L13.

I
Ordinul Columbiformes

Cuprinde două tipuri de păsări diferite; unele strict terestre, altele arboricole
agăţătoare, cărora le sunt comune o serie de caractere anatomice (osteologice). Penajul
lor este foarte bogat şi pufos la bază, iar aripile sunt lungi şi ascuţite. Sunt păsări
monogame.
Familia Columbidae
Sunt păsări cu aripi lungi şi ascuţite. Puii sunt hrăniţi cu un lichid special, numit
“ lapte de porumbel “, produs în guşă.
Columba palumbus – porumbel gulerat
Este mai mare (L 40 cm) decât porumbelul domestic. Are ciocul scurt şi moale la
bază, nările acoperite cu căpăcele membranoase. Tarsele sunt scurte. Aripile sunt lungi,
dar vârful cozii le depăşeşte. Prezintă peste aripă o pată longitudinală albă, iar de fiecare
parte a gâtului, prezintă câte o pată albă strălucitoare. Spatele şi aripile sunt cenuşii-
albastre închis.
Este specia cea mai răspândită şi mai numeroasă dintre speciile europene de
porumbei. La noi este oaspete de vară, întâlnit în păduri şi livezi, de la şes până la munte.
Streptopelia turtur – turturica
Este o specie mai mică (L 27 cm) decât porumbelul. Tarsele sunt scurte, degetele
sunt neacoperite de pene. Penajul pe spate este colorat cu cenuşiu, ruginiu şi brun; gâtul
şi pieptul colorate cu cenuşiu şi roz. Pe laturile gâtului are un guleraş format din patru
dungi negre care alternează cu patru dungi albe. Abdomenul şi subcodalele sunt albe.
Raspândită în Europa şi Asia. La noi, e oaspete de vară, întalnită prin dumbrăvi, în
crânguri, zăvoaie.
Streptopelia decaocto – guguştiuc
Are talia mai mare ca turturica (L 32 cm), iar coloritul este cenuşiu. Remigele sunt
brune cenuşii, iar pe partea dorsală a gâtului are un guleraş îngust negru. Fiind originar
din Orientul Apropiat, a pătruns la noi prin sudul Dunării, prin 1930 şi în prezent este
specie sedentară şi comună.

Ordinul Cuculiformes
Familia Cuculidae
Cuprinde specii cu coadă lungă şi aripi ascuţite; picior de tip scansor, iar ciocul
comprimat, uşor încovoiat. Unele specii parazitează cuiburile. La noi, o singură specie:
Cuculus canorus – cuc
Este o specie arboricolă agăţătoare, puţin mai mic (L 33 cm) decât un porumbel;
ciocul este puţin îndoit în jos. Coada lungă este neagră cu pete albe. Partea dorsală şi guşa
au coloritul cenuşiu albăstrui ; restul părţii ventrale este albicios cu benzi înguste,
transversale, cenuşiu-închis. Picioarele scurte, prezintă două degete aşezate anterior (III,
IV) şi două posterior (I, II) – zigodactilie. La femele şi juvenili culoarea poate fi cafeniu
roşcată, cu dungi închise; prezintă pată albă pe ceafă numai la juvenili. Coloritul acestei
specii se aseamănă cu cel al uliului păsărelelor; prezintă fenomenul de parazitism nidicol.
Oaspete de vară, specie destul de comună în toate tipurile de habitate, de la
câmpie până la munte.
 Ordinul Strigiformes
Cuprinde păsări răpitoare nocturne (bufniţe, huhurezi, cucuvele, ciufi) care au
două caractere comune cu răpitoarele de zi: cioc ascuţit şi încovoiat şi picioare puternice
prevăzute cu gheare tăioase şi curbate. Se deosebesc de răpitorele de zi prin o mulţime de
caractere. Astfel, capul strigiformelor e mare şi globulos cu ochii aşezaţi înainte, practic
imobili (pentru aprecierea distanţelor în cursul vânătorii), de aceea capul este foarte
mobil putându-se răsuci cu 270°.
Orbitele şi ochii sunt mult mai mari ca la răpitoarele de zi. Ciocul este mascat în
parte de vibrize şi de pene, de aceea pare mai scurt ca în realitate. Penajul este lung,
moale, pufos şi încovoiat, având un zbor lin. Puii sunt nidicoli. Sunt folositoare
hrănindu-se cu rozătoare. După digestie, rezultă ingluviile (nu au guşă). Sunt specii
ocrotite.
Familia Strigidae
Bubo bubo – buha sau bufniţa mare
Este cel mai mare (L 69 cm) şi cel mai puternic reprezentant al familiei. Penele de
pe faţă (discurile faciale) sunt dispuse radial în jurul ochilor (bine conturate). Pe cap are
două moţuri de pene brune, nevizibile în zbor. Ciocul scurt, gros şi încovoiat la vârf.
Picioarele sunt puternice cu degete lungi şi acoperite în întregime cu pene pufoase.
Dorsal este gălbuie, pătată cu brun, ventral galben ocru cu pete longitudinale brune. Iris
galben portocaliu.
Specie sedentară, destul de rară, mai frecventă în Dobrogea şi în pădurile bătrâne
din Carpaţi. Este folositoare şi se impune a fi ocrotită (specie vulnerabilă).
Athene noctua – cucuveaua
Este mult mai mică (L 23 cm ) decât buha. Are corpul îndesat, cap lat, fără moţuri
de pene; creştet plat, picioare lungi. Aripile cu 5-6 pete transversale, albe. Ţinuta mai
puţin dreaptă faţă de restul bufniţelor. Discurile faciale sunt incomplete. Penajul dorsal
este brun închis cu pete albe, neregulate ventral albicios cu pete brune longitudinale. Este
activă şi ziua.
Specie sedentară, în regiuni deschise, stâncoase şi în localităţi; consumă multe
insecte, rozătoare, pasări.
Strix aluco – huhurez mic (de pădure)
Are talie mijlocie (L 38 cm), corp robust, nu are moţuri pe cap. Discurile faciale
rotunjite, sunt cenuşii brune. Picioarele sunt în întregime acoperite cu pene albicioase.
Dorsal cenuşiu sau roşcat cu pete brune, ventral albicios cu pete longitudinale brune;
lateral sinuoase. Penaj obişnuit sur, dar există şi o fază ruginie. Specie nocturnă.
Este sedentară; cea mai comună specie de bufniţe în toate pădurile, mai ales la
şes şi în localităţi.
Ordinul Caprimulgiformes
Familia Caprimulgidae
Cuprinde păsări agăţătoare nocturne şi insectivore.
Caprimulgus europaeus – caprimulg
Are mărimea (L 28 cm) unei turturele, capul lat, orbite şi ochi mari. Ciocul este
scurt (deschiderea gurii mare), la baza lui cu vibrize lungi; picioare scurte. Aripile sunt
lungi şi ascuţite, coada lungă. Penaj mohorât, cenuşiu cu pete, linii, negricioase si
galbene-ruginii. Oaspete de vară; în păduri, specie folositoare.
Ordinul Apodiformes
Familia Apodidae
Cuprinde drepnele, păsări cu aripi mai lungi, mai înguste, în formă de coasă mai
accentuată, ca rezultat al adaptării lor extreme la o viaţă aeriană.
Apus apus – drepnea neagră
Este mai mare (L 17 cm) decât rândunica, dar seamănă cu aceasta. Aripile foarte
lungi şi ascuţite, în repaus se încrucişează peste coada bifurcată depăşind-o în lungime.
Ciocul este scurt, cu vârful puţin curbat, gura foarte largă. Penajul este negru-fumuriu,
bărbia albicioasă. Petrec cea mai mare parte a vieţii lor prin aer, hrănindu-se cu insecte;
sunt foarte bune zburătoare.
Oaspete de vară, cuibăreşte în colonii.
Ordinul Coraciiformes
Cuprinde păsări agăţătoare, cu cioc lung şi puternic; în general degetele sunt
sudate la bază. Penele tari, viu colorate nu sunt prea dese. Cuiburile şi le fac în locuri
ascunse.
Familia Coraciidae
Coracias garrulus – dumbraveancă
Are talia (L 30 cm) asemănătoare cu a gaiţei sau a stăncuţei. Ciocul puternic, cu
vârful maxilei în formă de cârlig. Degetele anterioare libere (anizodactilie). Coloritul
dominant al penajului e albastru deschis sau închis. Coada lungă este albastră-verzuie,
median brună. Spatele şi umerii au culoare cafeniu-roşcată.
Oaspete de vară; destul de rară, în regiuni deschise, cu copaci mari, scorburoşi.
Familia Meropidae
Merops apiaster – prigorie sau albinărel
Pasăre foarte frumoasă şi de talie mică (L 28 cm). Coada are rectricele mediene
mult alungite. Penajul este viu: pe partea dorsală cafeniu roşcat cu galben, remigele
primare şi coada sunt colorate verde-albastrui, gâtul galben; restul părţii ventrale: verzui-
albastrui. Degete sindactile. Ciocul este încovoiat.
Oaspete de vară, în Dobrogea, Oltenia şi Banat.
Familia Alcedinidae
Alcedo atthis ispida – pescărel albastru
Specie foarte frumos colorată, mai mică (L 18 cm) decât albinărelul. Ciocul drept,
conic, puternic, ascuţit la vârf şi foarte lung. Capul este foarte mare în raport cu corpul;
coadă scurtă. Penajul dorsal este albastru-verzui cu strălucire metalică; bărbia şi gâtul
albe, restul părţii ventrale este ruginiu roşcat. Din dreptul nărilor se întinde peste ochi o
dungă roşcată. Degetele anterioare sunt concrescute la bază. Cuib în galerii.
Sedentar, de la ţărmul mării până pe cursul pâraielor de munte.
Familia Upupidae
Upupa epops – pupăză
Este de talie relativ mică (L 28 cm), zveltă. Ciocul este foarte lung, subţire şi puţin
arcuit în jos. Coloritul dominant al corpului este galben-ruginiu, iar aripile şi coada sunt
negre cu benzi albe. Pe cap are o creastă de pene lungi, erectile de culoare galben-ruginie
cu vârfurile negre. Oaspete de vară, în toata ţara.