Sunteți pe pagina 1din 95

eu dau de obicei cu mamaliga amestecata cu paine si in

care pun niste branza si eventual ceva esente.


cand nu uit imi cumpar niste turta dulce si in amestec cu
paine e o momeala excelenta pentru crap.
pana atunci,va zic o momeala pe care o stiu de la tata si
care are rezultate excelente.
necesar: seminte verzi de canepa,tarata de porumb sau
uruiala,paine uscata,2-3 oua,sofran sau alta esenta.se
prajesc semintele de canepa,se dau prin rasnita de cafea,se
amesteca cu tarata si painea care in prealabil a stat in apa la
inmuiat si evident cu toate celelalte.painea se adauga pana
ce tot amestecul devine o pasta.cu ea se poate nadi locul si
se poate folosi ca nada de arc.rezultatele sunt excelente!

1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti


pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne
influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte:
daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de
tare sa nu cada din ac. n continuare va prezentam o reteta
pe care numai pescarii in vrsta o cunosc. Aceasta
momeala este botezata: mingea de mamaliga. Denumirea
vine de la formatul pe care il are aceasta momeala.
Materialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul:
Faina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita;
Faina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului);
Usturoi - 2-3 catei (pentru aroma);
Se incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de 5-6
min. Intre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar

dupa aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se


ingroasa. Apoi se framanta bine pana incepe sa se
intareasca putin. Se formeaza bucati cat degetul aratator (in
forma de nutli) dupa care se pun intr-un alt vas de 5-6 l, in
care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un
clocot. Intre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a se
evita prinderea de vas. Dupa clocot se scot afara si se
aseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecare
bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. Dupa
presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme,
obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decat
bila de ping-pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor
bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se
lasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul,
se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la
racirea intregului continut. Este recomandabil sa nu se
scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. Dupa
racire se ia continutul si se impacheteaza intr-un prosop de
bucatarie, in care se va tine pana la folosire. Verificarea
reusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa
1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in
podea (ciment, gresie etc.). Daca sare inapoi, ati reusit
realizarea acestei retete destul de migaloase. Aceasta
momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para,
creasta de cocos (depinde de nr. de carlige), minge si cub.
Rma
Rimele sunt cele mai raspindite si preferate dintre momelile
vii fiind eficiente la pescuitul majoritatii pestilor din tara
noastra.
In functie de mediul in care traiesc, rimele pot avea culori si
dimensiuni diverse.

Pentru pescuitul somnului, al pestilor de dimensiuni


mari in general, este indicata rima de pamint care este
mai mare si de culoare alb - rozalie. Exemplarele mari
pot depasi 10 cm.
Rimele de balegar sunt mai eficiente in cazul pestilor
medii dar si mai mari si au dimensiuni mai mici;
coloarea acestora este maro-rosiatica.
Este recomandabil ca acestea sa nu fie introduse in carlig
incepind cu capul - acesta fiind mai mobil iar rima ramine un
timp mai indelungat vie.
Viermusi (Kenti)
Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive
momeli pentru pescuitul in balti; este eficienta pentru pesti
pasnici in special. Pentru a avea niste viermusi buni trebuie
sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne trezim
la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) prezinta in
abdomen o pata intunecata. Sunt de preferat viermusii mari
care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu
gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.
Boabe de porumb
Porumbul nou, cel alimentar, cu lapte sau porumbul fiert si
conservat cu aroma de vanilie,anason etc. este o momeala
foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, platica sau
altor specii de pesti pasnici fiind nelipsit la pescuitul
crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai
eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la
indemina oricui si la pret foarte scazut.
Momeala

Pescarii in varsta folosesc destul de des acesta momeala,


ieftina si usor de preparat, cu care captureaza scobarul. In
cele ce urmeaza va prezentam o reteta simpla de preparare
a momelii pentru scobar:
Se cumpara splina de porc (in cantitate de 1 kg).
Se macina prin masina de tocat carne de 2 ori, ca sa fie
cat mai fina.
Se amesteca cu faina de malai, pana se face o pasta
omogena si elastica.
Imediat dupa omogenizare se poate pune pe naditor sau se
poate utiliza a doua zi, cu conditia sa fie pusa la rece, in
frigider.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nade si momeli--Pentru a avea reusita unei partide de


pescuit, pe langa dotarea tehnica adecvata, pregatirea
unei nade potrivite, in functie de specia cautata, de tipul
bazinului, de anotimp, are o mare importanta. Prin nadire
ne propunem sa stimulam apetitul pestilor, sa-i ademenim
si mai ales sa-i mentinem la locul de pescuit, fara insa sa-i
hranim. Ideea este sa introducem in apa substante
apetisante in particule fine care sa se disperseze rapid si
sa le placa speciilor urmarite de noi. Vederea este mai
putin importanta.
Nu vom nadi oriunde si oricum, pentru ca fundurile apelor
adanci, namoloase pline cu vegetatie, sunt adevarate
hauri, mai ales pentru nada grea. Bucatile de nada trebuie
sa fie aruncate dupa ce sondam cu grija fundul apei
stabilind natura sa. Vom cauta sa stabilim cu atentie
treptele de nivel, adancimea, viteza curentului, claritatea
apei, directia vantului. Acest sondaj se realizeaza cu
montajul prezentat la CRAP cu ajutorul sondei din trusa
oricarui crapist. Vom depista eventualele ierburi aflate pe
fund, pe care vom cauta sa le indepartam. Inmuierea
nadei are o importanta deosebita: nada grea, compacta,
va trebui sa se desfaca lent pe fund in timp ce o nada
usoara de apel, se va desface rapid mentinand un nor in
curent. Mare atentie vom acorda frecventei de aruncare:
se poate intampla sa suprasaturam pestii. Nada de fund
ce ramane compacta in ape fara curent, va fi alternata
cu"nucile"din nada usoara. Doua - trei aruncari fara
muscaturi si dupa fiecare captura.
Succesul unei partide sta si in felul cum alegem vadul de
pescuit. Un asemenea loc este un gropan, un sant natural
sau artificial, un culoar sau un ochi in mijlocul unei
vegetatii abundente, un cot linistit de ape, portiuni de
teren in aval de poduri sau alte constructii hidro. Cel mai
des intalnit caz este acela de amenajare a unui vad in

mijlocul unei vegetatii acvatice. Cu o toporisca sau cu o


secera vom taia un culoar de 8 m avand grija sa purtam
manusi de panza, altfel trestia plesnita va taia mana.
Inlaturarea bradisului se va realiza cu o grapa de 1 m
latime legata cu o funie si tractata eventual cu masina.
NADE
Ingrediente vegetale:
- Faina de orez, porumb, arahide; (faina de orez naste un
nor de particule de culoare albicioasa vizibil de la distanta)
- Pesmet, biscuiti macinati sau zdrobiti;
- Seminte de canepa prajite si macinate; (este cel mai
folosit element datorita continutului mare in substante
uleioase)
- Paine inmuiata, arpacas fiert, boabe de porumb in lapte,
cartofi fierti, cuburi pentru crap;
- Turta de canepa sau floarea soarelui; (tine foarte mult in
apa, atragand pestii cu substantele uleioase degajate)
- Pudra de ou formata din deshidratarea oualelor si
transformarea lor in pudra.
Ingrediente de apel:
- Nada inmuiata in ulei de canepa (sau in ulei de gatit); se
dizolva mai lent decat inmuiata in apa; se poate adauga
sirop de zahar in ulei;
- Argila cernuta si caolinul care leaga si ingreuneaza
nada.
Ingrediente animale:
- Faina de carne, obtinuta prin deshidratare;

- Sangele, pentru toamna si primavara, mai ales cel


pudra;
- Ramele taiate sau strivite in bucatele formeaza un suc
foarte atractiv;
- Larvele de chiromonide sunt irezistibile;
- Viermusii - mai ales cei rosii.
Condimente si conservanti:
- O cantitate mica de cafea solubila sau naturala, anason,
coriandru, stimuleaza pestii;
- O cantitate mica de bicarbonat de sodiu sau de pudra de
aloe conserva nada iar prin proprietatile lor laxative evita
saturarea pestilor;
Ingrediente vehiculante:
- Daca pe balta inoata gaste sau rate, e un semnal ca
locul este nadit. Pestii vor manca excrementele pasarilor
in componenta carora sunt furaje nedigerabile. Le vom
strange de pe mal si le vom introduce in nada;
- Laptele praf, praful de inghetata de vanilie, capsuni, etc.
amestecat in nada atrage pestii de la mare distanta.
RETETA 1:
- Fasole fiarta si colorata cu sofran;
- Mazare fiarta;
- Porumb fiert decojit;
- Grau fiert pudrat cu zahar vanilat;
- Cubulete de mamaliga inmuiate in miere de albine si
lapte praf;
- Cubulete de cartofi tavalite prin praf de inghetata de
vanilie, capsuni sau banane;

- Spaghete fierte si taiate marunt, de marimea viermusilor;


- Orez fiert si colorat cu sofran;
- Macaroane fierte si colorate cu sofran;
Se nadeste seara cu aceasta nada iar a doua zi cateva
cubulete de apel.
RETETA 2:
- Se iau trei bucati de turta de floarea soarelui cat palma;
- Se fierb intr-un ceaun doi litri de apa;
- Se taie srotul in bucatele si se pune in apa;
- Cand incepe sa fiarba srotul se umfla si trebuie
amestecat pana devine un terci;
- Puneti 5-6 linguri de faina de grau, 100-150 g tarata de
grau, 2-4 linguri de zahar, cateva linguri de praf de carne
si praf de biscuiti, o lingura de cafea sau cacao si
completati cu malai. Trebuie amestecat mereu si la foc
mic, pana scade bine. Se scoate pe un fund de lemn si se
lasa la racit. Pe mal se pune in momitor sau se arunca
bulgari in apa. Se mai pot adauga viermusi sau rame
taiate.
Nu este obligatoriu sa contina toate ingredientele, puneti
ce aveti.

Momitul are rolul sau, de a atrage pestii si de a-i mentine in zona


Indiferent de natura nadei, trebuie preparata si lansata in locul
dorit, de pe malul apei. Nu va grabiti sa afirmati ca este un lucru
fara rost.
Cele mai populare ingrediente sunt pesmetul, piscoturile, faina
de grau sau de porumb, srotul sau canepa, intr-o combinatie care
trebuie sa ajunga in apa sub forma de bulgari, urmand ca la
contactul cu apa sa se disperseze pe o suprafata bine

determinata.
Tipuri de nade:
A) nada fina care in momentul contactului cu apa creeaza un
nor.
B) nada medie a carei
granule, dupa imersiune,
se descompun treptat
pana in momentul in care
atinge fundul apei.
C) nada grea, modelata
pentru pestii care se
hranesc pe fundul apei, se
descompune in granule
mai mici dupa ce bulgarela
atinge fundul apei. Este
recomandat ca aceste
nade sa fie imbogatite prin
adaugare, in compozitia
lor, de viermusi sau larve.

Putini sunt cei care nu considera mamaliga ca ingredient de baza intr-o nada la o partida de pescuit. Poate va surprind
sa aflatio ca singura tara unde se foloseste mamaliga, ca ingredient de baza, este Romania. O nada simpla se poate obtin
din paine uscata trecuta prin masina de tocat, obtinandu-se astfel granule de diferite marimi. Aceasta nada simpla se po
achizitiona, din magazinele de specialitate, sub numele de British Bread, fiind disponibila in diferite culori. Folositi
ingrediente proaspete, pentru ca orice miros fara importanta pentru noi poate fi daunator pescuitului.

Pulverizatorul poate fi un flacon de solutie de spala


geamul care a fost clatit bine.
Nu este indicat sa folositi bulgari mari, de
marimea unei mingi de tenis, pentru a momi locul
deoarece acestia ar putea speria pestii.
Pentru o momire la distanta, bulgarii mici se pot
plasa la locul dorit cu ajutorul prastiei.
Nu puteti spera sa obtineti rezultate notabile daca nu momiti
temeinic locul. Incercati diferite tipuri de momeli si inainte de oric
partide de pescuit informati-va despre topografia locului. Sunt rar

cazurile in care aceeasi combinatie de nade este de succes in


doua locuri diferite.
Si in incheiere o ultima recomandare, nu schimbati locurile de
pescuit in functie de relatarile cunoscutilor. In fond sunt toti
pescari, nu-i asa?

"Mirodeniile" care fac din aceasta nada o


delicatesa sunt atent dozate pentru ca orice
lipsa sa exces poate dauna. Am ales un bun
atractant, un eficient stimulator de apetit si al
douasprezece ingrediente pe care le-am
considerat ca fiind cele mai bune pentru
pescuit. Pentru perioada rece (primavara si
toamna) va recomand adaugarea de larve sa
viermusi in nada, in proportie de 5-10%, iar
pentru perioada de vara adaugati putin
porumb crud sau framantati nada cu mamalig
foarte proaspata (facuta acasa e cea mai
buna) in proportie de 25%.
Toate componentele ProfiMix sunt 100%
naturale si nu contin conservanti sau coloran
chimici, fiind o nada 100% ecologica ambalat
in mediu uscat si aseptic pentru a nu produce
elemente de fermantare care dauneaza unei
nade.

MOMELI
Mamaliga pentru cubulet:
1. malai extra cernut si dat prin masina de rasnit (o cana
de 250g)
2. un varf de cutit cu sofran
3. faina de grau (o lingura de masa)
4. arome (samanta de anason, vanilie)
5. zahar (o lingurita) sau 2 pastile de zaharina
6. apa plata 250g
7. amestecam ingredientele de la punctele 1-5
8. intr-o cratita de tuci fierbem apa pana da in clocot dupa
care turnam amestecul fara sa amestecam timp de 7
minute
9. se micsoreaza flacara de fierbere si se amesteca timp
de 3 minute
10, se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn si se
framanta repede dandu-i o forma dreptunghiulara
11. se pune astfel mamaliga intr-un ciorap de bumbac sau
in tifon dupa care o introducem intr-o oala mare (4-5kg) in
apa clocotita care se va fierbe timp de 40 min. dupa care
ea se va ridica la suprafata
12. se scoate din ciorap si se pune la zvantat pe o bucata
de carton
13. dupa racire (4-5ore) se pune intr-o carpa de bumbac
si se pune la rece
14. taierea in cubulete se face se face pe un fund de lemn
cu un cutit cu lama subtire unsa cu ulei alimentar
15. cubuletele pot fi insotite pe carlig de viermusi sau
rame care dau"miscare"momelii

Pasta pentru amur:


1. 325g gris
2. 150g faina de malai
3. 150g lapte praf
4. 50g zahar pudra
5. 2-3 plicuri de zahar vanilat
6. 5 oua
7. un varf de cutit de sofran rosu
8. totul se amesteca pana la omogenizare (ouale se bat
putin inainte de a turna amestecul)
9. formam bile de 15-20 mm pe care le punem in apa
clocotita
10, le fierbem 2-3 min. dupa care le scoatem la uscat 24
de ore
11. se pot pune in carlig direct sau legate cu fir subtire
Cartoful ca momeala:
Cartoful fiert si pus pe carlig se desface in gura pestelui
permitand inteparea. Atunci cand vrem sa aruncam
departe vom folosi cartoful crud pe care il prindem in
carlig ca o biluta BOUILLETTE in montaj"fir de par".
Cartoful crud nu este toxic pentru crap. Cartoful trebuie
indulcit si de aceea il vom taia in bucati mici (cuburi,
bilute) pe care le introducem intr-o cutie de plastic inchisa
ermetic nu inainte de a-i acoperi cu zahar pudra. Se lasa
astfel 12 ore la temperatura camerei, dupa care bucatile
vor capata o consistenta elastica si se vor inchide la
culoare. Inainte de a pleca la pescuit aromatizati si
colorati dupa dorinta. Cartofii vor fi curatati de coaja.
Painea ca momeala:
Se inmoaie o bucata de miez de paine neagra sau
intermediara de marimea unei portocale intr-un ou batut in

farfurie. Se framanta cu mana pana se inmoaie si se


absoarbe oul. Puteti adauga arome (scortisoara, halva).
Daca este moale nu mai puneti paine ci continuati sa o
framantati si sa o lasati la soare si la vant.
Pasta:
1. Intr-un pahar de 100g puneti 2 linguri de faina de grau,
1-2 linguri de gris si 2-3 linguri de malai grisat sau din cel
obisnuit.
2. Intr-o craticioara se pune la fiert un pahar cu apa. Cand
apa da in clocot atunci turnati amestecul si lasati putin sa
fiarba.
3. Incepeti sa amestecati cu o lingura de lemn tinand focul
mic pana nu mai are cocoloase.
4. Scoateti imediat pasta lipicioasa din craticioara si racitio.
5. Inainte de a o pune in carlig se framanta intre degete.
6. Puteti pune arome si coloranti.
Graul si canepa:
Se pot folosi boabe sfaramate sau macinate si apoi
amestecate in nade grele.
Prepararea canepii:
1. Se spala boabele de praf
2. Se lasa la germinat 48 de ore in apa rece; le punem la
fiert si imediat ce dau primii germeni le luam de pe foc,
inlocuim apa fiarta cu apa rece, spalandu-le in 2-3 ape.
Boabele nu se vor mai inmuia.
Prepararea graului:
1. Intr-un vas se pun 5 parti apa si o parte grau.
2. Dam la foc mic pana fierb si le apare miezul alb (3-5
ore).

3. Vom supraveghea sa nu scada apa.


4. Imediat ce au crapat se varsa apa fiarta si se toarna
apa rece peste el.
5. Nu se aromatizeaza.
Boabele se vor pastra la rece in borcane dupa ce le-am
zvantat bine. Punem 2-3 prafuri de sare peste ele

Reteta de boilis:
1. Se amesteca bine:
- 2/4 pesmet;
- 1/4 malai cernut;
- 1/4 fulgi de ovaz.
Se bat 12 oua la 500g compozitie, se toarna intr-un vas
dupa care framantam bine pana omogenizam. Modelam cu
mana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa
de sarma si le introducem in apa clocotita. Le lasam la fiert
pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe
o carpa uscata, dupa care le punem la rece.
2. Se amesteca:
- 15% faina de soia;
- 10% alune prajite macinate fin;
- 25% gris;
- 25% malai;
- 20% lapte praf;
- 5% seminte prajite si macinate de canepa.
Se amesteca cu 12 oua la 500g compozitie si se fierb pana
se ridica la suprafata. Se recomanda nadirea cu bilute
nefierte puse pe naditor sau in punga solubila.
Va vom prezenta cateva retete publicate in revista PESCAR

MODERN editata de d-nul Victor Tarus:


Retete de paste (P.M. nr.16-17):
1. Amestecati in proportii potrivite faina de grau si apa
indulcita pentru a obtine o pasta care nu se lipeste pe
degete, dar tine pe carlig;
2. Pasta cu ou: amestecati fulgi de cartof cu un galbenus
proaspat si apa calda, pentru a obtine o pasta consistenta:
putin sofran pentru culoare si cativa stropi de esenta de
vanilie.
3. Pasta pe baza de cartof: coaceti sau fierbeti un cartof.
Amestecati-l cu un galbenus, cu ajutorul furculitei pana la
omogenizare. Si pe aceasta o puteti aroma cu vanilie sau
praf de scortisoara.
Retete de boilis (Pescar Modern, nr.20/1996):
Componente:
1. Lapte praf: intra in compozitia multor retete. Se alege un
sortiment cremos care prin dizolvare nu formeaza
cocoloase. Doza maxima va fi de 25% din amestec, altfel
cocolosul va fi lipicios.
2. Cazeina lactica: este un derivat al laptelui; ea absoarbe
putin lichid nu se lipeste si asigura cocolosului un aspect
lucios. Doza este de 10-20%.
3. Lactalbumina: provine deasemeni din lapte. Absoarbe
mult lichid dar este usor alterabila si nu se poate pastra timp
indelungat. Daca se depaseste 20% din amestec cocolosul
devine dificil de rulat si va mucegai in scurt timp.
4. Caseinatul de calciu (sodiu) bogat in proteine este o
pudra usoara care nu se lipeste deloc pastrand cocolosul
suplu si lucios. Doza maxima va fi 20%.
5. Faina de grau (pana la 10%) are rolul de a lega

amestecul. Absoarbe excesul de lichid si impiedica


amestecul sa se lipeasca de masa de rulaj.
6. Germenii de grau: au un gust dulce agreabil, dar sunt
lipiciosi. Doza maxima este de 25%.
7. Glutenul de grau este un liant puternic. Daca depasim
10% din amestec acesta devine elastic si foarte greu de
modelat.
8. Faina de porumb constituie unul din ingredientele de
baza, este usor lipicioasa si nu trebuie sa depaseasca 20%.
9. Glutenul de porumb are un gust acrisor care nu
deranjeaza crapul. Pentru ca este lipicios nu va depasi 10%
din amestec.
10, Grisul devine usor lipicios in timpul fierberii. Chiar daca
granulatia este un pic grosiera nu deranjeaza daca nu
depaseste 20%.
11. Faina de peste are un miros puternic si crapii o
apreciaza foarte mult. Doza maxima 30%.
12. Faina de carne, faina de sange si faina de oase au
cam aceeasi compozitie ca si cea de peste, doza maxima
fiind aceeasi.
13. Zaharul pudra este pentru indulcit, doza maxima fiind de
10% altfel cocolosul se va inmuia.
14. Se pot folosi amestecuri de graunte pentru pasarele,
faina de in sau canepa, biscuiti pentru caini, pesmet, sroturi
si gozuri cerealiere.
Toate acestea vor fi macinate si cernute printr-o sita deasa
inainte de a le incorpora in amestec. Doza maxima este de
40%.
Arome si coloranti:
1. Arome"de fructe"au la baza mirosuri de piersici, cirese,
mere, capsuni, visine, nuca de cocos, vanilie, anason. Prin
extensie avem: miere, ciocolata, caramel, etc.
2. Aromele de"carne'' cele mai cunoscute sunt: crabi, creveti,

moluste.
Se recomanda ca aromele de fructe sa le folosim in sezonul
cald iar cele de carne in sezonul rece. Nu trebuie abuzat de
arome, putem pune 10-20 ml la 1 kg de amestec. Daca
depasim, efectul va fi contrar. Pastrati-le la rece.
Colorantii:
In apa cu cat coboram in adanc, culorile au tendinta sa se
extompeze, de aceea vom tine seama de acest lucru. La
inceput toti foloseam rosu, galben si oranj. Acum alegem
culori neutre: brun, maron, verde inchis, oliv, gri, bej,
albastru.

Retete :
In functie de imaginatia si inspitatia pe care o avem fiecare,
vom alege ingredientele respectand cu strictete proportiile.
Va prezentam cateva retete considerate a fi cele mai
eficiente (publicate de Al. Trentea in Pescar Modern
nr.20/1996):
A.
- 25% lapte praf;
- 25% faina de in;
- 20% caseinat de sodiu;
- 10% gluten de grau;
- 15% malai;
- 5% zahar.
B.
- 30% caseina;
- 20% faina de porumb;
- 20% caseinat de sodiu;

- 10% faina de grau;


- 15% gluten de grau;
- 5% zahar.
C.
- 20% lapte praf;
- 20% faina de carne (sau de peste);
- 20% faina de porumb;
- 20% caseinat de sodiu;
- 10% gluten de grau;
- 10% pesmet fin.
Modul de preparare (1 kg de amestec):
Intr-un castron mare se sparg 6 oua care se bat bine. Se
adauga 6-10 ml de aroma si colorantul impreuna cu 2
lingurite de ulei (de floarea soarelui sau porumb). Daca
avem se adauga 2 lingurite de glutamat (''sare'' utilizata
pentru a intari gustul); in lipsa punem 1 lingurita de ''Delikat''.
Celelalte ingrediente se adauga amestecand permanent
pana se obtine o pasta supla, care nu trebuie sa se lipeasca
de maini. Consistenta trebuie sa fie asemanatoare cu cea a
plastilinei. La sfirsit se mai adauga putin ulei si se framanta
inca o data. Pentru a obtine cocoloase de diametre precise
se utilizeaza o pompa cu duze interschimbabile de diametre
diferite. Sau masina de tocat carne la care am pus o palnie
cu orificiul de iesire mic. Diametrele cele mai folosite sunt de
12-18 mm. ''Carnaciorii'' se taie apoi in lungimi potrivite si
bucatile se ruleaza intre palme. Se aseaza pe un fund de
lemn pudrat usor cu faina, lasandu-le sa se usuce timp de o
ora. In acest timp cocoloasele nu trebuie sa se deformeze:
ar insemna ca pasta a fost prea moale in momentul rularii.
Se pregateste un recipient mare in care punem apa, iar in
momentul fierberii punem putina sare grunjoasa (neiodata!),
si o lingura de ulei comestibil. Cocoloasele se pun in vas

una cate una. Trebuie amestecat din cand in cand sa nu se


lipeasca de fund. Focul sa fie moderat. Cele care se ridica la
suprafata sunt fierte. Le ''pescuim'' cu o strecuratoare si le
cufundam in alt vas umplut cu apa rece. Apoi le punem pe o
tava, la soare, sa se zvante bine. Cu cat le lasam mai mult
cu atat devin, in timp mai dure. Atentie! Daca vrem sa
fierbem cocoloase de culori si arome diferite trebuie
schimbata apa pentru fiecare sortiment in parte. Crapilor nu
le place amestecul de arome.

Pastrare:
Cocoloasele le putem prepara iarna si sa le utilizam vara si
toamna. Pentru asta le congelam. Le punem in pungute de
plastic cate 20 de bucati de aceeasi marime, aroma si
culoare. Punem si o eticheta mentionand acestea si data
congelarii. In punguta mai punem si o bucatica de polistiren
pe care o ''parfumam'' din belsug cu aroma dorita.
Pentru a le gauri utilizam burghie care se gasesc la
magazine.

Prezentam si reteta saracului cu ingrediente ieftine si la


indemana tuturor :
- 20% malai;
- 10% faina de grau;
- 20% lapte praf;
- 10% gris;
- 30% srot de floarea soarelui bine cernut;

- 5% seminte de mei pisate;


- 5% seminte de anason pisate.
Mai punem o lingura de zahar. Cocoloasele au o culoare
brun-cenusie si o aroma de anason. Este pentru sezonul
cald
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Super - cubulete de mamaliga (PESCAR MODERN
NR.27/1998)
Umpleti ochi rasnita de cafea (electrica) cu faina de porumb
si macinati-o pana la granulatie fina. Aceasta faina o cerneti
printr-un ciorap de matase fin. Efectuati aceeasi operatiune
cu inca o masura de rasnita plina cu faina de porumb. Pudra
de porumb obtinuta prin cernere se amesteca cu 3-4 linguri
de faina de grau. Daca aveti, puneti si 1-2 lingurite de
amidon praf ce are rolul de a inchega mai bine compozitia
mamaligii. Fierbeti apa intr-o craticioara de bucatarie,
adaugati colorant alimentar, si 2-3 picaturi de aroma. Apoi la
foc moderat, turnati compozitia de faina si amestecati in
acelasi timp cu un facalet de lemn pentru a preveni formarea
cocoloaselor. Faceti o mamaliga putin mai tare, apoi
rasturnati-o pe un fund de lemn, asa incat sa obtineti o
grosime maxima de cca 3-4 cm. Lasati-o sa se raceasca,
apoi introduceti-o in frigider pentru minim o jumatate de ora
(maxim 2-3 zile daca o tineti in frigider ambalata intr-o punga
de plastic, pentru a preveni uscarea ei). Granulatia grosiera
rezultata in urma cernerii fainii de porumb prin ciorapul de
matase, poate fi folosita ca nada, in combinatie cu alte
ingrediente: srot de floarea soarelui, paine inmuiata,
bucatele de mamaliga obisnuita, etc. Pe balti taiati cubulete

de mamaliga cu o lama de barbierit. Curatiti lama dupa


fiecare 2-3 taieturi in mamaliga.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Patru retete de boilies (PESCAR MODERN NR.28/1998)
Galusti sarate:
Se dovedesc bune mai ales la peste mare. Trebuie sa aiba
cam 15 mm si sa fie destul de tari. Se fierb cam trei minute,
dupa care se lasa la racit si se impacheteaza.
Ingrediente:
- faina de peste (60g)
- mancare pentru pasarele (200g)
- solubil de soia (90g)
- gluten de grau (100g)
- lactambulina (50g)
- 6 (sase) oua in care se incorporeaza cate o lingurita de
faina de creveti, sare, ulei de arahide si colorant.
Galustile sarate se pot folosi si pentru nadire in amestec cu
porumb: o parte galusti 3 parti porumb.
Galusti dulci:
Sunt cele mai bune atunci cand testati o apa, un lac
necunoscut, deoarece ''dulceata'' si atractantii aromati sunt
perceputi de pesti de la mare distanta. Folositi :
- caseina (200g)
- malai fin (150g)
- gluten de grau (50g)
- albumina (50g)
- solubil de soia (50g)
- 6 oua in care se freaca 2-3 lingurite de zahar pudra. La

acestea puteti adauga arome (fructe).


Galusti ieftine:
Folosim o reteta mai ieftin pentru nadirea de ''obisnuire'' a
pestilor. Galustile pot fi aromatizate ''pe loc'' dupa
decongelare, chiar inainte sa le folositi pentru nadire.
Compozitia este :
- faina de grau (100g)
- faina din tarite de grau (100g)
- malai fin (100g)
- lapte praf (50g)
- solubil de soia (50g)
- caseinat de calciu (50g)
- albumina (50g)
- 6 oua, in care se adauga o lingurita de ulei de arahide.
Galusti pentru nadire:
Aceste galusti sunt mai sarace in proteina, deci mai ieftine:
- malai (150g)
- faina (50g)
- caseina (150g)
- gluten de grau (50g)
- albumina (50g)
- solubil de soia (50g)
- 6 oua, care se bat bine inainte de a le amesteca
cu"fainurile''.
Toate galustile se fac de 14-16 mm si se pastraza in cantitati
mici (100-300g) in pungi separate si etichetate puse la
congelator.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Retete de mamaliga (PESCAR MODERN


NR.35/1999)
Observatii:
Malaiul sa fie cernut de 2-3 ori printr-o sita deasa pentru
ca mamaliga sa fie tare si elastica, restul se poate folosi
pentru nada de fund, pentru arc, etc. Apa este buna cea
de la fantana, de ploaie sau de la robinet, pastrata intrun vas acuperit 1-2 zile.
Vasul in care facem mamaliga trebuie sa fie un tuci (din
fonta). Mamaliga se face la foc mic incalzind uniform.
Peste flacara se pune o tabla ca la coptul vinetelor.
Ingrediente:
Se pot folosi:
- sofran,
- anason sau coriandru rasnit
- ulei de anason
- zahar vanilat sau tos
- melasa sau miere
- galbenus de ou sau ou intreg
- srot de floarea soarelui (preferabil halva simpla)
- seminte de canepa fierte sau prajite
- grau sau arpacas fiert
- faina de grau
- cartofi fierti, etc.
Pastrare:
Intr-un servet umezit, la umbra pe malul apei. Mamaliga
se poate taia de acasa si pastrata intr-o cutie de tabla cu
malai, zahar vanilat sau faina alba.
Precizari:
Cubuletele se taie numai cu lama cutitului umeda. Prima

data taiem felii mari cu cutitul apoi patratele cu lama de


barbierit patratele mai mari . Inainte de a introduce
carligul in patratica, mai taiem o data fetele daca sau
uscat cat de putin.
Infigerea carligului:
Preferabil unul subtire si rotund cu tija scurta - se face
pe diagonala cubului. Daca patratica este tare-tare nu
uitati sa scoateti varful acului la fata patraticii, pana
spinul ramane liber. Cand patratica este moale varful
poate ramane ascuns.
PRIMA RETETA:
Intr-un vas de 3-4 l se pune la fiert
- arpacas (5-6 linguri) sau grau decorticat, dupa care se
adauga apa pana se acopera arpacasul.
In vasul de tuci pus pe tabla, la foc mic se pune
- un pahar cu apa
- un varf de scobitoare de sofran
- un pic de zahar vanilat (nu exagerati !)
- 3-4 picaturi de ulei de anason sau ulei de arahide
- lingurita de canepa sau anason rasnit
- din acelasi pahar-masura cu malai foarte bine
cernut.
Cand apa da in clocot se adauga si celelalte
- parti de malai rasturnate '' musuroi ''.
Totul la foc mic ! Se lasa musuroiul la fiert pana se
umecteaza spre varf ; se taie de mai multe ori cu lama
unui cutit pentru a se umezi mai bine si se mai lasa
citeva minute la fiert. Apoi se amesteca bine cu o lingura
de lemn pana cand compozitia devine destul de
omogena si de tare. Se scoate botul de mamaliga si se
preseaza pe un fund de lemn, lasandu-l sa se raceasca.
Se framanta dupa ce s-a racit putin, formand o"minge ''
care se pune intr-un tifon si se invarte pentru a se

scurge de apa. In tot acest timp, arpacasul a fiert si


acum se cufunda "mingea '' (cu tifon cu tot) in acest vas
si se lasa la fiert peste o ora. Separat in tuciul in care am
fiert mamaliga se pune la fiert restul de malai ramas
dupa cernut, adica
- 3 pahare de malai
- 3 pahare de apa
- 2 lingurite de canepa macinata sau anason
- 2 plicuri de zahar vanilat
Se poate folosi apa de la arpacas, deja fiarta, si nu-i
nimica daca se mai iau si cateva boabe de arpacas sau
grau. Se mesteca mamaliga de arc pana se dezlipeste
usor de pe lingura. In tot acest timp '' mingea '' fierbe la
foc mic. Dupa ce a fiert se pune la scurs intr-o
strecuratoare.
Arpacasul il folosesc astfel :
- dupa ce am fixat mamaliga pe arc, iau in mana
arpacas pe care il presez peste mamaliga din arc, sau
arunc o mana doua cand dau la undita.
A DOUA RETETA:
Se folosesc 2 masuri de apa si o masura de malai. Se
presara malaiul in apa pusa la fiert pe foc mic, pe tabla.
Cand se formeaza botul de mamaliga in tuci se imparte
compozitia in 4 cu cutitul fara a mesteca, lasand sa
fiarba in continuare 20 min, apoi se ia de pe foc si se
scurge surplusul de terci care a ramas. Se framanta cu
facaletul, iar daca este prea tare se mai adauga din
terciul ramas. Mamaliga este fiarta cand nu se mai
prinde de lingura.
Se preseaza cu lingura si se pune la fiert pana incepe sa
pufaie. Se rastoarna pe un fund de lemn si i se da o
forma.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------RETETE DE MAMALIGA (prezentata in revista PESCAR


MODERN nr.36/1999)
:
Prima reteta:
Se ia o masura de apa si una de malai. Se pune malaiul
musuroi cand da apa in clocot. Se fierbe 10 minute. Se
amesteca bine, se preseaza in tuci, se stinge focul si se lasa
tuciul pe tabla incinsa, acoperit, inca 30 de minute. Capacul
se va ridica cu grija pentru a nu curge apa, condensata
peste mamaliga. Se rastoarna peste fundul de lemn si se da,
prin presari repetate, forma unei caramizi.
A doua reteta:
Doua cesti de apa, doi pumni de malai cernut, ingrediente.
Se face un terci care se fierbe bine. Se pune un pumn de
malai deasupra, musuroi. Se amesteca bine dupa ce a fiert
si ''musuroiul''. Este gata cand se amesteca foarte greu. Se
imparte cantitatea in doua. Se pune apa la fiert. Cele doua
parti se strang foarte tare in tifon dublu. Se fierb doua ore la
foc mic si se sterg foare bine de apa prin strecuratoare.
A treia reteta:
Doua linguri de malai cernut bine, doua linguri de faina alba,
un ou, ingrediente ce se amesteca mai intii cu oul. Se
framanta toate, facandu-se o turta. Intr-o oala se pune foita
de calc si, la foc mic, se fierbe turtita 30 minute, intorcanduse din cand in cand, sa se partunda. Calcul se pune ca sa
nu se patrunda de fundul oalei. Apa trebuie sa acopere
turtita. Dupa fiert se lasa 30 de minute sub jet de apa rece,

apoi la scurs, in strecuratoare.


A patra reteta :
Se framanta: doua linguri de malai, doua linguri de faina
alba, un ou intreg. Se bate oul, se amesteca ingredientele,
se adauga malaiul, pe urma faina. Daca amestecul este
prea tare se adauga putina apa, sa iasa o pasta consistenta.
Intr-o cratita se pune apa la fiert; cand clocoteste se da focul
mic. Se umezeste o lingura cu care se ia din compozitie cam
2/3 de lingura, facande-se galuste. Se fierb 10 minute sau
chiar mai putin, intorcandu-se in apa cand sunt fierte. Se taie
usor cu lingura - sunt albicioase. Se strecoara sa nu ramana
apoase, se pun pe o farfurie si se strivesc cu furculita. Dupa
ce se racesc, se face cu mana o singura ''caramida'' pentru
a putea taia felii din ea.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Canepa
Este o nada foarte usor de pregatit, apreciata atat de crap,
cat si de clean, lin, mreana sau platica. Pescarii, fani al
pescuitului stationar, sau mai bine zis concurentii, cunosc
bine aceasta momeala prin ei devenind o momeala tot mai
raspandita si In randul pescarilor sportivi. Mai multe asociatii
de pescari din Anglia au interzis folosirea acestei nade pe
apele administrate de ei, spunand ca pestii (in cazul lor
babusca) devin "drogati" din cauza acestor seminte si
pornesc In goana dupa momeala, hranindu-se peste nevoile
curente. Se mai spunea ca semintele de canepa ajung pe
fundul apei, prind radacini, marind vegetatia de pe fundul
baltii In cativa ani si-au dat seama ca era vorba doar de
imaginatii, canepa fiind in cele din urma acceptata si in

Anglia, devenind populara. Sursele cele mai rentabile pentru


aceste seminte este in primul rand piata unde gasim
semintele crude (daca le gasim), magazinele specializate in
articole de pescuit (aici comerializandu-se in stare uscata)
sau, daca nici aici nu avem noroc, merita sa incercam pe la
Pet-Shop-uri deoarece semintele de canepa reprezinta
hrana de baza pentru papagali si alte pasari exotice.
Reteta de preparare este mai mult decat
simpla. Luam 250g de seminte de canepa
si adaugam 1 l de apa rece. Dupa primul
clocot, micsoram focul incat sa fiarba incet
in continuare. Dupa aproximativ 30 de
minute semintele incep sa crape, din ele
iesind embrionul. in aceste 30 de minute
de fierbere va recomand sa deschideti
geamurile (nu strica nici putin curent de
aer) pentru ca mirosul placut, de canepa
fiarta, in concentratie mare devine aproape
insuportabil. Dupa ce marea majoritate a
boabelor au crapat putem lua oala de pe
foc, turnand apa uleioasa, de pe seminte,
intr-un vas (ne va fi de mare folos la
prepararea nadei uscate).
Semintele ramase fara apa firbinte vor
primi un dus de apa rece (aproximativ 1
minut) prin care vor ajunge in starea
corespunzatoare, deoarece lasandu-le sa
se raceasca incet se vor inmuia prea tare.
Acelasi efect va avea asupra lor si fiertul
prelungit. Se vor deschide prea tare si vor
fi prea moi. Pentru un efect mai evidentiat
putem pune putin bicarbonat de sodiu, sau
praf de copt, in apa in care vor fi fierte
semintele. Astfel boabele se vor inchide la

culoare iesind in evidenta albul embrionului


. Daca activitatea de fierbere a semintelor
de canepa, nu incanta familia sau vecinii
(nu m-ar mira de loc acest fapt) putem sa
preparam o cantitate mai mare, intr-o
singura tura, mentinand proportia de 1:4
intre canepa si apa. Boabele fierte si calite
le vom imparti in portii "de-o partida", si le
punem in congelator.
Nu vor pierde de loc din aroma daca (important !) le
inchidem ermetic in cutii, sau In pungi. Tinute numai la
frigider, fara congelare, le putem pastra aproape o
saptamana. Printr-o sita de 3 - 3,5 mm vor trece boabele
bune pentru a fi adaugate In nada ramanand doar cele
ideale pentru carlig.
Carligul folosit pentu boaba de canepa va fi de 14 18 cu tija subtire montura momelii realizandu-se
trecand samanta prin carlig in directia crapaturii (la
intepare varful carligului va actiona corect). Pentru
pescuitul crapului (dar si pentru lin sau mreana) o
samanta de canepa nu este de ajuns. In acest caz vom
folosi un carlig de 8 - 12 si vom fixa cate un "fir de par"
legat de carlig. Acest fir poate fi ata chirurgicala, ata
dentara sau fir impletit (important e sa fie subtire si
moale). Vom lipi cu Super Glue cateva boabe de
canepa pe acest fir, montura putand fi folosita atat la
pluta cat si la plumb, important este sa avem boabe de
canepa fiarta si in nada folosita. O data ajunsi la locul
partidei vom pune apa suficienta peste semintele de
canepa fiarta, pentru ca acestea sa nu se usuce.
Boabele deja uscate vor pluti la suprafata.
Pentru o partida organizata "la crap", important
este sa folosim o nada simpla (nu foarte aromata),
la care vom adauga semintele de canepa. Aroma

puternica a canepei se combina greoi cu o aroma


(puternica si ea) de capsuni, de exemplu. Vom
adauga apa ramasa de la fierbere (va amintiti ca a
fost separata intr-un vas) la 800 g de nada
adaugand aproximativ 300 - 400 ml de apa. Este
bine sa preparam amestecul inca din seara
precedenta, astfel aroma va patrunde profund in
nada. Vom adauga 1 - 2 pumni de canepa fiarta
framatand-o bine pana la obtinerea starii dorite.
Aceasta nada, ajunsa pe fundul apei, va crea un
covor uleios, irezistibil pentru crapi, dar rabdare!.
Dureaza cateva ore pana se vor aduna la masa
pregatita. Pe al doilea carlig, sau pe cealalta
montura lansata pe acest "covor aromat" putem
folosi rama sau o bucata de carne, important e sa
fie de culoare inchisa.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Componente principale, produse si concentratia
recomandata in procente
Alune (de copac) nutritive, crap mare 10-15 procente
Alune prajite- dispersant ( crap, lin. rosioara, platica) -10-20
procente
Biscuiti granulatie foarte mica, pescuit de suprafata - 510 procente
Canepa aroma puternica, macinata sau fiarta, pentru
ciprinide - 5-15 procente
Caramel inchis la culoare, dulce, pentru crap mare -5- 10
procente
Cartof fiert lipicios, alb, pentru crap mare - 10-20
procente

Dovleac galben, lipicios, hranitor, pentru crap si platica


10-20 procente
Faina de grau lipicios, pentru compactizare, crap 5
procente
Floarea soarelui seminte macinate uleios, lipicios, crap
mare 10-15 procente
Gabenus de ou fiert galben, pentru diferite paste de pus
pe carlig 5 procente
Gainat de gaina sau porumbel !!! atractant pentru fund
10 procente - folositi manusi de latex
Galbenus de ou crud lipicios, galben, colorant natural,
pentru boilies 5- 10 procente
Gris alb lipicios daca este fiert, crap, platica 20
procente
Mac macinat gri, uleios, pentru crap mare 20 procente
Malai fiert devine lipicios, pentru crap mare - 20-30
procente
Malai nefiert dispersant, pentru crap mare 10-20
procente
Migdale nutritiv ( crap, lin) 5 procente
Ovaz granulatie mare pentru crap mare 10 procente
Pesmet alb, lipicios, pentru crap mare 30-40 procente
Pudra de sange stimulant -5 procente
Scortisoara fin macinata pentru suprafata 2 procente
Soia nutritiv, dispersant, pentru crap 20 procente
Susan seminte macinate, uleios, lipicios- 10 procente
Usturoi- stimulant pentru ciprinide - 3-5 procente
Chiar daca unele dintre componete par a fi curioase, ele
sunt folosite cu succes si merita sa le incercam. Cifrele sunt
bineinteles doar orientative, dar pot constitui baza pentru a
cauta noi retete. Aceasta noua reteta poate constitui
diferenta dintre o partida reusita si un esec total. Daca pe o
balta hranita cu nada traditionala, specifica pentru o anumita

zona, vii cu ceva nou, s-ar putea sa fie o surpriza placuta.


-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. Viermusii
Sunt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici.
Dau rezultate n tot timpul anului, chiar si atunci cand alte
momeli naturale nu au efect
In functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii
vor fi mai mari (1cm lungime, 2-3mm diametru), sau mai
mici. Odata obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor
cautati. Astfel, la pescuitul obletilor punem un singur vierme
mic, pe cand la platica unul mare sau un buchet de viermi
mai mici.
Cum ii obtinem?
Nu va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. Puteti
lua vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. Puteti
sa ii cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si
cea mai scumpa. In plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce
cautati (viermusii sunt ori prea mari, ori prea mici). Cel mai
bine este sa vi-i faceti singuri, mai ales vara.
Aveti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de
la partidele de pescuit anterioare. Taiati capacul unei cutii de
bere si legati cutia de partea superioara cu o sarma. Cu
ajutorul acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in
bataia directa a soarelui. Puneti in cutie un pestisor, de

preferat cu burta deschisa. Mustele il vor repera imediat si isi


vor depune ouale din care in 1-2 zile vor iesi viermusii. Pe
masura ce acestia se maresc, dati-le sa manance cate un
pestisor. Nu le dati mai mult decat pot manca intr-o zi, pentru
ca pestisorul sa nu se strice si sa miroasa. Dupa 3-4 zile
viermusii ajung la 5-6 mm lungime, dimensiune cu care se
poate pescui cu ei.
Cum ii pastram?
In frigider, intr-un borcan de 400 - 800 grame, in malai (daca
va suporta sotia). Puneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de a
se transforma in pupe (5-6 zile de hranire intensa dupa
iesirea din oua, la temperatura de 25 de grade), ca sa nu
aveti surprize neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu
mai gasiti viermusi, ci muste. La 4-5 grade viermusii raman
fara sa se transforme in pupe aproape doua saptamani.
2. Ramele
Ramele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si
totodata una dintre cele mai prinzatoare. Aproape toate
speciile de pesti apreciaza aceasta 'delicatesa' si de aceea
foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala.
Modul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la
alta. Daca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de
rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca
rama sa acopere carligul si o portiune din fir. De cele mai
multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atrage
pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe
carlig.

Nu omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca


se zvarcoleste si nu o puteti intepa. O rama vie este cu mult
mai tentanta pentru pesti decat una moarta. Verificati acest
lucru intr-un acvariu.
De multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei.
De aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe,
pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva
intr-o pivnita, la racoare. Pot supravietui si la bloc pe balcon,
daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in
permanenta umezit. Cutia o umpleti cu 20 cm de pamant,
printre care puneti frunze, chiar daca sunt verzi. Deasupra
asterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limiteze
evaporarea apei. La 2-3 luni schimbati in totalitate pamantul.
Puteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie.
Ramele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din
orice alt material decat metal. Aveti grija sa aiba pamant
suficient si umezit. La locul de pescuit puneti-le la umbra,
sau in barca in apa de pe fundul acesteia. Controlati-le din
cand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nu
ramane fara momeli.
Rama de gunoi rosie este una dintre cele mai 'prinzatoare'
rame. Se gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd,
sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. Nu sta la
adancime in pamant, ci in primii 10-15 cm. Sunt lungi de
pana la 10 cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbene
transversale. Nu rezista prea mult pe carlig, maxim 20
minute, dupa care trebuie schimbate. Sunt extrem de
agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap.
Ramele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses

nisipoase. Sunt subtiri, nu prea mari (max 5 cm) si foarte


fragile. Nu supravietuiesc decat unei singure trasaturi a
pestelui, dupa care trebuie schimbate.
Ramele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz.
Sunt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. Sunt
excelente la pescuitul carasului, crapului mare. Trebuie
pastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile
dintre rame.
Ramele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. Se
gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile.
Merg bine la aproape toate speciile de pesti.
Ramele negre de balta (rame serpesti) se gasesc in namolul
de la marginea baltilor si lacurilor. Au o culoare neagraverzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari (20 - 30
cm). Au o mare rezistenta, supravietuind pe carlig ore
intregi. Sunt o momeala eficienta in Dunare la pescuitul
somnului.
3. Coropisnita
Coropinia este una dintre cele mai bune momeli la
pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este
depistat de ctre "mustcios" de la mare distan, i sunt
locuri pe Dunre unde o coropini n crlig echivaleaz cu
un somotei.
Cum o gasim
Cel mai adesea o gsim din ntmplare, spnd dup rame.
Dar putem s o cutam cu anse mari n rsadniele din

grdinile de legume. Aceste rsadnie sunt cultivate


primvara devreme pe un substrat de gunoi de grajd n care
coropiniele prefer s ierneze datorit cldurii degajate.
Prezenta coropiniei se recunoate prin micile ridicturi la
suprafaa solului i dup prezenta plntuelor ofilite care se
smulg uor, acestea fiind retezate de la rdcin. Uneori n
nopile de var o putem vedea zburnd n jurul unui bec
aprins.
Cum o pstram
A doua problema, dup gsirea coropinielor, este
pstrarea lor. Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu
vechi, gleata, etc.). Cu ct vasul este mai voluminos, cu
att "confortul" coropinielor va fi mai mare i implicit durata
lor de via n captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o
coropinia / un litru de pmnt.
Pentru a nu se rni intre ele le vom tia cu o forfecua
vrfurile labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele n
ntregime fiindc vor supravieui mult mai puin.
Pmntul va fi umed i afnat, cel de la muuroaiele de
crtita, de pdure sau de gunoi fiind cel mai bun. La nevoie
vom amesteca nite frunze n pmnt normal. Vom
amesteca de asemenea i civa morcovi, tulpini i rdcini
de plante, cartofi, pentru hrana coropinielor.
Vasul cu coropinie l vom tine ct mai departe de soare i
cldura. Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie s l inem
acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia s descoperim
c o dei are un aspect att de greoi, coropinia poate
totui zbura.

Pn la locul de pescuit vom transporta coropiniele ntr-un


vas mai mic, de genul unei glei de plastic de 5 litri umplut
cu pmnt reavn i cu frunze, cu capac prevzut cu guri
mici pentru aerisire. Vom avea tot timpul grij s nu o lsm
n btaia direct a soarelui i vom umezi din cnd n cnd
pmntul, dac este nevoie.
Cum pescuim
Se folosete pe crlige simple cu tija aproximativ de
lungimea ei, numrul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in
crlig, mai degrab o legm de tija acestuia, cu a subire,
trecut de cteva ori n jurul ei, dect s o strpungem ca pe
o rm.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Trimis: 15 03 2004 11:13 am
Mamaliga

Titlul subiectului:

Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti


pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne
influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte:
daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare
sa nu cada din ac. n continuare va prezentam o reteta pe
care numai pescarii in vrsta o cunosc. Aceasta momeala
este botezata: mingea de mamaliga. Denumirea vine de la
formatul pe care il are aceasta momeala. Materialul folosit
pentru aceasta momeala este urmatorul:
Faina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita;

Faina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului);


Usturoi - 2-3 catei (pentru aroma);
Se incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de 5-6 min.
Intre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar dupa
aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se
ingroasa. Apoi se framanta bine pana incepe sa se
intareasca putin. Se formeaza bucati cat degetul aratator (in
forma de nutli) dupa care se pun intr-un alt vas de 5-6 l, in
care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un
clocot. Intre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a se
evita prinderea de vas. Dupa clocot se scot afara si se
aseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecare
bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. Dupa
presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme,
obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decat
bila de ping-pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor
bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se
lasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul,
se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la
racirea intregului continut. Este recomandabil sa nu se
scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. Dupa
racire se ia continutul si se impacheteaza intr-un prosop de
bucatarie, in care se va tine pana la folosire. Verificarea
reusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa
1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in
podea (ciment, gresie etc.). Daca sare inapoi, ati reusit
realizarea acestei retete destul de migaloase. Aceasta
momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para,
creasta de cocos (depinde de nr. de carlige), minge si cub.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Si noi il cautam cu viermusi si porumbi si alea-alea? Noi


trebuie sa punem la incoltit graul asa, ca de Sfantul Andrei!
Si cand acesta a incoltit bine il mai lasam sa-I creasca
"cornitele" cam la 2 cm.
Apoi le insiram, pee le, pe boabele incoltite adicatelea, tot ca
pe BOILIES, pe firul de par care a cam ajuns fir de funie
saracul de cand cu firele de matase si cu bucla lasata direct
din firul cu care am legat carligul. Insiram care va sa zica treipatru boabe de grau bine incoltit (daca i-a dat si VERDELE!
este un vis) pe bucla, apoi o trecem peste varful carligului si
mai punem o boaba pe carlig pe post de opritor. De ce nu
lansam inca? Inmuiem bine totul (cu degete cu tot) in
borcanasul cu MIERE pe care orice CIPRINAR care se
respect ail poarta cu sine (rasturnat sau nu printrebagaje =
FURNICI!) stiut fiind ca orice CIPRINIDA se da in vant dupa
dulce. Si CRAPUL CTENO nu face exceptie. ASA este,
punem cateva graunte incoltite sip e momitor, mai superficial,
dar le punem. Iar mai apoi daca si lansam cam la 10m de
buza stufului suntem boieri mari. Daca este plaur, va rog
ganditi-va ca marginea sa a cazut (s-a rastrnat) si este
acoperita de apa! Ba da, ba da, daca facem un carcalete din
porumb expandat (PUFFI) si grau incoltit (mult gluten!) este
grozav acolo unde fundul apei s-a colmatat.
Mai apoi, daca nu rezistam persoanei iubite si lasam BALTA
pentru MAREA BALTA dar mai nou cu PALMIERI, adaugam
in acelasi pahar si CAPSUNA pentru GUVIDE, caci la mare,
nu-i asa, tot pescarul pescuieste. Fara indoiala ca cea mai
buna momeala la guvide este scoica, dar nici nu prea sta pe
carlig si este greu de spart- scos din cochilie. Asa ca ne
trebuie un vin rece cu sifon din care bem scurt dar des pana
spargem 20-30 de scoici dolofane. Le scobim bine cu

cutitasul (iarasi bem si adaugam un cub de gheata in pahar),


le facem gramada si turnam din abundenta sare grunjoasa
(de muraturi?). Curand (cam cat am terminat noi vinul) se
face o "mamaliga" tare de scoici, care nu numai ca sta bine
pe carlig, dar si rezista la umbra pe balconul hotelului toata
vacanta noastra. Este o "mamaliga" sarata? Ha! Pai MAREA
BALTA nu este sarata? Asa ca luati SARICA NICULITEL sin u
uitati sa va ganditi si la

Localizarea crapului - scheme

Asa cum
deja stim una din
principalele
sarcini si
cheie de
reusita ale
unui partide de pescuit la crap - este localizarea acestuia .
Exista o seama intreaga de teorii cu privire la zonarea
baltilor si apelor curgatoare , la anumite zone sigure in care
vom gasi mustaciosi , exista recomndari pentru praguri ,

zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de


confluenta a 2 ape curgatoare , etc . Toate acestea se
bazeaza pe observatii facute de-a lungul timpului de pescari
pe malul apelor . Toate au o mare doza de adevar ! Totusi
pentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa .
De aceea va propune un studiu de caz - bazat pe o poza
preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in
care vom explicita mai clar de ce si unde vom avea
posibilitatea sa dam de locul de hranire - odihna - patrulare a
atit de doritului nostru prieten solzos .
Se reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . S-au
numerotat pe harta zonele de pescuit interesante - unde ar
trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit .
Incercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta :
Zona 1 - in aval de un arbore scufundat . Zona de
protectie si de turbulenta . Crapul va gasi aici hrana
necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in
plus isi va gasi intotdeauna adapost si camuflaj in structura
arboricola scufundata . Zona necesita un echipament mai
greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit
mai repede din zona de crengi imerse . In general daca
crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem "La
revedere"
Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal . Recomand
plasarea unei lansete si in aceasta zona - pentru ca putem
avea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul in
astfel de cuptoare .
Zona 3 - in aval de un prag de pietre . Logica de
recomandare a unui astfel de loc este similara celei de la pct
1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar
protectia redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe

perioada hranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfel


de zone .
Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . O zona
excelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si hrana
din belsug . Lipsa vegetatiei si in general fundul spalat de
mal - ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Una
dintre cele mai "prinzatoare" zone din schema prezentata
Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre rauri .
Malul spalat din zona 4 se va depune si va crea o zona cu
apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este
recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc
apele incalzindu-se mai repede . Totodata cu o nadire
corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp
de noapte in verile calduroase
Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care raul le face
- pe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pe
malul opus apa este mai mica - datorita efectului de
depunere de sedimente . Sigur in astfel de zone adanci
exista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie !
Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii .
Zona 7 - iarasi o zona cu potential maxim . Apa adinca si
prezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa se
intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si
sa hraneasca aici . Camuflajul este asigurat de perdeaua de
vegetatie iar curentul mai puternic pe exteriorul curburii
raului oxigeneaza apa . Se pot planta cu succes monturile la
2-3 metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji
sporite fata de eventualele tentative ale crapului de a-si
cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie
Zona 8 - in aval de o insula . Zona puternic turbionata si
care ofera hrana din belsug .
Sigur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapului
pe rauri - dar ne oprim aici - fara pretentia ca daca veti

pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii .


Promitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta !
Orice expert al pescuitului la crap care foloseste
echipament de 2000 de dolari va va confirma ca ar putea
pescui la fel de bine cu scule n valoare de 200 de dolari.
Cine pescuieste cu echipament avansat o face datorita
faptului ca este pur si simplu o placere sa folosesti un bat
sau o mulineta de calitate. Dar mai ales "veteranii"
pescuitului la crap stiu din experienta ca aceste lucruri sint
doar un adaos placut, si nicidecum necesar. Mult mai
important este sa ne facem lectiile, adica sa ne informam ct
mai bine despre prada noastra mult rvnita. Ca pescari
sportivi, depindem n ntregime de instinctul natural al
pestelui de a se hrani. Nu l prindem cu plasa, nu l
harponam. Trebuie sa asteptam pna cnd pestele decide, de
buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce momeala noastra.
Pentru a obtine acest rezultat - si pentru a elimina ct mai
mult factorul "noroc" - este necesar sa stim ct mai multe
despre modul de hranire al crapului. ntrebarile cheie sint
urmatoarele: cum se hraneste, cnd se hraneste si unde se
hraneste! Daca gresim chiar numai unul din acesti
parametri, nu ne mai ajuta nici cel mai scump si mai
sofisticat echipament din lume. ntrebarea "cum se hraneste
crapul" am tratat-o deja n unul din numerele trecute. Am
vorbit despre felul n care crapul absoarbe sau "inhaleaza"
hrana si o triaza n bot. Asupra acestui punct esential vom
reveni n alt episod, cnd vom vedea de ce montura cu "fir de
par" n combinatie cu un boilie si un plumb semi-fix s-a
dovedit de a fi de departe cea mai eficienta. Localizarea
crapului va fi subiectul numarului urmator. Buletinul meteo,
de mare ajutor
Desi am abordat-o deja n unul din numerele trecute, as
vrea sa mai insist asupra problemei "cnd se hraneste

pestele", pentru ca este extrem de importanta, si, n acelasi


timp, relativ usor de rezolvat.
n numarul 7 al revistei, am vorbit despre modul in care
temperatura apei influenteaza cantitatea de oxigen dizolvata
in apa. Aceasta cantitate de oxigen determina direct pofta de
mncare a crapului. Deci, cu ajutorul unui simplu termometru
de apa, puteti stabili cnd si unde se gaseste o situatie
promitatoare pentru o captura record. Un alt factor care va
poate ndruma spre o partida de pescuit reusita este
vremea. De obicei, noi pescarii nu i dam atentie dect atunci
cnd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara
peste. Acest lucru este o greseala fundamentala, pentru ca
un simplu buletin meteo ne poate ajuta enorm.
Presiunea atmosferica trebuie sa fie constanta
Parametrul principal este presiunea atmosferica. Aceasta
se masoara n milibari (mbar). Pna la 1000 mbar, vorbim de
o presiune atmosferica scazuta, la peste 1010 mbar vorbim
de o presiune atmosferica ridicata. Presiunea atmosferica
scazuta nseamna de obicei cer nnorat, vnt si averse de
ploaie, n timp ce presiunea atmosferica ridicata este
responsabila pentru vreme frumoasa cu cer senin. Crapii, ca
si toti pestii din familia ciprinidelor, s-au dovedit a fi foarte
sensibili la orice schimbare a presiunii atmosferice. Deci cele
mai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constanta
peste o perioada de timp ct mai lunga. Singura exceptie
este o perioada calduroasa n timpul verii, cnd temperatura
apei poate trece peste baremul critic de 23 de grade
Celsius. Conditii acceptabile ofera si o presiune atmosferica
n scadere (adica atunci cind vremea se "nrautateste"), n
timp ce o presiune n crestere este garantia unui esec
pescaresc. Se poate spune ca o presiune atmosferica
scazuta ne ofera cele mai bune conditii. De ce? Aceasta

situatie meteorologica ne aduce de obicei temperaturi relativ


constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. n plus,
ea aduce de multe ori vnt si ploaie.
Vntul - cit mai puternic
Influenta vntului este imensa. Pe scurt, cu ct mai mult
vnt, cu att mai bine. Vnt prea puternic pentru pescuit nu
exista, chiar daca este neplacut pentru pescar. Efectele sint
att de benefice din trei motive:
1. Miscarea valurilor la suprafata oxigeneaza ntreaga apa.
Importanta cantitatii ct mai mari de oxigen am amintit-o deja
de mai multe ori.
2. Curentul format de valuri la suprafata apei concentreaza
hrana ntr-o parte restrnsa a baltii. Aceasta hrana este
transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc
n mal. Din acest motiv, se recomanda sa pescuiti
ntotdeauna cu vntul n fata! n aceste conditii, momeala
trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin n acea parte a
baltii spre care bate vntul.
3. Odata cu aparitia valurilor, scade vizibilitatea din exterior
n apa, pentru ca "oglinda" nu mai este neteda, ci n miscare
continua. Totodata, patrunde mai putina lumina n apa.
Efectul este ca pestii se simt mai siguri, mai putin
amenintati, si ncep sa se miste mult chiar n timpul zilei,
cautnd hrana uneori la adincimi surprinzator de mici. n
plus, pescarul aflat pe mal este mai greu sau chiar imposibil
de reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec de-a
lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui monturi
sint de obicei lansate mult prea departe.
Vntul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau
directie. Mult timp s-a sustinut teoria ca n timpul iernii ar fi
mai bine sa se pescuiasca cu vntul in spate. Banuiesc ca

aceasta teorie s-a mentinut atta timp doar datorita faptului


ca este mai comod pentru pescar sa stea la adapost cnd
este frig. Practica nsa a dovedit ct se poate de clar un
lucru: cel mai bine este sa pescuim ntotdeauna cu vntul n
fata!
Ploaia oxigeneaza apa
Ploaia are un efect asemanator cu cel al vntului.
Oxigeneaza apa, dizloca hrana de pe maluri si "sparge"
oglinda de la suprafata apei, provocnd o mobilitate sporita a
crapilor. Foarte promitatoare este situatia unei furtuni n
timpul verii, unde ploaia aduce o oxigenare rapida si
substantiala, care poate provoca o scurta perioada de
hranire aproape efervescenta a crapilor. Oricum, fiti foarte
atenti la fulgere. Nu e de gluma sa te afli ntr-o barca,
angajat ntr-un dril prelungit, n timp ce esti singurul punct
proeminent pe un plan de apa, si asta cu un paratraznet de
carbon n mna! Fibra de carbon este un excelent conductor
electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul
Florentin Petre.
Influenta lunii
Toate revistele pescaresti din Vest publica invariabil,
numar de numar, tabelele solunare. O perioada buna de
timp, am ncercat sa ma orientez dupa ele. Sincer sa fiu, nu
am observat nici cel mai mic efect, lucru confirmat de toti
specialistii de carpfishing cu care am vorbit. Singurul punct
relevant pare a fi luminozitatea. In conditii de nopti cu cer
senin si luna plina, pestii nu se simt att de bine protejati de
ntuneric ca de obicei si nu se aventureaza n apropierea
malului, deci trebuie cautati mai n larg. Invers, n schimb, cu
ct mai ntunecoasa este o noapte, cu att mai aproape de
mal vom gasi crapii. De altfel, acest lucru este valabil pentru

orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei


schimbari sau de ora zilei.
Care este vremea ideala?
Asadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la
crap ar fi, dupa parerea mea, urmatoarele :
- In lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din
timpul zilei este de 16 grade C, n cursul noptii de 10 grade
C, temperatura apei este de 14 grade C , presiune
atmosferica scazuta, cer noros, averse de ploaie razlete,
vnt cald din Vest sau Sud - Vest. O mentiune importanta:
toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. Iar
cu ct mai mica este o balta (ca suprafata, dar mai ales ca
adncime), cu att mai sensibila va fi fata de factorii
meteorologici numiti. n cazul unor conditii nefavorabile,
ncercati-va norocul mai bine pe ruri sau canale, care
depind de alti factori si ofera conditii bune n timpul verilor
calduroase sau al iernii

Mic dictionar al pescarului de crap


Anti - tangle
- boom,
Snap link,
Stringer
needle

probabil ati intilnit unele din aceste denumiri


incercind sa cumparati vreun accesoriu nou din
magazinul de pescuit de unde va aprovizionati.
Acum puteti sa aflati ce inseamna acesti
termeni folositi foarte des de catre cei mai

experimentati pescari.
Plumb - anti - tagle - un plumb fixat pe un
betisor de plastic. Tubul are rol de a impiedica
incilcirea forfacului cu firul principal.
Anti - tangle tub de plastic de care se ataseaza un virtej
- boom
(carabina) de care se fixeaza plumbul.
Anti - tagle - reprezinta montajul celor doua componente
rig
prezentate mai sus; are ca rol principal
impiedicarea incilcirii forfacului cu firul principal.
Anti tagle tube

este un tub de plastic din care se obtine Anti tangle - boom-ul.

Bank stick

suport pentru lanseta cu un singur picior care


se infige in pamint.

Bedchair

scaun pliant cu picioare reglabile.

Bivvie

cortul pescarului de crap (dotat cu umbrela si


un mic antreu).

Boilie(s)

bilute (bulete) fierte, cu un continut proteic


ridicat, care se folosesc cu predilectie la
pescuitul crapului.

Boilie needle

Ac special utilizat pentru fixatul boilies-urilor pe


firul de par; functioneaza dupa principiul
crosetei.

Brollie

umbrela pescareasca cu material protector.

Buzzer bar

suport sub forma literei "T" care poate fi dotat


cu 2 - 3 semnalizatoare; poate fi fixat
(insurubat) pe Bank stick - suportul care se
infige in pamint.

Carp hook

cirlig special pentru pescuitul crapului (pe piata

exista sute modele diferite, toate special


concepute pentru pescuitul la crap).
Carp sack

sac special de culoare neagra in care se tin


crapii pina la cintarire; o cerinta esentiala de
care tin seama fabricantii acestor modele este
aceea ca apa sa circule foarte usor prin
material, iar ochiurile materialului sa nu fie prea
mici.

Dip

substanta lichida, de diferite arome, in care se


scufunda boilies-urile inainte de fiecare
lansare.

Enhancer

substanta puternic aromatizata, atractant care


se adauga in materialul de compozitie a
boilies-urilor.

Hair rig

expresie folosita pentru fiecare montaj la care


momeala nu se fixeaza in cirlig, ci pe un fir
subtire care atirna linga cirlig.

Hair

"firul de par" - o portiune de fir foarte subtire si


foarte rezistent, pe care se fixeaza boilies-urile
(initial era intr-adevar un fir de par.

Monkey
climber

un semnalizator fixat pe o tija subtire de metal,


cu rol de a activa semnalizatorul electronic in
cazul unei trasaturi, in care pestele o ia in
directia pescarului (drop bite, drop back).

Nut - drill

burghiu mic utilizat la perforarea buletelor,


alunelor, a boabelor de porumb, pentru ca
acestea sa poata fi mai usor trecute pe "firul de
par".

Particles

seminte si boabe mici (boabele de mazare,

alune, fasole, cinepa, boabe de porumb)


folosite frecvent in compozitia materialului de
nadire si ca momeala.
Pop - up

momeala plutitoare.

Pop - up foam

spuma plutitoare; poate fi aplicata atit pe cirlig,


cit si pe momeala, pentru a le face sa
pluteasca; se foloseste mai ales cind fundul
apei este milos si exista pericolul ca momeala
sa se afunde in mil.

Pop - up putty

plumb moale, usor modelabil, care se foloseste


odata cu momeala plutitoare si foloseste pentru
a tine o parte a forfacului pe fundul apei.

PVA

un material solubil in apa din care se fabrica


fire, folii, pungi si chiar plase. Cu aceste
materiale atasate de montajul principal si
dosite cu momeala se nadeste cel mai precis,
chiar daca in cantitati mai mici.

Rod pod

un suport pentru mai multe lansete care se


fixeaza simplu la locul de pescuit.

Shock bead

opritor de cauciuc.

Silkworm

numele propriu al unui material de forfac din


gama firmei Kryston. Materialele de forfac cele
mai populare sint variantele "sinking", adica
cele care contin o fibra care se imbiba cu apa
si face ca tot forfacul sa stea mulat de-a lungul
fundului apei.

Snap link
bead

o sfera de plastic prevazuta cu un virtej, prin


perforarile careia se fixeaza un tub de plastic

(Anti - tangle - tube).


Snap link

virtej (carabina).
Stringer needle - cirlig special folosit pentru
fixarea boilies-urilor pentru nadire pe firul din
PVA.

Stringer
needle

crlig special folosit pentru fixarea boilies-urilor


pentru nadire pe firul din PVA. Exista "Stringer
needle" speciale, care au virful mai lung decit
un "Boilie needle", pentru a putea urca pe fir
mai multe boilies-uri deodata.

Stringer

Boilies-urile pentru nadire fixate pe firul din


PVA si atasate de cirlig.

Sweetener

indulcitor sintetic pentru materialul de


compozitie al boilies-urilor; este preferat
indulcitorul sintetic deoarece zaharul s-a
dovedit a fi prea lipicios si face imposibila
fabricarea boilies-urilor.

Swinger

semnalizator optic care se fixeaza intre


mulineta si semnalizatorul electronic.

Unhooking
mat

saltea de receptie sau de cintarire; contine


burete sau bilute mici de polistiren; salteaua, la
fel ca maiinile pescarului trebuie sa fie
intotdeauna umezite inainte de a aseza un
peste; pe aceasta saltea se aseaza crapii, n
vederea ndepartarii crligului, cu rol principal
de a mpiedica ranirea pestilor.

Ciortanul la sheffield

Dupa sfarsitul primaverii si al


prohibitiei coincide si cu sfarsitul
reproducerii ciprinidelor. Infometati
dupa perioada de reproducere, pestii
incep sa-si caute cu insistenta hrana astfel ei devin foarte
activi. Pentru ca tentatia pescarilor este foarte mare, acestia
profita de zilele insorite si isi propun prinderea unui ciortan.
Vom pescui conform tehnicii engelzesti, la sheffield. Varga
de 3.90 - 4.50 m, puternica, echipata cu o mulineta mica si
usoara pe tamburul careia vom avea un fir de 0.16 mm sau
chiar 0.18 mm, in locurile cu agataturi sau pentru incepatori.
Alaturi de o pluta waggler si un carlig de concurs nr. 10 - 12,
si de doua larve de chironomus infipte in carlig putem avea o
partida de pescuit de neuitat.
Dar insa, inaintea pescuitului propriu
zis, ne vom alege locul, mai ales daca
pescuim pentru prima data pe
aceaapa.Sunt preferate zonele mai
adanci, cu fundul malos, langa bradis,
loc in care crapul gaseste o multime
de larve. Cu cat locul ales este situat
mai departe de mal, 20 - 30 m, penru
a nu deranja pestii la cel mai mic zgomot, cu atat sansele
vor creste, dar si cu conditia nadirii serios si constant. Astfel
vom nadi la incaputul partidei din gros, folosind pentru a
arunca 8 - 10 bulgari in care vom ingropa si o parte din
momeala folosita (larva de libelula, porumb etc.). Dupa
cateva ore, cu siguranta cioranii vor raspunde si cine stie
poate vom avea si alte surpize, un caras sau o platica mai

mare. Marele secret al acestui tip de pescuit este exactitatea


pentru a arunca nada cat si lansarile, dar cu rabdare veti
putea putea aduce pestele prins in mincioc.

Partea 1: Despre Crap

(Cyprinus
carpio)

Nume stiintific:
Cyprinus carpio
Zona de origine: Asia
Talie maxima: 32 kg
Denumiri populare: Sunt in
functie de marinea acestora:
ciortanel / ciortanica exemplarele pana la 300g,
ciortan-lingurar - pana la 500g,
ciortan - pana la 2 kg, ciortocrap
- intre 2 si 4 kg, crap - exemplare
de peste 4 kg
Raspandire: In Romania, crapul
este prezent in aproape toate
iazurile si baltile din zona
colinara si de ses, in unele lacuri
de acumulare, in raurile mari, in
Dunare, in Delta Dunarii precum
si in lacurile si limanurile litorale.
Descriere: Crapul poate atinge
dimensiuni apreciabile fiind unul
dintre cei mai mari pesti pasnici
de la noi din tara. In mod obisnuit
are dimensiuni de 35 - 50 cm
lungime si o greutate de 1 - 3 kg,
dar poate sa atinga 80 - 100 cm
lungime si pana la 32 kg.
Crapul are gura subterminala

dispusa usor oblic, buze


carnoase prevazute cu 4 mustati
pe falca superioara dispuse 2 de
fiecare parte, cele mai mici la
interior iar cele mari spre
marginea gurii.
Corpul crapului este acoperit
total fie partial cu solzi. Aceasta
in functie de provenienta
acestora astfel cei partial sau
total lipsiti de solzi provin din
crapii de cultura si in prezent pot
fi intalniti in apele naturale in
stare salbatica unde au patruns
accidental sau prin repopulari.
Solzii sunt mari si au marginile
bine conturate si adanc fixate in
piele.
Coloritul copului variaza in finctie
de mediul de viata. In ape
limpede si cu multa vegetatie, cu
fund malos coloritul este mai
inchis, fiind verzui-negricios pe
spinare cu laturile cenusiuroscate iar pe burta galben-auriu.
Inotatoarele sunt cenusiu inchis roscat pana la portocaliu. In
celelalte ape coloritul este mai
verzui pe spinare, galbui - auriu
lateral iar inotatoarele pot fi de la
cenusiu-inchis pana la galbenportocaliu.

Tipuri de crap:

Crap (Cyprinus carpio) - este


comun descris mai sus . Acesta
din fotografie este un crap
salbatic, avand forma corpului
mai alungita.

Crapul golas - poate avea


corpul neacoperit de solzi sau
poate avea cativa solzi dispus
in general in jurul inotatoarei
ventrale, dispusi intr-o linie
relativ continua urmarind
curbura spinarii.

Crapul oglinda - crap cu corpul


ghebos, acoperit cu solzi dispusi
pe trei randuri, primul dispus pe
sprinare urmarind curbura
spinarii, median si in partea
ventrala.

Amurul (Ctenopharyngodon
idellus) - denumit popular si
cosas, cteno, ten, este un
peste cu corpul fusiform
acoperit cu solzi mari si bine
infipti in piele. Atinge dimentiun
impresionante 30 - 35 kg si 1 1,2 m. Este un peste fitofag,
consuma plante si radacinile
acestora, stuf, papura dar si

larve, viermi si alte organisme


acvatice.

Sangerul
(Hypophthalmichthys molitrix)
- Are capul mare comparativ cu
lungimea corpului. Gura mare,
oblica, indreptata in sus. Este un
peste cu corpul putin comprimat
lateral, acoperit complet cu solzi
mici si bine infiti in piele. Coloritul
este cenusiu inchis pe spinare
negricios, pe laturi argintiu.

Novacul (Aristichthys
nobilis) - Peste
zooplanctonofag, adica se
hraneste cu organisme de
origine animala, este foarte de
confundat cu sangerul datorita
formei corpului asemanatoare,
insa acesta are coloritul mult
mai inchis. Atat novacul cat si
sangerul este prezent in
crescatori cat si in apele
naturale unde au patruns prin
deversari si populari.

Partea 2: Echipamentul pentru pescuitul crapului

Succesul unei partide de pescuit la crap tine intr-o mare sau


mica masura si de dotarea pescarului. Un echipament bun

usureaza pescuitul dar nu e totul. Adesea succesul depinde


si de localizarea pestelui, de intelegerea comportamentului
si de rabdarea si modul folosite a echipamentului. Va voi
prezenta pe scurt intr-o anumita ordine echipamentul
necesar pentru pescuitul crapului.
Lanseta: Daca doriti sa achizitionati o lanseta de crap de
calitate trebuie sa aveti in vedere urmatoarele caracteristici.
In primul rand lansetele de crap au blankul din carbon,
material special obtinut si prelucrat cu inalte tehnologii. In al
doilea rand trebuie sa verificam cateva lucruri inainte de a o
cumpara. Puterea lansetei. Acesata este greutate pe care o
poate lansa. Daca dorim sa cumparam o lanseta pe care
este inscritionat 3 lbs, acasta inseamna 3 x 453 g, aproape
1,5 kg, aceasta fiiind greutatea sub care varful lansetei se
indoaie la verticala (90 grade). Astfel pentru pestii mai
bataiosi vom alege o lanseta de 3,5 lbs, iar pentru pestii
medii una de 2 lbs. Dar faptul ca avem o lanseta puternica
nu inseamna si faptul ca lansam mai mult. Acest ultim fapt
depinde de respectarea raportului lest/ putere, astfel o
lanseta pe care este scris 2 lbs va lansa pana la 100 g.
Depasirea acestei valori duce la deteriorarea si in final
ruperea lansetei.

Actiunea lansetelor de crap poate fi supla (partabolica sau


semi) ceea ce va da un confort maxim si senzatii reale, sau
o actine de varf, cea ce da pescrului o siguranta mai mare si
un bun control. Crapistul trebuie sa-si aleaga actiunea
lansetei in functie de necesitati.
Lungimea acestor lansete este intre 3.60 - 4.20 m (12 - 14
picioare), iar acestea pot fi din 2 sau 3 bucati. Inelele in

numar de 8 minim pentru o lanseta de 12 picioare, trebuie


sa fie de calitate si asezate corespunzator pe lanseta si
anume perfect aliniate pe nervul lansetei.
Manerul este format din doua segmente, unul in continuarea
mandrinei si altul in capatul de jos al lansetei. Acest maner
influenteaza foarte mult lansarile.
Lansetele de crap de calitate poarta numele unor
firme ca Daiwa, Shimano etc. lansete pe care
orice crapist le-ar dori.
Mulineta: Ideala pentru pescuitul crapului ar fi o
mulineta "baithrunner". Din ce in ce tot mai multi
pescari incep sa foloseasca acest tip de mulineta. Avantajul
acestui tip de mulineta este ca da posibilitatea reglarii in
avans a sistemului de franare. Aceasta se va activa odata cu
prima rotire de manivele, oferind un plus de siguranta
pescarilor. Vom alege o mulineta solida, suficent de mare
incat sa echilibreze lanseta si cu un tambur cu o capacitate
de 200 - 250 metri de fir.
Minciogul: Vom alege un model cat mai mare si usor dar
puternic. Cautam un mincios cu cap triunghiular si cu
deschiderea larga de 1 m. Cand vom prinde un crap de
dimensiuni mai mari vom constata ca un monciocul cu
asemenea calitati nu este un moft.
Salteaua de primire si cantarire: serveste la asezarea
pestelui dupa ce a fost prins. Aceasta impiedica contactul cu
solul si ranirea pestelui. Salteaua de primire trebuie
intotdeauna udata inainte de asezarea crapului pe ea.
Detinerea unei asemene saltele a devenit o conditie
principala pentru a fi acceptat si inscris la concursurile
nationale si internationale de pescuit la crap.

Naditoare: Acestea sunt de mai mult feluri, si sunt


folosite in functie de nada aleasa si distanta de
nadire. Bastoanele lansatoare "Cobra" - folosite
pentru a arunca la distanta boillies la distante mari
- 100 de metri. Acestea necesita forta si indemanare.
"Lingura" - este o lingura supradimensionata, prevazuta cu o
coada de 1,5 m lungime si permite aruncarea cu mare
precizie unei unui bulgar de nada de marimea unei piersici la
distante de 40 - 60 m cu mare precizie. Prastia - este vorba
de o prastie supradimensionata, fixata pe un trepied.
Aceasta este foarte utila pentru un anumit tip de
nada si anume acea care se poate face bulgare.
Este utilizata pentru nadire la distante mari de 80 150 m. "Racheta" - este unul dintre ultimele
metode de nadire introduse in lumea pesuitului la
crap. Aceasta este sub forma unui tub de plastic
de 15 - 20 cm lungime, care sa umple cu nada, in special
nada boabe si se lanseaza. Este utilizat pentru nadirea la
precizie si distanta.
Suport lansete: Asa numitul Rod-pod sustine lansetele si
permite o directionre corespunzatoare a acestora. In comert
se gasesc diverse modele pentru de 3, 4 lansete avand
lungime intre 1 - 2 m. Un rod-pod de calitate trebuie sa
indeplineasca cateva conditii: sa fie stabil, neinfluentat de
vant, picioarele sa fie ajustabile, adaptabile oricarui tip de
sol, sa fie usor de instalat si transportat. Acest Rod-pod
poate fi inlocuit cu casicele suporturi.
Senzorii electronici: La fel ca si Rod-podul aceste nu sunt
indispensabili dar imbunatatesc confortul pescuitului mai
ales noaptea. Astfel nu mai trebuie sa urmarim in
permanenta bambinele. Principiul de functionare este
urmatorl: cand firul este tras, o rpzeta din plastic, prevazuta

cu aripioare, ativeaza o celula fotoelectrica, ce declanseaza


un semnal acustic si unul optic. Semnalul optic indica
miscarea firului. Daca firul este tras ledurile
de aprind si raman aprinse aproximativ 20
secunde. Multitudinea de tipuri si marci ne
face sa alegem un senzor complex, care ne
ofera posibilitatea de reglare a volumului,
tonului, sensibilitatii. Vom alege un model
rezistent la apa 100% altfel ... Pe piata
ustensileor de pescuit se gasesc si senzori cu avertizare la
distanta. Suna tentant dar pretul e pe masura asteptarilor.
Firul: Putem folosi mono-filamente sau firul impletit, acesta
din urma avand dezavantajul ca nu este deloc elastic. In
general se folosete pentru pescuitul crapul un fir cu diametru
intere 0,28 - 0,35 mm. Se poate folosi fir fluorescent. Monofilamentul trebuie verificat inainte de oricare partida de
pecuit si mai ales ultimi metri de fir, cei care au fost supusi
drill-ului, pentru a nu avea o surprize neplacute. Firul impletit
poate fi folosit la realizarea monturii, aceste fiind mult mai
rezistent la eventuale obstacolo de pe fundul apei (scoici
etc.)
Carligul: Vom folosi carlige puternice si ascutite, in special
cele confectionate din carbon. Carligul trebuie verificar dupa
fiecare captura si schimbat daca e nevoie. Marimea
carligelor se alege in functie de marimea momelii. Culoarea
carligelor se alege in acelasi mod dupa culoarea momelii,
dar se utilizeaza in special carligele negre.
Plumbul: Este propulsorul monturii. Forma si dimensiunea
acestora depinde de tipul monturii folosite, de puterea
lansetei. Se folosec in general plumbii turtiti lateral in ape
curgatoare si sub forma de bile in ape statatoare, cu
greutate cuprinsa intre 40 - 120 g.

Accensorii:
Vartejurile - Fac legatura intre montura si
firul principal. Aceste trebuie sa fie
rezistente si negre.
Opritoarele de cauciuc, Protectoare de
nod, Tub anti-rasusire, Burghiu de gaurit boillies si porumbul
uscat, etc
Rubesiana

La primavedere, titlul ar putea dezamagi pe multi


dintre "confratii" nostri care vor exclama cu siguranta: alta
tehnica? Trecind insa in revista concursurile mondiale de
pescuit din ultimii ani, putem observa lesne ca aceasta
metoda aduce cele mai bune rezultate si recruteaza tot mai
multi adepti. Chiar daca este o realitate cruda, trebuie sa
acceptam faptul ca odata cu trecerea anilor pestele lipseste
tot mai mult din apele noastre iar ademenirea lor in cirlig
devine o sarcina care presupune tot mai mult viclesug.
Pentru cei care practica pescuitul cu vergi lungi, metoda
prezentata in acest material poate sa
constituie un ghid excelent pentru initiere.
Batul si firul
Inima acestei metode este folosirea
unei vergi de pescuit de lungime mare, formata din mai
multe segmente. Varful are de regula 5-6 metri si este
asemenea unei undite telescopice in care segmentele intra
unul intr-altul pe dinauntru. Restul vergii este alcatuit din
segmente de 1 - 1.20 metri, care se imbina prin mufare.
Astfel, daca avem o undita de 12 m si vrem sa o reducem la

10 metri, ii scoatem primele doua segmente, insa nu ca la o


undita telescopica normala ci direct, de la mina. Despre
marci nu voi aminti fiindca tot mai multe firme renumite
arunca pe piata o diversitate fantastica de sortimente la niste
preturi la fel de spectaculoase. Rubesienele cel mai des
utilizate atit in concursuri cit si in pescuitul de zi cu zi sint de
9 - 12 metri, existind insa "minuni" de 15, chiar 16 metri.
Important este ca rubesiana sa fie cit mai rezistenta fara o
elasticitate sporita; altfel, in cazul drilului unor pesti mai
"rasariti", varga poate ceda. Este indicat ca,
fiecare rubesiana cumparata sa aiba unul sau
doua virfuri de rezerva. Un aspect important
pentru o varga de asemenea dimensiuni este si
greutatea. O rubesiana de 12.5 m cintareste in
medie 960 de grame dar aceasta greutate difera
in functie de calitatea carbonului din compozitie. O greutate
mai mica asigura si un confort sporit dar satisfactia si
precizia acestui gen de pescuit este maxima. Grosimea
firului pe care-l folosim este influentata de pestii pe care-i
cautam si mai ales de apetitul acestora.
Firul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in
interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. Sa nu uitam
ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem
un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.
Nimic nu e mai suparator decit ruperea acestui cauciuc.
Grosimea firului trebuie sa fie foarte mica, variind intre 0.06
si 0.12 mm. Este bine sa folosim un forfac cit mai lung mai
ales daca pestele nu este lacom. Avantajul consta in
imprimarea unei miscari cit mai naturale momelii din cirlig in
cazul in care agitam montura. Momeala in miscare va stirni
intotdeauna interesul pestilor. Firul nu este prins de virf ci de
un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la
amortizarea socurilor. Sa nu uitam ca, atunci cind pescuim

pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit


de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.
Plumbi, plute si cirlige
Exista numeroase tehnici de echilibrare a
monturii cu plumbi. Intr-o prima clasificare exista
echilibrari pentru pescuitul in ape linistite sau pe
riuri. In apele linistite, in cazul in care pestele musca mai
slab este indicat sa folosim o montura echilibrata cu plumbi
dispersati.Acestia trebuie sa culiseze pe fir pe riuri pestele
musca mult mai hotarit iar asta necesita un plumbaj mai
usor.Sa nu uitam de lungimea forfacului care trebuie sa fie
cit mai mare. Multitudinea fabricantilor de plute a dus la
aparitia unor sortimente atit de bogate incit deseori cadem in
nehotarire. In ape linistite va trebui sa folosim plute cit mai
usoare si cit mai mici. Inelul prin care culiseaza firul trebuie
sa fie situat cit mai aproape de "gitul" plutei pentru ca
montura sa nu ne pacaleasca prin "culcarea" la orizontala a
corpului plutei chiar si in cazul unei echilibrari perfecte. Un
accesoriu de asemenea foarte util pentru aceasta metoda
este folosirea unui stativ protector. Acesta ne va permite sa
sprijinim mai usor segmentele pe care le scoatem prin
mufare fara a le deteriora. Folosirea acesui stativ
economisteste minute pretioase in timpul unui concurs.
Metoda
Montura bine echilibrata este cea mai importanta la
pescuitul cu rubesiana. O montura fina, cu un cirlig nr. 22 si
un fir subtire de 0.06 mm. vor putea fi "stapinite" mult mai
usor chiar si in cazul in care apa are un curs lent. In
conditiile unei calduri dogoritoare cind pestii sunt mai greu
de ademenit va trebui sa indepartam plumbii la o distanta de
80 - 120 de centimetri de cirlig. Platicile de dimensiuni mai

mari vor putea rezista mai greu tentatiei de a


apuca momeala "scufundatoare". Vom folosi
cirligele sub forma picaturilor. Acestea chiar daca
sunt mai greu de gasit in comert, imprimamomelii o miscare
foarte naturala. Daca in trecut fiecare pescar avea metoda
lui de preparare a nadei, in zilele noastre diversitatea
sortimentelor oferite in magazinele de pescuit coplesesc si
chiar deruteaza cumparatorul. Dar chiar si cu aceste
sortimente bogate ne putem "arde". Va trebui sa cumparam
in functie de anotimpul in care le vom folosi, in functie de
apa pe care vom pescui si in functie proportia in care le vom
amesteca.
Nada si nadirea
Pescuitul la rubesiana necesita, dintre toate genurile de
pescuit cea mai mare cantitate de nada. Tocmai pentru ca
este cel mai precis mod de a pescui (in functie de locul pe
care-l alegem) pestii trebuie atrasi si mentinuti in acelasi loc
in care am nadit prima oara. Iata doua retete pentru ape
linistite si pentru ape curgatoare.
Pentru ape linistite (ingrediente pentru 10 kg de nada) 3 kg.
de piine farimitata, 1kg de napolitane cu aroma de cocos, 1
kg de napolitane cu aroma de vanilie, 2 kg.de saminta de
cinepa prajita, 1 kg. de saminta de floarea soarelui prajita,
1kg. de faina de malai prajita.
Pentru ape curgatoare (ingrediente pentru 10 kg
de nada) 4 kg. de piine prajita , 1kg de napolitane
cu aroma de vanilie, 3 kg. de saminta de floarea
soarelui prajita, 1 kg de lut galben si 1kg. de faina
de malai prajita.

In ape linistite este indicat sa folosim cit mai multe


ingrediente uleioase datorita mirosului puternic pe
care il raspindesc in apa. Miezul bolului de nada
trebuie sa fie viu: viermusi, larve de libelula sau
viermi de faina, excelenti la pescuitul babustei atit ca nada
cit si in cirlig.
Drilul
Practica ne va invata sa estimam marimea pestelui imediat
dupa intepare. Primul obiectiv va fi acela a indeparta pestele
de locul in care am nadit pentru ca acesta sa nu-si sperie
"amicii" care se hranesc acolo. Pentru a aduce la mal
pestele, trebuie sa tinem in permanenta varga intinsa,
demufind-o apoi, segment cu segment, in functie de
lungime, pina la "virful" de 5 metri. Cu mina libera va trebui
sa apucam un minciog care trebuie sa fie cit mai lung,
pentru a ne ajuta sa scoatem cit mai repede si mai comod
pestele din apa.
Cum sa alegem lanseta potrivita

Alegerea corecta a echipamentului de pescuit este primul


secret din tainele pescuitului, astfel inainte de a achizitiona o
lanseta de pescuit trebuie sa ne hotaram la ce fel de pescuit
o folosim. Pentru a nu gresi in alegerea unui lansete de
pescuit, pentru nu avea disconfort si totodata alte surprize,
trebuie sa tinem cont de cateva caracteristicii ale lansetelor,
astfel nu vom avea surpriza de a constata, dupa o perioada
de experimentare, ca aceasta nu este deloc potrivita pentru
scopului urmarit. Cele doua caracteristici principale ale
lansetelor sunt actiunea si puterea.

1. O lanseta poate avea o actiune de varf (A) actiune rapida - acesta actiune este caracteristica
pestilor mari, de mijloc (B) - actiune semirapida,
parabolica (C) - caracteristica principala lansetelor
pentru pescuitul la musca artificiala, actiune lenta (D).
2. Cea de a doua caracteristica puterea este determinata
prin relatia:
puterea minima - g / 100, puterea maxima - g x (2) / 100
unde (2) este diferit in functie de materialul lansetei. Aceste
valori se determina astfel: Se tine lanseta orizontal (fixa) si
se pune pe fir plumb pana ce varful lansetei se indoaie la un
unghi de 90 de grade fata de maner. Apoi se aduna
greutatiele si se determina prin relatiile mentionate puterea
max si min a lansetei. De exemplu daca totalul greutatilor
este 1000 g, atunci puterea min.= 1000 / 100 adica 10 g iar
puterea max.= 1000 x 3 / 100 adica 30 g. Este foarte
important sa stim acest lucru pentru ca daca folosim un
plumb sau naluca cu greutatea cuprinsa intre valorile aflate
(sau cele inscriptionate pe lanseta), lanseta va lucra optim.
Daca alegem o greutate mai mica lansarile vor fi scurte si
imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare
este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are
alt sens decit in mecanica.
Pe baza puterii putem alege firul corespunzator.
Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 6 ori puterea
vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 1000 g
(deci 10-30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim
este de maxim 5-6 kg. Un fir mai gros poate pune in pericol
varga.
Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege
un fir de circa 10 kg rezistenta pe un tronson de 1 m fara
nod (mentionata de producator).
Astfel in functie de puterea vergilor nylonul, nalucile, plumbul

etc. recomandate ar fi:


(A) Pentru o lanseta cu putere usoara (lite, 2 - 7 g) un fir de
pana la 0.15, pentru pescuitul cu naluci, oscilante usoare
sau la pluta, pestii vizati fiind pastrav, clean, biban, rosioara
etc.
(B) Pentru o lanseta cu puterea mediu - usor (medium - lite,
7 - 15 g) un fir de 0.15 - 0.20, pentru pescuitul cu voblere
mici, rotative.
(C) Pentru rapitorii si pasnicii de talie mai mare vom folosi o
lanseta cu o putere medie (medium, 15 - 40 g ) si un fir cu
grosime cuprinsa intre 0.20 - 0.25 pentru salau, stiuca, avat,
pastrav de lac sau alte ciprinide de talie mica: carasel etc.
(D) Pentru pescuitul somnului (cu naluca) si al stiucii mari
sau alte ciprinide cum ar fi caras, platica, babusca mare este
recomandat folorirea unei lansete cu o putere cuprinsa intre
40 - 80 g (medium - heavy), cu un fir de 0.25 si max. 0.35.
(E) Pentru pescuitul pestilor de talie mare somn ( pescuit cu
coropisnita sau pestisori vii etc.) sau crap mare, record este
recomandat sa se foloseasca o lanseta grea (heavy) cu o
putere mare, 80 - pana la 200 g pentru somn si 80 - 150 g
(respectiv 2 - 3 si 1/2 lb conform lansetelor speciale de
crap).
Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la
care lansam, determinand capacitatea lansetei de a absorbi
socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari,
pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de
minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua miini), petru
pescuitul cu naluci de pe mal se recomanda o lanseta de
minim 2.70 m, pentru a avea un contro mai bun al nalucii, iar
la pescuiul din barca minim 2.10 m.
Cele mai sus mentionate sunt mai mult teoretic decat practic
deoarece in pescuit alaturi de calitatea lanseta apar si alti
factori cum ar fi calitatea mulineta si experienta pescarului,

dar tinand cont de cele


mentionate vom putea pescui
fara riscuri, cu efort minim si
satisfactii depline
Plutele waggler (Sheffield
sau Match)

Citind prin reviste de


specialitate auzim vorbindu-se despre plute "waggler".
Acestea sunt de fapt plutele de balsa folosite pentru
pescuitul la sheffield sau match. Sunt utilizate in special la
pescuitul de concurs, permitand lanseuri foarte lungi (25 - 45
m) si o explorare a celor mai adanci balti, practic nefiind
influente de vant sau de valuri, avand o sensibilitate si o
vizibilitate sporita. Plutele waggler se gasesc in doua
variante: lestate si nelestate. Plutele lestate, sunt marcate cu
doua cifre (ex. 4 + 2 g). Prima cifra semnifica cantitatea de
plumb inglobata in pluta iar cea de a doua reprezinta
cantitatea de plumb care poate fi adaugata pentru
echilibrarea plutei. Plutele de sheffield se folosesc in montaj
fix sau culisant, fixandu-se pe fir doar intr-un singur punct,
(recomandat prin intermediul nodurilor opritoare si a unei
agrafe cu vartej foarte mica). Fixarea plutelor se face prin
sistemul fix, pana la adancimi care nu depasesc 80% din
lungimea lansetei, sau cu fixare culisanta pentru adancimi
mari. Exista insa mai multe modele de plute de sheffield pe
care pescarul le utilizeaza in functie de factorii mediului:
Straight Waggler - tip clasic pentru ape curgatoare, nu e
influentata de vant, in functie de greutatea plutei putem
pescui la distante foarte lungi.

Insert Waggler - ideala pentru ape statatoare sau slab


curgatoare
Bodied Waggler - permite aruncari
foarte lungi datorita greutatii relativ
mari. Are o mare stabilitate datorita
corpului ingrosat din partea
inferioara. Slab influentata de vant
si valurile ce se formeaza pe
suprafata lacului.
Windbeaters - pluta de lac, extrem
de sensibila, neinfluentata de van si
valuri, permite lansari lungi fiind
vizibila de la mare distanta.

Prastia de nadit

Un accensoriu folosit de pescari foarte mult pentru ca


usureaza actiunea de nadire este prastia (sau catapulta).
Prastia a devenit indispensabila in mai multe stiluri de
pescuit ca de exempalu: rubesiana, sheffield, feeder etc.
Avantajele folosirii prastiei pentru nadit sunt: - asigura o
nadire precisa la distante mai mari de 10 m de mal; posibilitatea lansarii unor nade usoare cum sunt viermisorii,
boilles, boabele de cereale etc, la distanta.
Acestea se gasesc pe piata in multe variante folosite pentru
diferite tipuri de nadirii. In functie de distanta la care se

lanseaza nada, deosebim prastii care arunca la 10 - 15 m si


se folosesc in pescuitul al fix si rubesiana, prastii folosite
pentru a nadii al o distanta intre 15 - 40 m si se preteaza la
tehnici ca sheffield si bolognaise, prestii care lanseaza mai
mult de 40 m folosite pentru a lansa buletele destinate
pescuitului pe fundul apei, la crap sau alti pesti. Astfle vom
alege o prastie in functie de distanta la care dorim sa nadim
si de natura nadei. Pentru a cumpara o prastie de calitate
trebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale acesteia si
anume cosuletul in care se pune nada trebuie sa fie dintr-un
material textil subtire si rezistent asemanator vinilinului. In
comert se gasesc si prasti cu cosuletul de nadire
confectionat din plastic special pentru un anume tip de nada.
Cauciucul prastiilor trebuie sa fie rotund si gol in interior,
acesta avand o durata lunga de utilizare daca este intretinut
corespunzator. Dupa operatia de nadire, prastia se spala si
se pune la adapost de razele soarelui, evitand coacerea
cauciucului care duce la "moartea" pratiei. In concluzie acest
mijloc de nadire poate fi folosit cu succes de cai care nu au
barca pentru a putea nadii sau in lacurile in care intrarea cu
barca este interzisa. Dupa sondarea apei, se alege distanta
la care dorim lansam, si incercam sa lansam mai departe
decat locul nadit apoi vom aduce montura in locul nadit. "Fir
intins".

Componente de origine animala


Viermusi - pot fi folositi fie puri, lansati cu prastia sau
mana, fie incorporati in compozitia nadei dar numai in
momentul inaintea lansarii, pentru ca se strecoara la fundul
bacului. Bulgarii de nada cu viermusi se arunca repede in
apa pentru ca acestia se zvarcolesc si dezintegreaza rapid
structura nadei. O alta metoda de nadire cu virmusi este
amestecarea acestora cu argila.
Larvele de libelula - aceste larve dau nadelor o eficacitate
certa. Nu trebie amestecati cu alte elemente ale nadei cum
ar fi: painea, biscuiti praf sau alte fainuri uscate. Acestea pot
fi adaugate la argila, pamant de cartita, faina de porumb,
canepa, praf de oua, turte.
Ramele - acestea sunt unele din cele mai vechi si folosite
nade si cu o eficacitate ridicata. Acestea se adauga nadei
taiate, pentru ca lasate intregi ele se tarasc de la locul nadit,

sau intra in mal. Un alt efect benefic al folosirii ramelor taiate


este zeama rezultata dupa taierea lor cu un cutit, briceag,
acesta are un efect deosebit de stimulator pentru majoritatea
pestilor.
Faina de peste si carne - acestea contin o mare cantitate
de proteine. Se foloseste in cantitati reduse, deoarece
acestea satura pestii foarte repede.
Sangele - procurat de laabatoare, se poate folosi fie sub
forma de praf fie inchegat. Acesta are randamentul cel mai
mare daca este folosit prospat. Se foloseste in cantitati
reduse pentru ca sangele strica apa.
Laptele praf - este folosit la albitura. Are functia de a
inchega mai bine celelalte componete ale nadei.

Componente vegetale

Miez de paine - poate fi folosit fie sub forma de "pesmet"


pentru nadele "intre ape" fie amestecat cu alte componente
pentru nadele de fund. Este folosit pentru pescuitul pestilor
pasnici.
Strot - rezultat in urma procesului de presare a semintelor
de floarea-soarelui se obtine un amestec usacat de resturi
care contin substante uleioase. Este folosit in principal la
pescuitul pestilor pasnici vara. Se recomanda pastrarea lui
la rece in frigider pentru a nu se altera uleiul pe care il
contine si a nu se mucegaii.

Floarea-soarelui prajita - este un element al nadelor foarte


eficace pentru pescuitul pestilor pasnici vara. Poate fi
amestecata cu mamaliga pentru momitor sau cu alte
elemente si nadit la fund cu prastia.
Taratele de porumb - sunt folosite in special pentru nade de
suprafeta pentru babusca, rosioara, oblete
Taratele de grau - este un liant foarte bun pentru nadele de
fund. Atentie aceastea se acresc pe canicula astfel pestii vor
ocolii nada.
Cartofi fierti - se foloseste in principal in nadele pentru crap.
Soia - boabele de soia se folosesc in special pentru crap si
lin. Pot fi folosite ca nada dar si ca momeala. Se poate
amesteca cu alte componete si lansa cu catapulta in locurile
un de accestul cu barca este interzis.
Boabe de mazare - sunt folosite pentru pescuitul
ciprinidelor. Poate fi folosita fie ca nada fie ca momeala.
Cereale (porumb, grau, orz) - se folosesc ca momeala si
nada pentru ciprinidae. Se pot folosi fierte, conservate,
proaspete (porumbul in lapte) sau uscate (doar muiate in
apa 2 -3 zile). Se poate nadi fie cu catapulta, fie fir solubil
sau plantate in lacurile in care avem acces cu barca.
Seminte de canepa - Se folosesc uscate, fierte sau
macinate. Este o componeta esentiala a nadelor pentru
platica, babusca, si alte ciprinidae. Poate fi folosit
deasemenea ca si momeala.
Boilles - este un din momelile de "ultima ora" pentru
pescuitul crapilor. Sunt sub forma unor bile si pot fi lansate
cu catapulta, fir soloubil sau bastonul cobra. Se fabrica cu

diferite arome si daca vrem sa pescuim cu boilles trebuie


neaparat sa nadim cu aceste bilute.

Componente neutre

Zatul de cafea - este folosit in retetele mai sarace. Acesta


tulbura apa.
Argila - este o component neutra cel mai des
folosita. Este folosita pentru ingreunarea si
legarea nadelor. Este folosit indeoseb pentru
nadele de rauri si canale. Indeplineste rolul de
transportator astfel o putem amesteca cu viermi, larve de
libelula, rama taiate.
Pamantul de cartita - se strange de deasupra musuroaielor
de cartite. Se foloseste la ingreunarea formulelor de nada si
este usor de manuit, cu conditia sa nu fie prea umed.
Intretinerea vergilor

Pentru a diminua deteriorarile datorate uzurii, si pentru


a asigura folosirea indelungata a unei vergi, cu sau fara
inele, aceasta necesita cateva operatiuni simple de
intretinere.

In momentul incheierii unei partide de pescuit, varga se


sterge cu o carpa moale, usor umezita, de toate
depunerile de praf, nisip, noroi, particule abrazive care

neindepartate ar zgaria suprafetele de imbinare in


momentul culisarii tronsoanelor
Curatarea inelelor - este o operatiune care se poate
realiza si acasa sau la locul de pescuit. Acestea se sterg
cu o solutie de apa, sampon iar apoi se sterg cu o carpa
uscata.
Zgarieturile ce apar pe suprafata tronsoanelor este
indicat sa se acopere cu un lac incolor sau vopsea.
Este recomandat ca transportul vergilor sa se faca in
huse, care le acorda protectie.
O importanta deosebita pentru intretinerea vergilor este
ca in timpul pescuitului sa se respecte plaja de greutati
pe care o poate arunca varga, precum si utilizarea
corecta a acesteia in timpul drilului.
Este interzis ca in momentul agatarii firului, acesta sa fie
rupt prin tensionarea vergii, nerespectarea acestei reguli
va duca cu siguranta la "avarierea" vergii.

Verificarea carligului
Piata ustensilelor de pescuit o fost invadata in ultimii
ani de o mare cantitate de produse care nu sunt de calitate,
si ma refer in general la carlige pentru ca achizitionand un
carlig care nu corespunde cerintelor noastre inseamna o
multime de rateuri, adica o zi irosita pe balta. Un carlig de
calitate pe langa faptul ca acesta trebuie sa fie finisat bine,
trebuie sa aiba varful bine acutit si sa intepe promt. Carligele
de calitate care se gasesc pe piata Romaniei sunt produse
de firme cu prestigiu si anume : Owner, Gamakatsu, Gipo,
Erson, Drennman, Mustad, (acestea din urma pentru a le
recunoaste de falsuri, verificati daca au marcat pe paleta
carligului un "M", adica initiala firmei).
Pentru a testa cat de ascutit este un carlig va propun
urmatoarea metoda: treceti usor varful carligului peste

unghia degetului mare si daca aceasta o zgarie atunci in


acel carlig merita investit. Acesta metoda o puteti folosi si
atuci cand faceti o revizie carligelor din trusa dumneavoastra
pentru a gasi carligele care trebuie ascutite, aceasta fiind o
sotutie pentru pescarii fara posibilitati materiale.

Boilies
Despre aparitia boiliesurilor puteti citi un articol foarte bun,
scris de dl. Vlad Pavlovici, la rubrica de articole.
Este clar cea mai selectiva momeala pentru exemplare mari,
este cea mai mare inventie pentru pescuitul crapului mare.
Dovada este ca cei mai mari crapi s-au prins cu aceasta
momeala, sincer eu am fost destul de sceptic pana am prins
prima data cu boilisuri apoi am devenit un mare fan al
acestei momeli. Proba de foc a fost data in delta cand dupa
3 zile de momit eu si sotia prindeam numai crapi peste 3 kg
si aveam o frecventa de 15-20 de bucati/zi cu greutati intre 3
si 8 kg, pe cand ceilalti de prin apropiere, care nadeau cu
mamaliga si porumb si pescuiau cu mamaliga si rame aveau
20-30 de capturi/zi cu o medie de max 1 kg, cei mai multi
erau ciortani de 1-1,5 kg.

Nu va asteptati sa prindeti cu boilie din prima in locuri in care


nu s-a pescuit cu asa ceva. Multi pescari cumpara boilisuri la
bucata, am rams masca la vederea acestui sistem de
vanzare chiar si in magazine cu pretentii. Nu aveti ce face cu
5-10-15 boilisuri, crapul trebuie educat, trebuie invatat.
Daca sunteti un pescar de peste mare atunci trebuie
neaparat sa incercati aceasta momeala, stiu ca ia timp, stiu
ca necesita munca multa dar rezultatele vor fi pe masura.
Costurile de productie nu sunt chiar asa de mari daca va
faceti singuri boilisurile acasa, desigur cele cumparate gata
nu sunt la indemana oricui dar chiar daca uneori nu veti
putea pune in cele de casa toate ingredientele dintr-unele de
marca prospetimea celor de casa va compensa acest lucru.
Pentru a va apuca de produs boiliesuri aveti nevoie de
catvea accesorii:

O masuta de rulat, este o masuta compusa din 2 piese,


baza si capac, cu santuri in care se rostogolesc bilutele
si sunt obligate sa se rotunjeasca. In functie de buget si
de cantitatile pe care doriti sa le produceti puteti alege
intre variante cu 7-8 santuri si o latime de 15-20 cm
pana la cele profesionale cu o latime de 50 cm si 30-40
de santuri;
Un pistol de presare, este un pistol asemanator celui
pentru tuburile de silicon, in capat are un con ce se
poate taia in functie de diametrul la care doriti sa
scoateti "carnatii". Daca nu il aveti puteti sa modelati
acesti "carnati" manual, ca pe plastelina.

In rest veti folosi numai ustensile obisnuite de bucatarie.


Principiile sunt foarte simple, componetele pentru boilies
sunt de 2 feluri: uscate (fainuri si seminte sau sparturi de

seminte) si lichide (arome, coloranti, unii indulcitori,


atractatnti sau alti aditivi) in plus la toate retetele aveti oua.
Respectand retete clasice sau folosindu-va imaginatia faceti
un amestec din fainuri folosind o punga mare in care bagati
toate ingredientele, o umflati si o scuturati bine. Intr-un vas
mare bateti bine ouale impreuna cu toate ingredientele
lichide apoi adaugati praful putin cate putin formand o coca
de consistenta plastelinei, coca nu trebuie sa se lipeasca de
maini si sa nu se farame, coca ideala se aplatizeaza cand o
trantesti de masa si se dezlipeste foarte usor cand o ridici.
Din aceasta coca faceti niste "carnaciori" de diametrul mesei
de rulat pe care o aveti. Rulati bilutele si apoi le fierbeti,
timpul de fierbere este in general intre 2-7 minute, numai din
experienta veti invata sa fierbeti cum trebuie boilisurile. In
acest fel veti obtine boilisuri scufundatoare.
Daca vreti sa obtineti boilisuri plutitoare faceti pasta mai
moale (mai mult ou) si in loc sa le fierbeti le bagati la
cuptorul cu microunde. Timpul de coacere este cam de 15
minute. Iarasi experienta va va ajuta mult. In general eu
folosesc o cantitate mai mare de arome si atractanti cand
vreau sa fac boiliesuri plutitoare pentru ca mi se pare ca se
cam pierde aroma la coacere.
Daca v-am convins puteti incerca si voi sa faceti boiliesuri si
va asigur ca daca le faceti bine, naditi cum trebuie si aveti
rabdare sa pescuiti exclusiv cu ele veti prinde bine si veti
vedea ca exemplarele mari nu va vor mai ocoli.
Retete
Reteta 1, boilies cu biscuiti
120g Biscuiti pentru pisici macinati (trebuie sa fie faina),
preferabil cu aroma de peste

90g Lapte praf degresat


60g Malai rasnit fin sau faina de soia
30g Drojdie de bere
10 Picaturi de ulei esential (la alegere)
10 Picaturi ulei de germeni de porumb
Aroma, cantitatea este in functie de concentratia esentei,
respectati indicatiile date de producator, eu folosesc 10 ml
de arome de la Nutrabaits sau 20ml de Aromix sau Atractix
de la Sensas
Indulcitor, puteti folosi un indulcitor special pentru boilies sau
4 linguri de zahar.
6 oua mari.
Amestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat
amestecati ouale (batute bine) cu aromele si indulcitorul,
adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp,
trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se
lipeasca de maini. Rulati bilutele si fierbeti-le timp de 3-6
minute, cu cat le fierbeti mai mult cu atat vor fi mai tari. Dupa
fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore. Daca vreti sa
le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau le tavaliti bine
prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un
saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 2, boilies cu dulceata de capsuni
200g gris (puteti sa-l mai maruntiti un pic dar sa nu fie chiar
faina)
100g faina de soia
100g malai (faina de malai)
100g lapte praf degresat
100g dulceata de capsuni
6 ml aroma de capsuni
6 picaturi de bergamot

Colorant (preferabil rosu fluo)


6 oua
Amestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat
amestecati ouale (batute bine) cu aromele, colorantul si
dulceata, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi
timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa
se lipeasca de maini. Rulati bilutele si firbeti-le timp de 3-6
minute. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore.
Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau
le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la
racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 3, boilies cu ficat
300g gris
60g ficat proaspat de peste (eu il adun de la orice peste si il
pastrez la congelator in portii mici invelite in folie de plastic)
usturoi, puteti folosi extract natural de usturoi (10 picaturi),
GarlicMint de la Nutrabaits sau usturoi praf alimentar
30g miere
6 oua
arome si/sau aditivi, eu merg intotdeauna pe ficat sau peste
colorant
Bagati ficatul in mixer si il faceti pasta, adaugati ouale unul
cate unul si mixati in continuare. Adaugati usturoiul, mierea,
colorantul si aroma. Amestecati ingredientele uscate intr-o
punga, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi
timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa
se lipeasca de maini. Daca amestecul este prea moale
completati cu gris. Rulati bilutele si firbeti-le timp de 3-6
minute. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore.
Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau

le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la


racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.
Reteta 4, Fishmeal
100g fishmeal
250g gris
150g malai fin
aroma
colorant
5 oua
Bateti ouale cu aroma si colorantul, separat amestecati bine
fainurile si apoi adaugati treptat ouale batute, este posibil sa
nu aveti nevoie de toata cantitatea de oua. Coca trebuie sa
fie destul de tare, rulati bilutele si fierbeti-le 2-3 minute. Se
pastreaza numai congelate.

Nade
De nada poate sa depinda succesul sau insuccesul la
pescuit.
Nada este cea care cheama pestele la masa de aceea
trebuie sa contina elemente din hrana de baza a crapului, sa
aiba aroma care trebuie, gustul, culoarea, consistenta care
trebuie.
Cum trebuie exact sa fie toate acestea? Intrebati un crap.
Sau folositi-va imaginatia si cu cat mai spectaculoase vor fi
rezultatele cu atat mai mari vor fi si satisfactiile. Eu o sa va
dau doar cate ceva din experienta proprie si din a altora dar

nu o luati ca litera de lege. Conditiile de pescuit difera de la


o zi la alta, de la o apa la alta sau chiar de la un mal la altul.
Crapul are simtul mirosului de 8 - 10 ori (8 ori in publicatiile
frantuzesti si englezesti si 10 ori in cele germane si italiene)
mai dezvoltat decat al omului si de aceea exista teoria
savanta ca trebuie folosite in nada componente care cresc
pe malul apei deoarece apa de ploaie care curge printre
stiuletii de porumb si printre fructele din copaci duce cu ea
mirosurile.
Nada trebuie sa cuprinda in compozitie momeala pe care o
veti folosi.
Prin scrierile maestrilor stilului se spune sa nadesti exclusiv
cu boillies si pelleturi dar eu nu prea sunt de acord cu
chestia asta si intotdeauna pun in nada porumb apoi
pescuiesc cu boabe de porumb pe o lanseta, cu boillie
normal pe alta si cu boillie flotant pe ultima (fiecare cu fixul
lui). In felul acesta cred ca si crapii se hotarasc mai repede
sa manince boilliesuri gasindu-le printre boabele pe care le
cunosc bine. La boabe de porumb am prins mai bine pe
baltile mai salbatice si mai putin batute de pescari "cu carte"
iar in baltile deja nadite cam la fel la toate momelile.
Exceptie face balta de la Sarulesti unde in ultimii 10 ani s-au
aruncat sute de tone de boillies si unde acestea sunt
momeala numarul 1.

Retete de nade
Reteta 1: Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot
sa va spun ca este foarte eficienta pt toate formele de crap.
Merge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un

amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi


introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a
aromei.

4 kg de porumb uscat
1 kg de grau sau arpacas
2 kg de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata,
canepa, caramel) este f bine daca aveti 1 kg de boillies
solubile.
1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta)
1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna
dar numai kg)
kg soia uscata
kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa
strot
kg naut preparat (vezi capitolul momeli)
kg peleturi (solubile)
aditiv praf sau lichid
putina sare
10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat
de concentrata e aroma ca ce se gaseste la noi pe piata
puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi foarte bine siropuri
concentrate.
10 ml ulei de canepa
10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care
mergeti sau daca nu aveti cel de mandarine poate fi
combinat cu orice aroma.

Toate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt


impart totul in doua si fac doua transe de nada) si le
amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa
cateva ore. Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un
burete (in special nautul si soia) asa ca aveti grija sa
adaugati alta in permanenta. Acest tip de nada se preteaza

foarte bine la nadirea direct la fata locului adica din barca


sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada
praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca
dispuneti de o barca lasati amestecul ceva mai zemos
pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta eu o folosesc
pentru un pescuit de doua zile si o arunc in 4 portii. in
prima seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai
arunc , apoi cate inca seara si dimineata. Dupa 5-6
partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de
aceasta aroma.

Reteta 2: O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si


cteno)

4 kg de porumb uscat
4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu
taiati cartofii decat atunci cand pregatiti nada.
2 kg de boillies (canepa, fructe sau squid)
1 kg de arpacas
kg naut preparat
1 kg zahar
aroma
10 ml aditiv (merge bine in combinatia asta Aromix-ul de
crap de Sensas)

La aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb.


Cartoful se poate pune pe rig proaspat sau puteti folosi
cartofii conservati din comert.

Reteta 3: Nada pentru cteno. Aceasta reteta o am de la un


amic de-al meu care sustine ca a prins multi cteno cu ea. Eu
am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici,
doi crapi mici si un singur cteno.

Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete)


2-3 kg de rosii
1 ceapa!!!!!!!! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
1 kg de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
4 paini
100 g miere
50 ml de ulei de floarea soarelui
aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are
ceva la cap cu vanilia)
2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)

Cum se face chestia asta ? Intr-un vas (pe malul apei) se


storcesc rosiile, se rupe painea in bucati si se amesteca cu
terciul de rosii si porumbul. Se framanta pana se face o coca
foarte tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja suna a carte de
bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul
se framanta iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se
pastreaza intr-un prosop ud. Pot sa va spun ca dupa ce am
terminat de facut nada muncisem atat de mult ca-mi cam
trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta reteta daca
amicul nu era om de incredere dar sa stiti ca nu e pescar
dintr-ala si cand spune ca a prins asa este.

Reteta 4: O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in


noiembrie-martie:

kg porumb uscat

kg boillies (calamar, scoici, peste, somon)


kg biscuiti pt caini (peste, somon)
20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
emulsifiant
10 ml esenta de ciocolata
2 linguri de zahar
10 ml ulei esential de mandarine
2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den
Eynde)
un stimulator de apetit este binevenit

Amestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata.


Zgarciti-va cu cantitatea de nada caci in aceasta perioada
crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum
pungile solubile in care puneti cca 100-150 g de nada la
lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu
tot cu plumb. Pe aceasta nada puteti sa incercati si o boillie
de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu
am stat niciodata in perioada asta peste noapte. Daca aveti
posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este
foarte bine.

Reteta 5: Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu


mal unde nada se scufunda repede si unde este necesar sa
contina substante grase care sa razbata prin acesta. Tot
pentru 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati ce
aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada
foarte consistenta.

2 kg de porumb uscat
1 kg de boillies (aroma la alegere)
2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu
f f putina sare

kg seminte de canepa coapta


kg de soia uscata
kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase)
kg pelleturi de aroma de baza
kg zahar
50 ml ulei de porumb
10 ml ulei esential de anason
esenta dupa cum este cazul
emulsifiant
aditiv

Amestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de


neplacut sa amestec toate grasimile astea asa ca in general
mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba) si
oferiti nada in portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi). Momelile
din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).

Reteta 6: Inca una pentru fund malos si gata. Mai departe


incercati si voi si daca aveti rezultate bune spuneti-mi si mie.

2 kg de porumb uscat
2 kg de seminte de floarea soarelui crude si faramate
(nu macinate)
1 kg de boillies (ciocolata, canepa sau scopex)
kg canepa coapta
kg soia uscata
kg pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie)
kg zahar
50 ml ulei de floarea soarelui
10 ml ulei de canepa
emulsifiant
aditiv

Aceleasi conditii ca la reteta de mai sus.

Reteta 7, a lui Adriano Musaro


Ingrediente:
1.15% malai
2.10% faina de orez
3.15% faina de soia(grasa daca se gaseste)este un
atractant natural
4.10% faina alba (pentru a lega si carbohidrata)
5.15% canapa prajta si tocata nu prea marunt
6.5% pelete de porci sau faina pentru pasari si porci (nu
mai mult pentru ca valorile nutritive sunt prea mari,
pentru a hrani un porc se folosesc 200g....atentie la
dozaj.)
7.20% mancare de pasarele cu granulatia mica
8.10% puteti alege voi oricare atractant si indulcitor, chiar
zahar este foarte bun vorba lui Leon J. De obicei eu bag
o spetie si cele pentru bucatarie sa stiti ca sunt optime.
Aceasta este reteta lui Adriano Mussaro, am vazut ca el face
din aceasta nada niste guguloaie cam cat o minge de ping
pong le lasa circa o ora la uscat, timp in care se intaresc in
suprafata, si le lanseaza cu prastia.

Nadirea
Cam asa ar trebui sa arate locul
de pescuit dupa ce naditi !!!

Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul


unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa miros.
Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la
cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in
care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga
acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu
momeala. De asemenea cantitatea de nada este foarte
importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata
pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul
vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri
inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate.
In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta,
cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare
atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le
primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai +
apa + zahar + anason sau vanilie).
Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare
pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi
piarda camuflajul. Tone de mamaliga sofranita sub forma
de covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si
ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte
importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada
adecvata sezonului si locului. La noi in tara foarte multe balti
sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in asemenea
balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si
broastele.

Sa va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu


pe balta xxxxxxxx. S-a dus omul dotat cu toate cele
trebuicioase mamaligi, pachete de nada ("de firma" nu asa

oricum), arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si-a aruncat


lansetele si s-a pus pe asteptat. A asteptat omul rabdator
toata noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura.
Dimineata linga el, in stuf, s-a asezat un copil dintr-o
localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit
si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu.
Spre amiaza vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase
toate momelile, nadele, monturile (chiar a aruncat 2 lansete
langa undita copilului) s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce
da:
-Dom'le aici trebuie sa dai cu bere!
-Cum mai cu bere?
-Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane
la fabrica de bere.
A doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu
bere si a pescuit cu porumb tinut 2 zile in bere si sa vezi
surprize placute! Asta e un caz fericit (cu berea) dar sa
vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase.

Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in


care crapii cauta proteine, incercati mai bine un ulei de peste
sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate
aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru pescarii
care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: Aflati ca
daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune.
Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti
sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva.
Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare
de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa
aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic
sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte

mult) si abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in


acea apa.
Nadirea cu ajutorul lansetei este cea mai eficienta metoda
de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in
acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu
poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa
ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. Nadirea
cu ajutorul lansetei se face cu ajutorul cosuletului de nadit
(arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta.
Cosuletul portnada (arcul) - Este cel mai popular
accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada pasta , simpla
sau in amestec cu momeli.
Firul solubil - este foarte potrivit pentru boillie si momeli
vegetale. Insirati boillie sau boabe de porumb pe croseta,
trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de
montura (forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se
didolva si ve-ti avea un pumn de boillie sau de graunte pe o
suprafata de o palma.
Saculetul solubil - este cel mai interesant mod de nadire
deoarece impreuna cu nada (pasta, boillie, boabe, momeli
animale) se introduce in saculet ci montura cu carlig
reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie
la greutatea la care ajungeti cu nada + montura!!!

Racheta - Este o teava din plastic (mai nou din carbon) si


are in capatul superior o camera cu aer iar in capatul inferior
un sistem de prindere. Se umple racheta cu nada iar in
capatul inferior se face un dop din pasta sau din pamant.
Cand este aruncata greutatea nadei scufunda racehta iar
camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce dopul se
dizolva si nada cade racheta se ridica la suprafata. Necesita
o alta lanseta decat cea cu care pescuim (de putere mare) si
o buna precizie in lanseu dar are avantajul ca duce o
cantitate destul de mare de nada (pana la 500g).

Barca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte


indicata pentru nadirea locului inaintea partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire foarte precisa si
poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin
dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra - Este o teava din aluminiu sau PVC de cca 1 metru
lungime si curbata la capatul superior. Cu aceasta minune si
cu putin antrenament poti arunca boillie (una cate una) la

peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in


functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul
boillie-surilor.

Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal)


puteti folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori
se pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia
fixa (pe suport). Cel mai important lucru este sa va reglati
tirul si sa naditi in aceasi zona in care va-ti lansat monturile.

Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o chestie


de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o
coada de 1,5 - 2 metri in care se pune un bulgare de nada
iar restul depinde de ce vor (sau ce pot) muschii
dumneavoastra.