Comportamentul delfinilor

Divile Iulia-Bianca
Grupa 312
 Comportamentul este activitatea observabilă ce
apare în interacțiunea cu mediul.

Exemplu de tipuri de comportament la delfini:

Comportament LUDIC :Delfinilor le place să se joace. Le
place să se alerge unul pe celălalt sau să joace jocuri
în care se învârt până când amețesc (un fel de a spune
). Le place să fie ei înșiși și să sară în apă în toate
direcțiile.
 Comportamentul alimentar: Delfinii
de dimensiune mare pot mânca chiar și foci. În
unele condiții, pot mânca broaște țestoase.
O metodă obișnuită de “vânat” a delfinilor este
încercuirea – peștii sunt vânați în ape de mică
adâncime unde nu pot fugi. O altă metodă este
lovirea cu coadă (pentru peștii mari).
 Apa oceanului este prea sărată pentru delfini,
de aceea aceștia nu o beau de obicei. Cei mai
mulți delfini îsi iau apă în două metode:
– din mâncare
– din metabolism (este eliberată apa în procesul
de ardere a grăsimilor)
Mai mult, rinichii lui sunt adaptați să rețină cât
mai multă apă.
Trăiesc în ocean, dar nu beau apă din el .
 Comportamentul reproductiv :Copulația
la delfini se întâmplă față în față, mai exact își
lipesc burțile și se angajează în preludii lungi.
De obicei actul sexual este
scurt și poate fi repetat de mai multe ori într-o
perioada scurtă de timp.
 Perioada de gestație variază în funcție de specie și
este aproximativ de 11-12 luni. Pentru orcă este de
aproximativ 17 luni.
De obicei delfinii devin activi sexual la vârste
fragede, chiar înainte de atingerea maturității.
Vârstă maturității sexuale variază în funcție de
specie și sex.
Delfinii sunt recunoscuți că fac sex și din alte
motive în afară de reproducere.
Diverse specii se angajează în raporturi sexuale
uneori cu alte specii și sunt cazuri în care unii
parteneri devin violenți.
 Comportamentul social:
Delfinii comunică de obicei prin sunete, în
special fluierături. Pot folosi însă și limbajul
corpului pentru a comunica și interacționa cu
grupurile lor și cu oamenii.
Datorită abilităților sociale, delfinii sunt folosiți
în terapii pentru boli precum autism, depresie și
altele.
Delfinii nu sunt pești, deci ei respiră prin
plămâni nu prin bronhii. Nu pot sta sub
apă tot timpul, trebuie să vină la suprafața
apei pentru a respira. În cazul în care nu
pot urca la suprafață, se vor îneca așa cum
ni se întâmplă și nouă. Pentru a putea
respira trebuie deci să fie conștienți.
 Deci cum respiră delfinii?
Respiră printr-un orificiu de respirație, un orificiu
în vârful capului. Prin acest orificiu ei pot goli și
reumple plămânii cu aer în mai puțin de o secundă,
printr-un șuvoi exploziv care poate atinge viteze
foarte mari: sute de mile pe oră. Nu vrei să fii în
jurul lor când respiră .
Orificiul de respirație este înconjurat de mulți nervi
care simt schimbarea de presiune astfel încât
animalul își dă seama când orificul de respirație
este în afara apei și poate respira.
 Cum dorm delfinii?
Delfinii respiră în mod conștient: ei decid când
să vină la suprafață să respire. Asta face somnul
foarte dificil. Ce s-ar întâmpla dacă delfinii cad
într-un somn profund? Probabil se vor îneca.
Delfinii nu întră într-un somn adânc, ei dorm
numai cu o jumătate a creierului la un moment
dat. Cealaltă jumătate a creierului amintește
delfinilor când să urce la suprafață să respire.
Delfinii dorm în acest mod în jur de 8 ore pe zi.
 Ce culori văd delfinii?
Delfinii sunt orbi în ce privește culorile. Ei nu văd în
culori. Practic, este posibil să aibă o vedere limitată a
culorilor în anumite condiții de intensitate a luminii.
Pentru a putea vedea culorile, retina ar trebui să aibă
cel puțin două tipuri diferite de conuri cu sensibilități
diferite. Oamenii au 3 tipuri de conuri. Cele mai multe
mamifere au două tipuri diferite de conuri, dar nu
delfinii. Delfinii au un singur tip de conuri: L, din
această cauza nu pot distinge culorile.
 Prin concluzie:

1 Delfinii sunt mamifere care își hrănesc puii cu lapte. Și, mai mult de
atât, la naștere, femela delfin este păzită și asistată de o altă femelă.
2 Delfinii pot rezistă circa 15 minute sub apă pentru că trebuie să iasă
la suprafață pentru aer.
3 Sunt ființe foarte sociabile și le place să trăiască în grup și să
coopereze pentru a cauta împreună de mâncare.
4 Cea mai mare specie de delfin este orca, denumită și “balena ucigașă”.
Aceasta atinge până la 6,1 m lungime, este confundată adesea cu o
balenă din cauza dimensiunii foarte mari însă face parte din familia
cetaceelor ca delfinii.
5 Fiind mamifere, delfinii au sângele cald și o temperatură a corpului de
circa 36o C.
Pentru a reuși să mențină o temperatură a corpului constantă, delfinii
sunt acoperiți cu un strat de grăsime chiar sub piele
6 Au un sistem complex de comunicare și folosesc ultrasunetele
pentru orientare, putând recepționa mesaje de la distanțe de zeci de
kilometri.
Fiecare delfin are o “semnătură sonoră” proprie, prin care este
recunoscut de ceilalți.
7 În general, pot înota cu o viteză cuprinsă între 5 și 12 km la oră, însă
în situații de pericol unele specii pot ajunge la o viteză de 30 km la
ora.
8 Delfinii fac sex și în afara perioadei fertile pentru plăcere și pentru
consolidarea relațiilor.
Până la descoperirea acestui comportament, sexul pentru plăcere era
considerat a fi specific doar omului.
9 Nu adorm complet niciodată pentru că emisferele creierului lor întră
în repaus pe rând.
10 Un delfin trăiește între 25 – 35 de ani și atinge maturitatea sexuală
la 5 - 10 ani în cazul femelei și la 9 - 13 ani în cazul masculului.
Bibliografie:
Carwardine, M., Whales, Dolphins and Porpoises, Dorling Kindersley,
2000. ISBN 978-0-7513-2781-6.

Williams, Heathcote, Whale Nation, New York, Harmony Books,

1988. ISBN 978-0-517-56932-0.

„Delfinii” de Modest Gutu, Editura Ion Creanga, Bucuresti,

1974