUBUCITATE

0723.733.177
FOTO

DecebalGiurcd Liviu Ardeleanu

DtFUZAFE-VANzIRt

047", /lnh4",.^-

PaulaG6ngu Emil Gyulai Petrisor Casian George Buga

SECFETJARTAT

MirelaVinteler
CONTAAILITATE

Alina Negrea

nr.40

ExpenreNTE yocH lNlLoR ALE

t

deMonicaDascdlu

CAREAU REALIZAT

nucAcruNEA NeiNrnenuprA 24DEoRE oz cXrneDuuNezEUTa.rAl

Scrlpturile hlnduse affrml ln mod opliclt faptrl cl, dac5 fftnp umantr se va adresa f,mp de 24 de ote neinberupt lul Dumnezeu prln rug;clune, Dumnezeu va r&punde f, cu cerfltudlne. Modalitatea de rcallzare a acestelruglclunl a fost prezentatA ln extenso In numtrrul anterlor (nr. 40) al revlstel nostue. Mt lfl yoghlnl au realizat deja acest demersal rugldunll neftrheruptede 24 de orc cAhe DumnezeuTatil 9l ettperlenta lor dlrecE conflrmt afunaFa sf|vrrjallor wtpftrr. Frrln urmare,daci deJa de oamenl au mll reullt tn aceastA dlrecfle, este clarr orldne poatEreugl,daci abordeaztr corectrugtrdunea de2tl de orc.
Valoarea excep;ionalS a rugiciunii neintrerupte de 24 de ore celre Dumnezeu Tatilvinein primul rdnd din faptul ce omul face sacrificiul fundamenlalde a renunla latoate obiceiurile,preocuperile,gandurile dorinfele, problemele sale oblgnuite, pentru a se gandi in schimb numai gi numai la Dumnezeu, urmirind atunci si trAiasce neintrerupt o stare deiubire pentru Dumnezeu. $i intr-adevir, fiintele umane care au reugit sd faci acest sacrificiu fundamental, pun6nduLpe Dumnezeu,,peprimul loc" in viata, sufletulti mintea lor,peorau24 de ote, indreptindu-se atunci cu toate fiinta lor spreTatil Ceresc, firi a avea alte motive decat dorinta sincerA de a trii realitatea relatiei lorpersonale cu Dumnezeu, vorbesc despre aceea$i slanli bucurie inefabili a primirii rispunsului divin, precum gi certitudinea de nezdruncinat care insotegte acest respuns. DiscutAndcu mulfiyoghini careau realizatcusucces rugiciunea neinherupti d 24 deote cdtreDumnezeu TatEI, sintetizat am relatErile lorpentru a evidentia anumiteaspecte comune,dartrebuies6precizdmincd de lainceputfaphrlcd aceasta comunicareintimi cu Dumnezeuesteo experien[aspirihrala fundamentalicaresepoatemanifestainnenumirate forme gimodaliteg,infinii nuantate. NuexistAoreguli generali gi,maiales,aceasti experientdspiritual6 fundamentali esteinaintede toateo experienteintimASipersonalA, carenu poate fiinlocuitidenicioalta. Abordarearugiciuniicu o starelauntricade aspiratiespirituald,dragoste neconditionatd pentru Dumnezeu, puritate,simplitategicandoare,Iavorizeazl foartemultsuccesul, precumgicredintade nezdruncinatineficienlarugEciunu neintrerupte citre Dumnezeu.Dimpotriva,scepticismulsiindoielile conduc ne inevitabillaegec acesti cale.Celorcare,in pofida relatdrilortuturcrcelorcare pe au reafizatcu succes rugeciuna neintreruptdde 24 de ore c6treDu mnezeuTatdl, maiauincdindoieli, lesugerEmsiabordezecudeschidere aceastd gicuraj modalitate, ce16ndu-l dintotsufletuloclarificarelui Dumnezeuinsusi. Mulfiyoghini ne-aurelatatfaptulci, degiauinceputrugaciunea cubucurie, aspiratie, entuziasm gicredinF, totuSiindemersullordea seruga 24 deore, s-au confruntatcuperioademai dificile- veritabileteste incerc6rispirituale.ln sau multecazuri,entuziasmul inilial trecedupAcabva ore Si,de la cazlacaz,sepoate manifesta oboseala, somnolenla,poateapdrea starede ,,usc6ciune" o sufleteasc6, pot manifestaindoielile, s necredinta, descurajarea, apdr6nduneori chiarun sentimentcoplesitorde singurdtate. Toateacesle stari Eec- nerelateaza

nr rl0

prinasphatia,credinta cei careau reugit, gidSruireap careleau manifestat atunci,sAbdepageasci - Sigradatapare sentimentulinconfundabilal prezentei dMne. sentimentulinefabilcE Dumnzu esteaEturi de noi in efortul pe caril facem,cAn e ascu lti ru96ciuneac! aten$e,ce ne suslineca dragostea Lui.

Rispunsul Siu este marpresusoe ceeace ifipofiimagina

Foarte multe relattrri eviden$azaemotla coplesitoare$i stareade mistercare precede r6spunsul divin propriu-zis sau aparifa manifestirllor divine: sentimenful cd cEvaminuna\ a(traordinar. m iraculos. urmeazi si se produca, Acest presendment tainic este totodatA misterlos il coplegitor. El apare ca un felde hiatussaudiscontinuitate. dejasuntemconstientideprzenta atotcupdnzetoarea Dumnezeu, lui care n imbritiseazdSinesustlne iubire, cu darsimultanincepmseintuim faptulce esteposlbilmult mal mult. Esteemofia covarlitoara aproplerllde marlletalne aleDumnezeirii,emotiaInefabill a ascdErii Cuvantuluilui Dumnezeu. Intotdeauna, r&punsul divin primitapoi sauaparitiaunei manilestA divinesubo anumiti formd - ne relarcazecel ate a! depAgitacestprag estemult dincolode imagi n afia Io 4 mult pestepropriile

a5teptari. Asffd, cei care au rostit rug5ciunea: O, " muftiubituleTatt Cerac, Tu care egti a6t de ticulTe implorcu umilinld, vorbegte-mi! ", prlninsasi formularea rugaciunil,nu au cerutun raspuns sau anumela o anumltAintrebare problemi cu careseconfruntau.De aldel, estechiar recomandat, a$acum am spusanterior, si lSsim deoparte preocuparile noastre obbnuit, si nu cerem in acastil fa25rtrspuns la o anumltl inbebare,cAci Dumnezeugtie mult mai bine dec6tnoiceavem nevoi cu advArat noastre licare suntdllemele

reale.Cerandu-ilui Dumnezeusane pur vorbeasctr glsimplu,putem manifesta candoare anumita stare cu o gi dorindu-ne de deschidere curiozitate, cu adevarat auzimceeacevrea se Dumnezeusi ne spuneginu ceeace ner pleceanoudsaauzim. Un aspectimportalt relatatde cei care rugiciunea de 24 au reusitserealizeze deore eslesentimentul lnefabildea fi ghidat,fi depropria vocelnterioara,fie Maestrul de anumlteentlt6tiangelice, spiritualsauinsu$iDumnezeu.Rostirea mecanic5a rugaciuniinu estesuficienta De mulleorineintrebim, pe parcursul celor 24 de ore, ce anume trebu ie sa facem,cum si ne rugametc.lmportant estenu sarepet6mmecanicrugaciunea, urm5rind sd ci seo rostimdin tot sufletr.rl. fimin acela$itimp foartatenti, orient6ndu-ne atuncil6untriccu toatA fiinp spreaperceperaspunsuldivin.Cu foartmult5snindtate deschidere si l6untricS, trebuiesi fim congienti de faptulci Dumnezeu ascultiirugiciunea noastragineva respundelamomentul oportun. lncrSncenarea gotic5, calculelede oricefelnu ne aiuta deloc.ci producostaredecrispare.Stareade candoare, credinlade nezdruncinat, pentru Dumnezeunevor dragostea aiutasAcontinuAmrugaciunea 'HrnboffitdoloFr*dtan cf,pc dn r rord rugldumr d.I rsrf,drllhrerrrrecan

nr.40
c&ml cpuni. lmcdl,ai,lnlna mea a inllorft aub gwotul vorbelor Sale, ca un boboc ln care nlvlle$e deodati toati sva: " Vreau de muft 6$ vorbescdoar cd At pla'd wemea calcruftindinci de c6E orl armal /o.ebultd rosterdrugdclunea. Eqd preartglddin a shblfr un Inbrvalde dmp in arc Eu d vfurh llne. Nu wd d Md aud decflt cind fit qed d a (Danlcla,3l de anl) esltdmpul^ '|.a rugtrclurea prln carc|. lmploram pe Dumnezau oirnl vorbrlci am 6$ptt, cu toate ci El o pire! ctr rpunesm rugiclunea ln condnuare. Nu gdu daci a duratun Dlnut slu md mult, dar rnam tadt brurc al am rpur: 'I)oamne, vorbeftemlt " Am auzft atuncl forrt c)art' C u dne cd votbac, &cl nt dornl?' De4lrtspungulSiu era lparent ccver, mlc mla produ! o extraordlnari bucude gl o credtnfi de nczdrunclnat in l)umnezeu. ' (loana. 6O de anl) '...lncrrnunarea rugictunltor mele s-a produa b aprordmadv I I orc de c6nd incepurem ci mi rog. O lubhe cormlci mi lnvadasc. ardcamin lubhe penFuTatil Crelc tl lhmcl am svut csr|ltudkrca prezentel lul Dumnezeuin mine, in Sc6ntela DMni dln mlne (Slncle Suprem Dl!,|n, Atnan). Nu-ml mal rlnt"rrD trupul, eram toattr o 6aciri cc arder in lublra Crertorulul, Elmtcrn ci rDi topscin ttAta lublre. lncetaccm ri mal roalelc mcntal rug{clune+ doar o Fibm, contoplndunl cu DMnul. Arn auzli aiuncl o vocc liuntrtcS: " Am hnt forma suf, etu/ld llu-."(Danlela, 29de anl) Un aspectcomun tuturor relataribr este coplegitoarea iubtrecareinsotegte respunsul divinrne simtim pitrunsi atuncidinfabilaiubiredMn5, suntem coplegilide fericire,de recunostinlasr iubirepentsuDumnezeu.$iin plus, comunicareacu Dumnezeuesteinsotita de o certitudinedenezdruncinat, deo stare de autenticitate care ne hraneste a atuncicredintain realitatea ceeace baim, aceeaceauzim.Cumauzim vocea lui Dumnezeu? Nu existi o reguli voce anume, uniiauauzitclaro anterioar5, o voceinterioare,altii au altii perceputcomunicarea telepatic. Dar in faptului Iiecarecaza existatcertitudinea nea vorbit. c5 Dumnezeu.cu adeveral. dubii Daci pdnE atuncimaiputemavea in sauincertitudini, momenhrlrespectiv Toti acestea disparcudesdvergire. cei cEroraDumnezeulea vorbit au relatai a cepentru ei experienta fost autenticS, rea15, dincolo de cople5itoare, oricedubiu.Nuexisti nicio relatare de genul"mi s-aparut" sau"credc6". Dupd primul rispuns, putemcontinua dialogultainic,Euntric, cu Dumnezeu Tat6l,reluAnd rugdciunea doarmai apoi, de cendsimtim cestareainefabilS comuniunecu Divinuldiminueazi. O ideefoarteinspirat6estesa-Lintrebi m sd chiar pe DumnezeuTatdlce facemin continuare, decursulcelor de ore. in 24 penbu a cum sacontinuAmrugaciunea ne apropiacatmal multde El.

Atentia se indrearrtA cetre El si riumai citre El

foartemulti yoghini Un aspectsesizatde prezenta coplesitoarea esteaceh cA,in lui Dumnezeu, lucruri sauprobleme alte carep6ndatuncine fr6mantaugila care un am fi vnrt sl ceremun raspunssau sfatdela Dumnezeuinsuginune mai par la felde importantesauchiarle uitamcu tainici, desdvirgire. schimb,prezenta ln

gicoplegitoare lui a misterioasa Dumnezeune inspiri alteinhebdri,la carepoatenici nu ne gdndiseminainte, degenul:"Cum sdfacsATe iubesc mal mult?" sau"Cum si me apropii mai mult deTine?" sau"SpunemiTe rog, ceva Tine". Aldel spus,imbEtatide despre prezentei savoarea divine,coplegitide taine a ciror xistenlanicinu o bAnuiam inainte,atentia9ipreocupareanoastra seindreapti atunci in mod firer citre Dumnezeugi numaicEheEl. Ne punem intrebaripe carepoatecAnu n i le-am

..J!!

nr 40

precum carese manifesti un spiritual, penbuceicare reugesc duc5 sd dardivin de facap6tcu succes cele24 orede ,CtneIcau6 peDumneaeu cau6tn acelagttmpg albara { rugeciune neintrerupta citre peDumnezeqdardneicard! numalpeDumnezeq nrrL gtrsegie Dumnezeu, Deasemenea, apare ostare cuadevdrat, trglseftepeDumnezeugnuDgsegtenldclnd doar igurare oviziune deautotransf Si pe Durnnezeu, o da6cu Dumnezeu glsettetotceea cld transf iguratoare oamenilor, a asupra poatesddfdascl. Dacf icauS pc Dumnezeu, ceDumnezeu lumiisiavietii, uneori mentine se care proprlata ferldre, *Lcauu pnhuproprlultlu ct{dgsaupentsu D se o zileinSir. asemenea, manifestd I trt-adenlr, nu peDumnezeu caufl,' aceasti dorinlecoplegitoare relua dea rug6ciunede 24deore, ostarede pentru gi aspiraf frenetici iubire ie Dumnezeu ib ote mai pusniciodata,descoperim cu Bte foarteimportantsenu ne oprim din "DrpI F|narugfdrmcdc24 clhc DrmnczeuTdtrlan rlnar cu inc6ntaresemnificatiaunor textesacre realizareacelor 24 de ore de rugEciune (gi,eventual, comuniirnecu Dumnezeu), odrcdccerdhdlnc,Drrci carepandatuncipenhu uniidintle noi erau simplecuvinte. manifesteinplus chiar daci primim foarteclarun rdspuns realltatca ac||n r clpltatua alteror Se pcntru mloe.Auftrccpd tt !p!rt d divininaintede sfArgitul celor24 de orel o extraordinare sustinere afctve, monenteln carc'rud" ipontrn Practic. atuncicandam inceput,noi uneori chiar givitalS mentalS. ExisE 5i voccahd Drmnezsuin |rr&rrt. I-ampromis luiDumnezeuca nevom unii !,oghinicareau remarcatuneori Accadl rtarc & ccrdtudlne ful dt aparitiaoboseliiinaceast6 fazi a ruga 24 de ore,qitrebuiesanetinem Deasemenea.dacS de multe orl o fcrlchc cslordltlrr comuniuniicu Dumnezeu, multeori de aceaslApromisiune. de Int:nrif nu nalerntd"loc generati fie deo insuticientAvitaE, de degiam fdcutmari eforturi,atipimin fie rp.,rlatde ldacI ea (fedclrca) ar "oboseal6" afectivd unfelde sau putea aI dfrparl. Aotm gdu ct E mentala,dar nimeni nu a remarcat (DrDnczeu) rt prDr[catitr aparitiavreuneist6rideplicusea16 in nhe jl cI cu emtimbrtfrrt prezenlalui DumnezeulTotuleste pcrmancntdc EL" (Mlhal 31 dead) plin de sens, mlnunatde nou, bogatin 'tl.E dm$tdupl accadf qcdeoF trairi, ideietc.Fiintadivindni se ctr an incepdel am o lcbdc rweleazi atunciintr-unmod fascinanr. perronall qrDumnczcq cII hbrc mai mult saumaipufin profund,dupi purgl etoplu pe Dunnczeu. Nu du a aspirafiilegidorinp de cunoagtere cumricry[caceadrebSc fiecaruia. timpul,devenimfascinatr Cu perronall ca 3l poatl fiiotcl,ead deintreb6riprecum: "cum este"li rai ca f, crm Dumnczcu ! derranlt "ceeste"Dumnezeusisentimentul este, ristimpulcelor 24 de ore, fiind copleqiti pcotu EtnefolrtG real pcnonaL ingeneral,ci Dumnezeueste multmai de inertiegiobosealS, chiarSiatunci profrnd f aproptat- (Edrrrr4 32 mult,intotdeaunamai multsi a,tceva trebuiesdducemp6nd la capdtcele24
decatputem noipercepe.este intotdeaunadincolo.Sentimentul eternitAtii aparede asemenea, becerea dincolo de timp gidespatiu,dincolode individualiiate, ego.Se manifeste de spontanstiri de extazdivin(samadhl, de a detrezirea suflehrlui, Revelare Sineluiek Un altaspectcomunmultor relatiri este faptulci acastA comunicaretainicacu Dumnezeughideazi f iinta umanein mod firesccdtrerostirearugeciunii: " Doamne Dumnezeule, implor cu Te gratiaTa umilintA,dEruiegte-mi supremd!",carene poateconduceapoi la trdirea extazului reavArsdriigratiei divineasuDra noastra. deore, chiar fiindconstientic6este posibilsA primim rAspuns(in cir caz nu neintrerupemde tot,va fifoarte greusd reluim acestdemers dat6). altd in ceeaceprive5te obosealagi somnul, toaterehtarilecoincid:la sfdrgitu| celor pentsu 24 de ore de rugdciune(desigur ceicarele-audusla cap6tcusucces), in mod aparentparadoxal, dispareorlce urmEdeobosealS somnolenti. sau Astfel.mulg yoghinl relateazica nu mai au delocnevoiedesomnin ziua urmatoarerugiciuniide 24deoresau cE gi ssimtexbaordinarde energizati revigorati.Un altelementcomuneste stareade bucurie - uneori fericire coplegitoare, alteoriostarede triumf
d!d)

'Enn i:rkft t 9l mut$mltt cI am rcu+n Regrctan cf re rferybc- ded bcbrdc etrccuroc clau iodgl momcote cind mi gindcrn cl A6s '-pulgreu f male muft pSni h florl PIfram rtarea dc dllaiare f dmt.m cd ou md arn bch c!!t. Nldromn nrrol cra. An leqft jl m. era rE p0mbltoort, dafulbt ncrpurdc frunoc.- (Gah'rlcb,34 dc ttil) 'Srarea de hddlbtc care r uElt dupinrgtrdrmca& 24ileqc aproape nun allratel dormin dua rcrpccftn$ hfcl d a doua zL" (Ebn+ 29dr!nl)

n r.4 0

(D

HAIRAVI
Purenea,
v.
)"

TRANSFORMATOARE A FOCULUI SUBTIL

deprof.yogaDan Bozaru

Acincea Mare Putere Cosmicd panteonul din hindvs,Tripu ra Bha i ravi, estecorelataatat cu fo4a , teribilEde distrugerea ceea ce esterau gi impur, catli cu energiafoculuisubtil universal(agD4. Impllcatiile acestoraspecte sunt numeroase. DepildS, acfiuneade purificarepe care o tealizeazd Marea PutereCosmicATripura Bhaircviimplice manifestarea aspectuluiei de

Salvatoare, deoarece este ea ceacareii salveazipe cei careo adora cu devotiunegi sinceritatedetoate gi suferintele "presiunile" karma-icenegative. Din punctdevedere etimologic, numelede Bhairaviprovinedin imbinareaa hei grupede litere,cu o semanticaprecisA: bha,caresimbolizeazd actul mentinerii,al sustinerii(in sensulcontinuitEtii) (bharana);ra, caresemnificd ramana,adicaactivitatea divinAcreatoare; va,care $i provinedela cuvantul vamanadin limba sanscritA, ceserefer6la relaxareasau incetareauneianumite activiteti-Prin urmare, Trip uI a Bh ai rcv i r epr ezinlA (sau in ansambluputerea shaktr') extraordinarda lui DumnezeuTatdl a crea,de de asustinesito ati de a retragesaudishuge Manifestarea, spredeosbire de zeiiguvernatoriai

giin . asemenea, cazulMarii PuteriCosmiceKafi,insa Tripura Bhairavi,semnlfici, mai ales(giin mod specific), aspectulteribilalDivinului, Cu altecuvinte,ea semnificS uluitoarea,colosala, Shiva- Distrugdtorulsaucel inegalabilagiteribila Luifo4S careresoarbe Crealia). T pura Bhairavi imbinAin moddivin armonros doueaspect

panteonului hindus (Brahma, Vishnu,Shival, careau suveranitatea doar asupraunuia din aceste aspectealeDivinititii (Brahmafiind Creatorul, yishnu-Mentinatorul,iar

fundamentaleceexistdin Manifestare care,de5iapar ca fiind relativantagonice, elenu seexcludreciproc. Acesteaspecte refer6la se pline de frumusetea strelucireSila actiunea teribilSin Creafie.Aceastd corelareperfectda unor atributedivinefundamentale afostprecizaE,de

sauenergie(Sha/<tr') de actiunecaredistrugeSi elimind totceeac streu 9i impur, caretransformd(in sensevolutiv)diferiteletipuri de manifesteriSicare totodatAreprezintaun fel de "innoirc" (precumo veritabiE "renagteredin cenu56") sublimarea 9i aspectelorinCreafie.

nr.40
Aqadar,Marea Putere Co smicl Ti pu ra B hai ravi reprezintaputerea transformatoare cAldurii a sauradiatieiteribilea focului care,dintr-un subtil(te;as) anumit punctde vedere, reprezintaputereasau energiaesentiali in Manifestare. unei mamecareifiapar; copiiiimpotrivao c6rei amenintAriexterioare. Dinb-o alia perspective, care secoreleazA aspectele cu foarte subtileale Creafieilui Dumnezeu, Tr ipu m B h ai ra vi reprezintaPutereaSupremE a Vorbirii, a cerei natura profund6 (in conformitatecu traditia tantrici hinduse)este Astfel,ea focul (tejas). reprezinteCuvantulsau Logosuldivinin formasa nemanifestatS, energie ca divinAtranscendenEgi perfectpuri.

Ne rrroteieaz6de inffuentdle nefaste

In marealor majoritate, fiinteleuman resimt actiuneaacestei extraordinarefo4e Sienergll divineca pe un aspectteribil, inf ricog6tor, mai alespentru provoacl in mod faphrlcd ea gradatsauuneori chlarin mod fulgeritor "arderea"qi distrugerea tuturor limitdrilor, pre.iudecdtilor, conceptiiloreronateSi iluziilorexistentei lor individuale. A,5adupicum am precizat anterior,aceasta manifestare teribildestetotdeauna directionataatAtspre distrugerea impuritalilor fiintei (pediferiteleei nivele de manifestare), c6t9i spre eliminareafoielor$i infl uenlelor negativecare progresul tlnd sAblocheze spiritualal aspirantului.Degi energiateribil6a lui Tnpura Bha iravi esle poate greu de suportatpentru multi oameni,cu toatacestea actiuneaei specificaeste imperiosnecesarA atat pentrua neproteiade tnfluentelnefaste, Si cat pentrua neghida pe calea O spiritualitAtii. reprezentare analogic6elowentA a actiuniiteribilea Marii Pute Co srnice Tri p ura B h ai raviin Manifstar esteceacarese concretizeaz6 uneori in furia unei femeisauchiar, mai specific, acfiunea in prompta, fermisi furioas5a

Este flacdra Constiintei Divine

ln anuirite teite tantrice, energiedivini aceastE fundamentalaesteasociata careeste unei"sebii" capabilasainlEtureorice opozilie sau manifstare negativa,f iind atat suprema lumine divinS,cet gi puterea extraordinaraa "radiatiei" focului (caldura), adica - intro sugestivA totodatSsubtilA Si lranspunereanalogic6Ti p urc Bha i mvi rcpr ezinta insagiflacaracongtiintei (chr:d-agn4, dumnezeieSti caresmnific6Adeverul Suprem. Un alt elementinifiatic important, care neofera o viziunesubtilemai ampl6 asuprafuncfiilorpecare Ti pu ra Bha i ravile arein Manifestar, esteacelace mareazite(in aspectulei profund radiant,de foc subtil (fejas)) esleguvernatoarea realitSlilorsubtilegiesenfiale cedefinescatetclecinci elenente I m ah a bh u tal din Creatie,cat giperceptia senzorialdprinintermediul celor cinciorgane de simf (i nd riyal. Acesterealit f subtilsenumesctanmatra Si,prin intermediullor, Triou ra Bhairavi conferd

Yanfa Marii Puteri Cosmice Tn'p ura Bhabavi

nr,40
puteregi energiespecificA actiunii manifestArii 9i elementelor simturilor. !i Pede altd parte, Marea PutereCosmicd Tnpura Bhar'ravi mai estecunoscuta adicdZeitacare SicaDurga, salveaza fiintaumani din toatesituafiile dificile. cele in mai multe din reprezntSrile sale.Durga este'infAtiQat6 cilirind un leucare,dupd cum se5tie, este simbolal un foculuigi energiei al solare. Avand o atitudineteribilAgi amenintAtoare, ea manuieSt dexteritate cu armele eide lumini divinA pentru a distrugetoti demoniigitoate fo4ele negative careiltulburipe gi adoratoruleisincer devotat.Prin urmare, eail ajutApeacestasa depd5easci succesorice cu boalA,tristete,suferint; ii chiarsAinvingS moartea. Putemremarca. de asemenea, stransaleg;turd o care existeinlde Tr ip ura Bhairavi5i Tara(caremai estenumitA$iSalvatoarea), ambelereprezent6nd (vak), Cuvdntulsau Logosul darin aspectediferiteale sale Asdel,in timp ce Tara "logosul semnifica iluminator" (pashyantivak) (cualtecuvinte, energia divinafonematic;ce reveleazd ilumineazd), sau T pura Bhairaviindicd logosulsuprem(paravak). careestenemanifestat. Am puteaspunedecici"logosul iluminator", celmaiinalt la nivelal sdu,setransformdin qiin luminadivindsupremd "cAldura" congtiintei infinite a luiDumnezeu Tatal. Observaf estevalabildinsi ia giin sensinvers, afirmand c; primordial logosul nemanifestat(careo simbolizeazap e Tr ip ura Bhairavr') capdtdin mod gradat 'formd"prin intermediulactiunii lui ?ara

Amplifici
asDlratra

spirituali
FormateribilS energiei a divinesemanifestainfiinta umanAmaiales urmarea ca "dldur iadorflcarc tanslorm\" (tapasl .in forma sasuperioari de expresie,lapassemnifica aceaaspiratiefreneticace consumi5i"arde"toate atagamentele dorinlele Si secundare, iluzorii, fiintei ale umane.Acestaspectpoatefi infeles maibinedacd nevom amintica, atuncicand sunlemcu adevirat interesatide unanumit viata, focalizam aspectin ne in mod naturalgi aproapein totalitatein aceadirectie, pierzAndastfelinteresul pentru celelalte"tentatii" ale lumii Prin analogie,fapasul reprezintA tocmaiaceast; forma de interesreal,total Si profundainviata absorbtia spirituald, ceea areca ce urmare lipsacelorlaltetipuri dedorint. AceastAactiune specificdatapaeului determiniaparifia"cdldurii" ce estegeneratddefoda ascezei aspiratiei,carene Si determin;seeliminim din viata noastratotceeace nu estecu adevArat necesar pentru evoluliaspirituali. ln aceastilormdde manifestare sa, Tripura a Bhairayieste mod special in adoratA deaceia care urmeazi caleacunoagterii yoga). discriminative(7nana Ca urmare fireascaa actiunii ei divineprotectoare,Marea Puterc CosmicA Tripura Bhairaviconferi (afunci candesteinvocat;cu fervoare)putereadeplini de control asuprasimturilor, gi emo[iilor a gdndurilor.

ajutand, deasemenea, aspirantulsA ducelabun sfargit diferitelsaleactiuni careimplicaunanumittipde (cumar fi poshll ascezA negru,iurdmantul tacerii (mauna),meditaliain izolare etc.).De aceea, traditia intelepciuniitantriceii pe sfAtuieste aspirantiila spiritualitateca,de fiecar

datd c6nd sevor confrunta cu diferiteobstacolesaualte greut6tiinperioada tapae uluipecare gil-aupropus,sa invoceplini de sinceritateSi incredereajutorul divin al MariiPuteri Cosmice Tripura Bhairavi, care alunci lvadEruigrafia ei salvatoar. (vaurma)

nr.40

zl+v'F N A[ tsUNA PRTNYo

Amdescoperitin mine dorulde Dumnezeu
"Venireameala cursuldeyogacondusdeprof. yogaGregorianBivolarua fostpntru mineca gicum agfideschis fereastriasufletului,prin carepriveamcu uimire,giagfi o inceputsArespiraerulcuratalprezenfeilui Dumnezeu. pe lntr-adevir,experienfele carele-amtrdit (p6nEacum)frecvent6nd acestcurs,nr'au ghidatin explorarea universului interiorSiexterior,iar revelatiile avutemiau ar6tatcat de miste os esteDumnezeu. plinidehardivin, carem; uimeauqi ma Am v5zutcAexistA oameni remarcabili, fascinau modulin careabordaueiviata.A,!ac6 am urmaritsi le urmezexemplulgi cu sAfiu cat maiaten6 la lectiilepecareviatamile ofer6.$i, sprenoroculmeu, cursulde precumgiincredereacA yogaimi da anumitecheicucaresadepasesc uneleblocaje, mult maiconstientedeimportanta totuleposibil,dacaestepermis.Am devenitasdel precumgidelegiledivinecel integrAriimelein cicluluniversalal manifestArii, guverneaza. relafiilecu oameniicu careintractionam Am urmdrit,de asemenea, s6-miarmonizez caut'scAnteia"divinacares5Hlluiesteinfiecare.Spreexemplu,am reuSitsa-mi SisA infelegdin cein ce mai mult pErtnfil, imbunitilindu-rni asdelrelatiilecuei Mi-amreformulatsistemul devaloricaresi md ghideze maidepartesicautsEintalnesc momntedeimplinire,pentru ci am realizatci am maimultde lucru cu cetmai des minedec6tcuceilal{i. ...$iastfel, clipdde clipS,am descope tin mineun imperiosdorde Dumnezeu." Mihaela O., anW 11oga, BucueSt

Am realizat pentru prima oard rugdciunea neintrerupti de 24 de ore

pe "MultumescpentsuminunateledezvSluiri carenile oferitiin fiecnreaparitiea "YogaMagazin". revistei Mulfumesc, asemenea, de maestruluimeu Gregorian Bivolaru,carem-aajutat,prin prezentarca cadrulrevisteia in articolului"ln 24de ore de rugAciune neinteruptd primestiintotdeauna r6spuns",in sensul in urma citirii cA, aceshriarticol, reuSitsA mobilizezgi, datade29 decembrieam realizatpentu am ma in prima oara aceasti rugaciune. simtitpe parcursulcelor24 de ore in unele Am momnteo dinamizare foarteintensE centruluisubtilde fo(d AnahalaChakra, a insotitdde ostaredeiubirefiri obiect.Mi-avenitin minte melodiaexemplificatoare a prin miracoldivin9iam tr5ito starde aspiratiecetreDumnzeu steriid liberare comparabilE ceatr5iti la respectiva cu exemplificare. inlelespe parcursulcelor24 Am de orede rugiciune neinberuptEafirmatialui lisus:"Celce M-atrimis estecu Mine. Nu M-a ldsatsingur." Credca aceastacomuniune DumnezeuTataleste ceeace ne cu dorim cu tofii celmai mult. Cuvintele potspune prea mult,ci numaitraireaefectiva nu de fiecarein parte-prin realizarea rug6ciuniineinberuptede 24 de orepoatefi edificatoare." Fdldceznu $tefan Clprian, Pagcanl,jud.Ia+l

nr 40

'Dumnezeu acdoneazatalnlc inilprinnol"

utilizateinastfelde situatii. Imediatdupi aceeaamsimtit clargiprecisGratia DivinA caresecobora.AsHelam ' Pedatade4 ianuarie2003 hotEratsAlbinecuvantez, iar mAaflamin Bragov, r5spunsul afostextremde impreund iubitama,Ei cu conduceamcatevapersoane puternicaiclar.Binintels, generalS, spreliniqtea lapatinoarul amnajat la persoanarespectiva poaleleTampei.Negtiinds; Si-a revenit.chiar dacderainca patinez. preferatsa am ma de urc pe o terasS apropiere, prea pulin congtientA cele din petrecute. remarcat Am de undeDuteam savadtot s patinoarul. EraoatmosferA corpulastalcum exbem de plicuta girlaxanti "resorbea"incorpulfizic. dupd careamremarcatclar sErbitorilor.Ora - specificd faptulci celedoudcorpuri de patinatera pe sfargite Sici reintrauin rezonanta. Un putinicareaumairdmaspe lucrucaremeritesubliniat gheatdsavantaumaicu estefaptulcaam simtitclarsi vitez5,lucru cegi-lputeau fira urmEde indoialaca, permitepentru ca erau mai datoritAGratieiDivine, putini,AdmirandaceasG corpurileastralsifizics-au priveligte observat, un am la unificatintr-ocu totul alta momentdat, coada cu mabice, sicums-ar ca fi ochiului,cum in dreapta nEscuta douaoara,Stareapi patinoaruluiun tandrs-a caram simtit-oin acel impiedicatqiincSdere ea momentm-aurmerit multe lovitcucapulde marginea zile,lafeldevie de fiecare terenuluiamenajat,careera destuldedur.$ocula fostat6t dat6.DupAceau reusitsAil ridicepentru a-lducela d puternic,inc6tgi-apierdut ambulanfi (chemaseri congtiinta. Auvenit imediat salvarea), rasufl linigtit am at doitinericaresevedeaca simfind ostare bucurie de erau prgAtiI pentruaga pentru faphrlci am fostla ceva.Din cAteam inlelesdin momentu|potrivitin locul strigdte. nevoid era DacE nua$firEmas pentru a-l potrivit. respiratieartificialS pe terasa, maivedeam nu readuce laviafS. accidentul, daci eram maijos ln acea secundEam in[eles sauin altlocnu maivedeam faptulcAtanArulaccidentat celepetrecute nu puteamsa 9i eraposibil safipdrdsitdeia observcorpul ashal.DupS planul fizic.Am observat repetandin memorie prin intermediul aceea, dupi aceea. zona, loculsimomentulde simfurilorsubtile, corpul timpin cares-apetrecuttotul, astralal Dersoaneiincauza. am remarcatca oriunde picioardeasupra Stdteain altundeva agfi fost,nu agfi corpuluifizic. caun Era putut facenestingheril nonSorcleoanume pentru cApe binecuvantarea, consistentA aveaculoarea Si pecareram nu mar rcrasa alburie. pututintrain Am rdmEsese nimeni. lucru Un rezonantA cuntitatea deosebit estefaptulci. foarte respectivd o simteam Si putin timpinainte de exhem dedebusolatSaccident,EngA minepe nefiindco-ngtientd ce se de terasaera o familiecu un petrecea. acelagitimpam In remarcatfaptulcA,prin legea copilsidiscutaudespre accidenhrld magine carea in persoand karmaei, aceastd decedatunziarist. cateva L-a nu trebuieincdsaparAseascd secunde dupaceau terminat planulfizicaiam renuntatla nici nu au apucat ideeameade a folositehnicile de povestit, pe cunoscute yoghinicepot fi si coboare scArigitandrul de

desprecarevorbeam giavut a accidentulpepatinoar. Sincronicitatea fAcutca a t6nirulsi seloveascala cap exactin zonacefei,totinlocul in caream aflatulteriorcEs-a lovitgi ziarisfulcare decedat a inaccidentuldemagini. pe Revenind celepetrecute la patinoar,pot afirmace Gralia DivinAeamanifestatSia doua oar6,insSdedata aceasta gtiamexactdince nu cauz6. T6nirulcare a suferit accidentuI fosttransportat a principalSpentru in clSdirea a-lduce cdtre ambulanliginu maiputeams6ilobserv,insd Ia un moment datam simtit clarnevoiade a-lbinecuv6nta a douaoarA,ceeaceam gi fAcut.De dataaceastastarea de Gratiea fostdeosebit;9i am ramasexbem de uluitde puterea Sifo4a pe car o slm[eam. Uimitfiinddesituatie, am urmarit sApovestesc ulterior pe cleptrecute patinoargi iubiteimele.Marea fost uimirea candam auzitcAnu gtianimic despreceea petrecut, insi aveala rAndul ei o poveste caremi-arevelat motivulpntrucares-a manifestatGratia Divinagia douaoari." ZdyM., an){IIwga, Bucuregd "Eram in salade agteptare a patinoarului9iurma sEintru gieuin seriaurmatoare pentruapatina. Mdaflampe banc6giobservamatmosfera del6ngi mine.Eramintr-un felingdndurati pentru ci nu intelegeam decenuam pentru a-miface rAmasacasd practicaspiritualS, m-am ii lSsatoarecum luat6pe susde dorinfa prietenilorde a mergela patinoar Eram gimE destuldesup6rat6 intrebam,de fapt,cecauteu acolo. Laun momentdatinsd am simtitnevoiasdmEridicin picioaredintr-unimpuls interiorcagicum cinevami-ar fispus"Ridica{e!"Fiindin picioaream simtitcum un val

prin deenergieserevarsa minepermanentSi radiain jurulmeupe o distanta mare, ca si cum ar ficuprins intreagazonaa patinoarului. Urmdrindsdinteleg gende ce energie sedeclanga. am remarcatinstantaneu era cd vorba deGrata Divina.$i atunciam intelescEera necesarsE acoloin acel fiu moment intr-ostarede deschidere citre Dumnezeu. mi-amzis:' Doamne, inseamnacA aceqtioameni meritaGratiaTa" Siamlasat Gratia DivinAsAsemanifest prin mine. DupAcestareas-a maidiminuat, simtit am pe nevoiasAma reagez banc6 grupde 5iamobservatun tinri caretocmaiveneaude pe patinoarsi am avut senzatia inconiuraupe ca cineva.Am remarcatfaphrlca au aSezat tanar p banceSi un am awtsentimentulcA fi ar p;titceva la picior, negtiind de fapt ces-apetrecutcu el (aceasta persoanaf iind cel careasuferitaccidentul) Dupaaceea,maitarziu, discutandceleptrecuteam aflatdela iubitulmeudespre accidentSi realizatfaptu| am cAstareadeGratie DivinApe careamsimtit-os-a manifestat Dentruacea fiinl5." MlrelaV., anXI pga, Bucuregti CorelAnd nonentele de ttmp baneanfrant

blneuuenbrca flprtntublb meagatan'f' bcmfa DMnAamremaratdde oln&eau.Afa'-darpentu anSndolh$ul ciDumnezeu prtn a dorft sesrmarrltette andndolpentualsugrcpe da&enbtprlnenagla Gmpel$le. Ddoc ln6n plttor, toanal h dua aceea, halnte dea netge h padtlpEr,amhcutlmveutrt mdlbfla"Dumneeudetn nol i acltonezd t',hrtcrn$ prlnnol',

nr.40

KnrsHNA
ESTE MIRELEMEU
deElena Godeanu

N rRABror
oanenl,imbitaFtri "O, cu nectarul lublrll dvlne. StaStn preaJrnacelor vlrtuogt. Lirafllaopartem6nla atagamentul licomta, m6n&la; indepirtag{e pentru totdeauna dn congdtntavoarffi. SlullglpeDumnezeu, lubtp-Lpe Dumnczeu. lllzol'ua$vl in ctrlluclrea ortftoare a dragodel Sale.-

Mira esteconsiderati a fi o incarnare a iubiteizeuluiKrishna, Radha.Sa niscutin anul 1499 intr-un sdtucnumit Kurkhi, in Rajasthan, regiunea Indiei. P6rintii ei (familia Ranthor din o Merta) erau cunoscufi drept adoratori credinciogi ai zului Vishnu. Mira Bai a fost educati sub influenfa Vaishnava, conform cdreia Vishnu este ipostaziat in cea de-a opta incarnarea sa,zeull(rishna. Ln varstade patru ani a asistat o cdsdtorie cerei procesiune la a sedesligurachiarin fala caseisale.Mireleera un bdrbat foarte frumos.VizAndul, Mira a intrebat-ocu inocentape mama eir "Cine este mirele meu?", iar aceasta,mai in glumA, mai in srios, i-a alaht statuia lui Krishna gi i-a spus: "lubita mea Mira, zeul Kfishna - cel pe careilvezi reprezentatin aceasti statuie- estemirele tdu." Copila a inceput din acea clipa sa adorereprezenlatea zeului ,,cu o mie de iubite". Petrecea ore in Sir vorbindu-i lui Krishna, ado16ndu-i imagina, nici nedsp64indu-se mAcarin timpd somnului de prefioasa statuete.Dansa in jurul ei gi ii canta imnud tulburdtoare de iubire,ating6ndadeseoristariextatice.

,,Aici este El, Celcare mi-afuratinima"

Cand Mira a ajuns la varsta mAritigului,tatel ei i-a stabilit cdsitoria cu regeleRanaKumbhadin Chitore.Casofe, Mira a fost foarte supusaSi asculEtoare.Ea indeplinea fSra nici o rezerva poruncile sotului s6u. ins6 in fiecare zi, dup5 ce indatoririle casei se sfargeau,fugea la templul lui Krishna, plini de dor 9i dragoste. unde incepeasd cdnte si sa danseze Atunci Krishna prindea viata, imbr6fgdndo, vorbindu-i sau

or. ilo fermec6ndo cu sunehrlmaglcal flautuluisdu.Mama lui Rana Kumbha, precum gi celelaltefemei ale casei nu agreau calea pe care Mira pegise;ele ili doreau sA o convingdsi o adore pe zeila Durga. Dar Mira lea spus, 'Mi-am oferit deiaviata iubitului meu, Krishna". Ele au inceputatuncisAconspireimpotrivaei,def6im6nd-o. L-au anunlat pe Rana Kumbha ci Mira are in secretun amant, ce au v6zut-o in templu cu acesta, ce prin comportamenfuleiMira a aduso mare insultareputaFei familiei Rana. Din fericire,o apropiati a Mirei l-a oprlt pe Rana Kumbha sI facl ceva ncugetat,vorbindu-i despre credinla Si starea de dvotiune a Mirei fali de Krishna. La l5sarea serii, Rana Kumbha a mers Ia templu.Auzindo pe Miravorbind, vazando dannd gi centand, a intrebat-o: ,,Mira, cu cine vorbegttacum? AratS-mll pe amantul tdu". Ea a rispuns: "Aici esteEl Domnulmeu - Krishna,Celcaremi-afuratinima".

,,Voidansain fa{a Celui ce mi-a fermecat Congtiinta. DansSndgidansind firi oprire, imivoiincanta lubitul. iivoi simg prezenta imbdtAtoare alituride mine. Voi prinde la glezne clopo{ei care imi vor striga dragostea. Voi purta ghirlanda care poarti amprenta Prezenfei sale. Lumea poate sdvorbeasci la nesf6rgit, Dar euvoi merge gi mi voi ageza in patul Preaiubitului meu. Eu, Mira, mivoi dizolva in strilucirea dragostei Lui. "

lubirea a preschimbat otrava in nectar

lns6 Rana Kumbha nu a fost convinsSi a conunuat sa punS la incercaredevotiuneaMirei. inbo zi, i-a bimis intr-un cog o cobri cu mesaiul c6 acolo se afl6 o ghirfandd de flori pentru Krishna. Dup6 ce a rcalizal baia ritualicd, Mira s-a alezat pentru rugAciune. A qi invocatprezentalui Krishna,dupd carea deschiscogul a gisitintr-adev6ro statueti cu Krishnagio ghirland6de flori. Altldata, Rana ia trimis o cupS cu otravd cu mesajul cl aceasta contine nectar. Mira a oferit-o lui Krishna ca ofrand5 9i apoi a biut-o. Penbu ea a fost un adevdrat nectar. Inb-o alta zi, se spune c6 Rana a tsimis Mirei un pat de cuie pe care aceastasAdoarmtr.Dupi rug5ciune, Mira s-a agezatpe patul de cule, dar instantaneu cuiele s-au transformat in petale de trandafir.

Singur Dumn ezeu este eterrn

Mira avea un mare respectgi o mare veneratiepnbu ascetii lndiei, sadhu-qii. FAri sA o intereeze pdrerea lumii, ea vorbea adeseori cu ei qi ii considera drept adevanF sfinti. Familia inse ii cerea sa renunle la toate acesteprietenii scandaloase. a cerut atunci sfatul Ea unui sf6nt,TulsidasJi, carei-aspus: autenticite "Maegtrii in\rati ci singura lubirea lui Dumnezeu este unic6 gi nepleritoare.ce apropiereade Dumnezeuare cea mai mare importantE,cA in resttohrl estesupusschimberii, tohrl estetrecator." lntr-o zi, un muziciancelebru,Akbar a venit deghizatla Chitore pentru a auzi car ecele devotionale gi inspiratoare ale Mirei, devenite cunoscute pentru frumuse{ealor. A intrat in templu $i a ascultatimnurile de adorafie ale Mirei, iar sufletul slu a fost profund migcat de ceea ce auzistr'.lnainte a pleca, a atins de

,,Am aruncatbijuteriile de perle 9i coral 9i m-am infiguratintr-o ghirlandi de flori silbaticeCulacrimile mele, am udatfloarea dragostei pe care o sidisem in inimi. Acum floarea a crescut, iarparfu mul ei se rispdndegte pretutindeni dind nagtere fructelor binecuv6ntirii, beatitudinii 9i preafericirii. "

nr . 40

,,Oh! Suntimbitati de iubire! Nimeni nu-mi cunoagte suferinfa. Odihna mea estedincolo de moarte. Cum a9 puteadormi? Patul nup!ial al Iubitului meu mi agteapti in mandala paradisului. Cum si ajung acolo? Atinsi de durere, am ales calea pelerinilor. Niciun vraci nu mi poatevindeca. O, Doamne, suferinta Mirei va fi risipiti doar cind vraciul va fi Preaiubitul inimii sale."

picioarelesfinteale Mirei gia agezatinfatastatuiilui Krishnao ofrandd.Cdnd Rana Kumbha a aflat despre aceasta. s-a infuriat. Eli-a spusMireir ,,MergigiaruncA-teinrau. Niciodati sanu-timaiareu fatalumii.Miai dezonoratfamilia", Mira a dat ascultare cuvintelorsotuluiei. Ea a plecatspr rau, gia dar pe drum,cantand numelelui Krishna. intratin extaz a inceputsEcante$isd danseze. Atunci Krishnaa aparutin fata ei ii i-a spusrIubita mea,viata ta cu acestsot s-aterminat. Elti libera. Egti a Mea. Mergi la templul lui Vajrc din Brindavan Caut6-mi acolo, iubita mea." Mira a dat ascultarechemarii divine. A inceput pelerinajulspre Brindavan.Dupd un drum lung gi greu. a ajuns la destinatieSi a g6sit ceea ce c6uta Krishnais.a revelat. Eiin acelmomentea a atinseliberarea spirituald.A devenitrepedecunoscuta,iarloculin carese afla a devenitlocde pelerinaj Chiarfamilia saavenitse ovada. iar RanaKumbhagi-acerutiertarepentru gregelilesale dintrecut. Mira s-aprosternatimediatin fatasotuluiei. intr-o zi, Mira a dorit sd aducd o ofrandi lui Jiva Gosain, conducitorul Vaishnava-ilor Brindavan.insi acestaa din refuzatsao vadd,trimitand vorbi cA nu permite prezentanici uni femeiin preajma sa.Atunci Mira Bai a raspuns,"Orice om esle Prakriti (energie) Doar Krishna este Purusha (Con5tiinli) Am venit azi numai pentru a Sti daca exista un PurushaaEturi de Krishna in Brindavan". Ralizandca Mira esteo femeiesfant; qiintelegandmesaiulei, Jiva Gosain i s-a inchinat. Faimaei s-arAspanditin toata lndia. Devo(iuneasa falE de lubitul ei Krishna era exemplarE.Mira se afla intr-o continu; comuniunecu Dumnezeu Aveaviziuneafrumusetii pentru ea.totulera Dumnezeu. c05mice; C6nteceleMirei au inspirat o mare iubire de Dumnezeu. o credinli fermi gimult curajcautdtorilorspirituali.

,,Am gisit, da, am gisitfericirea cuprinsiin nestemata Numelui siu. Maestrul meu preaiubit mi-a oferit un cadou neprefuit. Cu inima plini de dragoste, l-am acceptat. Am aflatceciutasem de-a lungul nenumiratelor mele vieti; am pierdut aceasti intreagi lume. Strilucirea nestematei nimeni nu poate sd o finidoarpentru el, nimeni nu poate sd o fure, Zidupdzi eacreEtegi rupe orice zdgazrti. in corabia adevirului, condusi de Preaiubitul meu, am venitin oceanul existentei. "

nr.40

SHr.N,teA,LA neelX ESTE

deMonlcaDascilu

RecereSHnN,teALEt
ESTE RECEIE

PleuerEr NoAsrRE
contlnrlaredlnnr.tOalrevlstd"YogaMagadn'
origineainformafiilorsalese aflE probabil in anumite texte ln sacreorientale, schimb un Ossendowskyera om de qbint6,militarqipolitician(a fostinginerdemine, profesor universitar chimie,aiagat de militarin ExtemulO ent etc.).Putin preocupatde aspecte filosofice sau a esoterice,Ossendowslgr cdetoritin AsiaCentraE fugind din Siberiain 1920, cautatf iind de Armata Ro9ie. Toateinformafiilep'ecareel le relateazE aflatdela lea oamenisimplisaucElug5rilui odatAcuriozitatea fiind stdrniti deceeaceel numea tainelor",acAutatsS "taina afle cat mai multe detalii despreRegele Shambalei. De altfel,Ossendowskyeste primulautorcaresereferdla Regele Shambaleicu titulaturade,,Regele Lumii", preluat6gide Reni Gunon inb-un excelentsfudiu denumitchiar "Regele Lumii", ap6rutin 1927 (lucrarebadusagiin limba romAni). DegiGudnonexplic5faptuI cdtitulaturade,,Rege al Lumii" esteimproprie pentru pe aJdesemna Regele deoarecein Shambalei, acceptiuneasa mai ca riguroasA seaplic5mai ea degrabdluiManu, guvernatorul cicluluicosmic actualtotugi,in mod paradoxal,dupdaparifia studiuluisiu, denumireade al Lumii" adevenit "Rege uzualS. $itotin mod paradoxal,lucrarealui Gudnon a fostconsideratE de atunciprincipalalucrarede referinl6in acestdomeniu, iar ce4iblui Nicholas Roerich, ap6rutedupi 1929 in StateleUnite,autrecut practic neobservate,de5i contin multmaimulte informa[i referitoare la Regele Shambalei, culese de Roe chincincianide cAHtorieprin AsiaCentral6, Lui Gudnonii revine indiscutabil merituldea fi prezentat sintetic Ai argumentat, contexfuI in spiritullitagi planetare, existenlaindubitabilaa unui misterios centruinitiatic planetarcareguverneaza destineleomenirii, Saint-Yvesd'Alveydre nu explicitsursele dezvEluie despre informafiilor revelate Shambala(pentucare folosegtedenumirea de

in Occident,primelereferiri explicitela Regele Shambalei lui aparin scrierile Louis Jacolliot,autor controversat giconsiderat,,neserios" deopovivEdecritici$ide esoterigti, datoritAfaptuluici nu igiargumentaconsistent afirmafiile.A apirut apoi,in postumEa lui 1910,lucrarea Saint-Yves d'Alveydre. de ,,Mission I'lndeen Europe" (MisiuneaIndieiin Europa)care,inciuda autoritaFiindomeniua autoruluisiu, a fostla 16ndul ei foartecontroversatd in epoc6,datoriti revelaliilor pecarele f6cea bulversante desprexistenta unui centru initiaticplanetar.Lucrarealui Saint-Yvesseincadreazi nu

'int6mplStorin 16ndul misterioaselor,,cA4i blestemate" alecdror exemplare fostin marea au majoritate distruse, urmArindu-se desigur ocultarea anumitorrevelatii foarteimportante esoterice pentru omenire.Aurmat dupdaceea,in1924,cartea lui FerdinandOssendowsky, oamenigizei" ,,Animale, (publicati giin limba romanA), carecontinea, la 16ndulei, multeinformafii foarteasemandtoarecu revelatiile fecutede SaintYvesdespreShambalagi Regeleei. Daci Saint-Yvesera un ocultistcelebru, asociatcu gi teosofica, miscarea

nr. 40
tehnice dispozitive arhetipurilor celor practiciascetice, douAsprezece alambicate, semne puteriparanormale, ritualuri zodiacale. Suveranul Pontif mistice- toateseimbin5intrpoaterealrza oricand, la un mod fascinantinviziunile vointa, miracolulde aprinde a acestui esoterist. spontan flacdra sacride pe O altaasociere remarcabil6 precum altar. AaronSi pe careo faceSaint-Yves este succesorii Tiarasa sdi(ca aceea dintresuveranitate alcdturtd 5apte din coroane funcfiedeguvernare)9i suprapuse impodobitd cu 9i conducerea religioase: asHel, hieroglife sacre simbolizeazi elilnumegtepe Regele planuri celegapte ale Shambalei,,Suveran Pontif". manifestirii. gapte cele Brahatmah,traducAnd niveluripe carecoboarisau Agartha,darestefiri dnumireprin: ,,Cel aceaste ascensioneazd letele suf indoiali vorbade acelagi caresuslinesufletele a fi spre travers6nd Splendorile lucru).Segtiecd ela avut incomuniunecuSpiritullui divine legaturicu migcarea teosofica DumnezeuTatSl". mi-a Daracestinalt sacerdot giapropiatiisaiau dezvaluit lati un fragmentdincartea apArut chiarmaimaretatunci faph.rlcielstipAnea lui Saint-Yves il descrie care c6nd. dezbric6nd veqmintele dedublarea ashald,ceeace pe Regele Shambalei' ceremoniale. indepArtand poateexplicaintr-adever cum puterii. exceptia celormaiman toate semnle toat ,,Cu a putut afla anumiteaspecte initiati. nimeninu a v5zut ornamentele bijuteriile, a 9i extrem de ocultate chiar giin vreodata ipulSuveran i ch ulu intratsingur criptasacriin in Orient. Dincolode PontifToluEi. ocazia cu careseaflimorm6ntul gi considerafiile treoriile predecesorului oferinduanumitor ceremonli sau. personalealeautorului, excep{ionale. exemplu de Ia i-seingerulur Mo(riin cartea,,Missiond'lnde" ' ceadelaJaggrenat. a el umilin[a absolutS sa conline numeroas lntr-un alt pasaj,Saint-Yvesil ap5rutinfatatuturorcelor informatiiautentice chiar !i prezenti. inveEmantatintr-un numegtepe Regele anum iterevelatiiprofetice Prinpl Mo(ii, pe costum splendid. c6lare un Shambalei exceptionale. Prinhe altele, El deoarece a invins moartea elefant intreaga alb sa Saint-Yvesd'Alveydre ne Aparitii similarealeRegelui fipturi, delacapgip6n5la prezinti Shambala pe un ca gi Shambalei suntrelatate de picioare. radiao luminE cntruinitiaticsbucturat Ossendowsky:.in strelucitoare orbitoare. il Ferdinand care dupi o ierarhieesoterica inconjura scanteieri cu timpulsi rb;torilorsolemne precisa, naturAsobrA, de mirifice TrAs;turile chipului ceaveau dreptcadruvechea profund religioasd. El s;u nu puteau percepute fi form; de budism Siam in asociazA, intr-un mod am (Thailanda) India, distinct. cauza din Regele 9i puteaspunea chiar nurneroaselor diamante care Lumiia apdrutdecinciori El revolulionarpentru ideile iiimpodobeau liara seaflaintr-un magnilrc car epocii,religiacu gtiinta, reflect6nd luminasoarelui trasdeelefan{i albi prezentand aiat bibliotecile precum niqte focuri impodobi[icu cupretre aur. inimaginabildevasteale prelioase cu stofedeosebit qi ceremonial lui al Costumul acesfu cenbu religios, i care Brahatmah impodobit este de fine:purtao mantie alb; i tezaurizeaze intragaistorie, cusimbolurile fundamentale pecapavea mitrA(tiara) o intelepciuneii gtiintd alegtiintei sacre rauride careseafh Ia roqie careatarnau de planetara, precumSianumite baza organizarii ierarhice a diamante care-i ascundeau experimente ltiintif ice poporul Agarthei Astfel,diferitele sale chipul. BinecuvAnta realizate Shambala, in dintre veiminte suntinsemnate cu cu un mdrdeaurpe carese careuneleseamdn6uluitor grupedeliter magice aflaunmiel Orblri5i de multcu ingineriagenetici. vederea, ntra-el PepieptulsAu recipdtau surzii lma Aparatedezbor,surse pietre pretioase inf str;lucesc auzeau, lrmiiincepeau sA necunoscute energie, de meargd. mortiise ridicau simbolice. consacrate tar A din mormAnt. maifost vizut la sf6 r5itulsecolului al XVIII-lea Erdeni-Dzu. la apoi a vizitatvechile manAstiri din Sakkia(inTibetulde Ves0qi NarabanchiKure (in Mongolia). BuddhacelViu (conducdtorul Mongoliei) 9i TashiLama primitdela el au litere un mesajscriscu pe necunoscute tibli{e de aur Nimeninuputea acele citi semne.'ins5 Tashi Lama. pus intrand tmplu,9i-a in p tablita capsiainceputsd seroage. Datorit6 rugAciunii sale. Regelui Lumii 96ndurile lui au patrunsinmintea qi. far6sdfi cititinscriptiile qi enigmatice, i-ainteles el jndeplinitmesajul" In acestcontext,meritasa mentionemii un eveniment relatatinh-un remaracabil jurnal de c6lEtorte lui al NicholasRoerich,publicat subtitlul,,HeartofAsia" (lnimaAsiei),in 1929.in lor, cursulcSl6toriei Rorich gipabu dintreinsotitoriisei au fostcu totii martorii unei aparitiidenaturS paranormalS, carepoatefi explicaE fiep n interferenta cu planulsubtileteric care in existi lumeaShambalei, ie f prin manifestarea a exceptionala unui inalt prelatdin Shambalainplanul fizic,ca o manifestare de gratiedivin6-EvenimentuI s-a produsin apropierede mAnastirea tibetandGhum. cu Cei cincisedeplasau pe maSina un drumingustgi au tecutla un momentdatpe Fnga o litierapurtatAde patru o'ameni in invegmSntafi in hainedeculoarecenuqie. litieraseaflaun lama cu parul lungginegru,cuo barbi scurt6,neagri (lucrudestul de neobignuitpentruun celugertibetan).$i mai

nr.40
neobiqnuite erau staiele acestuilama, culoarerogie de Sigalbend,stralucindde curAtenie prin conbastcu aspechrl uzualal cAlugarilor tibetani,caresunt de regulS foartemurdari.ln plus,lama purta pe cap o coroani. El le-azSmbitcdEtorilor europeniqile-afdcutde mai multeorisemn cu capul, Roerichgiinsotitoriisdiau fostfoarteimpresionatide intalnire$iin cursul urmdtoarelorzilel-aucauht pestetot prin imprejurim i pe misteriosullama. Cu ocazia aceasta, aflat cd nu exista au niciun lamacorespunzator descrieriif6cutein intregul diskict,ciin TibetnumaiDalai [-amagiTashiLama sunt purtati cu litiera gi,in plus,doar acestiadoi poarta coroana, darnumaiin interiorul templelor, cursulunor in ceremonii religoase speciale. Concluziatibetanilor a fost unanimi: Roerichseint6lnise cuun inaltlamadin Shambala. Faphrlcd Roericha cunoscut directlumea Shambalei este conlirmatdeo sincroniciiate remarcabila,pebecuti de aceasti dati in Mongolia. La wemea respectiva, in Mongoliaerauconsbuite fi ecventtempleSimanistiri consacrate Shambalei. Ristau multe festivaluridedicate Shambalei, chiarmargurile 9i militare alearmatei mongole canbu viitorul razboi purtat de regele Shambalei. scurt, Pe atat m itul cat ii realibtea Si profetiile Shambaleierau un subiectla ordineazileiin Mongoliainceputului secol de )Q(, inilusiv in cercurile militare Sipolitice celemai inalte.Impresionat fiindde acesteaspecte,Roerichaoferit in darguwrnului Mongoliei o pictura realiza6 de el, pe reprezent6nduJ Regele pichrrd Shambalei. aceastd in (ase mAnatoare cea cu publicatain num;ru| anterior al revistei), Regele Shambalei este reprezentatinconjuratde flaciri. Rea4iapoliticienilora fostuimitoare prompti: eiau Si hotaratimediat cEdeasci sA un templuspecialpentsuacea picturi. Totugi,l-auinbebat uluifi pe Roerichcum a fost posibil sdafleel despre pecareunuldintre viziunea cei mai respectati lamasi mongolitocmaio avusese, viziuneincareRegele Shambalei arEtaexactcain picturalui NicholasRoerich. Iat; ceviziuneavusese acel lama,agacumi-afost povestite pictoruluide cStre un mmbrualguvernului mongol:,Lamaa vizuto imens;multime oameni de detoatenatiile: priveau toti catreApusApoi,incera gigantic aparutun cAlAret cblSrind armisarinfocat. un inconjuratdelScdri. purt6nd f in mAni stindardul Shambalei erainsugi binecuv6ntatul al Rege Shambalei. poruncit Ela multimii s5-9i intoarca privirile laApuscdtre de Risirit. Descrierea chipulur giveEmintelor Regelui. facut; deacest lama. este identic5 cu imaginea pictata de dumneavoastrS' pe Revenind descrierea Ia careSaint-Yves d'Alveydreo faceRegelui Shambalei, un pasaidevenitulteriorcelebru, deoarece estefaraindoial6 cel mai spectaculos, redi aganumita,,rugaciune" Regelui a princareel Shambalei, u rm6re$te intrein starede sA comuniunecuVointa Divina, precum$icu sufleteletuhrror premergAtorilor$i (anterioriiRegiai

Shambalei). Saint-Yves de dd intelesca,prin modalitaF paranormale(dedublare qi proiectieastraE)a asistat el insugila aceste momente sacre. Ferdinard Ossendowsky relateazi9i ne el,in carta,,Animale, oameni$izei",printrealtele, discutiapecarea avut-ola Urga - capitalaMongolieicu bibliotecarul Bogdolui Han (conducitorul Mongolieiin perioada respectiva, supranumitsi cel ,,Buddha Viu"), careface o descriere surprinz6tor de asemAnatoare a,,convorbirii cu Dumnezeu'' purtatide RegeleLumii.

TotOssendowsky ne povesteste moment un remarcabiltrditin cursul cdlStoriei saleprin campiile Mongoliei.Laun moment dat,cAmihcaHuzia ingenunchiat,firi si primeascAweun ordin. CaEuzasiceilalti mongoli pAmantin eau aruncatla rugAciune. un moment Era magic,suspendatintre qi cer pimant, candtoate vietuitoarele nahrrii

nr . 40 deasemnea. anumite Si aparate Magiei ale sacre. urci incetBrahatmah.rostind gifdcand gesturile rugAciunile adecvate unuiritualspecific stravechi este El simbolulviu al culmti uneiierarhii in a c e l a S i ti m prel i gi oas;5i universitarA. ificand un indvrzibilReligia ii$tiinta Profund concentrat in sfinten rugiisale ia ISuntrice. Pontifulisi uneste mainilesi apoi.prin manifestarea gigantice, cd vointei sale iata predecesoruluisdu sicriul gliseaza. iesinddin loculs5u de subcatafalc. mdsu ce Pe ri Brahatmah continui i5i ritualulmagic. sufletul predecesorului pe careel siu, il Invoci incepesase manrfeste inaltul din cerurilor.Pentrua facilita aceast; comunicare. Brahatmahsefolosegte un de dispozitiv special. alcAtuit din qapte lamele conductoare sau metalice, sereunesc care lorm6nddoui h.,rburi plasateinfata verticale. Pontil Unul Suveranului dintreacestea alcatuit este din aur.iarcelilaltdin argintqiele corespund. respectiv, qi Soarelui. Christos Iui arhanghelului ihail(celde M aur)giLuniiluiMahomed5i (celde arhanghelului Gabriel argi nl )i napropi eresunt plasate alteinstrumente qi ntualtce obiecte magice: Si baghetele sacre Regelui ale o Shambalei. rodiedeaur5i uncorndeargint ContinuA ndu-Si rugdciunea destinatA unific5riituturor religiilor PAmantului, Brahalmah plaseazd rodiade aur deasupra cornuluide pe argintqiiiinvoci simultan Arhanghelii Mihailgi Gabriel. PemEsur6 el rostegte ce invocatiimisterioase. Puterile incep sAsemanifeste Celeste in fataochilorsAispirituali.El simteprezntagiaude cuvintele Sufletuluipe carel-a invocat. cSruimanifestare a multfacilitat6 este de armiturametalicirealizat6 din celegaptemetale planetare. corespunzdnd scAriidratonice a celorgapte Ceruri Atunci.inhmba universal; careeste vorbit; in se un Shambala. stabileqte colocviu teurgic intre PontiIqrIngerir Suveranul careiitransmit, inaltul din Cerurrlor. rispunsunle la i ntrebi ri l esaleinaer se manifesta semne magice. carealcAtuiesc scrierea sacrS a LogosuluiDivin Pemisuri Sacre Mistere se ceaceste incepe se si indeplinesc. a aud; muzica diafana Din Sferelor Celeste. corpul imbdlsd aflatin sicriu mat incepes6semanifeste atunci un felde foc.un felde lava incandescent; cu nenumarate filamente arborescente semi-fluidice. aproapemateriale. Acesta estesemnulcarearat; ca.din Paradisulindepiratatunde seafl; acum, sufletul precedenhJlui Pontif str;bate prin ierarhiile pan; in celeste concentrate acestlocRazele toateamintirile manifest; Qi gandurilesalein cripta sacri undeseaflA sicriulseu. (vaurma)

incremenisera alteptare, in ca paralizate. Credinta mongoliloreraaceeaci, in asdelde momentespeciale prcepute intuitivde animale 9ichiardeuniioameni, Regele Lumiise roagain palatu|lui subteran, cautand sEafle destinulpoparelor. IatAgidescrierea acestei rugAciunispeciale, cum o aga prezintE in Saint-Yvesr., crtpta sacrA mormanful este precedenhilui Rege. acoperit deun catafalc\ai c;ruiciucuri indici numdrul secolelor qi trecute al Pontililor precedenti Peacestcadru mortuar. undesuntplasate,

g Reproducemtrcontlnuare rlatara blbllote.snilutInlBogdoHandln Urga dtatl deOssendoudry: recunoagteexistenlacelui mai sle gi mai putenic dintre oameni gi a RegatuluiFericirii, a marelui Templu al gtiinlei ,,4 pentruinimile noastre pecebasegiWntruvietilenoastrecorupte,incatconsider esteregretabil sacre, esteo consolare ce faptul cd oamenii nu au in genercl accesla acest secret.in tot timpul anului RegeleLumii cdlduzegte misiunile preolilor din Shambala.Doar uneori, el mergein pettera templuluiin careseafle corpulimbdlsdmat alpredecesorului seu,intr-un sicriunegrudepiatrd.Caverna esteintunecatd, c6ndRegeLumii petunde in ea,peretiiei suntluminatide razeSidin dar capacul sicriului rdsar limbi de foc, Cel mai in verctedintre preoli merge in fala lui, cu capul gi chipul acoperite 9i cu meinile imprcunate Ia piept. Acest preot poate comunica cu sufletelecelor disperufi. RegeleLumii vorbeSte(rosteste incantatii) o vreme, apoi se apropie de sicriu, intinzend mainile deasupra lui. Fldcdrile igi intensifice lucirea; darcb misterioasede pe pereli sesting gi rcapaL incrucigendu-se, figurind semnelemisterioasealealfabetului sacru vatannan, Din sicriu incep seresardrare translucidede lumini, carela inceput abiasevdd, apoi devin tot mai intense,Acesteasunt g'ndurile predecesorului seu.Curend, RegeleLumii esteinvEluit intr-o aurd alcdtuitEdin lumina aceasta, literele de iar foc se modificd, alcetuindcuvinte care scriufed incetare do n,telegi ordinele lui Dumnezeu.in acel moment, Regele Lumii estein legdturd cu gindurile tuturor celor care conduc destineleomenirii: regi, tari, hani, rezboinici, mari preoti, gdndurile intenliile.Cdndacestea gi inveta , oamenideseamd. EIle cunoagte astfel Regele suntpe placullui Dumnezeu, Lumii le impulsioneazecu ajutorul lui invizibil; dacd nu, el Ie face sd egueze. Dupd convorbirea cu predecesorul seu, RegeleLumii adund Marele Consiliu al Shambalei,judeci faptele gi g4ndurile marilor oameni, ii aju6 sauii doboare. Apoi, RegeleLumii intrd in marele templu gi se roagd in singurdtate. Focul apare pe altar. intinzandu-setueptat gi la altarele din jur gi,prin flacdra incandescentd, aparc chipul lui Dumnezeu.Plin de veneralie, RegeleLumii li transmite hotdrArile Consiliului gi primette in schimb ordinele cerejti. La iegirea din templu, Regele Lumii este incoronat cu drdlucirea divind".

nr. 40

DIVINE ALE LUI PADMA_SAMBHAVA

,,Desivirgit precum este oceanul implinirilor minunate ale viitorului, care igi risp6ndegte forla spirituali citre toate colprilelumii, omniscient, indeplinind toate speranlele 9i dorinfele sublime, fie ca Padma-Sambhava si fie de-apururi binecuv6ntarea Divini care face si infloreasci in sufletele celorpregitif floare de lotus a invifdturilor sacre." (Gustave-Charles Toussant,,,Le Dict de Padma') i

deLicrimioara Vistemeanu

lofusal Imaculatet ,Dln lumlnapreamlnunatulul Dlvine,dtnpunrlPlanal Esrtelorsprtrlhrale Congdlnte rdsart, hr,celceaatlnsdesiGElb ferldref{r5 depa6, o, TqPadmEmaestruunlcalceloroptnumesplrlhde! " (tmgment dln'VIap g eJlbaara sphltuald a IUIPadn*&nzbhaua, amplhE deYahe Tsgnl)

invdfitura sacr; a Orientuluiafirmac5,dinh-un anumit punct de vedere (al practicii spiritual efective) aiungem sA cunoagtemcu adevirat un mae'stru spiritual desavargit atunci cAndprimim o inifierede la el. De aceea.vd propunem acum sa explorim impreun5 tainice,inv6luitein universurile luminaclarda Cunoagterii Divine. ale celor opt manifestari Divine ale Marelui Guru Padma-Sambhava pentru a-lintalni astfelpe PreliosulGuruqi a primi din cunoalterea sa, din puterea sa spiritual6, compasiunea din sa. Pentru a-l intalni pe Marele Guru este necesar sA mergem la locul inifierii, sd intram in t6ramul lui secret. TirAmullui, in careelzboari ca un marevultur,estealbastrulcer al shunyata-ei. lnitierea poate avea loc doar dac; ne scoatem prejudcafilor a obignuinfelornoastre,manifesi6nd ,,platoga" 9i astfelo starede totalSdeschidere spirituald. Aparitia sa este astfeldescrisain fimbajul plin de simboluri gi metafore al misticii tibetane: in imensitatea cerului albastru apare un lohrsde culoare roqu aprins. Pe acestlohrs se gaseqte

I!

nr. 40
Acestea suntceleoptmanifestiri alelui Padma-Sambhava. $ar putea spune despre acestea ca reprezintl capacitatea Marelui Guru de a sehansforma(adapta)infuncfiedesituafie, pentu a puteaoferiinvatafurilorsale forma cdtmai adecvati o contextuluiistoricin care ele se manifesti. Padma-Sambhava nu estein nici un felcondifionat de un anumit fel de a fi Side a a4iona. gtiind ca nahrra lui esenliaE esteasemeneacerului perfect senin, intelegem cd el se poate transforma atdt din punct de vederespiritualcat Sidin punct de vederepsihologic, tot la fel cum sunt norii care iau diferite forme qi apoi dispar, Pentru inamicii incrancenati ai doctrinei spirituale, Marele Guru folosegte chiar multi putre gi energie; pentru cei deschigifald de sutrae, el le ofera sufrale sacre;pentru cei pregatiti sa prlmeasca in Iiinta lor misterele Tantrei, el le reveleazd aceste taine. In felul acesta maestrul exemplifici upaya sau mijloacel spirituale, demonsh5nd flexibilitatea unui adwdrat invEfatorspirihral. ar Cele8 manifestdriale lui Padma-Sambhava putea principiu care s'emanifestA fi interpretateSica fiind un acelagi pe diferitenivelede congtiinta.Pentruo minte rafionald Gunrl apare, de pildi, ca un lama sau un Buddha care propevaduieste inv6l6h.rile Dharma-ei.Ins6 penhu nivelele profunde ale mintii acest mod de abordare nu mai este mai potrivit. Aceste nivele de congtiinli pot fi sensibilizate Si tansformate spiritual p n intermediul puterilor magice ale unor manifestiri ieribilecaNyima OdzergiDorje Drolo. ln concluzie, putem spune ci aceste diferite intruchiparea manifestiri Divine fac din Padma-Sambhava spirituale cuprinse de invatatura tuturor disponibilitS{ilor spirituaE a Orientului secoleloral lXlea gi al Xlea $i chiar a celor care au urmat dup6 aceea.Ele il infifigeazd pe Padma' Sambhavaca pe un autentic Guru tantric - folosindu-sede logicd9i deargumentrationalepentru a hansforma o natura rationalA dar, totodatd, plonjdnd in profunzimile subcongtientiluiuman pentru a canalizape un figag profund de spiritualfo(ele stihinicealeunui subcongtientplin resurse.

culcatun discsolar rosu (simbolal mijloacelorspiritualepline pe de compasiun); acstdiscsolar esteo lund albd (simbolal infelepciunii care permile constientlzarea Vacuit6tii).Tronul reprezentate discurile de reprezentat lotusgi ,,baldachinele" de solar 5i lunar sunt asemenea unei imense scene unde va apdrea protagonistulunei piesede teabu desfigurati la nivel cosmic.Cerul de deasupradisculuilunarincepe si fie cuprins de o lumini skAlucitoare.Aceasta lumin6 radiantE prinde treptat formd, panA ce ne apare in fala ochilor Maestrul Padma-Sambhava tAiegte o stareindescriptibiH ce desAvarSit de extaz (de obicei el este asdelvizualizat de cdtre adeplii Ecolii Nyingmapa, degi sunt cazuri cAnd maesbul Padma se poate manifestainstantaneu, dintr-un fulgerorbitor). Apoi, apar, pe rdnd, cele opt manifestdriDivine ale sale care corespundcu opt episoadedin viap maestrului,pe wemea cdnd acestaera inciin India, gidoarunuldinbe eleesteplasatin Himalaya (in Bhutan). regiuneadevenitaacfualul FiecEreiadinbe acestemanifestAriDivine ii este atribuita o particulara: activitate PADMA CYALPO conferi daruri spirihraleciut6torului menluos; ORCYEN DORJE CHANG face si dispari din fiinfa aspirantului cele cinci "otrivuri": orgoliul, ura, do nta

V ajr a lrdorg e,in tibetani) - simbol al indeskuctibilitdfii 9i al compasiunii

Samsara-eii LODAN CHOGSED

lSsp5n4sqteinvAtAturilesacre;

PADMA-SAMBHAVA

tndeptinsterusamintite

orsinceri; invAtaturaVajraya na<i; confera SENGE DRADOG ii rupun" pe cei aleciror acliuni principiile negative incalce eticii spirituale; DORJEDROLOinvingespi telemalfic.

+F@

nr.40 ta sd delohuul mfrelg muh-bogathcahfg, tute m.n[g aorma Pdna @ln caree$eAntul Spontanal CunoalUt Desfr,|tlCte . lnconluratdefoarea dardnAuilometanate, hr, car" e#CunoccltoralTohrlul, df n tlS actrmLnrftrh.uaDMnl, ln conformltate nlwlul fecfruh&trplegere. cu
CLOSAR

\ (

de 10 e/a,ps au blunl (sa bcu, in tibetanil - sunt cele 10 nivele ale dezvoltdrii sDiritualeale unui bodh,isattua cltre starea de fiinte pe deplin iluminatl Cu fiecare etap5 sunt ellminate dln fiinta asDlrantului impurit5lidin ce in ce maisubtileli, totodata, incep sd se manifestein l diferit calit;ti PADMAGYALPO iluminatorii Aceste etape sunt denumlte celcare conferd daruri spirituale cAuEtorului mrituos simbolic astfel:Cea pe deplin br..rcuroastr, Cea firi de pat5, Cea radianttr,Cea str;lucitoare. Cea greu de cucerit, Realizata,Ca care te duce departe, Cea de nezdrunclnat, lnteligentaceabuna 9i Norul Dharmaei w @e 5 dl Uam /nga, in tibetane) - calea acumulSril. asoclerii,avederii,acultiv5riiii a a non-inv6terii. Conform invltdturilor lui Padma-Sambhava,aceste clnci cii acoperS intregul proces al deslvargirll sphituale, de la inceputul practicii li pane la suprema eliberarespirihrali. v de 3 sndhhtd lting nge dzin gsum,in tibetanl) - samadhFulvacuitStil,al ilumln6rii li al silabei simAnl5 Samadhi'ul vacuittrlii conste din mentinra in calmul inefabil al vacuitdtii existente in toate fenomenele sau pur gi simplu,vizuali?area tuturor lucrurilor ca fiind goale asemeneavidulul Sarnadhr'-ul iluminerii conste din a Dermiteca infinita comDasiune divin6 sa se manifeste libr in fiinlE, tot ala cum soarele lumineazEliber ii nep5rtinitor cerulii lumea sau, pur li simplu, in estegenerarea propria fiinttr a compaslunii fati de toate fiintele care inctr nu au acces la realitateaultimd Samadhiul silabei s6manti este de fapt conltlentizareaunitElii dintre ALUI PADMA.SAMBHAVA: vacuitate 9i compaslune, unitate care se manifestS Iorma unei silabesacrecareeste sub Atuncicdnd Indrabodhi,regeledin Orgyen,adescoperitcopilul Padma "simanta" sausursadincarese nastetotul Sambhavainb-unlotusivit pe nea eptatepe laculDanakosha, luatcopilulla w de 4 nenE i/'rdmatdtt ltshad med bzhi, ela in tibetani) - in vlziuna spiritualS a palatulsEu regal,numlndui fiulsimoStenitorulsau. dorintade a-giasigura Din tibetanilor, acestea sunt: compasiunea, descendenla, Indrabodhia doritcafiulsiu sAsecAs6loreasca ofemeie cu iubirea,bucuria$iimpa4ialitatea. perfectS. Dupi numeroase c6ut6ri,ela gasit-o persoanaluiBhasadhara, in fiica I Cele 9 wldculo - ln conformitate cu regeluivecin. urmat apoic6s6torialui Padmacu Bhasadhara, A careadevenit invdtaturile $olii Nyingmapa, doctrlna reginS.Timp de5ani printul ea bucuratdevialaca regealiinutulOrgyen,iarela budist; are nou; sectiuni sau "vehicule": trei primit numelede PadmaGyalpo,Regele Lohrs.inaceastd manifestare numitd "vehicule' referitoare la Sutra-e princiare;pe capel lShravakayana, Ptatyekabuddhayana i PadmaGyalpo,Padma-Sambhava esteimbrAcatin vesminte poarti o diademS(simbolal regalitilii) pe careseaflaincrustataonestemati Bodhisattuayanal lrei 'vehicule' exterioare , magicdceimplinegte oricedorinl5 benefid. El tinein manadreaptA micStoba referitoare la Tantrca lK ya, Upa ti Yogal ,i o dubl6tantric6 (damaru)-a cireifuncfie principalaesteaceeade apelare dahni- trei'vehicule" interioarerc[erlloarela Tantra a e (Maha, Anuli Atl urilor,iar in manaslanga,o oglindi (careexprim6aicicapacitatea spiritualedea I<riyatanbalbya ryW4 in tibelanS)-in aceaste " ,,vedea cu claritate sau, cu alte cuvinte, de arealiza ceea ceeslecu adev5rat real, primi yoga tantrica exterloard a icolii din punctdevederedivin,fArE fiafectatweodati devoalulignoranteioride Nyingmapa, accentul cade pe purllicarep a mentale"generatedeernofiileperturbatoare interne).Corpul sEuestede corDuluisiavorbirii ,,filtrele

ulurresrARE Perut,r DlvlNA

Lorus Paour Gvr.upo, REGELE

curoare rosre.

nr . 40

putereacelor [a sudvestde lohrs, manlfegd tu noutrVelrlcule, Manlfes6ndu-tesub numeledcOrg,en DorreChang, careestemereutrconJurat ErollNestematelor, de prln a cdrulgra$eputem eaacces at lacelednd c5t9lh cele?aocr-larpe.

A ooue u,tnrresrARE DlvlNA

A LUIPADMA-SAMBHAVA: OncwN Don,E ChrANc'DETINAToRUL

Sceprn ulur V.rlna, Oncwu orN

ORGYENDORIECHANG
Celcarehce$ dfsparl dlnfllnpasplranhrlul celednd "oHvuri": orgoltul,ura,dorlnp lnferloarf, gloda$ lgnorants

Aflatpe culmileputeriilumeiti sicunoscend plin dliciileplacerilor din simfurilor,Regele-Lotus relaizat, urma aparitieiunorviziuni divine, a in nahrrailuzorie$imereuschimbatoare hrturorlucrurilorlumegti:totodat;, a spiritualSialte fiinte din poshrra elsi-adatseamacd nuva puteasatrezeasca de regealtErii.aSa s-ahotdralsdrenuntela impSrdlie.Prin urmare.ela ca acteaparentcondamnabile careiau determinatinscurt realizatanumite aplecatincimitirul numit,,Dumbrava minunat6", timp exilarea. Padma primind numeroase initierispiritualede undea progresatinpracticayoga. la da,kiniuri.C6utandsdgdseascS doctrini spiritualacaresi fie u5orde o explicatSisE aibdoeficientAimediat6,ela cilEtorit prin miloace paranormaleintr-o lumeparadisiac6 foarteelevatS, unde is-arevelatcd mantra Sica toatemanifestdrile planul din toatesunetele suntadeverate i fizicsunttrecatoaresi ifuzorii.in sugindu-9Tantraele caiiMahayoga, Padmaa contemplatadevirurilecaredevinunulsingur,a meditatasupra a celor3 samadhiurigi,p n intermediulunuiritualspecific, ajunssele experimentezein mod plenarin propria luifiintS.Atunci ela primitnumele de OrgyenDorje Chang.DefinitorulSceptrului vajradin Orgyen. in aceasti manifestare sa,Padma-sambhava a areun corp de culoare impodobit cu mdtdsurigi nestemategitinein manasadreapti, in albastra, gi dreptulinimii, un vajra (simbolalmijloacelorde cunoagtere al iar simbolizeazi compasiunii), in manastang5un clopofel(care Else cu cunoagtereavacuit6lii). afldintr-ofuziuneamoroasi extaticA iubita sa,alcEreicorp ested un albpur si care tinein manastang6un craniu plin Aiciel cu nctar (careestesimbolulmo(iidefinitive a ego-ului). intruchipeazd'in gatradiFeVajrayana. c6rei sursasespunec; ste trea a Vajradhara (sau.inTibet.Dorje Chang.careesteSupremulinvif Etor Divin).

A rner,c,l,{eNTFEsTARE DrvlNX
ALUI PADMA-SAMBHAVAI

SHAKYASENGE
fllnteledln Celcareellbereazd Oceanul Samsarad

Slrv,r Selrct, LEULSHAKYA-9ILoR

pentru perfectionarea Padma-Sambhava realizatca, a invel6turiiSipracticiisalespirituale, marenevoiedeun are invatStorspiritual.L-aintalnit maiintaipe Ananda.nepotul carei-a 9idiscipoluldevotatallui BuddhaShakyamuni. prezintatindetaliucelemai importantesisteme budiste. A mers apoi la Sator,undea fostprimit in ordinul cilugdrilor ("ElefantuldeLumind")giis-adat decdtregurulPrabhahasti numelede ShakyaSenge, Shalgra Sengea primitasHel18 giaavut nenumdrateviziunispirituale initieriinTantraYoga tantric.(Shakyasera numelcasteicdreiaii alezeitaFlor aparlineaBuddhaShakyamuni;inceeaceprivestecelalalt (adicE nume, ,,Senge" leu),elevoci simbolicputereaacestor invAlaturispirituale dea trei fiinteledin ignoranF). ln aceasti manifestare, Padmaestereprezentat[in6ndin mana un vaspentru cerqit(simbolalrenuntSrii spiritual), purtAndcele3 robegalbeneale ordinuluibudistqiavAndo pielegalbenaurie.Vajradin m6nasadreaptaamintqte totodatA realizArile tantrice. de sale

[a estdeacest lohrs lnflorft+onbn, tutemanlfe$ caShalrya Serrge, t.euldln Shal$ra, careseafi lncon urat defloarea daldnlurllor dedamant, in mtJlocnl lumlnll radlante, ceanenascutl $puli pedeanbegul.

n r.4 0

i,

intruchipeazi puterea u nei zeitati tantrice numitd Vajrakilaya. Adeseape acesl phurba segSseSte capullui Hayagriva. consideratadesea un protectoral ca Danteonuluibudist

Shravakalnyan thos,in tibetana)- ascultator sau spectator Practicanr al budismului carb celcare r;spandeste inv6tEturile sacre; conltientizeaza c; in samsara totul este sLrferint6 urmarege slinleleagdpe deplin ce li nimicin crealie nu esteseparat Ajungand si$i stepaneasci emotiil disturbatoare,el atinge iluminarea spirituale, ajungand Ia incepul Ia etapacelui care pAlegtecu hotarare pe caleavederii,urmat; de etapa in care else turnanlacumlumlnr va mai reincarnadoaro singurddate li,infine, adartntllorprofunde d etapain care pentru else va intrerupe ciclul caredecurg cele dln reincarnerilor pabumerlte Ptattekabudha(ftng sangsrgyaq in tibetana) lnsfimble. - o liinti care atinge in singuratatestarea de iluminaresDiriiualA Mahayoga -este prima dintre sistemele tantrice intrioare ale qcolii Nyingmapa, care se referi la practica meditative asupra unot viziunidivinegiasupraunorsunetesacre. Anuyoga - se refertr la dizolvarea formelor vizualizatin practicile Mahayoga-ei in vacuitare 9i experimentarea plenarE a acesleta. Ati./oga - ultima 9i cea mai inalte form; de practice tantric; interioare a icolii Nyingmapa Ati lshin tu rnal in tibetane) - o fiintd care atinge iluminarea spirttuald urmind calea A pe,.rR uI,NTFEsTARE t DlvrNX Dzogchen-ului ALUI PADMA-SAMBHAVA: O Exprimariledin text de tipul: nestemata LooaN CHocsED, cAREDETINE cEL (ratna. in sanscrita). diamant (valra. in tNlelectnm oEsAvlRgrrAAsupRALUM sanscrit;),lotus (padma,in sanscrita) karma Il 9i fac referire,intr-un mod simbolic, la primele ShakyaSengea mers apoi la maestra tant cd Kungamo,careera,de fap! o patru lamilii spirituale din Vajftyanat Ratia, incarnareainteleptidakrhiGuhya Jnana. Datoritabans{igureriiluiintense de Vajra, Padma 9i Karma Ele rprezintE, in c;treaceasteputernici maestr6 spiritualA carepracticaritualvnlecilli Vajrayana, esentd,calit6tlle inndscute ale esentei divine Padma-Sambhava simtitspontanputereadeaseidentificacu man tra secret6 a a din noi Lor le sunt asociatepatru forme de lui Chinnamasta,aling6nd felulacesta in stareade lluminarespiritua.lS. Celmai inlelepciune Divine: inlelepciunea perfectei puternicimpactalfo4ei divinepurificatoare prin aceasti minunatA9i egalitali,intelepciuneaoglindirii perfecte, manifestate fascinanti dakrniasupra a fostperceputdePadma-Sambhava nivelulcelor sa la intelepciunea deplinei discrimlnlri il intelepciunea actiunii perfec. rcalizaloue de trei 6ranthiuri (,,noduri"subtilenergetice), careiau fostatuncicomplet Dumnezeu TradiliatibetanaafirmdcAaceastA deblocate. maesbAtantricA conferitin ia t Hayagriva lrta mg n, in tibetand) - ln putereaspiritual6a luiHayagriva,careconferi celui secret Padma-Sambhava lui Vajrayana, reprezintS o zeitate teribila a initiat fo4ade a domina toateentitatilemalefice. Kungamoia deruitluiPadmaf amiliei de energiidivine Yajra Sambhava numelesecretdeLodan Chogsed. u Samsara I khor ba, in tibetane) - ciclul in aceastd manifestare, Padmapoartdveqminte regeiti,iarin manadreapti fine o existenlelor, crcul vicios al mo4ilor ii al damaru.in stdngaare de obiceio cupd ficutd dintr-uncraniu 9icareesteumpluti rena5terilorin cele 6 tiramuri ale existenlei (simbolulmo4iide{initive ego-ului, cuambrozie a iegirea oceanuliluzeigt din catacterizale de suferinlA, transformare pumnal magic.Acesta atingerea intelepciunii). brdu areunpfiurba, un felde La perpetudliignorante lnsensfigurat,exprim6 estefrecventfolositinritualuriletantrice alescoliiNyingmapa. origineelera ca La starea fiinlelor conltiente inc5tuFte de unfelde"fepuqa'folositipntrutintuirealapamantademonilorgiprote4iafata ignoranld, perceplie dual; (generatS de de fo(ele psihicemalefice. Treptats-amodificat,forma safinalefiind o lamd cu 3 karn a)Siemotii disturbatoare. marginiascutitS lav6rl Lama iesedincorpulunuigaruda.Acestaccesoriu O Shunyala- literar,setraduceprinvacuitate:

LODANCHOGSED

[a nor&estdelotrsul deNecllnUl tu te mardfetu acum catodanOro$4 careeste \rlpala lntelepdunltDMne. Escortat flnd deEroll

in conceplia budistd,ea este natura ultime a existentei, aspectul absolutal tuturor lucrurilor cognoscibil

(vaurma)

nr.40

Yocro TroNrnn
splRlruAlA a.lxotet cREATIE Cre.MAIcRANotor.sA

Subiect contovercat, adeseorigregitinfeles, tantrismul a fost gi este o enigmd pentru majorltatea occidentalilor. in ce mdsurd aceastd badilie poate aiuta omul epocii modemesd atingd eliberarea sipremd, se precizeazd in continuarein urmdton hagment din lucrarea "Inboducere in tantismul secret" a mareluiscriitorSi filosof Mircea Eliade'
preiudecati acestl care,pe scurt,reflectAmentalitatea pozitivistaSi excesiv moralizante europeanului a mijloclula sfdrgitul secolului alXIXlea. Fiindvorbade un fenomenspiritualoarecum strainde traditiilenoasbe9i, prin urmare,dificilde inleles gide asimilat,tantrismul reprezintE nobilSsi o cut"zatoare creatie a spirihrluiindian.Din punctde vederealstructurii,nu exi$a nicio intreruperede la Upanishade tantrism. la Dateleproblemeiau rimas aceleagi, rezum6ndu-se ele in "realului"giin ambiguitatea iluziadualismului. Ceeace esteschimbatsunt miloacele de rezolvarea acestei problemeclasice gandirii a indiene:elenu constau numaiin cunoasterea metafizicapromulgatade gi Upanishade de Vedanta, ci facsainteruinagitehnicile yoghine;aldelspus, insbumentle celemai sigure pentru cucerirearealului. Termenul"tantrism" este, in sinealui, destulde vag. Cqvantultanba - literal "urzeaE" - semnifica,printre altele,"teorie", "doctrin6", "sistem".Eiistd douEmarii traditii:tanbismulbudist, cunoscutsub numelede Vajrayana9i tantrismul htnduist,cunoscutinEvul Mediu mai multsub numele de Shakt:smsi Shivaism. Catevaprincipii comunes aflah bazafiecareiadinbe forme de tanbism.Din aceste punct devedereistoric, literaturatantlicAbudistA, in spele Vajr ayan a, incepe sAse afirme la inceputulsecolului alVl-lea e.n., numaiintre dar secolele alVlll-lea 9ial IXJea India intreage,budist6sau brahmanisti, a cSzutsub stapenireaaceeaceputem numi "modatanbici". lnsi probleme,legatede aceste dateleistorice, suntdparte de a f i in inhegime elucidate. Principiileqimetodele tantriceseintalnescin cadrul catorvagcolibudisteinca inaintede secolulal MIl-lea, iar sava foartedistingicred nU cEpot sAf ixezeinceputurile literahrriiiantricein secolulal ll-leae.n.Dupd cum sevedegi dupEcum seintAmpldmereu in India,ceeacepare,la primavedere,nou in tantrism este, fapt,destulde vchi. in Practic,nu exist6aproape nimicin tantrismcaresAnu segeseasca dia, intr-o lorma maimultsau mai pu$n in elaboraE,in religiavedica, brahmanismsauinbudism. De a(emplu, secretul initierii este 5ial dochineirevelate vedic;ritualurileconstituieo kasetura distinctiv; a meditatiile brahmanismului; apa4in li contemplatiile panindian domeniului al sistemului !,oga; iconografia gipanteonulsuntla felde bine budisteca$ihinduiste; fiziologiaocultaestela baza disciplineihafhayoga; mistica erotica nu este necunoscutdintextele brahmaniceetc.Chiar qicand

doctfinelor,a tehnicilor$i, maimult,nudispuneaude anu m ite tratate secrete tantrice;pe de alti parte,eiau judecatcampripitii superficialliterahrra tankica, \ cu prejudeceFle unui occidental secolului XIXal al lea;s-auindignatin fataa Tantrismula fostultima ceeaceelnumesc descoperire fEcutade Stitnta "harababurS" "vorbiraie si occidental6 materiede in confuzi" aparentprezenti in spiritualitate indianS.Daci aceste texte,considerdndule religiavedicd, brahmanismul ca o aduneturaplictisitoare gl Sibudismulsuntcunoscute de tehniciabsurde puerile; ori studiate asiduuin Occident, apoi,eiaumaifostindignati de mai binedeun secol. in fata mai multoraspecte, la studiultanbismului6te un pri ma vedereaberante, ale "nou-ndscut". Oare de cefine procedeelor tanhice,fiind in aceast6 intArziere sau,mai primul16nd gocalide bineis, aceasti neglijentA a anumitepracticisexuale indianismuluioccidental? ln stranii,p careleau primul r6nd,consider6m cd interpretat"ad literam"Sipe tine de insSgishuctura care,din ignorantS, leau tantrismului- fenomendificil confundatcu vulgarele orgii pentru un de infeles carepotfiintalnite uneoriin occidentalcarenua patruns gipestetotinlumea incd suficientde binecelelalte India arhaici. Nu foartecurAnda mari sinteze.antierioare.a.le inceputseseinteleage ci spiritualitdfiiindiene.ln ac6te practici secrete iantdsm seconcentreazigise tant cenusuntdelocvulgare intlepatrund toate traditiil pot fi " despi4ite" de spiritualeautentice Indiei, ti cAnu ale un foartemarecontext de la celemai vechiritualuri filosoflc. Timpde mai multe vedice,pAnE lacea mai generatii,datorit6ignorantei, recentAmistice vishnuite. Occidenhrl considerat a Putemspunechiarcieste tanbismuldrepto luxuriantd ceamai grandioasA creatie sipericuloasi spiritualia lndiei. degenerescenlaa Primii savantioccidentali spiritua[tAtiiindine.Pand careau abordattextele decurAnd, doaravorbi tantricesecrete Si-au nu dal despretantrism era seama,laprimavedere,de consideralca cevade prost importanta acestei mEcAri gusL spirituale.Pede o parte,ei nu Cred ci achralmente avem dispuneauincddeo dreptulsane impobivim precisea cunoastere

J1

nr. 40 estevorbade un element religiosce nu apa4inein mod cert religieivedice 9i brahmanismului, cum ar f i prezentapredominantaa MariiZeite (shakt, sau Eternulfeminin,acesi elementesteautohtongi arhaic,el reprezentdnd aportulfundamentalal spiritualitAtii aborigene, anariene.la sDirifu alitatea hindus6.fudel, in ochii unui neavizat, tanbismul da imDresia unuiamestecde vechitadi$i,candin realitate, esteo prefacere el btala a tuhrroracestor elemente, fiind de fapto sintezd 6cutain vederea f satistacerii nevoilor gi religioase filosoficeale hindusuluidinepoca moderne.Expresia" nevoi qi religioase filosotice" trebuiesEfieinteleasain gi spiritindian, semnifica, inaintede toate,aspiratiade a rezolvaprcblemasuferinteiSi ignorantei cu lide aobtine, orice pret, iluminarea supremS, careechivaleazE cu eliberarea, indumnezeirea si beatitudinea- prive$te Cat sintagma"epocamodernA", noioinfelegemin sensul lui Kali Yuga," epoca intunecat5", ceainceputde mai mult timp Sial ceri sfargit, conform tradiliei indiene, nuefoarte indeDarht. Un numar mare de textetanbice precizeazE ca dochina lo r a fost revelatd de cdtreZeifi (Shakt),sau EternulFeminin,special pentru folosulomului moder n, omul lu i KaIi Yuga, adicaa omului sceptic, inertgi decdzut. Din acestpunctde putm spunecS, vedre, in pofida faphrluicd esteatAtde hulit, tantrismul repredntl doctrha Sttehnictle sptrthEle b-adifonale cele mal adaptate condittllor sl nevoilor acstetepod crepusculare. Dinacest motiv,in tantrismserecunosc elementearhaice, hinduse, budiste, ciror valoare a specific tantrici,le conferi o cu totul altAdimensiune. CaoricedoctinaveritabiE, tanbismulesterevelatinmod unic, pdntr-o initierea disciDolului cAtremaestru. de imbelgugata literaturi tanbica nu cuprindeniciun comentariucu privirela adevErurile secrete revelate directde maestru. Adevdrata doctrinA. careestesecreta. se tsansmite maialesprinviu grai,delaomlaom,cum spuneKulachudamani Ianfra. "Secretul trebuiesi fie bine pazitde "pasJru",sau cu altecuvintede"ignoranti", de neinitiati,afirme acelaSi text.TantriciitrebuiesAfaca mereudistinctiaintre sensul "exterior"si sensul interior" " al unui text;primul senseste literar,aldoileaeste totdeauna ocult.Pentruun asemenea motiv,oparte considerabilide texte tant ce,avandbgatur6cu procedeele secrete, este redactatd intr-un limba.i prin ascunsdevenind, urmar,tocmaidin aceasti cauz5, aproapeininteligibih fArAajutorulunui initiat. Caracteristica acestui"limbai crepuscular" este multivalenta semnificaliilor. Sepune deciproblema penbu a utilizeriicheiiexacte, puteadescifra precisal sensul procedeului propus.Caci,in acestlimbajcu dublusens, o starede constiintA este adeseori exprimati printr-un termenerotic,iar terminologiaf iziologic6 este bogati in valori cosmologice. fu del."lotusul".simbol metafizicprin excelenti,este interpretatinlimbaiulsecret, ca Bhoga(uter,matrice). "Tr5znetul"("Sdgeata de fulger"), Vajra,semnifice Lrhgarnul (organulsexual masculin), gividulbeatific dar metafizic. traseu Un energetic corporaldescrie, la felde bine,un "organ mistic", o posturAyoghinA o stare sau speciaEdecongtiint6. Prin urmare,textein aparenta avandun caracterpur speculativ in realitate au o semnificatie ocultderotici Si invers.latd,de exemplu,un versdin DohaKoca: "Imobilulconfineidealul iluminirii in pof idaprafului care-lorneazd. Vedem sAm6nta lotusuluif iresc pretuitainprop ulcorp." Comentariulsanscrit explica acestversin felulurmdtor: dacain Maithuna,adic6'in uniuneasexua16 transfiguratoarfar6 sfarsit. spermarimdne fdri a fi emisa,simultangAndul gielimobil. ramane De asemenea, anumitegcoli tanbice nu practicA decatin situatiiexceptionale, procedeuluniunii amoroas ceremoniale-in timpcein gi altegcoliinitierea pe iluminareasuntbazate Maidruna.Cici adevirata revelare esteaceeagi, ea poatesi fie atins5la felde binecuaiutorulunifemei sauchiar dircctcu ajutorul gandirii.Pntruilusbare, semnalim caestegresitsAse (in interpreteze senstantricn.r.)termenulDombi. care inseamna"spalAtorease", prototipuluneifemei frumoase, vitalegifoarte senzuale castainferioara. din Nu neindoimcain multedin ritualuriletantricein care lubilii iSicontroleaza energia sexuald, femeilede casti inferioard,frumoase, vitalesi senzuale,joacA rol un iluminatorbine definit.Pe c6ndin tratatulsecret DohaKoca, Dombi semnficd inexistenla egetrlui sauchiar "vacuitatea".Un textca "O, acesta: DombilTu egti toat6numai fericirel...Unii spuncEegtiteribil69i coplegitoare, mai ales dar intelepfiiterefin la pieptul lor...O, Dombr'lnueste nimenimaisenzuaHsi mai fermecitoarca tine..."poate fi interpretat ca referindu-se o experien[6 la amoroasi realdsauca lao experientespirihraleextatica provocatdde bruscarevelare a vacuitAtii universale. AceastA ambiguitate cu privire la structura experientet reintalnimin o toatecelelalte d6crieri tanhice. Seconsiata.deasemenea. o permannti inhepitrundere a diferitelornivelevibratile ale realului.Maiexact,tant cul urmArestese hezeasca energiilebinef6cdtoare cosmiceadormitein toate obiectele flinteleuman Si pregatitecareil inconjoarA, Din aceastA cauza,initiereagi tehniciletantriceacordao maxime importanta icoanelor.statuilor. obiectelorritualic(yartra,

nr. 40 sau.maibinezis. importantaacordati in tantism iconografiei. fundamenh.rl Repet6nd lor. cu consecventa, interiorizat, lmaginiledevin"suporhrri" aceastA manfa, practicanfu I necesare meditaliei.O ale initiatigiinsulegte foarte imagiDetrebuie fie sa "vioaie",adici energizatA gi repdeesenta ontologicd sa giasdelsecontopegte intr-o diDamizata, finalea fiind in manierdinefabili, concreti gi asimihtein fiinF. lntre imediatA putereacosmicA iconografie Simeditatia cu yoghineexisE o relatie invocati. cu stareade sfintenieetc. organicA. lmaginea,ca qi Macrocosmosul intreg,cu sunetulderezonanta (manfra)nusuntdecatun toateplanurilegimodurile "vehicul" in concnharea salde existenF,se yoghinS.lntantrism, manifestd intr-unmare numar de mantra-e. concentrarea semnifica Universul estesonor,asacum operatiaprincarese estesi cromatic,formal, construieiteoimagine substantial etc.Omanta este mentaE a divinititiiSi procesul dinamizare un "simbol" alenergiei de a subtile. secrete: alte cu acestei imagini,saualtfel cuvinte, este, acelagi in spus,"insufletirea" sa, ea timpgi"realitatea" transformareagi gi transfigurarea din simbol simbolizatS "semnul" sa simbolizant.Inbe in experientd. numai Nu MantrayanaTantnc'gi imaginiledivinepotfi iconografieexist6o perfectS interiorizate, Sirealitatea ci concordantS: caci,f iecErei sinelui,locurilesacrede gi sEri spirituale fiecAruigrad ador alie elc. Kaulajn a nade sfintenieii corespund o Nritaya, maials,de recomanddricuprMre Ia imagine,o culoaregio literd speciala. Meditandasupra interiorizarea acestora ce culoriisausunefu "subtil" lui semnifica, fapt,localizarea de (mantra)careii corespunde, Iorc6tmaiclarS'in corpul prin rezonanti fizic,pentru a Iepunein sepenetreaza launbicAintr-o anumestare legdhrra diferitestructuri cu de manifestare supraumanS, subtilealefiziologieiocultce careseamplificA initiatsau ne permitaccegul anumite in la care.cu altecuvinte.se focareascunsedin asimileazicu o stareyoghin;, Macrocosmos. Prin eficienta cuo Mare PutereCosmicA discip[nAtantricS, corpul etc. . Macrocosmosul, asa fizicsedilati la nesfdrgit, se iaro cum esterevelatdeconceptia cosmicizazA, parte din secretitantricd,esteo vast6 substanla estetransmutatd sa de in energie$iasdelse transtesaturE fo4 qienergii subtilemisterioase, aceste substantializazi. Condilia fo4efiind aceleagi cele cu obisnuitalimitatafizicaii care pot fi trezite ii fiziologicd omului profan a amplificateinfiinfaqiin estegradatdepigit6: ating corpuluman, prin tehnicile activitatile snzoriale f iziologieioculte.Conform cu gradederafinamentgi in aceasta,Ka uIajnana-N i n aya propo4ii halucinante, ne invati cum trebuiesafie urma nenumAratelor Io calizatediferilele m an Ea-e identificAri organelorqi ale "cenbii" pe care in chakra-e, alefunctiilor f iziologice cu fiziologiaocultaindianaii regiunimacrocosmice, cu situeaziin interiorulf iintei9i a9tri,cuputericosmiceetc Dar,repetim, corpul fizic corpuluifizicuman. joacdun rol preponderentin O conceptiesimilarE explicd stecauza tantrism9iaceasta intaieEtii acodate fiziologiei giexperienleisenzoriale. Din acestpunctdevedere, poatefi considerat tantrismul prin dreptdoctrina tehnica Si excelen{ifavorabili omului ln lui Kalr'-Yuga epoca noastrS, irmAtextele, af ascetismulabsolut Si contemplarea exclusiv metafizicA maisunt nu aproapedeloccapabilesi problemadificilS rezolve pusade conditiauman5.ca!e unor constdin descoperirea modaliteFrapideSieficiente ce urmaresca aboli suferinla pentru a cucri Siiluzia, libertateaspiritual69i Impotmolitin beatitudinea. materieSiscepticism,omul modern,omul lui Kalr:Yuga, trebuiesa-gi inceapa pornind chiarde ascensiunea la aceasti materie,f6r6 ca vreodatdsaseindepArteze de sursasavital6,carerAmane energiasacreatoaresexuala pe careeltrebuiesao conlrolezeperfect fucetismul indian vechia redus o corpullizicla enorma piedic6. Tantrismul numai nu cAregAseste rvalorifici 9i corpul fizic,darii amplifica posibilitatilespiritualelatente giilconsideri ca pe o conditi sine qua non a eliberdrii. "Fdra un corp fizic armoiios si plin devitalitate",spune Hevajrc Tantra," nu exista beatitudinesuprem6" "FArd un corp fizic san6tcsgiplinde vigoare,nuestenici perfectiune,nici beatitudine", afirmala randul sAu,Sri-K aIach ak ra-Tantr a. lar in Dohakosh a Saraha se scrie:"Nu am vSzutnici un loc de pelerinajsi nici un locde beatihrdine comparabilcu r corpulmeu" Un alttext vorbestedespreyoghinul Kanna,care''sebucuri permanent'incorpulsdu deo stare beatilicd de non. dualitate

man daIa-e,va se,flori, lemeie etc.).Dar aici estetotdeauna vorbade transfigurarea acestorobiectegide revelarea inefabilda veritabileilor esente, careesteo esenta cosmologica divinS. Pronuntarea corect6a sunetelor rezonante de sacre, mantras-a cerorsemnificatie ascuns5 pronuntiesunt Si revelate maestru de in gradealeinitieriidiferitele dobinde5tein tantrismun rol capital.Acesteformulede punerelaunison.aceste suneteoralesaumentale. formateuneoridin onomatopeesaudin silabe devinun "vehicul"eficientin vederea concentrArii. text Un ca Sadhanamalanuezit6s6 exaltepuiereacu adevdrat nelimitatA acestor"sunte a secrete consonanli". de " Existdoarecevacaresdnu sepoati faceprin intermediul difei.lelor mantra-e, dacd acestea suntemisesi aplicate conform regulilor?" Eficacitatea nelimitat6a manflaeurilor estedatoratA deceeacein realitatesunt mantraele, saucelputin pot deveniprinb-oemisie, permiFnd fiinteisainEe in rezonantEcu focarele pe ascunse energetice carele reprezintd. Asdelapare evidentci fiecarefo(5 inteligentdcosmici gifiecare graddesfintenieposdeo mantra,un "sunetsubtil"care este"samanF", "suportul"

(nunn1

nr. 40

Ashtangayoga
in viziunea din shivaismului Kashmir
deprof.pga DanBozaru

(r)
''auni ', 'a puneimpreunS" in cazuldefafi, yoga reprezintA combinatieintr o unire giseparare. Sensul profund al acestei combinalii pe rezida deo parte,in impulsiunilor indepdrtarea (dorintelor)latente(vasana) din minteasubcongtienta (impresiicaresereferAb prcptiadiferentiata (vi,llpa) apare daiorita ce diferitelortipuri de impurititi (mala) limitdri sau care "contracta" con$tiinta universali a Sinelui Esenfd), ,iar pe de alti parte realizarea acestui scopsefaceprin unireatufuror elementelor carealcituiescexperienta individualiinlumea mani[estat6 intr-un intreg perfectti indivizibilal con$tiinleiuniversale sA cea UrmArind stabileascd mai eficientamodalitated a practicayoga pentru aspirantulla des6vargirea mareleintleptgi supremS, eliberatKshemarala referinle folosegteca principaledouAtextetantrice

YocA cu oPTRAMtFtcATtt
Unul dintre aspectele poatfi importantecare abordatin ceeaceprivegte traditia shivaitise refrala analiza comparativEa sistemuluir4ayoga, yoga cu in opt ramificatii (ashtanga) qi viziuneaclasicA in viziunea din shivaismului Kashmir Astfel.in conformitatecu abordareaclasici a sistemuluiyogadecetre Patanjaliin lucrareasa ' YogaSutra' fundamentalS , yogaeste primul definitain rand prin "incetarea complet6a oricErorfluctuatii de nalur; mentalS' (citla r.,riftinirodha) . Dupd cum se depline scopul acestei 9tie. ''tdceri a mintii(care totodat6 semnificS totalli un perfect controlasupra mentale)il func[iilor naturii constituierealizarea imuabilea lui Purusha(care individualitatea reprezintA sential6 tiinteiumane) a pIin separareaacesfu iade natura"materialitali' lui Prakriti,chiar daci sensul cuvantuluiyogaesteacelade

l'*-e$t--:

?
pecarele dinvechime, considrefoarte importante: NetrctantraNiziunea prin intermediul integratoare celuide-altreileaochi al lui Shiva)9i Svacchandabhai ravatan tr a (Conditiaeliberariisuprme 9ia perfecfiuniilui Bhairava) Modeluldebazi lacare el facereferireesteyogacu opt ramificatii (asJrtanga J,/oga) clasicEalui din abordarea dupicum se Patanialicare, gtie,cuprinde rrrmdtoarle etape:

nr. 40 ldhannal; 7.ndihlaldhyanal,ce reptezjl..r6faza'n czre concenFdreadevlnestab egi neinhruptil; 8. samadhi (contemplarea sau extazul dlvin). In abordareanuan{ati a acestor opt etape in procesul deveniriispirituale(l,t?ga), Kshemaraja considerd cd sistemul clasiccarea fost propusde Patanjaliprezint; totugiunele limiteri de concepfie, deoarece chiar I . cele cincireguli ordin de daci el (sistemul clasic) moral(!rama), sunt: care conducein modcertla ahlmsa(non+lolenla),salya (rostirea unor condigi(sau adevdnrlui), aste'za dobAndirea faze)superioare eliberare de lnowfur l, bmhnachatya (abstinenta continenta spirihrala, bhrsil nu conduce sau neaparatlaultimagiperfecta seruali) 9iaparigmha(no* prin poestvitatea); starede indumnezeire, plenari cu 2. cele cinclregull ordinedc identificarea de (rujzma),caresunt sauc-ha transcendenta, conditie (purificarea a stucturii supremi desprecare atat fltce. cetmal alesa stsucturil NetralantraafirmE:"Vorbirea nu poatesi exprimeprin viu mentale emofionale), 9i grai,niciochiisA (mulFmireade vadA, nici santosha urichilesiaud6, nici nasulsi (austerttatea), stne),bpas (studlul sldbiyatra indMdual) miroasa,nicilimba sAguste, pieleasasimtesauminteasi piishuara pranidhana (adorarea conceapaceeace (prininsAgi neintreruptl gi naturalui)esteefern.Liberi de ddruirea sine de lui oriceformS,culoareSi Dumnezeu): savoare, totuSi dar fiind 3. postur'lle fizlcealetupulul (asana), bebule inzesbatdcu toateformele, care practicate ala manierd culorilegisavorile carexisti de saupotficoncepute, p inc6teles5l conduce yoghinla abordarea divina)seaflS eficien6 (transcendenla cu multdincolodeorice a pracffctt medibuel9ls+i perceputi (fizici sau senzatie confere totodattro starede subtil6) simturilorgi,prin a slnitate perfectl; 4. conboluldeplinalsuflurilor urmare,nu poatefiniciodata perceputa mod obiectiv. prin in O, subti.le ritnarea Zeili SupremE, aceiyoghini rcsplralel (pranayam ; al 5. " retragerea" simlurllordela careseidentifici plenarcu percep$a inexprimabila realitate, ei obiectelor devinnemuritori!Prin inconjurltoare (pralpharz); gi 6. focalizarea fermda atenflet practicaasiduA suprema detasare poateajungela se int-un singurpunctsau,c1l plenardcu identificarea altecuvlnte, asupraunu, aceasti realitate supremA, singur oblecta.l medibtiel, prln careestenepieritioare, eternS acfiunecareestedeftnitA neschimbAbare." termenuldeconcentare Si PedealtSparte,Kshemaraja cunoa$te faptulcAsistemul yoga clasica.l Patanjali facea lui distinctiaclarSintre puteril paranormale(siddhr') caresunt obtinutedeyoghin9i realizarea spiritua16 suprmA, pe careele(aceste puteri)o oculteaza atattimp cat practicanhrl yoghin nu se detageazS completde tentatiile egoticeale influenteilor iluzorii.in aceast6 directie.in comentariulsauh faimosul tratat tantric " Shivasulra", comentariuintitulat"Shiva Sutra Vimarshini' , Kshemaraja citeaz6 " Yoga din 5utra" lui Patanjali(suba 37, cap.3): "Obstacolele careapar in timpulcontempErii (saual extazului divin.samadhi)sunt perfectiunile(sauputerile paranormale,srddhr) care pe yoghinulle dobSndeqte (ca urmare apracticii lui intensegi perseverente)". Marele intelept$ieliberatcorelazA acestcitatcu aspectele profunde,carene metafizice gi arat6de faptinsegicauza (care nafuraacestrcr obstacole suntputerileparanormale, atuncicand eleacapareazi atentiaegoticaa yoghinului, leg6ndu-ledin cein ce maimult de planul dualitatii). Asdel, Kshemaraia aratdfaptul ci expansiunea constiintei(car, in acstcaz, manifestaprin se diferiteputeri paranormale (siddhrl caresunt dobanditede yoghin)determinAaparitiagi manifestarea obiectivaa "punctuluiadimensionalde focalizare energeticd" (bi n du) careesteasimilatdiferitelor tipuri deviziunialeluminii, ale sunetuluisubtil(saurezonanfei (nada)ce universale) reprezintasunetuI lumea in obiectiv6, formei (rupa), ale careseindividualizaza deh nivelulei cauzalla celal formei

nr.40
obictive lucrurilorSiale a gustului(rasa)caredin "savoarea" cauzala lui ajunge pana la sdsemanifeste perceptiaf izicaa gustului grosier. Aceste intinse"plaje e\ef gelice' f ept ezinta domeniuldemanifestarea diferitelorputeriparanormale specifice, carepotsd "acapareze" sEsubjuge 9i putereade discriminar Si deciziea yoghinului,tentandu. I astfelcitre lurneaaspectelor iluzorii. Unuldin procesele p!eliminaregicaretotodatA esteimperiosnecesarin practicasistemului larbayoga sereferaIaaga-numita "purificarea elementelor" (bhutashuddl,prin intermediulcAreia microcosmosuliintei umane f (careimplicAatatstruchrra ei f izici (trupul),catgicorpurileei subtile)esteinmod tainic "omologatS cu intregul " (Creatiadivina Macrocosmos in ansamblulei), devenind "vehicul" purgi asffelun pregdtitpentru manifestarea pe deplinconstient6a RealitEtii Supremecareeste SineleEtern(4tman). Kshemarajaidentific6 acest procesalpurificArii elementelorcu meditafia profund5,princare (lamodul generalvorbind)yoghinul vizualizeazd dizolvarea gradatEaprincipiilor succesive Manifestare din in proprialuifiintE (microcosmos), pan;cand se aiunge,din aproapein aproapegidela un nivel energeticla altul,launiunea beatifici a tuturor acestor energiiformatoarein sElagul supremal transcendentei dMne (sahashrara). Practicameditatieiprin carese pur realizeazd ificarea poatefi efectuaE elementlor indoue moduri. Primuldinbe acestea referi la se "Contemplareadisoluf iei elementelor" (layabhavan al, in cadrulcireia seinverseazi procesuldiferentierii progresive conStiintei a supremea luiShivade la (gi, conditiaeicauzalE intr-un anumitfel,"precosmicd"), la conditia manifesGrii (duale). fenomenale Asdel spus,acestprocesse referala parcurgerea inverse actului a porninddela decreafie, aspecteleeicele grosiere mai (dela nivelullumii fizice), trecandmai apoiprin aspectele subtile(alelumii gi panala astrale mentale), (ale aspectele celemai elevate pentruca,in lumii cauzale), final,minteains6gisi gisi sedizolvein transceandd realitatea supremainefabilA careseafli dincolo de toate aceste manifesteri Tainicaanalogiegi coresponden[idnke Macrocosmosgi microcosmosuliinlei umane f ste"mediatA"de congtiinta supremia lui Shiva,care manifesti asdelin mod succesiv atributeleindividuale pentru sustinerea esentiale acestei veritabileomologArice implici: subiectul individual fiivafman),suflurilevitale, mintea,struchrracanalelor energetice subtile(nadr), simturileSitrupulfizic ln meditatiape careo efectueazS. yoghinulreproduceacest procesdeosebit complex de prin vizualizarea totalitAFi realititii careil definestegicare includediferitele lumi principiile manifstate, gi metafizice diferitele enelgiiii fo4e cosmiceceror.ilesunt manfraele gi -asociate fenomenele esenflale, apar ce gisemanifesti succesivca pa4i constitutive structurii ale psiho-f izicea omului.Aceasta expuneredepartajata a "cirimizilor elementelorsau fundamentale"aleCreafieilui Dumnezeu Tatil alcdtuiegte practicCaleaCosmici de-a lungulcireia yoghinul plin ascnsioneazA de aspiratie, dizolvandsuccesiv elementele inferioarein cele gi superioare realizand asdel aprofundareagitotodate expansiunea conltiintei Iui unificate,inceeaceprivefte "configuratia"9isemnificatia Ciii pe careo urmeaz6. Asdel, trecdnddelaelementele grosiere carealcahriesc trupul fiziccabe esentele energetic pule (tanmafra)alesenzatiilor, apoi citre simfurilecunoaqtrii actiuniigi, sfargit, in c6tre Siale structuraaparatuluicognitiv ir|r n Ian tah kara n a, care cuprindemanas(mentalul inferior),ahamkara(egoul) 9i yoghinul buddhi(intelectul)), toateaceste dizolvA manifestAri energtice sursa in lor primordiaE,trec6ndgradat de la congtiin{a subiectivia stdriideveghela conditia contmpl6riigia extazului divin (samadht), careeste specific6 celei"de-apatra stiri" (tunlya), careeldevine in unacuideeacauzalia congtiintei Shivaasupra lui viziunii comune ansamblua de Creatiei. (vaurma)

nr. 40

Ce spuN eoPrI I DESPRTE tuBlRE

"Cand bunicaa avutartriE. nu putaseseaplececa sa-qi vopseascd unghiilede la picioare.$iatuncibuniculse giilevopsea chiarsi apleca el, canda avutgielartritd la maini.A,Sa iubira." este Rebffi,8atn "Atuncicandcinevate iubegte, eligispune numele intr-unfel mai special. ca $tii numeletdu estein sigurant; in guralui " Btlb,4anl "lubira estecevacareseafl6 incamerAatunci cand deschizl cadourilede Criciun te li,laun momentdat, opreiti dindespachetatSi asculticuatentie " BobWSDril iubeqticel mai bine,poti chiar sAincepicu un prietncare nu-fiplacedeloc." Nl&a,6anl "Suntdouitipurideiubire: iubireanoastr5giiubirea divinS. CeldeSusleface Dar de fapt peamdndouS, ci aga amAndouisuntbune." Jea444utl "lubireaesteatuncicandam pianSieram avutconcertde pe sceni gimi-erafricd.Cdnd m-amuitatin sala,toata lumeaseuitala mineginu ziceanimic,dar l-amvazutpe tAticu'zambind9ifdcandu-mi cu mana.EIelasingurulcare faceaasaceva,liatunci nu mi-amaifostfric6," atuncielseimbraci cu eain fiecarezi." NoellqTanl "lubireaesteca o [emeie bitrane caretuEieste un cu barbatbitran iicare sunt inci prieteni,cu toateca se cunoscdejachiar foarte bine." Tomny,6anl

Andy,Sarn
''lubirea candiispui este unui placecamaga li bdiatca-F lui,

"Daci wei sAinveticum sa

,f,t

"Ceestedmpul? Timpule calfrumos. un care invertegte Pimantul (MtanMtnantaSant) Cc este Blblla? Biblia o carte lEsatd este de Dumnezeu, sdseafledespre ca viitor. eascriecivorfi ln doui rdzboaie mondialegi fi de amandouavorcagtigate cetre romani. s-a 9ichiaraqa Si intampht. (11ant) Ceesrezimbetul? Azambiinseamni razi sa parcd gandultau. in (Slmonalonesct+8anl) Ceinseamni si fll patrlot? Pahiotic inseamna ii cand

cheamd directorulpeoameni lamuncS (Jeznlnt Baral|c.nt, ant) I Ceesteinlma? lnimae o carne care pe sta casd sufletul oamenilor, trAiascaoameniicusuflet (Adrian MateiaSiu,ani) 7 Ceestecea{a? unintunric Ceataste luminos. (MthtlDwnbe),5anl) Cc estecerul? Ceruleste zEpadd, stelelesunt foc. (Carmen Bucea,5 anl)" dln "ExperlmcntulZaha" deD. Alxandreed, l. Nlcohu g C.Voldll

Slntezl reallza6delonelaVolcu

DESTINuLuI $e.ernRoTrALE

cArneUNrvens $,tpruPoRTr
continuare din nr. 40 alpJistei"YqlMagazin"

Condnutrm psaz.ntr8o c.lul dG,cl petnrlo ccntnr aftdlcoccgsflcelflafidrmaao,^6aef,a,r Cf,.L'.. Shri h pbn rubfl lo lonr glcutd ddac, d cor,o*undr trllrllor anprdco, tt cilttr., clcrldc dc lublrll fl coqrdrd rmlvecrale- Ecocdrl ddl cc.rDood.ot lD @il.Iu.6 aaul (rayu ffiv). M f,'"-h plantf f2 dhc.fl .|u,.-'rdc & eCrS. pcotnr rubdlclc onctgll cornlco. Yoghlnul car [l (t-L>z&vtnohrtuuratrl acflveulcoryfct M dc oanlfcrterc al lublrll llMno. Tot h nlvclul lul Afu|a Clnbere.f,r nddaSlnchdSrpr@ Er.oflrl (rh@), eS ldor Srdctrhd h&,ldd. pucftl & futthfrr htrr Acerrtl cta&n mrchcol prlnllorUel cml doforfl (tcgrt d. cncrgm..ps.iicc lprrrtlc$&o, do aputcacnp le gn{', dc comudcar,o t' Intcroleflooarc, d...nt ftrGd & procrrcro[Ornl f cocrgilo lpocl[crrr|rlnxof tdc.dt|.|.cfortl[r3lt.& Intul$o, cuaoattcr., pcrfocflune, dlrccnofmenT

AnqAHATACHAKRA
Traim vieti in grab6. Purtim "sinteze" de in noi experienfe. PurtAm iubiri trecute, victo i gi 'infr6ngeri. Dar cAnd ne aducem aminte de dragoste, totul capata o luminA vie, aparte, enigma$cA. perinde prin fafa ochilor tot felul de aminunte, care atunci teau migcat profund, iaracumtfacsdsurazi... Daca ai trait o iubire profundd,firi indoialEci teai simlit frumos 9i plin de fo4A, ci ai crezut intr-o anumita misiuneincredintata de destin numai fie. DupE un bmp, dupa ce iubireaa trecut prin c6mpia dorinlelor tale gi a indeperbt ultimele rdmisit al egoismului,te-ai regesit mai puternic, degi, aparent, fArAvreun punct de sprijin. $i iubirea ta a devenit mai intense,mai constiente, maiincApatoare, Iubirea este constructiva gi creatoare,ea unegtefi inaltd. E un principiu regenerator, e o substanle ce alchimizeazd tot ce e blazare, scepticism sau singuralate. Operele de poeziile, arta, muzica inspiratoare in compozitia au lor nvezud - dragoste. $i Ca noi, dealdel. Iubirea este reali, e la lel de raE ca noiinline. Ea nu eun concept intelecfualsieril,ci o magie tainica a inkegii noashe fiinte. At6ta vreme c6t nu e o intdmplare nici macar cutezantaunui singur fir de iarbA,faptul c; undeva, cineva te iubegte este cu atet mai mult un aspectdemn de luat in seam5. Penbu ca noi suntem pe Pemant mai als pentru a manifesta din plin dragoste pentru cei care meritA aceastagi, inainte de toate, cel mai mult pentru Dumnezeu. Putini$tiucAestecel mai usor si te transformi prin iubire; a ramane singurul etalon cu care trbui mAsurat totul. Iubirea plenar imp6rtagitd, inb-o infinitate de nuanfe gi forme, este menira fiinlei noaste, atunci cand meriEm

Magiasimplitigi
E posibil se nu-ti mai amintegti ce-aifacutacum bei ani, pe 7 ianuarie, dar iti amintegticu sigurantA ziua in care ai intalnit-o sau ziua in care li-a spus ca vrea sA fiti impreuni... 9i incep sA fi se

nr . 40 este in minte este supus schimbdriigisepoateuita sau pierde. Pe cand ea. iubirea pura, coplegitoare, face te invingator intotdeaunaun pur Iubirea existA... gisimplu noi o simtim prin fiinta Doar iubita.prin clipelede bucuriei Si totuSi.ea nu are nevoiede toate acestea. Iubirea nu stdpangtegi nu vrea sA fie stdpanite.lnainte de toate, iubirea nu cere, iubira daruieste. E o simplitate giin divin6 actiune tAire. in Dragostea e o refleclare pe pamant a iubirii ceregti,de aceeaea nu are hotare 9i nici limite Dacd ar cunoagte timpul. dragostea ar fi o continud clipd. 9i dacd ar cunoagtespafiul,locul ei ar fi in noi, cAci, intr-adevir, suntemo chirtesenti a tot ce iubim. Daca existi dragoste, este ea pretutindeni. 9i dacA e dragoste, poatefi, de acum ea inainte.penhu totdeauna Iubirea este sentimentul inefabil, coplegitor9i divin care face cu putint6 pentru acefa (sau aceea) carc o trAiegteplenar si resimt; o inefabili dilatareeuforicaa fiintei sale gi totodatd a campuluiconltiintei de la finit cdtre infinit. lubirea este intens simtitd de fiinlele umane sub forma sentiment unui unificator, profund euforic, coplegitor, nuanfat. Iubirea se rispunde. lubireaesteceacareii facepe manifestdmai ales aspiratia oameni sa iqi indeplineasca prin visele. Ea nagte aspiratia sublima, dezinteresatA, tainic6a cunoagteriide sine Dacd simfi ci nu mai iubesti, profund inseamDAcA de fapt nu ai transfiguratoare ii de iubit niciodatAsau cd nu mai patrunsi sd privelti induntrul tau, abnegatie cate fbi unde iubirea exista inci. obictul sau' o lubirea qtie ins6 ce ceea ce fiin15umanddesex opus care ne atrage, o anumitA prsoana asupra cAreia resimtim spontan in imboldul si ne revArs6m mod detagatafecliuneasau o chiar o colectivitate, idee, o activitate Nagterea. persistenta Si dezvoltarea acestui sentiment profund uni[icator,euforic, care in esentasa estedivin gi acestui beatificai dezvoltarea sentimentatunci cand l se manifst6divers nuanfat, de la o fiinta umani la alta in esteintim sferasa individua16 legata de formarea gi personalitAtii. cristalizarea Yoghinii au considerat totdeaunasentimenfuliubirii ca fiind extraordinar de important 9i l-au caracterizat adeseori drept un esential criteriu valoric suigeneris al gradului de umanizare Si elevare a comportamentului naturalalomului, o mAsuraa faptului ci in insasi fiinta sa microcosmicacea mai intim individuala, cel care iube$te poate totodati sA devinS, datorit; iubirii, o fiint6 intinit, dilatata in macrocosmicS, unificata li divina. Iubirea adevarat; este, prin urmare, o modalitate foarte simpli de depAsiresau transcenderea egoismului

estecea mai mare dintre fericlrle umane. deoarece este efortul suprem pe care omulil incearci pentru aied dinslngureta&afllntel sale liunbice." "lubirea este inflnit inc6ntitoare 9l profund educatoare: ea di scnsul existentel in varietalea Si valoarea ei reali... in lublre tohrl se schimbe, toatc devininsemnate; dintr-un nlmic senatie prlo transflgurare un dlvin paradls misterlos." 'lncrederea gl transfigurarea sunt virtutile iubirii.' 'Ce e3le oare dragostea daci nu ncvolairezistibili de a legl dintineinsugl?" 'Iubirea este, chiar 9i cind nu binuim, suprema lege a unlversulul: o lege mlslerloasi care guverneazi gl orandulege totul, de la atomul nelnsulleflt pani la unlrea in cuplu a flintelor rationale de la ea pleace $ spre ea conve4t, adeseorl ca spre un cenbu dlvln de lrezistlbili abacge, toate gaDdurile 9l acflunile noastre. " afodsme despre lubire ale prof. yoga Gregorlan Bivolaru

aceastaA iubi este cel mai simplu mod de a trEi pentru cd est cel mai bun Si cel mai firesc Aproape ca nu trebuiesd faci nimic altceva Fiecare simte nevoiade a iubi, chiar inainte de a iubi pe cineva sau ceva anume. Acestei iubiri pure gi coplegitoare,mai devreme va s au m ai t arz i u i s e

nr.40
acord,potrivirea elementelor ARMONIE - concordanla, componnte ale unui intreg; categorie filosofice ce exprima aderenta p64ilor, coerenta interiorului 9i a exteriorului,unitateacontinutului Si a formei, impicarea conbariilor. Armonia este adeseaconsideratdca temei, atributsauefectal f rumosului. TRANSFIGURARE - procedeuspecificce faceposibilS punerea rapida in rezonantacu energil subtiledivine, cu elevatesublimedin macrocosmos sferede fo(E qi aspecte prin intermediul cdruia elementelerealita$i exterioare, distilatede viziuneainnobilatoare,imaginatia Si puterea de expresie celuicaretransfigureaz6 transformE,mai a se ales pentru acesta, intr-o realitate nou5, elevata, mlnunate,spirituafafectiva, incircata ce fl facesi trSiascd o form6 de xtaz. Prin exemplul cunoagterii artistice, sublime,bansfigurareaconstifuiedovada rolului activ 9i profund creator al constiintei in genre, rol subliniat adeseoride yoga.Specificulcunoagterii artistice,sublime, capabila sa recreeze realul in ipostaze aprofundate, idealizate,iniltate, arhetipale, chiar gi ca proiect, constructie Si model anticipator, prin ridicarea lui pe diferite kepte de transfigurarede la concretul sensibilla in adecvate fiecareia abstrachrl sensibil, forme de expresie dintre beptele respective,i-au adus artei gi denumirea (acceptabilS metafora)de oglindd magicAa realitatii. ca Transfigurareajoac5 un rol esenfial in continenla giin amorultantric far6sfarSit. amoroasA EMPATIE - rezonantasubtilSinetabilacare s bezesteli se amplificaarmonios in practicayoga, permitand o comunicaresuperioarepsihici gi afectivi cu ceilalli ori cu o anumit6fiinta umanA(sauchiar cu o entitatesuperioari, spirituali, invizibilS), generalvorbind,se gtiede mult ci ln in o mami cunoagte mod inhiltiv nevoileSi sentimentele bebelugului u cu care ea este9i se mentine spontan in comunicare empatlcE.Aceasta aparent misterioasA capacitate(latenti adeseoriin fiinta umanA)estein mod verosimillegata faptulcAinitialcopilulin cauzdnu face de decat sa fie una cu fiinta si cu corpul fizic al mamei sale. a Empatia estedeci o modalitateintuibvi de cunoagtere celorlalli, deoarecea asiguri o form6 de comunicare afectivegi de transpunereimediata,sentimentald, fdc6nd posibilao identificarecu altepersoanela tenslunea lacare ele tr6iesc o anumita situatie. Prin anumite procedee psihologice cel mai bine prin tehniciyoga, ea constatat gi cE pot fi reglateii armonizatestarilesi hairile unei fiinte umane.O triire emotionalaputernici, benefica,pozitivd incarca subtil, energetic intreaga fiinF (gralie misterioaselor 9i inefabilelor procese de rezonanli), stimuleazeminta li "coloreazi" in mod euforic sufletul. StudiulpsihosomaticiiconfirmA dinplintaptulciemotiile perturbaloare, provoaci feluritebolide inima, de negative ficat, de creier Si totodatd afecteazdin mod profund f congtiinta sistemului izic

"Cea mai minunata iubire pe care poate cineva si o simtd este iubirea lui Dumnzeu... El este Eternul nosku lubit gi sufletele noastre sunl iubitele sale, iar c6nd sufletul il intilnegte pe cel mai mare iubit din Univers, atunci incepe iubirea divind. " Paramahamsa Yogananda

"O, Doamne, cdnd locuiescin casacongtiinti muritoare mi gdndesc cd imi iubesc pirin$ii9i prietnii; imi imaginez ci iubesc piserile, animalele gi posesiunile. Dar acum, cind am pdtruns in tmplul Omniscientei, gtiu cd doar pe Tine Te iubesc, manifestat in formele pirinfilor, prietenilor gi tuturor creaturilor 9i lucrurilor. lubindu-Te numai pe Tine, inima mea a ajuns si ii iubeasci pe toti. Fiind loial fat6 de Tine, sunt loial fatd de toti. $i iubesc totul-" Paramahamsa Yogananda

nr 40

ARDHABADDHA PADMA PASCH IMOTTANASANA

Podfladeplecare: a5ezaila sol ct pldoareletntlnselnhp, tsunddulperpendlcrlarpe sol pe lar mClnlle llnglcorp, phslndu*e palmele sol,ct pe @etelelnalnte.

deprof.5ogaStmonaTrandaff r

lndog ptdonrl drept9lplasag labaplclorululcAtmal aproapedeardcuh$a co:<o fernunlea ptdorulul stAng.

t ! I

t
Execufia pe partea stangi
Pozifiade plecarepenhu Ardha BaddhaPadma Paschimottanasana este: aqezat sol,cu la picioareleintinsein tatA,trunchiulperpendicular pe sol,iar mainilepe 16ngdcorp, plasAndu-se palmelepesol,cu degetele'inainte. lndoiti piciorul drept giprindeti genunchiulcumanadreaptA, iar labapiciorului cu mana stanga. Trageglent,f6rAsi fo4ati, Iabapicioruluidreptcatmai aproapede articulafiacoxo-femuralia picioruluistangli plasafi-o coapsapicioruluistangcu talpain sus, pe Ducefiacumbrafuldreptpe la spate,asdelincatsE ajungetisAprindetilabapicioruluidrept, inconjuIandtrunchiul. Aplecati-va usorcehein falapAnic6nd birbia va atingepiciorul stangf i vetiputeaprindetalpa piciorului stAngcu mSnast6ng5. MenfineI genunchiulsnginbns posturE Interiorizati{raSi16mane!in aceastA cat maimulttimp, dar{arasAfo4ati.Concentrati-va sE percepeticircuituIenergetic prin trunchi,bratul piciorul stang stanggiinchizandu-sein

'.&

!t

il4
Ducegaom bnlul drept peLspate,aldltncetd aJunge$ $prlndefl laba pldorulutdrept trconJurlndtsund ul

,,..

Congtientizare
Sesizati activarea centruluisubtilenergetic Muladhara Chakra,in aspectulsiu de receptie, vitalitatemiritE. Congtientizati ridicareaenergiei fundamentale Kun da,ftni elevareacongtiintei. centruluisupremenergetic f iintei, al dinamizarea Sahashrara

(:f

n r.4 0

Executia pe partea
dreapti
PoziIia deplecarepentru Ardha BaddhaPadma Paschimotta n asana eslel agezat sol,cu picioarele la intinseinfat5, trunchiul perpendicular sol,iar pe pe mainile lang6 corp, plas6ndu-se palmelepe sol. cu degetele inainte. Indoiti piciorulstangqi prindeti gnunchiulcu manastanga. iar labapiciorului mdna cu dreapta. Tragetilent,fArEsd fo(ati, labapicioruluistang catmaiaproape articulatia d coxo-femurala piciorului a drptgiplasati pe coapsa picioruluidreptcu talpain sus. Ducetiacum bratul sEng p la spate,astfelinc6tse prindeli laba ajungefisE picioruluistang.inconjurand trunchiul Aplecali-vi ugorcatrein fata

Podflafinall

pandcandbErbia atinge va picioruldreptSivetiputea prindetalpapicioruluidrept cu manadreapta. Mentinti genunchiul dreptintins. lnteriorizati-va 16mAnetiin gi aceastaposturA catmaimult timp,darfArSsAfo4ati. Concenhati-vd percepeti sa

circuitulenergticprin bunchi, bratuldreptgi inchizandu-sc piciorul in drept

Con$tientizare
Sesizati activara centrului sublil energetic M uIadhara

Chakra.in aspectulseu de emisie,vitalitatem6rtte ConStientizati ridicarea energiifundamentale Kundalini, elevarea congtiintei, dinamizarea centruluisupremenergetical liinlei, Sahashrara

Varianta simplificati
Executia simplificat6 implica agezatidoar sA laba piciorului drept pe coapsasGngi. acolo undeputeti.cu talpacitre in sus,iisa prindelitalpa picioruluistangcu ambelemdini

Aqezaflabaplclonrlul dreptpecoapca $engl, acoloundepute$,cu talpac{te ln srr9.

II

Prlnde$ talpa pHoniluls6ngqt amble mllnl.

cTrtrr
"Yogam-a adusmai aproapede Dumnezeu,mai aproapde mineinsami. Am con$tientizat nimic ca nu esteintampEtor,c; tot ceeace mi sepetsece, conslderatde mine,inacel moment, bunsau riu, mA apropie de sufletulmeu. Practica yoga m-a ajutat sa intelegci penhu aafla ce se petrececu adevaratcu mine,pentruaafla semniflcatiaevenimentelor mai multsau maipufin mArunte,bebuie sAweau cu adev6ratsdleinleleg semnificatiaprofund spirituali. ln urmicucateva sdptimanl, eram in Garade Nord, Md aflam pescara tenului ceurmasi mdduci la Cralova,Imedialce trenul 9a pusin migcare,m-am aplecat s5l serut p cel care macondusese, dupacar am intatinvagon. Ma indreptamspre durerefarEmarginima compartiment, candam cuprinsese. Simteamcdin vizutun birbatalerg6ndpe mine sepribule$te ceva. peron. Ajunsese ugd9i la Ajutasemun omsA moarA Dup6 cetevaminute m-am continuasealerg incerc6ndsEseprindi de indreptatspre bara,pentruaurca.M-am compartiment.Am inceput intors sd-ideschid, am nu sipland, m-amaiezatpe reugit;trenul prindeaviteza, banchtainkeb6ndu-m6: 'Doamne,de ce?". Apoimelalergain continuare, am trezitaruncatain kecut Cinevadin spatelemeu a intr-un sf6rgit revazand situatiiin caremi deschis uga. o Bdrbatulde pe peron alerga seintindea m6nesimise cu manaintinsA,dar ofreailuziacEvoi fiajutata distanta dintremanalui{i si urc,pentru a sf6rqila "subroti" Nu r5ndulmeu bara pe careincercasAo apucecre5tea. Apoi,..de la estenecesarsa sfarsim geamurilevagonuluiqidepe "zdrobiti" cAciniciodatd peron am auzittipetele trenuldin fata noastranue ingrozitealecelorcar ultimul, exceptAnd situatia priveau:nuuuu! lra bErbatul in carealegemsi avem mai Aminlemnitde multEincrederein mana a disp6rut. groaztr. Oameniifugeau careni seintinde decdtin prinvagon, bagand ceeacesimtim cAputem dispera[isemnalelede realizaprin propriile eforturi.Am intelesatunci alarm6.Cel carealergase catde nec6ar estesi ne fuses agatatgitrassubtren o dim seamadac5 m6na oe M-amspriinitdegeamsi caro intindemilpoate pe ajutacu adev6rat celSlalt sauil va pierdepoatepentru totdeauna, dacSavem putereade a ducegestul pane lacaptrtsaunevom temandu-ne opri la jumAtate pentru propriaviata 9i Poti linilte. Darcare linigte? mergemaidepartecu congtiinlaaceasta? lntre timp, trenulseoprise. Peloculdin fala meas-a agezatunbSrbatcuchip de inger.Avea o zg6rieturila Triia! cap 9ihainelesfSqiate. TErdt pe subtren,intre peron Sigine,minute ce pentruminepAreau sanuse maisfArgeascd Triia! Cogmarulmeu sesf6rqise. $i al lui. Iareu maiinvltasem o lecfie. Trecitorule prin viata mea, gandeste-te viata mea e la c5 felde prefioasi ca a ta." Camella Rotaru" anVlll

yogB, Bncurrd

c(oNlcuR$
Trlmltefl p adresaEdlturll Sophla (o.p.22,c-p. res, Bucureqdl rdattd cu prMre la modr.rl carepncdca yoga ln rra bandormat vlap, care sunt cele mal srnntffcatfue rezultate pe care lea$ putut remlrca ln urma acestel pracucl. Pute$ relata, de asemnea, bSlrlle dumneavoasH profund spldtuale.Trebulesf spedffcaS numele,vlrsta, oopaS4 zodla anul de curs $ oragultn careloorl$. Celemal fnrmoaserelatiri rlor ft premlate,lat d$gltorlt t or prlml ceieo cole4e c!'rnp/rfiYqa/i./trgadn, o colecfe Mlsterelor o apart$edecartea Edlhlrll complett Re\rlSa $ Soptrla

C6qtigitoriiconcursului "O viati mai bune prin yoga" din nugrirul 4Oal revistei sunt: l.Mlhach O. - Bucurc;ll 2. Flldccanu Clprtan. Palcanl,lud. lall 3. M.V. fl2.M. - Bucurcttl Fiecare dintre acetiavaprimi:
- o cotecqe a revistei YogaMag:azin, - unabonamentpe6lunl la Revlsta Mlstetelor, - o carte s wprtzd apiruti la Edltwa Sophta.

Edihua

$$PFttA
v5 linrezlnti

nurraaparifie:

Adedratartrolqierexualllnccpcodadcrrdcrcopcrirea continenpi rcxuale, caree!t! rnrtarirlizara-apcrftcfuniiin

Lrrca antricr, clte u! univcn tainic qiminculor. .DoannaMiracolului" erte una dinre acelccxtcm de rarc cl4i dcsF Atrrra aplnrtc ^ln RonAniaccinfili;cazlpcntru prinaoaritcititorului firI relineri, practicile amon)alc ocultcalc accrtci tndilii ltrlvechi, rtnanin coDf,ider"tcdc dtre ceiinifiatidreptmodalidli foartc rapide dc atingcrc a Abolunrlui divin prinAIr,IORUL TRANSIGITRAIIORrali.zatcu continenff.

amor.

DoamnaMiracolului
,{

PeoEuhformafll
glcomcodamaflla:

o2r1233.r9.67
-'',,

{!'^r^xo^

lF
-a:

.' - - J
't

TALON DECOMANDA pentruYO GAMagazi n

Onir|........................Td.................... Dorescai prlmerc! nt(e) incepandc! nuriiut....... 3lunl-51.OO0lel O 6lunt- lO2.OOOll Q I an-2O4.OOOlel (J uftimele 7 numere laprefulde I7.OOO exanplat lcll oFERTASPECUIL{ f : colecfa(nr. l3-28)lapreful &5O.O00lel oFERTASPECIIIIA 2: cotecfla (nr.29 -3t) la pregrt de l(x).o(x)lel ^ (J abon

Trlmlted talonul de comandi la:

O.P 22,C.P. 196, &Etrr;d (pcnbu Mlrel. Vlnteler). L.aprlmlrel coletulul seva plid rambur, t xele pottdenlndcuport telntgrul d Edltura Sophla. Intorml$l tl comenzl pe a&esa edlturll saula nr. tcl. 021/233.f 9.67 sauO722.3E1.166

EdltnSOnAA

Serfla aparatellon mnfilenfiulufi I

Serfiaapana@llon

Mtt\TDBOOSTUR
g;ercteaA efecte bencfrce pofwlf,e eltnnab(le
MIND BOOSTER rurdlspodttucarccombtnl este elemente de radlonlci $ orgonlcltate, focallzCnd flrxenergedco&ern de un putemlcasupra unulsubled(persoanl,organbolnav,plantlsau crlturl deplanteetc.). Ftunrlpoatefimodulatoro ldeefodl saucuorlceremedlt1 conformIntanflloropratorulul, produceefecte Cuplarcaacestorelemente odrem deputen ce, lnbo perloadA tlrnp foartescur6. de Apantul nupoatef uHllzatdeclttnscopurlbcnedce.

mnfltenfiulufr9
0728. 793. 117

lDtolorildcoo.odhtd.

Synergy
este un dispozitiv de stimulare cerebrali prin intermediulceruia putem experimentaSi controla intreaga gam6 a triirilor umane. Este un instrument puternic de antrenaie a propriului nostru creier, ajutandu-ne si accedem la incredibilele saleresurse.

ln cadrut experienfelor
aapadbdlatl lQugundmun te lnflwnte tlmp de30 mlnItt ldrlrnbl completgulhll,!e hcarcl cu FlndplulrcrpctvCsedtr tr{d dEcirclrt h $!t rtrncl cfnd !t b6udlL; t)bollqoarq arm ar fi ulceror nl$, lntamafll rlnl srrlnd.|h cAtet adle t)boll graw curnrunt cancenrl, mcnlngfheb. I|lerlatt|Iqtrl vldblbduplTdle lplantele udateor apllnclrca6 o.r MIND BOGSTERcrcscr.nrarcabll matrDede dcetcdldtepllnt; Oliuntlplrlfualtan!'r&eqr aparatdsslmtaprorpe lrutantrncrf

realizate cu acest aparat

admpur e deprote4e $ hc dectullrndbt Orezuhatele materlale mmlftlE re de!tuIderpedlnmlrll.h carc uflrl lcop rphfhal (ar 'lntdedlcate rq|rEe matrblpcritu cor|ltulr"r! unuhpltrl ldl stc. prfu al rrut! pcdhl$ lau tn{bace nEtrlrlecarc!l vi adgurellbertaEa a progresa de lpfrlrrl); arnpmcarea|arud6trtlmpul urprevntmntG(e!mo,6q cone'Udnl)lte prcputf Prob, c. un lantdcdnqorddtl$ fivorab c crre hc !l bce0ql succ'revolnntulrelpctrr.

s-auobtinut urmitoarele:

esteun aparatexhem de ficientinrestabilireavitahteui corpului uman, asigurand o sisanatetii permanenticuenergiile rezonanf6 benefice vitalizante Pamentului. ale

BloSyncqggt
apedelS0&a@unl este baterie o bioenergetic5
ce permiteo exhaordinar5 regenet a organismului arc in umanprin cre$rea. mod natural, concentratiei.de a aurdincoro.

@
Prtubfiorolfl r'cmodrnrfl

L\.

;.<

br.b!.,O728. 78t. 117

#oommnnuwPEK|oNAL

nr. 40

C@NCURSUL RANfi STtrRE@G E[

ModaliEti de vizualizarea stereoqramelor
Tdnlap dlpnlab Aceast6 tehnicl implici faptulde a creadouhlinii devedere paralele, pentlu ochiulstang gicealalttpentu ochiuldrept, una ca gi cum am privi un obiect foarte indepArtat. focalizam Ne privirea asupra obictului indepartat 9i apoi, menfinand focalizarea asupraaceluipunct,plasem streograma inbe ochii nogtrili acelobieci.Imaginea fi neclarl la inceput,dar acest va fapt estenormal.Mentinemprivireaasdelfocalizati incepem Si si deplastrmincet imaginea inainte li inapoi. Atunci cand streograma ajungeinpozlliacorecti,ochiinogtrise focaliza vor va singuri9i imaginea bidimnsional5 apirea in cAmpulvizual, uneorimaiterziu, altori imediatln primelefaze, stereograma va apareaprecumun flash, ne pentruo perioadd foartescurtl de timp, apoi ochii neobisnuiti nou5vlziune asupra realite$ise intoarce vechiul vor la cuaceastd lor mod de a vedea,focalizAndu-se nou asupra planului din bidimesional.Adeseori ins5, strogramaeste complex5 ii necesitAo indelungati studiere pentru a descoperl toaie misterelefascinanteilumi tridimensionalece se ascundein estebin priveasciimagisi spateleei. carepoartdochelari, Cei neatridimensionale acegtia. cu Folosind una dintre cele doui tehnici prezentate, priviti cu atentie imaginea de pe coperta a heia a revlstei noastre. Descrieti apoi imaginea tridimensionali ce apare, cu cit mai inulte arninunte. Pdn tragere Laso4i voi fi desemna{i lunar bi cagtigitori, ce vor primi fiecare o colecfie completi YogaMagazin, o colecfie completi Revista Misterelor $i o carte-surprizi apiruti la ditura Sophia.

Telnlaprtullbw'4/@h AceastEtehnice implicA incrucilarea privirii, astfelincat liniile de vedereale celor doi ochi se intersecteaztr inaintea Vtr dodm muft succes tI attepld,m sctlsorlle dve. p planululstereogramei. MaiintAiplasim degetulsau pix intre un adrcca Edlturll $phia (O.P.22, C.P. l9E, Bucul,erd, cu privind la varful acestuia. ochi gi stereograma, Atunci cand se dln "penEu Concutcul Steteogrcmel ajunge pozitiacorct5, vavedea in se imaginea bidimensiona16. mentlunea YogaMtgadn"t.

CAgtigitorii tragerii la sorf pentru Concursul Stereogramef dinYqcMagadnnr. 35 sunt3 l. Nifi Marius-Balg,jud. Oh 2. MonicaAnescu- Bucuregtl 3. Stoian loan-Roman, jud. Neamf

Flecare dlnbe acegtlava prlrnl: o colecf e complet rYogtM agad n o colecfle compLzt5Revlsta Mlsterelor, precum gl o cartesurprlzl apiruti la Edltura Sophla,

Care dintre urmitoarele 3 reprezentdri geometrice (yantralui Shiva, yantramaiiPuteri Cosmice Trr'pura Sundartgi yantra Marii Puteri Cosmice Trr'pura Bhairavil apare prin vizualizarea stereogramei aliturate?

P t4S tIg- rv"t

-iit

!.) . , ' l- r t r - . ! ! ! r ' r li

l lr l

i:ttt-rgi:tet

t.l rr \, rr)rr {Jli]r !!J.!rr Dg aalf 9 tiJltlZtlg,'l-l .).) r) ir rrr rti :li tt ei c,-t:tsr'!!!.t tLi [11.1' r' ,:,4 De'ti at lt a,ae '4c 9't:3lit rtt]-ar1itt': ;tr l!'l' llt r 'r y4 (|evL)!.\i li,:llr! !,.1 tlIt, .) ! !.r]i!'.,\ t (), \.,rtf,:i t" t( )L\j:\!\!? c4! !. {19\)i!\ P,r',lL.rrle

', ' .-lr111r 1 ;r,-, r],' i, i

,I

ir-rJiill-a t?r r)ilt!

llETO\i\\

l r\-

>*