S P E C I I D E P E S T I D I N R O M A N I A

FUSARUL
Denumire: Fusar (Aspro streber )
Familia: Percidae
Raspandire in Romania: Cu precadere in bazinul Dunarii precum si in Delta
Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul
epede, Crisul !egru etc"), pre#era zonele de pietris sau nisip"
Lungime: $%&$' cm, (e(ceptional peste )* cm)
Greutate: $** & %** grame, (e(ceptional peste *"+ ,g)
Aspect: Se aseamna #oarte biune cu petrarul" Corpul este #usi#orm turtit dorso&
-entral, usor alungit" .ura este in#erioara, mica, sub #orma de semilunara, slab
protactila a-and botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara"
Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune" /notatoarele dorsale sunt
usor distantate a-and o #orma triung0iulara" Tot corpul este acoperit de solzi mici
si aspri" Capul are o culoare alb & galbuie, inotatoare -entrala este usor rosiatica iar
pe corp sunt -izibile patru cinci dungi a-and o culoare bruna, operculele
terminandu&se cu o tepusa"
Hranire: Se 0raneste cu lar-e de insecte, insecte ac-atice, -iermi, icrele altor pesti,
pre#erand uneori si puietul"
Se pescuieste la: rama, -iemusi, etc

CARACUDA
Denumire: Caracuda (Carassius carassius)
Familia: C1prinidae
Raspandire in Romania: Cu precadere in apele statatoare mai putin in cele de
munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal" /n baltile
Prutului, Siretului, Dunarii (inclusi- delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in
iazuri si 0elesteie" Popular mai este intalnit si sub numele de 2 caras, carasita,
lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta"
Lungime: $+&)* cm, (e(ceptional peste %+ & 3*cm)
Greutate: 4* & $** grame, (e(ceptional peste $,+ ,g)
Aspect: Se aseamana #oarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat
lateral, usor cocosat, a-and un trup inalt" Bot carn, capul este scurt, gura terminala,
buzele subtiri, inotatoarea -entrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita,
tepoasa" Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie
-erde, iar pe burta galbena portocalie"
Hranire: Se 0raneste cu lar-e de insecte, -iermi, icre de peste, di#erite organisme
animale cat si -egetale
Se pescuieste la: mamaliga, -iermi, rama, lar-e, etc

TIPAR CHISCAR
Denumire: Tipar, C0iscar (Misgurnus Fossilis)
Familia: Cobitidae
Raspandire in Romania: /n zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei),
in balti de ses"
Lungime: )*&)+ cm, (e(ceptional peste %+ cm)
Greutate: *") & $ ,g, (e(ceptional peste % ,g)
Aspect: Corpul este cilindric si lung" 5a bot are $* mustati, dispuse ast#el2 patru pe
buza superioara, dou6 in colturile gurii si patru pe buza in#erioara, care sunt si cele
mai mici" Culoarea este ca#eniu marmorat uneori negru" Pe uscat poate scoate
anumite sunete ascutite"
Hranire: lar-e de insecte -iermi, melci"
Se pescuieste la: de obicei la plasa dar si la -arga cu -iermusi si rama rosie"

CEGA
Denumire: Cega( Acipenser rut0enus )
Familia: Acipenseride
Raspandire in Romania: 2 Mures, Somes7 prima-ara intra din Dunare in 8iu, Olt,
Arges, Prut, Siret,Tisa"
Lungime: 2 3* & '* cm (e(ceptional $, )+ m)
Greutate: $ & 3 ,g (e(ceptional $+ ,g)
Aspect: Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura
in#erioara" Are mustati #ran9urate si coada nesimetrica" Corpul are $)&$: scuturi
dorsale, +4&:* laterale si $)&$4 abdominale" Pe spate este ca#enie cu nuante cenusii
-erzui pe spate, galbuie pe burta"
Hranire:crustacei si lar-e de e#emere (rusalii sau -ertite)"
Se pescuieste la: pescuitul interzis;;

ROSIOARA
Denumire: osioara( Scardinius er1t0ror0talmus )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 /n toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si
de ses, in Dunare si in Delta"
Lungime: 2 )* & %+ cm
Greutate: $** & )** g (e(ceptional $ ,g)
Aspect: este alungit, comprimat lateral, de inaltime -ariabila, si acoperit cu solzi
de marime mi9locie, bine #i(ati" Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in
sus" Caudala este adanc scobita, cu lobi egali" 5inia laterala este continua, putin
apropiata de partea -entrala a pestelui" Oc0ii sunt adanc implantati, cu cate o pata
rosie, inotatoarele rosii catre margine "
Hranire: matasea broastei, dar si cu insecte, lar-e, -iermi, oua de melci ac-atici"
Se pescuieste la: -ierme,lar-e de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec
cu canepa

AVAT
Denumire: A-at ( Aspius Aspius )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 /n Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia,
Siutg0iol), in #ata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes"
Lungime: %+&+* cm, '*&4* cm
Greutate: 4** g, $*&$) ,g
Aspect: .ura mare lunga mandibula intrece ma(ila" coloratia, in general, cenusie&
albastruie&argintie"
Hranire: cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa"
Se pescuieste la: musca arti#iciala(streamer),linguri rotati-e si oscilante,

LOSTRITA
Denumire: 5ostrita( <uc0o 0uc0o )
Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: 2 Bistrita, Moldo-a, =iseu, in bazinul Dunarii si in
a#luenti"
Lungime: 2 $&$,+m (e(ceptional %&+m)
Greutate: $*&)* ,g (e(ceptional +*&'* ,g)
Aspect: : Are corpul cilindric si gura mare cu dinti puternici" Culoarea este
argintie cu spinarea mai inc0isa, brun&-erzuie, roscata pe margini si burta galben
desc0is cu luciri argintii"
Hranie: in special cu pesti (zgla-oaca, mreana, pastra-i, lipan, etc") si c0iar pasari
si soareci"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri
oscilante,-oblere : cm&$) cm,t>ister)7momeli -ii (montura de pestisor -iu)

MORUNAS
Denumire: Morunas( =imba -imba )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures,
Cerna, precum si in Dunare"
Lungime: 2 $+ & )+ cm (e(ceptional 3* cm)
Greutate: *,% & *,3 ,g (e(ceptional $,g)
Aspect: : Corp alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu #alca de sus mai
mare si gura arcuita,cu partea in#erioara in #orma de potcoa-a" Botul este
asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele" Culoarea capului si
spatelui este cenusiu&albastruie, burta alb&argintie, cu luiciu mai puternic decat al
scobarului" Aripioara dorsala este inalta si scurta"
Hranire: -iermi, moluste, broaste, crustacee, lar-e, rame, resturi -egetale.
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri
oscilante,-oblere : cm&$) cm,t>ister)7momeli -ii (montura de pestisor -iu)

LIN
Denumire: 5in( Tinca tinca )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: /n apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de
re-arsare a Dunarii, in Delta (in special)" Mai rar intalnit in rauri"
Lungime: 2 )+ & %+ cm (e(ceptional '* & :* cm)
Greutate: *,+ & $ ,g (e(ceptional % ,g)
Aspect: Corp indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii" Pielea este groasa, cu solzi
marunti, acoperiti cu o secretie bogata" .ura si oc0ii sunt mici" Culoarea este
ca#enie, mai inc0isa la pestii din baltile mlastinoase si desc0isa in baltile cu apa
care circula" Oc0ii sunt de un rosu aprins"
Hranire: lar-e, -iermi, insecte, -ietati mici din apa
Se pescuieste la: grau #iert,porumb in lapte,lama si bobite de mamaliga

MIHALT
Denumire: Mi0alt (5otta lotta)
Familia: Siluride
Raspandire in Romania: 2 in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii,
urcand pana in zona mrenei"
Lungime: 2 %*&:* cm
Greutate: *,3**&) ,g
Aspect: : Corpul alungit si acoperit cu mult mucus"/n partea anterioara mai mult
cilindric, posterior turtit lateral"Capul turtit dorso&-entral" Mandibula putin mai
scurta decat ma(ila si cu un #ir de ?mustata@ pe barbie" .ura cu dinti mici si conici"
Solzii #oarte mici, acopera corpul si capul pana la nari"Coloratia #oarte -ariabila
dupa mediu, cu pete sau marmorari ca#enii&-erzui&galbui"
Hranire: lar-e de tric0optere, -iermi, raci, pesti si icre"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri
oscilante,-oblere : cm&$) cm,t>ister)7momeli -ii (montura de pestisor -iu)

MREANA
Denumire: Mreana (Barbus barbus)
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania:traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, 8iu,
Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tar-ane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare"
Lungime: 3* & '* cm
Greutate: *,4 & $ ,g ,e(ceptional )&3 ,g
Aspect:Corpul este #usi#orm, capul ascutit, gura dispusa in 9os si buzele groase,
a-and patru mustati groase galbui" Solzii mrenei sunt mici" Are culoarea -erde&
bruna pe spate si pe cap, #lancurile #iind galbene aurii,iar pe burta #iind alba"
Corpul este presarat cu puncte mici, negre"
Hranire:seminte, -iermi, rame, insecte, melci, 0oituri"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari
la lingurita rotati-a gen A.5/A **

NOVAC
Denumire: !o-ac( <1pop0t0almic0t01s Molitri( =alenciennes )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: e(trem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile
de campie
Lungime: 2 3* cm (e(ceptional peste$,+m)
Greutate: $ & ),g (e(ceptional peste '* ,g)
Aspect: o specie de culoare marmorata, capul mai mare, cu bran0ii dez-oltate
Hranire: zooplancton, #itoplancton"
Se pescuieste la: pu#arin,cocolosi de mamaliga

GHIBORT
Denumire: .0ibort ( Acerina cernua )
Familia: Percidae
Raspandire in Romania: 2 An Dun6re Bi An b6lCile sale, An lacuri litorale, An Snago-,
An b6lCile Prutului Bi An toate apele de Bes pDn6 An regiunea dealurilor (zona mrenei),
An Olt, TimiB, Bega, MureB, CriB,Somes"
Lungime: $) & $+cm
Greutate: )+&%* g
Aspect: Corpul relati- scurt turtit lateral, cu solzi potri-it de mari, care lipsesc pe
cap, piept si abdomen" Tot corpul acoperit cu mucus"Botul turtit gura mica cu buze
protractile si dintii dispusi pe #alci si cerul gurii"
Hranire: lar-e de insecte, crustacei, icrele altor pesti si c0iar pesti mici"
Se pescuieste la: -ierme si lar-e de libelula

LIPAN
Denumire: Lipan ( T01mallus T01mallus )
Familia: Salmonidelor
Raspandire in Romania: in a-alul raurilor Dorna, Sucea-a, Moldo-a, Bistrita si
a#luentii sai (Baranar, !eagra&Brosteni), in aul Doamnei, Olt, 8iu, Strei
(<unedoara)"
Lungime: %) & +* cm
Greutate: %+* & $*** g
Aspect: se distinge prin talia alungita, cu o inotatoare dorsala mare cu puncte
galbene&-erzui, -iolete sau negre, asezate pe %&3 randuri" Are un colorit #rumos, cu
spatele -erde&cenusiu, laturile galbene&rozacii iar burta alba cu pasteluri rosiatice"
Pe laturi are puncte negre si dungi ca#enii"
Hranire: cu lar-e de insecte,crustacei, -iermi, moluste, dar -aneaza sarind din apa
si insecte in zbor"
Sepescuieste la2 musca arti#iciala

FITOFAG
Denumire: Fito#ag( <1pop0t0almic0t01s Molitri( =alenciennes )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: e(trem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile
de campie
Lungime: 2 3* cm (e(ceptional peste$,+m)
Greutate: $ & ),g (e(ceptional peste '* ,g)
Aspect: Capul #oarte mare cu oc0ii asezati 9os, gura mare, dintii #aringieni
puternici" Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii"
Hranire: zooplancton, #itoplancton"
Se pescuieste la: mamaliga,boabe de porumb in lapte,pu#arin

OBLETE
Denumire: OB5ETE (Alburus alburus)
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: 2 /n toate apele curgatoare si statatoare din regiunile
colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de
acumulare Bicaz"
Lungime: $) & $+ cm (e(ceptional $4 & )* cm)
Greutate: %+ & 3+ g (e(ceptional $** & )** g)
Aspect: Spatele -erde inc0is&masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate7 laturile
mai desc0ise si cu puncte rosi, incon9urate de albastru" Abdomenul desc0is pana la
alb, in perioada de reproducere de-enind rosu"
Hranire: -ietati plan,tonice, insecte ce cad pe apa"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule,bobite de paine,seminte de
canepa si arpacas

CLEAN MIC
Denumire: Clean mic( 5euciscus 5euciscus )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 #oarte raspandit in raurile noastre (Moldo-a, Sucea-a,
Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, 8iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes,
Tarna-e, etc"), incepand din zona pastra-ului pana in Dunare"
Lungime: $*&)+ cm
Greutate: $**&)+* g
Aspect: Corpul alungit cilindric"Spatele -erde inc0is laturile argintii"Pe marginea
posterioara a #iecarui solz, o ti-itura din puncte negre"
Hranire: insecte,-iermi,carabusi, -egetale"
Se pescuieste la: la pluta(-ierme,porumb in lapte si rama rosie),momemeli
arti#iciale(lingurite **&$,-oblere de minci dimensiuni si musca arti#iciala)"

CARAS
Denumire: Caras( Carassius auratus gibelio )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2aproape in toate apele statatoare, in a#ara de regiunea
muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusi- delta), in Olt Timis, Bega,
Mures, Somes, in iazuri si 0elesteie"
Lungime: $+ & )* cm (e(ceptional 3* cm)
Greutate: )** & %**g (e(ceptional ),+ ,g)
Aspect: .ura terminala, cu buze subtiri si #ara mustati"
Coloratia in general aurie&ruginie cu nuante -erzui pana la nuante intunecate7
peritoneul desc0is la culoare"
Hranire: organisme -egetale si animale, pureci de balta, lar-e de insecte, -iermi,
icre de peste, etc"
Se pescuieste la: -ierme,rama rosie,bobite de mamaliga,porumb in lapte

BIBAN SOARE
Denumire: B/BA!&SOAE (5epomis eupomotis gibbosus)
Familia: Centrac0ide"
Raspandire in Romania: /n toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, 0elestee"
Prezenta nedorita #iind daunator altor specii"
Lungime: $) & $+ cm
Greutate: $** & $+* g
Aspect: Corpul este o-al, plat, cu solzi colorati #rumos -erde&oli-, cu pete brune si
albastre, burta #iind liliac0ie"
Hranire: icrele de peste, insecte, lar-e, ale-inii altor pesti"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari
la lingurita rotati-a gen A.5/A **

CLEAN
Denumire: Clean( 5uciscus cep0alus )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 #oarte raspandit in raurile noastre (Moldo-a, Sucea-a,
Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, 8iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes,
Tarna-e, etc"), incepand din zona pastra-ului pana in Dunare"
Lungime: )+&%* cm, rar +*&4* cm
Greutate: %**g&$"+,g, rar 3&+ ,g
Aspect: Corpul alungit cilindric"Spatele -erde inc0is laturile argintii"Pe marginea
posterioara a #iecarui solz, o ti-itura din puncte negre"
Hranire: insecte, pesti, broaste,raci, -iermi, carabusi, -egetale"
Se pescuieste la: la pluta(-ierme,porumb in lapte si rama rosie),momeli
arti#iciale(lingurite **&),-obler )"+ cm&+ cm,si muste arti#iciale e(2#urnica
rosie,#urnica neagra,tantar,zulu,-iespe)

CRAP
Denumire: Crap( C1prinus carpio )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in
Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in
partea in#erioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor7 este
crescut in lacuri, 9apse, 0elesteie, etc"
Lungime: 2 %*&'* cm, $ m
Greutate: $,+&% ,g, la %* ,g, #oarte rar +* ,g"
Aspect: .ura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase"Catre
colturile gurii are 3 mustati"Coloratia destul de -ariata, in #unctie de mediu"
Hranire: plante ac-atice (tulpini tinere de papura), animale mici (di#eriti racusori,
lar-e de insecte), cu oua de broasca si c0iar cu icrele altor pesti,scoici"
Se pescuieste la: -ierme,rame rosii,pu#arin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet
de mamaliga

SOMN
Denumire: Somn( Silurus glanis )
Familia: Siluride
Raspandire in Romania: 2 /n Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale
(Siutg0iol, Tasaul), in cele interioare (Snago-), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures,
Olt, 8iu, Somes, Crisuri, Tarna-e, Bega, Timis"
Lungime: *,+&$m (e(ceptional %&3 m)
Greutate: $* & $+ ,g (e(ceptional 4*&F* ,g,recordul mondial de somn prins
sporti- este de $+: ,g )
Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral"
Capul este mare si turtit, gura #oarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie" Are
trei perec0i de mustati din care una cu #irele #oarte lungi (#olosite ca momeala
pentru pestisori)" Culoarea este -erde cenusie pe spinarea si #lancuri7 pe alocuri
corpul este marmorat" Burta este alba sau galbuie" !u are solzi"
Hranire: crustacei, pesti (pre#era tiparul), broaste, lipitori, -iermi mari"
Se pescuieste la: momeli naturale e(2coropisnita,buc0et de
rame,tipar,broscuta,scoica7 momeli arti#iciale e(2 se #oloseste cloncul pt atragerea
lui si se prinde la lingura oscilanta($* g&$F g),-oblere(: cm&$) cm)

PASTRAV FANTANEL
Denumire: Pastra- #antanel( Sal-elinus #ontinalis )
Familia: Salmonide
Raspandire in Romania:prezent in cate-a paraie din Transil-ania si Moldo-a si
in unele pastra-arii"
Lungime: )*&3* cm
Greutate: %**&+** g
Aspect: Spatele -erde inc0is&masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate7 laturile
mai desc0ise si cu puncte rosi, incon9urate de albastru" Abdomenul desc0is pana la
alb, in perioada de reproducere de-enind rosu"
Hranire: cu lar-e, -iermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe
supra#ata apei, deplasandu&se permanent in cautarea 0ranei"
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari
la lingurita rotati-a gen A.5/A **

BABUSCA
Denumire: Babusca ( utilus rutilus )
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri7 este
rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inc0ise ale Siretului), unde
se Antalneste mai ales in cursul in#erior si #oarte rar in Prut"
Lungime: $+ & )* cm
Greutate: 4* & )** g
Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru&cenusiu&-erzui,#lancurile
argintii, burta alba, oc0ii si inotatoarelor sunt rosii"
Hranire: lar-a rosie, libelule, -iermusi de carne, seminte de canepa, boabe -erzi
de mazare, carto#, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici"
Sepescuieste la: -ierme,lar-e de libelula,rama rosie

CTENO
Denumire: Cteno (Ctenop0ar1ngodon idella)
Familia: Ciprinidelor
Raspandire in Romania: 2 Moldo-a, Sucea-a, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus,
Arges, Olt, 8iu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarna-e, etc
Lungime: %+&F* cm, (e(ceptional peste $%* cm)
Greutate: 3&F ,g, (e(ceptional peste %* cm)
Aspect: Corpul sau z-elt si #usi#orm este acoperit in intregime de solzi mari, de
culoare gri&argintie, cu nuante iinc0ise pe spate"
Hranire: ierburi si plante ac-atice"
Se pescuieste la: cubulet de mamaliga,boabe de porumb in lapte,boiliesuri,pu#arin

PASTRAV DE LAC
Denumire: Pastra- de lac(Salmo trutta lacustris)
Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: 5acurile osu, Bicaz, Belis si .ilcescu in general in
lacuri de munte
Lungime: ):&$*% cm
Greutate: )$*g si $+ ,g
Aspect: Pastra-ul de lac este o #orma a pastra-ului de rau, adaptata la o -iata
sedentara in lacurile de munte" Spatele albastru&-erzui, abdomenul si #lancurile
argintii" Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in #orma de G, rar rotunde"
Hranire: zooplancton si alte specii de pesti, insecte si c0iar propria progenitura
Se pescuieste la: rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari
la lingurita rotati-a gen A.5/A **

PLATICA
Denumire: Platica( Abramis brama )
Familia: Ciprinide
Raspandire in Romania: /n zonele in#erioare ale raurilor, Dunare(si baltile ei), in
lacuri si balti de ses"
Lungime: 2 pana la +* cm (e(ceptional '*&:* cm)
Greutate: *,+ & $ ,g, (e(ceptional +&' ,g)
Aspect: Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici" /n ruri are culoarea argintie&
galbuie pe #lancuri, in balti #iind ruginie, iar in lacuri adanci rosie&bruna"
/notatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adnc, cu aripioara de 9os mai lunga"
Hranire: plante de balta, -iermi si lar-e de insecte, pe care le ing0ite o data cu
malul in care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca
si costris"
Se pescuieste la: -ierme,lar-e de libelula,bobite de paine,porumb in
lapte,arpacas,canepa pra9ita"

STIUCA
Denumire: Stiuca( E(os lucuis )
Familia: Esocidee
Raspandire in Romania: 2 Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses,
lacuri de acumulare"
Lungime: 2 3* & +* cm (e(ceptional $,+ & $,4m)
Greutate: $ & $,4 ,g (e(ceptional )* & )) ,g)
Aspect: Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura
larga, dinti puternici si acutiti" Culoarea spatelui -ariaza de la gri&-erzui la galben,
la negru sau ca#eniu" Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oli- sau
negricioase" Burta este galbui sau albicioasa"
Se hraneste cu: pesti mari si mici, pasari si mami#ere ac-atice, broaste, insecte"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri
oscilante,-oblere : cm&$) cm,t>ister)7momeli -ii (montura de pestisor -iu)

PASTRAV CURCUBEU
Denumire: Pastra- curcubeu (Oncor01nc0us m1,iss)
Familia: Salmonide
Raspandire in Romania: /n toate apele dulci, rauri, lacuri"
Lungime: )%&)+cm (ma(imum +*&F* cm)
Greutate: 4**&$'**g, rar ',g
Aspect: Coloratia spinarii este albastruie&-ioleta, lateralele argintii iar burta
albicioasa" Mi9locul corpului este strabatut de o linie lata roz&side#ie, care da
stralucire de curcubeu" !u are puncte rosii"
Hranire: -iermi, moluste, lar-e de insecte si crustacei
Se pescuieste la : rama rosie,-ierme,lar-e de libelule si unele e(emplare mai mari
la lingurita rotati-a gen A.5/A **"

BIBAN
Denumire: Biban (Perca Flu-iatilis)
Familia: Percidelor
Raspandire in Romania: Prezent An lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia,
in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snago-, in azelm si Mangalia si in
toate lacurile,raurile din Transil-ania"
Lungime: )*&%* cm
Greutate: +*H+** g
Aspect: Corp comprimat si #oarte inalt" .0ebul porneste dupa uperculii ascutiti,
are solzi marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape
paralela cu linia spatelui, urmandu&i curba" Are o culoare inc0isa, cu dungi
caracteristice si re#le(e predominante de -erzui&cenusiu metalizat" Pe laterale are
+&F dungi -erticale de culoare mai inc0isa" Aripa dorsala este pre-azuta cu spini si
#oloseste ca sistem de autoaparare"
Hranire: pesti mici, raci, -iermi, scoici si melci de apa, lar-e de insecte, icre,
broaste"
Se pescuieste la: momeli naturale -ii sau moarte, se prinde la naluci si la
dandineta, pestisori argintii, boarta, ple-usca, buc0et de rame, dar si la bucatica" O
momeala buna sunt proprii pui sau cei de Biban soare,t>ister, lingurite mici(**&
$),rotati-"
SALAU
Denumire: Salau( Stizostedion 5ucioperca )
Familia: Percide
Raspandire in Romania: 2 Foarte raspindit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile
mari din tara noastra si in lacuri"
Lungime: %*&'* cm ( e(ceptional $ m)
Greutate: $&3 ,g (e(ceptional 4&$* ,g)
Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare,
comprimat lateral, gura larga cu desc0idere oblica, in 9os, a9ungand pana inapoia
oc0ilor" Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe #iecare #alca"Pe spate este
-erde&cenusiu, din ce in ce mai desc0is inspre burta alba, cu 4&$) dungi inc0ise ce
se coboara de pe spate pe laturi" /notatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai
inc0ise" Solzii care il acopera sunt mici si aspri"
Se hraneste cu: tot ce este de origine animala de sub apa H raci, broscute, -iermi,
insecte, pesti"
Se pescuieste la: momeala arti#iciala(lingurita rotati-a nr 3&',linguri
oscilante,-oblere : cm&$) cm,t>ister)7momeli -ii (montura de pestisor -iu)"
Calcanul (Scophthalmus maeoticus)
Raspandire
Calcanul traieste in Marea !eagra si in Marea Azo-" /n apele noastre traieste in
#aciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc"
Descriere
Calcanul are un cap de #orma o-ala sau mai bine zis romboidala si este #oarte lat"
Pe corpul pestilor adulti se obser-a tuberculi (butoni) ososi si solzi rudimentari"
Fiecare tubercul are o prelungire sub #orma unei tepe subtiri, care poate pro-oca
rani pescarului neatent" Acesti tuberculi sunt numerosi pe partea zenitala
(superioara) a corpului, dar cati-a sunt dispusi si pe partea nadirala (de 9os, spre
nisip), insa mai mici" Tuberculii lipsesc la puiet, iar la tineret nu apar inca tepii"
.ura este oblica, in#erioara, cu dinti asezati pe mai multe randuri, cu buze mici,
subtiri, ca niste prelungiri ale pielii" Oc0ii sunt asezati numai pe partea zenitala a
corpului" Dorsala si anala sunt #oarte lungi, de la cap si pana la pedunculul caudal"
5inia laterala, lunga, prezinta o curbura #oarte puternica in dreptul pectoralei"
5a e(emplarele 9u-enile, partea zenitala este de culoarea nisipului (cenusie), cu
pete albe si negre7 adultii an un colorit brun, #ara pete" Partea in#erioara a pestelui
este alba, rareori cu pete negricioase" Aceasta specie are o mare posibilitate de
adaptare sub aspectul coloritului la mediul (nisipul) in care traieste"
De!oltare
5ungimea obisnuita este de '*&:* cm, rar $ m, iar greutatea de '&: ,g, rar $* ,g"
Creste relati- incet 2 dupa $* ani atinge lungimea de ++ cm si greutatea de %,+ ,g"
"iologie
Calcanul ierneaza la o adancime de '*&:* m, in zona #aciesului #aseolinoid"
Prima-ara, in perioada martie&aprilie, se apropie de zona litoralului, pana la o
adancime de $4&%* m, unde pe anumite locuri se aglomereaza in carduri mari" 5a o
temperatura de $%&$'IC depune icrele" Atinge maturitatea se(uala la +&' ani" Dupa
reproducere, pestii se imprastie, nu mai stau in carduri si trec la o nutritie #oarte
acti-a" Tineretul se 0raneste la inceput cu crabi, moluste, cre-eti si puiet de peste,
dar e(emplarele mai in -arsta se 0ranesc aproape e(clusi- cu pesti (gu-izi,
bacaliari, sta-rizi, scrumbii albastre etc")"
#escuitul Sporti!
/n perioada reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre
unditari din barca cu petactarul" Pe cirligul #oarte ascutit se #oloseste ca momeala
0amsia, care se pune intreaga in undita, cu doua intepaturi" Tinand cont de
greutatea mare a pestelui, atat #irul, cat si struna trebuie sa #ie mai rezistente la
rupere" Firul cel mai des intrebuintat este de *,+*&*,'*, iar struna de *,3*&*,3+"
Calcanul ing0ite momeala in intregime, #ara muscatura, si pleaca imediat spre
adanc, rareori spre mal" Poate #i scos numai cu minciogul, pestele #iind greu, de
multe ori de +&' ,g, sau si mai mare, ceea ce constituie o per#ormanta si o amintire
de neuitat pentru unditarii care -in la mare din interiorul tarii"
Calcanul se mai prinde de catre localnici si la ?picior@" /n perioada reproducerii,
uneori catre seara calcanul se apropie de mal si sta pe nisip la o adancime #oarte
mica, cateodata la numai cate-a zeci de centimetri" Alteori se ingroapa partial in
nisip, dar pescarul e(perimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il scoate
apoi cu mina din mare"
/n zona litoralului nostru mai traieste, intr&un numar mai redus, calcanul mic
(Scop,t0almus r0ombus)" 5a unditele pescarilor amatori cade mai rar7 se prinde
mai mult la pescuitul industrial"Lungimea minima admisa la pescuit: $% cm
Cam&ula (#leuronectes lesus luscus)
Raspandire
Aceasta specie este caracteristica pentru Marea !eagra si Marea Azo-" Se
intalneste de&a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii, in
comple(ul lagunar azeln&Sinoe"
Descriere
Corpul pestelui este de #orma o-ala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi"
Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind
ast#el un peduncul caudal relati- lung" Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si
placute osoase ascutite" Partea nadirala (de 9os) a pestelui este neteda" Oc0ii sunt
mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului" .ura este mica, oblica,
cu dinti dispusi pe un singur rand" 5inia laterala este dreapta, continua"
Pe partea zenitala, cambula are o culoare ca#enie sau -erde murdar, uneori -erzui&
galbuie sau c0iar bruna, in #unctie de coloritul mediului ambiant" Partea nadirala
este galbui&albicioasa" /notatoarele neperec0i au pete mici, rotunde, brune" /risul
albastru al oc0ilor este incon9urat de un inel auriu"
De!oltare
5ungimea #rec-enta este de ))&)+ cm, rar %* cm, iar greutatea obisnuita este de
%**&%+* g"
"iologie
Este o specie marina care s&a adaptat de&a lungul timpului atat la apele salmastre,
cat si la cele dulci, statatoare sau c0iar curgatoare" Jneori urca c0iar pe Don, !ipru
sau pe alte rauri" Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei" Atat in apele
dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe #undurile nisipoase" E(emplarele din
apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile
sarate" Atinge maturitatea se(uala la -arsta de % ani" Perioada reproducerii
corespunde lunilor septembrie&iunie, cu ma(imum de intensitate in ianuarie&martie"
O #emela depune intre '***** si ) milioane de icre pelagice, cu diametrul de $,$&
$,) mm"
Cambula se 0raneste cu crustacee bentonice, -iermi si moluste (pe #aciesul nisipos,
in special cu moluste Corbulom1a)" /n azelm&Sinoe se pescuieste cu setcile de
cambula asezate pe #undul apei, iar in mare cu talieno"
Are carnea gustoasa si de aceea este #oarte apreciata"
#escuitul Sporti!
Pescarii sporti-i cauta cambula in lunile de prima-ara si de toamna, cand se prinde
cu succes cu petactarul" Se pescuieste in zona malului, pe #und nisipos, cand
pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se 0ranii" /n
aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de $&$* m ma(im, unde
poate #i pescuit cu succes, a-and pe carligele petactarului 0amsie, intepata in doua
locuri" Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si 0amsie sarata" Firul de +* m
lungime are la capat un plumb de %*&+* g, de #orma prismatica, ascutita la cele
doua capete" 5a )* cm de plumb se leaga % carlige nr" $ cu strune de $+&)* cm, din
#ir mai subtire, la o distanta de )*&)+ cm unul de altul" /n timpul pescuitului se
arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de %+&3* m, dupa care, se
recupereaza #irul pana ce acesta ramane intins" De regula, cambula ing0ite carligul
in intregime, dand de lucru pescarului pentru a&l scoate apoi din gura pestelui"
Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune e(perienta sau indemanare
deosebita" Metoda poate #i usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai
cate-a sedinte de pescuit pe malul marii"
Lungimea minima admisa la pescuit: '% cm
Gu!idul (egru (Go&ius niger)
Raspandire
Traieste in nordul Oceanului Atlantic, in marile Baltica, Mediterana, Egee, Azo-
si Marea !eagra" Se gaseste de&a lungul intregului litoral marin romanesc, de la
Sulina si pana la Mangalia"
Descriere
Corpul pestelui este gros, capul scurt si trunc0iat, cu oc0i mari si bulbucati"
Pedunculul caudal este lung si inalt" Solzii sunt relati- mari"
Cel mai des, corpul gu-idului negru este de culoare cenusie sau palid bruna, cu
portiuni neregulate mai intunecate si cu pete e-idente" Partea -entrala este galbuie"
Prima dorsala are o pata neagra in coltul superior si trei dungi intunecate
longitudinale, inotatoarele, in general, sunt cenusii" /n perioada reproducerii,
e(emplarele mature au un colorit si mai intunecat, care de-ine uneori colorit de
baza"
De!oltare
Este o specie de gu-id de talie mica" Creste pana la lungimea de $) cm, dar in
mod obisnuit are numai :&4 cm"
"iologie
Este o specie strict marina, care nu se gaseste in apele salmastre sau dulci" Traieste
pe #und nisipos, pre#erand zonele adanci si cu alge zoostera" Se 0raneste cu puiet
de peste, mici crustacee marine, scoici mici, pe care le gaseste pe #aciesul nisipos
de pe #undul marii, unde predomina scoica Corbulom1a" Se reproduce -ara, cand
se apropie putin de tarm"
#escuitul Sporti!
Se pescuieste din barca, in largul marii, la adancimi de )+&%* m"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit.
Gu!idul de )are (Go&ius cephalarges)
Raspandire
Aceasta specie traieste numai in Marea !eagra si in Marea Azo-, precum si in lagunele si
lacurile litorale din 9urul celor doua mari" Este o specie endemica, relicta pontocaspica" /n apele
noastre se gaseste de&a lungul intregului litoral marin si in lacurile azelm si Siutg0iol, unde
patrunde din mare"
Descriere
.u-idul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea
posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi" Capul este mare, putin comprimat dorso&-entral, cu o gura
mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase" Cele doua inotatoare dorsale sunt
concrescute la baza" =entuza -entrala este de lungime -ariabila" Solzii acopera pieptul si istmul
pestelui"
Mediul ac-atic ambiant are o mare in#luenta asupra coloritului pestelui, ast#el incat acesta este
#oarte -ariat in cazul respecti-ei specii" Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare
intunecata, de multe ori de un brun&ocru sau brun negricios, cu multe pete inc0ise, de #orma
-ariata si neregulata" Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii" Partea -entrala a
pestelui este cenusiu desc0isa" Acest colorit de baza -ariaza in multe nuante, in #unctie de mediul
ac-atic" Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte" Anala, caudala si
pectoralele au pete mai intunecate sau mai desc0ise la culoare, nu insa si inotatoarea -entrala"
De!oltare
5ungimea obisnuita este de )* cm, dar atinge si )3 cm, in Marea Azo- s&au semnalat si
e(emplare de )4 cm"
"iologie
.u-idul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s&a
semnalat in ape dulci, in Marea !eagra traieste pe #undul pietros, unde se 0raneste cu crabi,
cre-eti, am#ipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii"
Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste"
Are carne gustoasa, moti- pentru care este un peste cautat"
#escuitul Sporti!
Jnealtele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul 0anosului"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit
Hanosul (Go&io &atrachocephalus)
Raspandire
<anosul este un peste relict pontocaspic din Marca !eagra si Marea Azo-" Este
prezent pe tot litoralul romanesc si rar se intalneste in azelm si in lacul Siutg0iol"
Descriere
Corpul pestelui este alungit, cilindric, aproape tot atat de gros pe cat de inalt,
acoperit cu solzi marunti, ctenoizi" Cea#a, istmul si operculele nu au solzi" Capul
pestelui este triung0iular, turtit dorso&-entral, cu gura larga, mare, putin oblica in
sus" Oc0ii sunt mari, apropiati, pri-esc in sus si putin lateral" Are 4 siruri de
genipori trans-ersali, dispusi sub oc0i, mai rar F sau $*"
Dorsala pestelui este este galben&bruna cu + dungi trans-ersale brune #ormate din
pete intunecate neregulate" Aceste dungi pot #i mai intunecate sau mai desc0ise, in
#unctie de mediul unde traieste 0anosul" Pe #ata superioara si pe laturile corpului
pestelui se -ad multe pete intunecate, marunte" Partea -entrala este galbena"
/notatoarele dorsale sunt cenusii, cu % serii longitudinale de pete ca#enii" Asemenea
pete, dar mai putin e-idente, se obser-a si pe inotatoarele pectorale si pe caudala"
=entrala si caudala sunt cenusii, #ara pete" Se intalnesc si grupuri de 0anos colorate
in galben sau albicioase"
De!oltare
E(emplarele cele mai #rec-ente au lungimea de ))&)+ cm si greutatea de %+*&3**
g, dar se prind si unele de %+ cm, cu o greutate de pana la '** g"
"iologie
<anosul este o specie tipic marina, din #amilia .obidae" Traieste la adancimi de
pana la %+&3* m" Pre#era #undul nisipos si pietros, in compania scoicii midia, in
lacul Siutg0iol traieste pe #undul pietros" Este cel mai mare gu-id din Marea
!eagra, care consuma crustacee (crabi, cre-eti, moluste si pesti)" Se reproduce in
mai&iunie, in apropierea tarmului, depunand icre cu un diametru de ),+ mm"
Are carnea gustoasa"
#escuitul Sporti!
<anosul este un peste #oarte -orace si pe aceasta proprietate a speciei se bazeaza si
pescuitul sporti-" Se poate pescui aproape tot timpul anului, dar cele mai bune
rezultate se obtin in perioada aprilie&noiembrie" Se pescuieste de pe tarm, cu o
-arga de +&: m lungime si cu un nailon de aceeasi lungime" Pe capatul #irului se
leaga un plumb de #orma conica sau s#erica, cu o greutate de %*&3* g" Deasupra
plumbului se leaga doua carlige pe doua strune, #iecare lunga de $*&$+ cm" Firul
trebuie sa #ie de *,))&*,)+, iar strunele mai subtiri, de *,$'&*,$4" Daca ele se agata
de #undul pietros, se rup, ceea ce permite pescarului sa recupereze o parte din #ir"
De obicei se agata numai un carlig, iar celalalt poate #i recuperat" Momelile #olosite
sunt de mai multe #eluri2 partea cartilaginoasa a scoicii midia, aterina sarata sau
proaspata, 0amsie sarata sau proaspata, bucati de gu-izi, dar mai cu seama garizi
(racusori mici cu corpul aproape transparent), care traiesc aproape de tarm, langa
pietre" .arizii se prind cu minciogul cu oc0iuri mici" Ca nada se mai utilizeaza
carnea de -ita si in special inima, care este taie si se rupe greu din carlig" Daca se
#olosesc bucati de peste, ele trebuie sa #ie curatate in prealabil de piele" 5a
pescuitul 0anosului de pe mal se lasa undita in apa pana ce plumbul atinge #undul,
iar #irul se intinde complet" <anosul a#lat in apropiere, datorita lacomiei, ing0ite cu
o muscatura #erma carligul nadit" 5a muscatura se ridica -arga si este sigur ca
0anosul nu mai poate scapa" Daca pescarul nu ridica imediat -arga, pestele
incearca sa scape, #ugind spre sau sub stanci, unde se pierde cu carlig cu tot" /n
cazul in care carligul nu s&a agatat de piatra, pestele sc0imba in scurt timp locul de
re#ugiu si iese de sub stanca, cand poate #i usor capturat" 5ocul optim de pescuit al
0anosului, ca in general al gu-izilor, este in zona tarmului, in golurile dintre
pietrele digului, scobiturile din dig, gaurile si ori#iciile dintre pietre si stabilopozi,
unde 0anosul traieste in mici colonii locale" Cu sonda de plumb se masoara
adancimea acestor scobituri sau gauri, pentru a a#la locul unde stau pestii si pentru
a o#eri momeala la locul potri-it"
<anosul, ca si celelalte specii de gobide, se pescuieste cu #oarte bune rezultate si
ce-a mai departe de mal, din barca, cu o unealta denumita -olta" Aceasta este
compusa dintr&un #ir mai gros, cu o lungime de 3*&+* m, la capatul caruia se leaga
un plumb de +*&4*, c0iar pana la $+*&)** g, in #unctie de adancimea locului si de
puterea curentilor marini, pentru a asigura #irului o pozitie -erticala in timpul
pescuitului, in apropierea plumbului se leaga cele doua carlige cu strune mai subtiri
decat #irul" Plumbul mai greu are si rolul de a asigura apropierea carligului de
pietrele de pe #undul apei, unde sta bancul de gu-izi" 5a primele muscaturi se
recupereaza #irul, deoarece 0anosul lacom, ca si gu-izii, este agatat in mod sigur"
5a pescuitul la -olta, barca se ancoreaza cu o greutate la un capat pentru a nu #i
dusa in deri-a de curenti si de -ant, cu riscul de a indeparta pescarul de locul
cunoscut" Aceasta metoda este #oarte e#icienta in special in lunile cu apa calda,
daca este #olosita la adancimile de )*&)+ si c0iar de %*&%+ m"
5a pescuitul sporti- in Marea !eagra, in con#ormitate cu legea, se #olosesc doua
undite sau doua lansete cu cate $* carlige #iecare, ori doua taparine, #iecare cu cate
$* carlige"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit.
La&anul ( )ugil cephalus)
Raspandire
5abanul (denumit si c0e#al de catre localnici) este o specie care traieste aproape in
toate marile si oceanele din zonele tropicale si subtropicale, in omania se gaseste
de&a lungul intregului litoral si patrunde si in aproape toate lacurile litorale
(azelm&Sinoe, Kmeica, Tabacarie, Tatlageac, Mangalia)"
Descriere
Corpul este alungit, gros, capul mare, comprimat dorso&-entral" Oc0ii sunt
pre-azuti cu pleoape adipoase bine dez-oltate, translucide, care acopera globul
ocular aproape in intregime, lasand pupilei numai o desc0idere -erticala #oarte
redusa, ceea ce este caracteristic speciei" .ura este mica, terminala, cu buza
superioara putin ingrosata" Corpul este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din
regiunea capului si de pe dorsala sunt pre-azuti cu niste canale, iar cei de pe cap au
si niste mici tubulete" 5a baza inotatoarelor pectorale se a#la cate un solz mare si
dur"
Spatele labanului este cenusiu&brun&albastrui cu re#le(e aurii, iar pe laturi se -ad $)
dungi longitudinale, dintre care :&4 se intind pana in regiunea dorsala" Abdomenul
este argintiu" De multe ori la baza pectoralei se -ede o pata neagra" Dorsalele si
caudala sunt cenusiu&-erzui, -entralele albe, iar pectoralele si anala cenusiu
desc0is"
De!oltare
Dintre c0e#ali, labanul creste cel mai mare ca talie, in mod obisnuit masoara )+&%*
cm si $,+&) ,g" /n Marea !eagra, cu totul e(ceptional, atinge lungimea de '*&'+
cm si greutatea de %&%,+ ,g, dar in alte mari s&au pescuit si e(emplare de $ m, cu o
greutate de pana la $* ,g"
5abanul traieste $4&)) ani"
"iologie
Traieste peste tot in Marea !eagra, ierneaza in mai multe locuri in bancuri mari"
De e(emplu, labanii care traiesc in dreptul litoralului romanesc sau care intra in
lacurile noastre litorale ierneaza partial in zona coastelor sudice ale Bulgariei si
coastelor Peninsulei Crimeea" 5a tarmurile noastre, labanii apar in aprilie&mai,
cand apa lacurilor litorale incepe sa se incalzeasca, intai apar e(emplarele mai
tinere, apoi cele mai batrane" /n lagunele noastre se intretin la adancime mica, unde
apa se incalzeste repede, dar sunt #oarte speriosi si la cel mai mic zgomot se
imprastie repede" Patrunderea in aceste lacuri continua pana in perioada august&
septembrie, in cele din urma sosind puietul cel mai tanar" Aceasta migratie si
intensitatea ei sub aspectul numeric al indi-izilor nu sunt identice in #iecare an,
do-ada #iind capturile -ariate obtinute la pescuitul industrial"
eproducerea labanului are loc in mare, in zone di#erite (in larg si la tarm), in
perioada iunie&septembrie" Femela depune )&: milioane boabe de icre pelagice, cu
un diametru de *,4 mm"
/n lacurile litorale, labanul se 0raneste cu plancton si cu substante organice, in
primul rand cu detritus -egetal, cu alge, crustacee #aentonice si in#uzori" /n mare,
0rana lui consta in special din alge diatomee, pe care le ing0ite odata cu nisipul"
Carnea labanului este grasa, gustoasa si #oarte cautata, dar se altereaza repede in
zilele calduroase"
#escuitul Sporti!
5abanul se pescuieste cu petactarul, unealta aruncata cu mana la o distanta de %*&
3* m, in apa cu o adancime de )&3 m, #irul #iind tinut in mana pentru a #i recuperat
tot cu mana la primele muscaturi ale pestelui" Firul se recupereaza repede, #ara sa
se slabeasca, pentru a nu da posibilitate pestelui sa scape din carlig" Jnealta se
con#ectioneaza ast#el2 pe un nailon de *,3*&*,+*, cu o lungime de 3*&+* metri, care
are la capat un plumb de %+&3* g, se leaga % carlige, cu strune de $*&$+ cm, la o
distanta de $+&)* cm intre ele" Pe carlige se pune ca nada un miriapod marin
denumit de catre localnici ?rama de mare@" Acest miriapod traieste la adancimi
mici pe malul marii, pe #und namolos" Dupa ce au #ost culese din mare, ?ramele de
mare@ se pastreaza in #elul urmator2 se presara bine cu nisip curat si uscat si se pun
intr&un recipient metalic (cutie de ness, etc"), alternand straturile de rame cu cele de
nisip umed" Jltimul strat din cutie trebuie sa #ie de nisip umed, dispus intr&un strat
gros, pentru a pre-eni moartea si uscarea ramelor" Cu petactarul se pescuiesc -ara
e(emplare mari de labani" Pestele are buzele mai putin rezistente la solicitare
#izica, ca atare se pot rupe usor" De aceea, pentru a nu&l scapa, se scoate in mod
obligatoriu din apa cu minciogul"
5abanul se mai pescuieste de catre amatori si cu pluta, cu o -arga de bambus de %&
3 m, de care se leaga un #ir de nailon de %&3 m lungime si *,)*&*,)' grosime" 5a
capatul #irului se leaga un plumb, iar deasupra plumbului, la o distanta de $+ cm,
cu doua strune de $*&$+ cm lungime, se leaga doua carlige mai mici decat cele
#olosite la petactar" Deasupra celor doua carlige se pune o pluta culisanta, ast#el
reglata incat plumbul sa pluteasca la )* cm deasupra #undului marii" 5a pescuitul
cu pluta se prind in general e(emplarele mai mici de laban care se apropie de zona
tarmurilor noastre"
Lungimea minima admisa la pescuit: '* cm
Sardeaua (Sardina pilchardus sardina)
Raspandire
Traieste in zona de est a Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea !eagra,
iar pe litoralul romanesc, in partea sudica"
Descriere
Corpul pestelui este alungit, gros, slab comprimat lateral, acoperit cu solzi mari,
care lipsesc pe cap" Oc0ii sunt mari, cu pleoapa adipoasa puternic dez-oltata in
partea posterioara a oc0iului" .ura este mica, oblica" Dorsala pestelui este albastra
desc0is, laturile si -entrala argintii" Pe opercule are cate o pata aurie"
De!oltare
Creste in apele noastre pana la )% cm, mai #rec-ent $)&$' cm"
"iologie
Este un peste marin pelagic, caruia ii place apa mai calda" Atinge maturitatea la )&
% ani si are o longe-itate de +&: ani"
#escuitul Sporti!
Se #oloseste ca nada (intreaga sau bucati) la pescuitul sta-ridului, scrumbiei
albastre si al calcanului"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit.
Scrum&ia Al&astra (Scom&er scom&rus)
Raspandire
Traieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic (din emis#era nordica), in
marile Baltica, Mediterana, !eagra si Azo-" /n tara noastra este prezenta din
prima-ara si pana in toamna pe toata lungimea litoralului"
Descriere
Acest peste #ace parte din #amilia Scombridae, genul Scomber, deci nu are nimic
comun cu scrumbia de Dunare, care apartine #amiliei Clupeidae" Precizarea este
necesara in legatura cu scrumbia albastra pentru a pre-eni e-entualele con#uzii"
Scrumbia albastra are corpul #usi#orm, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu
solzi marunti" Capul este mare, #ara solzi, cu oc0ii mari" .ura terminala, larga, este
pre-azuta cu dinti marunti si limba ascutita" !ici pedunculul caudal nu este
comprimat lateral, inotatoarele perec0i sunt scurte"
Partea dorsala a pestelui este intens albastra inc0is, cu nuante -erzui uneori si cu
straluciri metalice" 5aturile sunt argintii cu re#le(e roz, -entrala este alba" Pe corpul
pestelui se disting multe dungi mai intunecate, dispuse -ertical, care nu a9ung mai
9os de linia laterala"
De!oltare
/n alte mari creste pana la lungimea de +* cm, la noi atinge numai 3* cm,
lungimea cea mai #rec-enta #iind $4&)* cm" /n apele romanesti, greutatea obisnuita
este de $**&$)* g, in mod e(ceptional atinge si +**&:** g"
"iologie
/n dreptul litoralului romanesc apare in aprilie&mai, cand temperatura apei marii
atinge 4&FIC, si sta aici pana in octombrie&noiembrie7 in decembrie se a#la de9a in
marile Egee si Marmara, unde se reproduce la s#arsitul iernii&inceputul prima-erii"
O mica parte din carduri ramane si peste iarna in Marea !eagra, de obicei la
tarmurile Anatoliei si .eorgiei, dar nu se reproduc" /crele au diametrul de $&$,3
mm si sunt pelagice"
Se 0raneste cu pesti (sprot, sardea, 0amsie, aterina etc") si mai rar cu mici crustacee
pelagice"
Este un peste cautat, cu carnea grasa si aromata"
#escuitul Sporti!
Pescuitul acestui peste cu undita se #ace cu taparina si cu petactarul, precum si cu
pluta" /n cazul taparinei se #olosesc carlige mai mari decat la sta-rid" 5a pescuitul
cu pluta, se pune ca nada pe carlig 0amsie proaspata, linia #iind ca si la sta-rid"
Pescuitul cu petactarul se #ace din barca, aruncand carligul cu nada la distanta de
barca" Petactarul se con#ectioneaza ast#el2 de un #ir de nailon de *,$*&*,$) se leaga
la capat un singur carlig, pe care se agata ca momeala o 0amsie, aruncand apoi
montura la o distanta de $*&$+ m si lasand sa cada carligul incet spre #undul apei"
5a capatul celalalt al #irului se lasa, la picioare, o rezer-a de '&4 m" Dupa ce
scrumbia albastra a muscat momeala, trebuie lasata sa o traga cati-a metri, dupa
care incepe obosirea, pescarul tragand #irul incet spre el, cu peste cu tot" 5a acest
gen de pescuit nu este ne-oie de -arga, mulineta si pluta" /n zona litoralului
romanesc, scrumbia albastra musca bine prima-ara si spre toamna, cand acest peste
sta in apele noastre"
Lungimea minima admisa la pescuit: '+ cm
Sta!ridul (,rachurus trachurus mediterraneus)
Raspandire
Traieste in Marea !eagra si Azo- si in timpul iernii in Marea Marmara" /n Marea !eagra se
gaseste rasa ?ponticus@"
Descriere
Corpul sta-ridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care se intind si pe cap, si pe
opercule" Capul este ascutit, gura mare, terminala, cu numerosi dinti marunti si conici" Oc0ii
pestelui sunt mari, cu o pleoapa adipoasa bine dez-oltata" Pe partea superioara a capului, de la
bot si pana la prima aripioara dorsala, se intinde o creasta #oarte ingusta" Pedunculul caudal este
scurt si gros" Prima dorsala este scurta, cea de&a doua, lunga" 5inia laterala are o curbura in
dreptul radiei a )&a sau a %&a a dorsalei a doua, iar a doua curbura sub radia a :&a sau a 4&a"
Scuturile liniei laterale din partea posterioara a corpului sunt pre-azute cu tepi lati, indreptati
inapoi" Toti tepii #ormeaza o carena orizontala zimtata pe mi9locul corpului pestelui, care se
intinde de la opercule pana la baza caudalei" 5a capatul anterior al liniei laterale se desprinde a
doua linie, secundara, lipsita de scuturi, care se termina sub prima radie a dorsalei a )&a"
Dorsala pestelui este cenusiu&-erzuie sau albastruie, cu luciu metalic #oarte puternic si cu pete
mai intunecate, slab conturate" Abdomenul pestelui este argintiu lucios, cu irizatii -iolacee" Pe
coltul superior al #iecarui opercul se -ede bine cate o pata neagra, inotatoarele sunt incolore"
De!oltare
/n Marea !eagra greutatea medie a sta-ridului este de 4*&$)* g, rar atinge )**&+** g"
"iologie
Sta-ridul este un peste pelagic, care traieste in bancuri masi-e" Este un peste migrator, care
ierneaza in Marea Marmara si in regiunea Bos#orului, aparand in zona litoralului nostru in
bancuri mari in aprilie&mai, unde sta pana toamna, cand se retrage in Marea Marmara" De
mentionat ca e(ista si un banc permanent nordic, care -ara a9unge si la gurile Dunarii, insa
ierneaza linga coastele sudice ale Peninsulei Crimeea" Din apropierea litoralului romanesc,
sta-ridul se retrage spre larg atunci cand apele se racesc datorita curentilor de aer si ca urmare,
dispare 0rana7 apoi apare subit langa litoral, #acand migratia in-ersa dinspre larg inspre coasta"
Bancul de sta-rizi se mentine in straturile superioare ale apei si nu coboara mai in adanc"
Se reproduce in mare in perioada iunie&august, cu ma(imum de intensitate in iulie" Sta-ridul
atinge maturitatea se(uala la -arsta de $&) ani" O #emela depune $+****&$****** boabe de icre
cu un diametru de *,:&$ mm, de asemenea pelagice" eproducerea are loc la o temperatura a apei
de $4&)'IC, la )*&4* mile de mal"
Sta-ridul se 0raneste mai ales cu pesti, 0amsii, aterine, gingirici, gu-izi, barbuni si sprot"
Consuma si crustacee marine si in mica masura cu -iermi polic0eti, diatomee si alte alge" Sosirea
sta-rizilor in zona litoralului nostru este precedata de bancurile de 0amsii si aterine, pe care
sta-rizii le urmaresc de multe ori pana la tarm" /n Marea Marmara si in Marea Mediterana, in
unele zone bogate in 0rana, sta-ridul atinge si $ ,g greutate"
Sta-ridul se altereaza repede la soare"
#escuitul Sporti!
Sta-ridul se pescuieste, in principal, prin trei metode2 cu taparina la #i(, cu taparina lansata si cu
pluta"
Pescarul isi poate con#ectiona singur taparina in #elul urmator2 $*&$+ carlige mici se leaga cu
strune (lungi de :&4 cm si cu o grosime de *,$* mm) de un nailon de *,$+" /ntre strune pe #irul de
pescuit, se lasa o distanta de $+&$' cm, pentru a nu risca incurcarea cirligelor intre ele" De
urec0ea carligului se leaga cu ata rosie #ulgi colorati sau pestriti, putin mai lungi decat carligul,
pentru a&l camu#la" 5a capatul #irului de pescuit, la o distanta de )*&)+ cm de primul carlig, se
leaga un plumb de :*&4* g, cilindric in sectiune, ascutit spre capete" Firul de pescuit, la #el de
lung ca si -arga ('&: m), se lasa spre #undul apei langa un dig sau mal construit, la o adancime de
:&4 m" Taparina ast#el construita trebuie miscata ritmic in sus si in 9os, in asa #el ca #irul sa #ie
mereu intins si plumbul sa nu atinga #undul marii, dar si lateral, spre stanga si spre dreapta" De
obicei, pe #iecare carlig se agata cate un sta-rid" Se ridica atunci taparina usor din apa si se scot
pestii din carlig"
Pescuitul sta-ridului cu taparina lansata se #ace dupa cum urmeaza2 se leaga taparina la capatul
unui #ir de *,%*&*,3*, lung de +*&'* m, si cu o miscare pendulata dintr&o lanseta de ),+&% m se
arunca la o distanta de 3*&+* m de mal" Dupa lansare, #ara a mai astepta ca plumbul sa atinga
#undul apei (pentru a pre-eni incurcarea sau agatarea), se recupereaza #irul cu mana sau cu
mulineta" Aceasta metoda se practica atunci cand bancul de pesti se a#la la o distanta mai mare
de mal"
5a pescuitul sta-ridului cu pluta se #oloseste o -arga de 3&' m lungime si nailon de *,$+&*,)*"
Carligul se alege ce-a mai mare decat in cazul taparinei, pe care se pune ca nada o aterina
curatata de piele, agatata de carlig prin doua intepaturi" 5a %* cm deasupra carligului se leaga un
plumb de '&4 g" Pluta trebuie sa #ie mica, sensibila si plasata la ) m deasupra carligului" 5a
primul semn de muscatura se scoate carligul printr&o miscare #ina si lina" Orele de dimineata si
de catre apusul soarelui sunt cele mai prielnice, dar in zilele innorate se poate pescui cu succes si
in timpul zilei"
Lungimea minima admisa la pescuit: -' cm
Strunghilul (Go&io melanostomus)
Raspandire
Este o specie endemica in Marea !eagra si in Marea Azo-" Jrca putin in toate
raurile si #lu-iile care se -arsa in aceste doua mari, e(ceptand Dunarea"
Descriere
Corpul pestelui este alungit moderat, mai gros in partea anterioara si mai
comprimat in cea posterioara" Corpul si capul sunt acoperite cu solzi ctenoizi, iar
pe cea#a, istm si la baza pectoralei sunt solzi cicloizi marunti" Capul este scurt, cu
gura terminala, aproape orizontala, cu buzele groase" Botul, de asemenea scurt este
obtuz, #oarte trunc0iat, #runtea bombata si oc0ii mici" Pectoralele sunt mari, iar
-entuza -entrala este puternica"
Strung0ilul are corpul galbui desc0is, uneori palid, alteori mai pronuntat, mai
intunecat pe partea dorsala a capului si cu pete brune neregulate" Dorsalele sunt
cenusiu desc0is, cu pete palide" Pe prima dorsala se a#la o pata neagra" /n perioada
reproducerii, masculii imbraca 0aina nuptiala, coloritul lor de-enind aproape
negru" Coloritul #emelelor ramane mai desc0is"
De!oltare
5ungimea lui obisnuita este de $4&)* cm, dar in Marea !eagra atinge si )+ cm"
"iologie
Traieste la $*&$+ m adancime" Si in #lu-iile in care patrunde cauta locurile cu
#undul nisipos, ca si in lacurile litorale, dar se intretine si pe #und malos"
Se reproduce in perioada iunie&septembrie"
Consuma 0rana de origine animala2 scoici marine si dulcicole, mici crustacee, puiet
de aterina, 0amsii, gu-izi, crabi, lar-e de C0ironomus"
Strung0ilul este specia de gu-izi cea mai abundenta sub aspect numeric pe litoralul
nostru"
Are carnea gustoasa, ca si a celorlalti gu-izi"
#escuitul Sporti!
Strung0ilul se pescuieste cu metodele #olosite si in cazul 0anosului"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit.
.arganul ("elone &elone)
Raspandire
Karganul traieste peste tot in Marea !eagra si in Marea Azo-"
/n omania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe"
Descriere
Corpul pestelui este aproape cilindric, serpenti#orm, acoperit cu solzi mici, caduci,
inotatoarea dorsala, cele -entrale si anala se a#la in partea terminala a corpului"
Botul este #oarte lung, cu #alca de 9os mai lunga decat cea de sus, cu -ar#ul
cartilaginos, #ara dinti" Deci gura este superioara" Falca de sus este pre-azuta cu
dinti puternici" 5inia laterala este completa, cu o curbura in dreptul analei"
Dorsala zarganului este albastruie sau -erde, cu puternice re#le(e metalice, iar pe
mi9locul spatelui are o dunga intunecata, dublata pe ambele parti de cate o linie
#oarte subtire neagra" Pe laturile corpului se a#la cate o dunga lata intunecata, cu
re#le(e metalice" 5aturile si abdomenul sunt argintii, inotatoarea dorsala si caudala
palid&cenusii, restul inotatoarelor #iind incolore" Oasele si in special sira spinarii
sunt de culoare -erde"
De!oltare
5ungimea obisnuita este de +*&'* cm, dar rar atinge si $ m" .reutatea cea mai
#rec-enta este de %+&'* g, dar poate a9unge cu totul e(ceptional si la 4** g"
"iologie
Karganul este un peste care traieste in largul marii, in zona pelagica, si datorita
#ormei sale este un bun inotator" Sare uneori a#ara din apa in urmarirea pestelui
prada" Kiua sta mai mult in zonele mai adinci, in sc0imb noaptea se gasaste in
straturile superioare ale marii" !u migreaza nici in si nici din alte mari" Jneori
intra in lacul Sinoe, cand acesta are salinitatea crescuta" Atinge maturitatea se(uala
la 3&+ ani, mai rar masculii la %&3 ani, a-and longe-itatea de $4 ani"
Se reproduce in perioada mai&septembrie, depunand in total $***&%+*** boabe de
icre, in mai multe portii, pe -egetatia submarina care se a#la la adancimea de $*&$4
m" Diametrul icrelor este de ),4&%,+ mm"
/n stadiul de adult se 0raneste cu pesti si in special cu 0amsii, 0rana pre#erata" Se
mai 0raneste si cu crustacee marine si cu alte ne-ertebrate" 5a randul sau, zarganul
constituie 0rana del#inilor si a altor pesti rapitori de talie mai mare"
Are o carne gustoasa si apreciata"
#escuitul Sporti!
Pescarii amatori pescuiesc zarganul ?la plesneala@" Aceasta metoda de pescuit
sporti- este #oarte simpla si se rezuma la urmatoarele2 se con#ectioneaza o undita
compusa dintr&o -arga lunga si usoara de +&' m, #ir de $*&$) m lungime, insa #ara
carlig si #ara plumb" 5a capatul #irului se leaga ciucuri din #ire de matase rosie,
lungi de $* cm" Firul se arunca in directia presupusa de cantonare a zarganului,
care, #iind lacom, se arunca spre ciucuri, de care se agata cu dintii"
Karganul se pescuieste si cu carligul nadit cu 0amsii, aterina sau gu-izi mici"
Timpul cel mai potri-it pentru pescuitul zarganului este -ara, intre orele 3 si 4
dimineata" Toamna si iarna, orele '&$* sunt cele mai propice pentru pescuitul
acestei specii"
Legea nu pre!ede limita minima admisa la pescuit.