PASARI

CARACTERELE GENERALE ALE PASARILOR

Sunt vertebrate tetrapode adaptate la zbor Corpul are forma aerodinamica
acoperit de pene, fulgi si puf (penajul) Temperatura corpului este constanta(42
grade C) Membrele anterioare transformate in aripi Membrele posterioare au 4 de
gete si servesc la mers, inot, agatat, scurmat Oasele sunt pneumatice (pline cu
aer) la pasarile bune zburatoare Sternul prezinta carena pe care se prind muschi
i aripilor Maxilarele sunt acoperite de teci cornoase si formeaza ciocul Aparatu
l digestiv are cavitate bucala fara dinti, gusa, stomacul cu 2 compartimente ( s
tomac glandular si musculos(pipota)), intestinul subtire, intstinul gros ce se t
ermina cu cloaca Respiratia este pulmonara; plamanii sunt in legatura cu 9 saci
aerieni Lipseste vezica urinara Inmultirea prin oua, pe care le clocesc

PORUMBELUL

PASARI SCURMATOARE
GAINA

CURCANUL O pasare domestica perfect adaptata, frumoasa, vigilenta, curajoasa. Ar

e carnea fina, cu valoare nutritiva deosebita. Nepretentioasa la hrana: cereale,
concentrate, verdeturi. Crestere foarte rapida.
BIBILICA Pasare domestica de marimea unei gaini, cu pene negre cenusii impestrit
ate cu alb si cu o proeminenta carnoasa pe frunte.

FAZANUL
Cocosul are , in primul rind , o greutate mai mare (peste 1 kg) si este mai viu
colorat decit fazanita . Are capul si gitul verzi cu reflexe metalice , corpul b
run-roscat punctat cu pete mari negre si dungi galbui pe conturul penelor de pe
spate , coada lunga si maronie brazdata transversal de dungi brune inchis si pie
le nuda rosie-aprins in jurul ochilor . Spre deosebire de cocos gaina este mult
mai modest colorata , avind chiar un aspect anost . Hrana fazanului este foarte
diversificata - de la insecte , larve , oua de furnici , paienjeni , sopirle , e
tc pina la boabe de orice fel , fructe , seminte suculente , etc . Fazanul are o
multime de dusmani naturali incepind cu rapitoarele mici ( jder , pisica salbat
ica , etc ) si pina la vulpe , sacal , cainii hoinari , etc .

PREPELITA (pitpalacul) o pasare migratoare, oaspete de vara , care soseste in ap

rilie si pleaca in decembrie . Talie este mica (cca 150 grame). Aude si vede bin
e . Prefera sa fuga pe picioare cind este speriata decit sa zboare .
DROPIA
Foarte timida, fiind greu sa te apropii de ea. Zboara pe deasupra solului. Batai
de aripi puternice si continue, fara planari. De obicei stau in carduri. Jocul
nuptial constituie o priveliste spectaculoasa. Masculul incepe prin a-si ridica
coada si tragandu-si gatul spre spate, isi umfla gatul ca un balon (capul aproap
e dispare). In acelasi timp, isi ridica mustatile zbarlite. Subcodalele de un al
b ca zapada si aripile sunt rasucite in fata, iar punctul culminant este atins a
tunci cand intreaga pasare devine un ghem imens de puf alb. De obicei tacuta, in
sa in perioada de cuibarire scoate ocazional un strigat aspru, ca un latrat. A f
ost relativ numeroasa in Romania pe toate campiile intinse, mai ales in Baragan.
In prezent este pe cale de disparitie, putine exemplare mai exista in extremita
tea vestica a tarii.

POTARNICHEA este o specie autohtona, foarte valoroasa,

frecventa in zonele de campie si de deal . Are talie mica ( 400 grame ) si nuant
a generala cenusie . Capul , gusa si partial coada sunt roscate , iar aripile st
riate cu dungi galbene iar in jurul ochilor , cafenii , prezinta un cerc ingust
rosu . Hrana este compusa din seminte , fructe , cereale , insecte, etc . Dusman
ii naturali sunt rapitoarelE cu par si pene , precum si cainii si pisicile hoina
re . Poate suferi grele pierderi iarna pe zapada , in terenuri fara adapost , at
unci cind devin foarte vizibile pentru dusmani , atit din aer cit si de sol .

PAUNUL
Punul mascul este una dintre cele mai uor de recunoscut psri din lume. Aspectul su sp
ectaculos l-a fcut s fie preuit de mai multe secole ca pasre decorativ. Punii se num
intre cele mai mari psri zburtoare cunoscute i, n pofida aspectului lor aparent greoi
i masiv, zboar cu uurin n copaci, pentru a se pune la adpost de prdtori. Puniel
mici i au culori mult mai terne dect masculii. Interesant in ceea ce-l priveste pe
paun este modul in care isi rasfira coada, dand dovada de multa mandrie. Acest
procedeu este folosit si in ritualul imperecherii.

COCOSUL DE MUNTE
Cocosii de munte sunt mari, pot ajunge si pana la un metru lungime, iar lungimea
masurata din varful aripilor, pana la 1 metru si jumatate. Gaina e mai mica si
seamana la imbracaminte cu o potarniche. Cocosul e un egoist, viata de familie n
u-i place. Dupa bataie si imperechere se intoarce in domeniul sau si lasa in sea
ma gainiii grija cresterii puilor. Gaina isi cauta loc de cuibar printre tufisur
ile mai dese. Nu e mestera in facerea cuibului, abia daca scurma o groapa pe fun
dul careia asterne frunze uscate. Puisorii, de cum au spart gaoacea, se pot tine
lesne pe picioare. Dusmani au de cand lumea. De cocos se feresc chiar vulturii,
carora se vede ca le impune infatisarea mandra, dar si puterea pliscului si a g
hearelor. In schimb gaina si puii sunt atacati lesne de tot neamul rapitoarelor
din padure. Din aceasta pricina, ca si din faptul ca este un vanat nobil, neamul
cocosului de munte este in pericol mare, de aceea este o pasare ocrotita de leg
e, fiind declarata monument al naturii.

PASARI INOTATOARE
PELICANUL COMUN
Specie rara al carei numar este in scadere. In Europa probabil 3.500 de perechi
clocitoare. Cand inoata, corpul lor intra putin in apa. Sunt greoi pe sol, dar z
boara cu multa usurinta, cu batai de aripi incete, urmate de planari. De obicei
zboara in linie. Deseori se rotesc in stoluri si in formatie (berzele albe migre
aza in stoluri dezordonate). Se poate ridica la mari inaltimi.
PELICANUL CRET

GASCA DE VARA este cea mai mare dintre gastele

intilnite la noi in tara (3-4 kg ) . Are auzul si vazul extraordinare , fiind in
general extrem de prudenta . Sunetele scoase sunt similare cu cele ale gistelor
domestice . Este oaspete de vara , dar si pasare de pasaj , care soseste in Rom
ania incepind cu februarie si pleaca in noiembrie . In timpul pasajului zboara i
n forma de "V" neregulat . O mare parte din gistele mari cuibaresc in Delta Duna
rii , dar si alte citeva locuri Cu stuf din sudul tarii .
RATA MARE
RATA ROSIE

LEBADA CUCUIATA
LEBADA NEAGRA

PASARI PICIOROANGE
BARZA ALBA sau cocostrcul nu poate fi
confundat cu nici o alt pasre: are picioare lungi i un cioc rou, penele corpului sunt
albe, iar remigele negre . Puii au la nceput ciocul i picioarele negre. Mai trziu,
picioarele devin roii-maronii, iar de la vrsta de nou sptmni i culoarea ciocului se
gmentez treptat n rou. Pentru o perioad de timp, ns, se va mai pstra la vrful ciocu
uloarea neagr. Hrana este foarte variat i cuprinde insecte (lcuste, greieri), larve,
rme, amfibieni, mamifere mici (oareci de cmp), erpi i oprle etc .
BARZA NEAGRA

LOPATARUL
Cuibareste in colonii in stufarisuri. Are ciocul lat si foarte lung si in zbor i
si tine gatul intins. Motul de pe ceafa apare doar la adulti in timpul verii. Zb
oara in stoluri, de obicei in linie, cu batai de aripi mai rapide decat ale berz
elor. Uneori planeaza. Cand este in cautare de hrana in apele putin adanci isi m
isca gatul/capul dintr-o parte in alta. De obicei este tacut, dar uneori clampan
este.
S TARCUL GALBEN
STARCUL CENUSIU

EGRETA ALBA

PASARI AGATATOARE
CIOCANITOAREA PESTRITA MARE
Exista mai multe varietati de ciocanitori, care se deosebesc intre ele in functi
e de marime, coloritul penelor si locul in care traiesc pe glob. Ele sunt zburat
oare agatatoare, avand in general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, ma
i tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si cauta hrana sau numai
pentru a-si semnala prezenta. O ciocanitoare poate atinge varsta de sapte sau op
t ani. Dusmanii sai naturali sunt pasarile de prada. Aceasta pasare are in schim
b o contributie deosebita la protejarea mediului inconjurator, caci extermina o
buna parte din insectele daunatoare, fiind un adevarat medic al padurilor.

CUCUL
Cantecul masculului este foarte cunoscut: cu-cu, repetat. Evita locurile populate
de om, fiind destul de sperios. Cucul consuma frecvent larvele paroase de flutur
i. Paraziteaza cuiburile, depunandusi ouale in cuiburile altor pasari .

PASARI RAPITOARE DE ZI
ULIUL PASARAR
SOIMUL PELERIN

CONDORUL

CODALB

ACVILA DE CAMP
ACVILA DE MUNTE (PAJURA) Lunga de un metru, de la plisc la coada, cu aripile int
inse masoara peste doi metri. Cuibareste intr-un cuib mare, folosit mai multi an
i de aceasi pereche, in pereti de stanca sau arbori foarte inalti. Depune 2 oua
care sunt clocite 40 de zile mai mult de femela. Supravietuieste de obicei doar
un pui, care incepe sa zboare dupa 8595 de zile. Sedentara si foarte rara, acvil
a sau pajura este o pasare ocrotita prin lege.

PASARI RAPITOARE DE NOAPTE

CUCUVEA
Specie comuna in centrul si S Europei in regiuni deschise adesea stancoase; de a
semenea,in localitati. Cuibareste in scorburi de copaci, pe stanci, gauri in rap
e si cladiri. Corp indesat, cap lat cu crestet plat, picioare lungi. Nu are o ti
nuta atat de dreapta ca restul bufnitelor. Cand este agitata face plecaciuni. Folo
seste stalpii si sarmele de telegraf ca posturi de observatie. Zbor ondulatoriu
ca cel al ciocanitorii. Prada: rozatoare, pasari, insecte, rame etc. Activa atat
ziua cat si noaptea.

BUFNITA
Bufnita se mai numeste si Buha si poate fi intalnita pe tot globul pamantesc, ex
ceptie facand Antarctica, avand capacitatea de a suporta bine atat clima rece ca
t si pe cea calda. Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, l
ilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un renume
negativ din cauza sunetului lugubru, asemanator cu un vaiet, ea este foarte folo
sitoare, vanand intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar
consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli. Nu are
multi dusmani, pentru ca iese noaptea si este bine camuflata de culorile penelo
r. In timpul vanatului se bazeaza mult pe auzul foarte fin si pe capacitatea de
a zbura facand putin zgomot (este ajutata de penele lungi si umflate, printre ca
re patrunde mult aer), astfel incat victimele sunt luate prin surprindere de mul
te ori. Ochii spre deosebire de ai oamenilorsunt fixi. Din aceasta cauza are un
gat scurt dar foarte flexibil pe care il poate intoarce in aproape toate partile
.

VULTURUL PLESUV ALB

VULTURUL PLESUV SUR

PASARI ALERGATOARE
Cnd sunt n pericol, struii pot s alerge cu 50-65 km/h, dar pot i s i rneasc grav
l cu lovituri date cu picioarele lor puternice. O singur lovitur aplicat unui prdtor,
de pild unui leu, poate fi fatal. Ajunge la o greutate de 160 kg si o inaltime de
2,75 m.
STRUTUL


oul de strut e cel mai mare din lume, dar ca e mic in comparatie cu corpul sau ?
strutul poate creste in inaltime pana la 2.75 m., si in greutate pana la 200 kg
. ? strutul e cea mai mare pasare din lume ? strutul e un adevarat "dinozaur", e
l convietuind acum milioane de ani cu acestia ? o femela poate da pana la 80 de
oua pe an, timp de aproximativ 40 de ani ? in salbaticie femela cloceste ouale z
iua si masculul noaptea ? strutul poate creste intre 30 si 45 cm. intr-o luna ?
strutul este singura pasare cu doua degete la un picior ? un strut poate face o
gaura in portiera unei masini ? pot trai pana la varsta de 88 de ani ? strutul n
u poate zbura ? strutul nu este o specie pe cale de disparitie ? in toata lumea
sunt cel putin 2.000.000 de struti?