Parfum pentru crap

arome i dipuri
de Adriano Musaro
Unul dintre misterele cu care pescarul de crap se
ntlnete nainte sau dup pregtirea boiliesurilor
este alegerea aromei. Intrebrile cele mai frecvente pe
care le-am auzit de la prieteni m-au determinat s
notez cteva idei despre aceste "ingrediente", care par
mai greu de realizat, datorit lipsei unor informaii
fundamentale, ncepnd de la productori.
Inainte de toate, trebuie spus c aroma reprezint
"eticheta" boiliesurilor, iar meritele sale sunt de a
crete nivelul atractiv al nadei, fr a-i modifica
valorile alimentare. De fapt, nici pn astzi nu este
sigur dac petele poate s recunoasc o anumit
arom, dar e cert c recunoate un anumit tip de
hran printr-o arom.
Folosirea corect a aromelor nu este deloc uoar,
pentru c poate influena capacitatea de atractie a
boiliesurilor, compromind sau mbuntind partida
noastr de pescuit. Dintre toate ntrebrile despre
arome, sunt cteva ale cror rspunsuri sunt numai n

parte satisfctoare. Ce arom s aleg? Dup ce

criterii? Cum se comport aroma introdus n mediul
acvatic? Aroma ne influeneaz nainte de toate la
nivel olfactiv i, de obicei, alegem o arom care este
mai plcut pe gustul nostru. Prin asta nu neleg
neaprat o arom care miroase frumos, fiindc nu e
nimic plcut n aroma de sepie, crap sau usturoi.
Alegerea noastr poate fi influenat de preferinele
individuale pentru o arom sau alta, dar fr a ine
cont de factorii care pot s influeneze cu adevrat
succesul sau eecul aromei: factorul pH, salinitatea
apei, temperatura apei i, de ce nu, gradul de poluare
al apei. Trebuie neles de aici c fiecare arom este
influenat de factorii exteriori. Aceasta nseamn c
aceeai arom poate fi acceptat de crap pe un anumit
luciu de ap i respins sau ignorat pe altul.
Aromele se gsesc de obicei sub form de praf sau de
lichid concentrat. Pentru a fi utilizat de pescar,
aroma trebuie s fie transformat n lichid cu ajutorul
unor solveni cu rezultatul de a fi solubil in apa sau
in ulei (atunci insolubil in apa). Aceeai arom, dac
e dizolvat n solveni diferii, va avea
comportamente diferite, odat introdus n ap.
Pentru sistemul nostru olfactiv, nu e nici o diferen
ntre cele dou versiuni ale aromei, dar din
perspectiva crapului diferena e mai mare dect ne
putem nchipui. De aceea, aromele nu pot fi testate
numai mirosindu-le. Se pare c petele recunoate

mai mult gustul dect aroma, prin urmare va fi mai

sensibil la ceea ce desparte cele dou versiuni
(solventul) dect la ceea ce le apropie (mirosul).
Solveni
Dintre toi solvenii, alcolul etilic (abreviat EA, ethyl
alcohol) este dup prerea mea cel mai plcut pe
gustul crapului, cred c datorit originii lui total
naturale. Alcoolul etilic provine de la fermentarea
drojdiei i are particularitatea de a a nu modifica
gustul aromei cu care intr n contact. Alt
caracteristic pozitiv este volatilitatea ridicat, care
favorizeaz o excelent dispersie aromatic n ap i
o rspndire orizontal lng boiliesuri. Alcoolul
etilic este unul dintre solvenii care garanteaz
randamentul maxim al unei arome. n trecut, a fost
folosit puin, datorit preului ridicat de producie, dar
astzi este mult mai accesibil. Aromele pe baz de
alcool etilic sunt, de obicei, recomandate pentru
concursuri, unde pescarul e interesat s puncteze ct
mai repede, i pentru sezonul rece.
Alcolul izopropilic (IPA) este folosit acolo unde e
necesar o nalt solubilitate n ap, de obicei n
producia de buturi alcoolice pentru consum uman.
Este mai puin folosit la aromele noastre, cu toate c
este foarte apreciat de crap.

Alt solvent este glicolul propilic (abreviat PG,

propylene glicol), care se dizolv mult mai ncet
dect ceilali solveni amintii mai sus i, cu
siguran, este cel mai folosit de firmele productoare
de nade de crap. Avnd dispersia aromatic foarte
ncetinit, glicolul propilic are o durat de atracie
mai lung i, ca atare, este destinatat partidelor lungi,
al cror obiectiv sunt capturile de talie mare. Mai are
i calitatea de a rezista la temperaturi foarte mari,
motiv pentru care este folosit de firmele de patiserie
i dulciuri. Rspndirea lui n ap este ca o sfer n
jurul boiliesurilor.
Acetia sunt solvenii cei mai folosii n industria
aromelor de pescuit. Am testat personal diverse
arome i am constat (fr a fi chimist!) c aceeai
arom nu funcioneaz mereu, datorit factorilor
exteriori despre care am vorbit. La nceputul
sezonului, n ape reci, foloseam de exemplu aroma de
sepie i caracati (squid & octopus), dizolvat cu
alcool etilic, de la firma Solar. Rezultatele erau foarte
bune. Cnd vremea s-a nclzit, randamentul a
nceput s scad, datorit dispersiei aromatice din ce
n ce mai rapide. Atunci am amestecat aceast arom
cu aroma de sepie de la Rod Hutchinson, pe baz de
glicol propilic. Randamentul a revenit la nivelul
iniial. n iulie i august, am renunat complet la
aroma de la Solar, pe baz de alcool etilic, i am
introdus n reeta ulei de somon, care mi permitea s

stau la pescuit 24 de ore, n care boiliesurile emiteau

n ap o atracie constant i permanent. Dup cum
se vede, solvenii au fcut diferena. Dac a fi
amestecat dou arome diferite, de la aceeai firm, de
pild scopex i sepie, puteam obine o combinaie
foarte plcut la nivel olfactiv, dar solventul aromelor
ar fi fost acelai, iar mesajul receptat de crap ar fi fost
identic cu mesajul unei singure arome. Difera
discutia daca vorbim de booster, uleiuri complexe si
Comby flavours. Acestia din urma (comby
flavours),inventia lui Leon Hoongendijk erau un
amestec din diferiti solventi, sau mai modern spus
multisolventi, care i-ti permiteau cu acelasi produs sa
acoperi exigentele pe toata perioda de pescuit, din
primavara pana in toamna. Pe piata acum nu se mai
gaseste si suntem obligati, sa-l producem in casa
pentru a-l testa.
Arome
Acum ca s-a vorbit despre solventi e bine sa
specificam originea aromelor . Cum vom vedea ,sunt
o multime de sigle pe care le gasim pe sticlute si la
care nu stim sa dam o explicatie. Iata lista siglelor si
semnificatia lor: N.I. pentru Nature Identical
(identice cu cele naturale), ART. (Arome total
artificiale), NAT. (arome total naturale), N&A
(natural si artificial amestecat) si WONF (with other

natural flavours- adica cu mai multe arome naturale).

In orice caz este vorba de esente lichide sau prafuri
destinate pentru a fi folosite in sectoarele care nu
aveau nici o legatura cu pescuitul sportiv.
Un test foarte simplu pe care va sfatuiesc sa-l faceti
acasa este de a introduce intr-un pahar plin cu apa
cateva picaturi de aroma cu origine si cu solventi
diferiti. Uitati-va cum lucreaza pentru a avea o idee
generala de ceea ce s-a vorbit pana acum. O sa vedeti
cum se dilueaza in apa si cum se raspandeste fiecare
solvent. De exemplu, alcool etilic se va disipa bine o
data introdus in apa, pe cand glycolul se va
descompune intr-o multime de microparticule si
numai dupa aceea va incepe un proces foarte incetinit
de dizolvare in apa. Acest test trebuie facut cu apa la
diferite grade incepend de la 8 pana la 20 de grade si
urmarit cum se schimba comportamentul fiecarui
solvent la diferite temperaturi.
Cea mai simpla tehnica de a testa eficacitatea
aromelor este aceea de a nu schimba in continuu
aroma boilesurilor dar o folosinta indelungata de
obicei garanteaza satisfactii si o cunoastere mai
profunda a unui anumit produs care ne ajuta sa-l
folosim cat mai bine pentru a obtine rezultate.
Discutand despre arome unul dintre lucrurile la care
ne gandim este faimosul si foarte mult folositul DIP.
Aceasta baie pe care o facem boilesurilor, de obicei
acelora destinate firului de par, este de fapt o

aromatizare suplimentara care impreuna cu

atractantii, indulcitorii si uleiurile esentiale cresc
capacitatea de atractie a boilesurilor noastre. Rod
Hutchinson, una dintre legendele vii ale acestui sport
sustine ca dozajul de aromatizarea prea mare
provoaca repulsie pestelui in contratendinta cu cele
spuse mai sus. In apele englezesti foarte sarace in
hrana naturala aceasta gandire poate fi corecta, dar in
apele europene unde pestele gaseste orice fel de
bunatate, printre care scoici, libelule in 8 luni din 12
o supraaromatizare ne garanteaza capturi care in alte
conditii nu le puteam obtine. Iata o baza clasica de
plecare pentru un DIP facut acasa:
Apele calde: Aroma 10%,
indulcitor 30%,
atractanti 50%, ulei esential 10% :
Apele reci:
aroma 15%,
indulcitor 30%,
atractanti 50%, ulei esential 5%
Retetele sunt scrise in procente pentru ca un dip sa
poata fi de cativa ml. si pentru a economisi produse.
Dipul nu trebuie neaparat sa acopere toate boilesuri
din borcan, dimpotriva. O metoda buna este sa lasati
dip numai la jumatatea nivelului borcanului: aveti
astfel boilesuri la fund total submerse si boilesuri de
la suprafata care prin agitarea borcanului se uda
superficial si se usuca. Aceasta miscare trebuie facuta
din cand in cand si apoi veti alege ce boilesuri vreti
sa folositi : pe cele udate superficial si partial uscate

sau pe cele total submerse si cu o absorbtie mai

adanca.
Cand apele se recesc sub 12 grade, uleiul esential
trebuie folosit cu un anumit procent de emulsionant,
pe baza de ulei sau poate fi eliminat din reteta.
Boilesurile pot fi tinute mai multe zile in dip chiar
luni intregi, dar inainte de a fi folosite trebuie lasate
cateva ore la uscat pentru un randament mai mare. O
alta metoda buna de a improspata boilesuri ready
made sau chiar self made pentru momit este de a
baga boilesurile intr-o punga sau galeata cu un pic de
dip si apa de balta, dupa care amestecati totul si
asteptati cateva ore inainte de a le folosi.
Retete: luna aceasta vom imbogati cu produse mai
moderne partea lichida care poate fi folosita cu
retetele despre care am vorbit lunile trecute si cu care
sper ca ati facut practica.
Acestea sunt retetele clasice pentru aceasta perioda si
dozajele se refera l un kg. de mix uscat:
1:
30 ml. nutramino (atractant), 30 ml. Ulei de
somon, 3 ml. cranberry (aroma de afine nutrabaits)
2: 20 ml. multimino (atractant), 5 gr. fresh mussel
extract (extract natural), 10 ml. fish oil, 5 ml. melasa,
15 picaturi ulei esential de piper negru nutrabaits.
3:
10 ml. nutramino (atractant), 10 ml. ulei de
masline, 5 ml. scopex Rod H., 5 picaturi ulei
esential bergamot nutrabaits.

In toate retetele de mai sus trebuie introdus de la 2

ml. la 4 ml. de sweetner (indulcitor) sau 100 gr. de
zahar (dizolvat inainte in partea lichida). Melasa este
buna pentru valorile nutritive ,dar nu are nici un
beneficiu la nivel de indulcitor. Are valorile de
indulcire foarte mici si in nici un caz sa nu credeti ca
melasa poate sa substitue zaharul.
Fir intins si spor la munca