Delfinii sunt mamifere cetacee marine înrudite cu balenele și marsuinii (Phocoena phocoena).

Există în jur de 40 de specii existente de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca dimensiune
de la 1,7 m lungime și 50 kg (delfinii Maui), ajungând până la 9,5 m și 10 tone orca sau balena
ucigașă. Unele specii prezintă dimorfism sexual, unde masculii sunt mai mari decât femelele.
Delfinii sunt răspândiți în întreaga lume, în special în apele puțin adânci din zonele de coastă.
Sunt animale carnivore, hrănindu-se cu pește și calmari. Delfinii cuprind familiile
existente Delphinidae (delfinii oceanici), Platanistidae (delfinul raului Indian), Iniidae(delfinul râului
Amazon) și Pontoporiidae și cea disparută Lipotidae (delfinul chinezesc sau baiji). Delfinii pe lângă
alte cetacee, fac parte din încrengătura Chordata. Cele mai apropiate rude vii ale cetaceelor sunt
hipopotamii care s-au abătut cu 40 de milioane de ani în urmă.

Originea numelui
Denumirea provine din greaca veche δελφίς (delphís - delfin),[1] cuvânt înrudit cu δελφύς - delphys
(buric).[2] Prin urmare, numele acestui animal poate fi interpretat ca „pește cu buric
Anatomie
Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat înotului rapid. Înotătoarea puternică îi ajută la
propulsie în timp ce aripioarele pectorale și sistemul muscular al cozii asigură controlul direcției.
Aripioara dorsală, în cazul speciilor care au o asemenea aripioară, contribuie la menținerea
stabilității în timpul înotului.
Deși nu sunt la fel de flexibili ca focile, unii delfini pot să înoate cu o viteză de 55,5 Km/h. Delfinii
își folosesc dinții conici pentru a captura prada rapidă. Ei au un auz foarte bine dezvoltat, adaptat
atât pentru aer cât și în apă și este atât de bine dezvoltat încât unii dintre ei pot supraviețui chiar
dacă sunt orbi. Unele specii sunt foarte bine adaptate pentru scufundări la adâncimi foarte mari.
Aceștia au un strat de grăsime sub piele pentru a le ține cald în apa rece. Majoritatea speciilor
preferă apele mai calde a zonelor tropicale, dar câteva, ca delfinul balenă( Right whale dolphin)
preferă climatele reci.
Deși variază în funcție de specie, culorile delfinilor se încadrează într-un tipar de bază compus din
tonuri de gri, de obicei cu partea dorsală de culoare mai închisă.
Creierul delfinilor este mare și foarte complex; și este diferit după structură de cele ale majorității
mamiferelor terestre.[4]
Delfinii se pot recupera rapid de la rănile suferite (cum ar fi mușcături de rechin) și doar în foarte
rare cazuri pot căpăta o infecție.[5]
Fiziologie
Perioada de gestație la delfini variază de la o specie la alta; la specia Sotalia fluviatilis ea durează
11–12 luni,[6] iar la orcă este de circa 17 luni.[7] De obicei, femela naște un singur pui de 50—60
cm.[8] Delfinii cresc încet și ajung la o durată de viață de 20—30 de ani.
Somnul
În general delfinii dorm doar cu o emisferă a creierului odată, apoi cu cealaltă, astfel menținându-
și cunoștința necesară pentru a respira și a veghea de posibili prădători sau alte primejdii.[9][10][11]
[12]
În captivitate, s-a observat că delfinii pot intra în somn total, stare în care ambii ochi le sunt
închiși și individul nu reacționează la stimuli externi. În acest caz respirația este automată și
un reflex de bătaie din coadă menține individul cu orificiul nazal deasupra apei dacă este necesar.
Delfinii anesteziați inițial prezintă reflexul de a da din coadă