Delfinul

Delfinii sunt mamifere cetacee marine înrudite cu balenele și marsuinii. Există în jur
de 40 de specii existente de delfini în 17 genuri diferite. Delfinii variază ca
dimensiune de la 1,7 m lungime și 50 kg , ajungând până la 9,5 m și 10 tone ca orca
sau balena ucigaș ă. Unele specii prezintă dimorfism sexual, unde masculii sunt mai
mari decât femelele. (delfiniioceanici), Platanistidae (delfinul
râului indian), Iniidae(delfinul râului Amazon) și Pontoporiidae și cea probabil
dispărută Lipotidae (delfinul chinezesc sau baiji). Delfinii pe lângă alte cetacee, fac
parte din încrengătura Chordata. Cele mai apropiate rude vii ale cetaceelor sunt
hipopotamii care s-au abătut cu 40 de milioane de ani în urmă.

Originea numelui
Denumirea provine din greaca veche delphís - delfincuvânt înrudit cu delphys-buric Prin
urmare, numele acestui animal poate fi interpretat ca „pește cu buric”.

Anatomie

Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat înotului rapid. Înotătoarea

puternică îi ajută la propulsie în timp ce aripioarele pectorale și sistemul muscular al
cozii asigură controlul direcției. Aripioara dorsală, în cazul speciilor care au o
asemenea aripioară, contribuie la menținerea stabilității în timpul înotului.

Deși nu sunt la fel de flexibili ca focile, unii delfini pot să înoate cu o viteză de 55,5
Km/h. Delfinii își folosesc dinții conici pentru a captura prada rapidă. Ei au un auz
foarte bine dezvoltat, adaptat atât pentru aer cât și în apă și este atât de bine
dezvoltat încât unii dintre ei pot supraviețui chiar dacă sunt orbi. Unele specii sunt
foarte bine adaptate pentru scufundări la adâncimi foarte mari. Aceștia au un strat
de grăsime sub piele pentru a le ține cald în apa rece. Majoritatea speciilor preferă
apele mai calde a zonelor tropicale, dar câteva, ca delfinul balenă preferă climatele
reci.

Deși variază în funcție de specie, culorile delfinilor se încadrează într-un tipar de

bază compus din tonuri de gri, de obicei cu partea dorsală de culoare mai închisă.
Creierul delfinilor este mare și foarte complex; și este diferit după structură de cele
ale majorității mamiferelor terestre.[4]
Delfinii se pot recupera rapid de la rănile suferite (cum ar fi mușcături de rechin) și
doar în foarte rare cazuri pot căpăta o infecție.[5]

Fiziologie
Perioada de gestație la delfini variază de la o specie la alta; la specia Sotalia
fluviatilis ea durează 11–12 luni,[6] iar la orcă este de circa 17 luni.[7] De obicei, femela
naște un singur pui de 50—60 cm.[8] Delfinii cresc încet și ajung la o durată de viață
de 20—30 de ani.

Somnul
În general delfinii dorm doar cu o emisferă a creierului odată, apoi cu cealaltă, astfel
menținându-și cunoștința necesară pentru a respira și a veghea de posibili prădători sau alte
primejdii.[9][10][11][12] În captivitate, s-a observat că delfinii pot intra în somn total, stare în care
ambii ochi le sunt închiși și individul nu reacționează la stimuli externi. În acest caz respirația
este automată și un reflex de bătaie din coadă menține individul cu orificiul nazal deasupra apei
dacă este necesar. Delfinii anesteziați inițial prezintă reflexul de a da din coadă.[13]