Sunteți pe pagina 1din 12

Cum stim daca o apa e buna de baut?

Daca sunteti in situatia de a folosi o sursa de apa necunoscuta sau sunteti nesiguri in legatura cu apa dintr-o fantana pe care vreti s-o sapati, procedati in felul urmator: luati o sticla curata de o jumatate de litru, umpleti-o pe trei sferturi cu apa pe care vreti s-o examinati, puneti in ea o lingurita de zahar curat (sau zahar candel), astupati-o bine cu un dop si lasati-o doua zile la loc caldut. Daca dupa 4 de ore, apa devine floconoasa, tulbure sau laptoasa, este improprie pentru gatit si baut. Daca ramane curata, e semn ca e buna si poate fi folosita. Atentie maxima la cumparatul carnii! !n "ccident s-a declansat recent un veritabil scandal legat de calitatea carnii vandute in magazine. #ateva sfaturi, ca sa stiti cum sa evitati riscurile $ugiti de galantarele luminate cu becuri rosii. #uloarea face sa para si carnea mai rosie si mai proaspata. %vitati si produsele impachetate in ambalaje semiopace, a caror culoare nu o puteti observa. #arnea proaspata de porc si de pui are o nuanta delicata, de roz inchis. &ita, mielul si vanatul au culori mai intunecate. !n nici un caz sa nu cumparati carne care bate spre maroniu, sau carne patata. !nseamna ca e un produs expirat. #arnea trebuie sa aiba la suprafata un luciu proaspat si nu e voie sa fie mazgoasa. 'ielea de pe bucatile de pui nu trebuie sa fie prea umeda. (a apasarea cu degetul , carnea nu trebuie sa fie ca un burete, ci ferma. !n pungile de carne etanse nu e voie sa fie bule de aer. %le dovedesc ca exista micro-organisme si ca produsul e vechi. "bservati cu atentie structura carnii. #ea usor marmorata, cu intarsii de grasime, e mai suculenta si mai aromata decat cea foarte slaba. )tentie la carnea decolorata si umeda, expusa in sucul ei. 'rea mult lichid e o dovada ca produsul a fost tinut in apa si nu poate fi vorba de prospetime. *irositi carnea inainte de-a o gati. #ea proaspata are un miros usor acid, in nici un caz dulceag. #arnea tocata le ofera micro-organismelor conditii ideale de inmultire, motiv pentru care e destul de riscant sa fie consumata cruda. +ocaturile din comert, gata expuse spre cumparare, sunt cele mai adesea pline de microbi. *ult mai sigur e sa rugati macelarul sa toace carnea sub privirile dvs. Pastrarea alimentelor ... in camara (amaile tin mai multa vreme daca sunt puse in nisip marunt ori sare, numai sa nu se atinga unele de altele. &reme mai scurta, se pastreaza in apa proaspata. 'ortocalele se infasoara in hartie subtire, fiecare in parte. ,tafidele se vor pastra la racoare si la loc uscat. -ulionul, daca e mai gros, asa, ca un magiun, se tine in borcane de sticla, punandu-se deasupra o panza imbibata in untdelemn si peste ea un strat de sare grunjoasa. $ainoasele se tin in rafturi, bine acoperite. #ompoturile vor fi asezate in rand cu dulceturile, marmeladele, magiunul, lichiorurile, siropurile, la locurile cele mai de sus din camara. 'e langa ca orneaza frumos camara, necesita aerul cel mai uscat, care se gaseste mai sus. *agiunului si marmeladei li se pun deasupra, pentru conservare, carpe inmuiate in untdelemn bun, stoarse, apoi se leaga la gura borcanul ca si la dulceata, adica cu hartie groasa ori pergament.

Drojdia de bere se conserva proaspata timp de doua sau chiar trei luni, daca o lipiti de fundul unui pahar bine uscat, apoi rasturnati paharul pe o farfurie adanca, observand ca gura lui sa fie bine fixata pe farfurie (ca sa nu se rastoarne) si umpleti farfuria cu apa. ,chimbati apa la cinci zile si tineti totul la un loc racoros. )lta metoda. ,e preface bucata de drojdie in faramituri foarte mici, ce se pun pe un fund de lemn foarte curat, care sa absoarba umezeala drojdiei, tinandu-se la un loc uscat, aerat. $aramiturile se vor usca fara sa putrezeasca. apoi se vor pune intr-o cutie, tinandu-se in camara pe un raft cat de sus. #and sunt intrebuintate, se stropesc bine cu apa, /-4 ore mai inainte. 0ntura se tine in butoi de lemn, cand e in mare cantitate, si in cutii de tinichea cu capac, la un loc uscat si racoros, cand e mai putina. 1azul se tine in garnite de tinichea ori sticle, cand e in cantitate mica, dar este exclus din camara cu provizii. ,e va tine intr-un loc mai rezervat. Dintre legume, numai varza si ceapa se pot tine in pod. ,-au capatat rezultate bune, prin invelirea fiecarei capatani de varza in hartie de jurnal. !n acest mod, varza este ferita si de inghet. #eapa, in cununa, se atarna de un cui, ca sa fie aerisita din toate partile. ---------------------------------------------------------In bucatarie &asele cositorite se spala cu sapun, iar din cand in cand se freaca cu nisip cu ajutorul buretelui. 2u trebuie folosite alte materiale de curatat. )cestea sunt de multe ori prea tari, iar stratul de cositor, care si asa nu prea e rezistent, ar suferi. +acamurile nichelate folosite la salate trebuie spalate imediat dupa intrebuintare, cu apa calduta. 'rin influenta otetului, metalul devine negru si face pete ce se pot foarte greu indeparta. (ingurile de alpaca argintate nu trebuie sa vina niciodata in contact cu apa cu soda, caci li se inchide culoare a. %ste suficient sa se spele cu apa calda. $recatul cu putina cenusa le mareste luciul. "biectele de nichel raman cu luciul permanent, daca se freaca zilnic cu o carpa uscata. #uratarea vaselor de tinichea - se spala cu sapun si lesie tare de cenusa, dupa ce mai intai se freaca cu doua cepe. Dupa aceea se clatesc cu apa curata. +igaile de fier se freaca pe dinafara cu otet si nisip. !nauntru se freaca cu sare fierbinte. #uratarea placilor de marmura - praf foarte fin de creta se amesteca cu apa ca sa formeze o pasta groasa, se adauga putin -orax si se aplica cu o carpa cu care se freaca puternic. ,e clateste cu apa rece. Daca au mai ramas locuri intunecate, atunci se freaca din nou cu grija si se lasa pasta sa stea cateva ore pe aceste pete. Dupa spalare, se da lustrul cu o carpa moale. Bucatariseli ... diverse )lbusurile nefolosite pot fi frecate spuma, amestecate cu dulceata sau gem si apoi puse la gheata. #and faceti dulciuri cu aluat dospit, scandura si sucitorul trebuie unse cu ulei. ,tafidele, nucile si alunele se pun in prajituri numai dupa ce au fost date prin faina, ca sa nu cada la fund. (a deserturile preparate din orez, zaharul se pune cand orezul este fiert, altfel bobul se intareste. $ructele pentru tarte pot fi inlocuite cu gem (de zmeura sau capsuni).

'entru a nu se arde cozonacii si alte prajituri in cuptor, se pune sare dedesubtul tavii de copt. Daca se presara tortul cu putin amidon, glazura intinsa deasupra nu se va lasa. 'entru a pastra legumele proaspete, ele vor fi invelite intr-un prosop ud. 1alustele nu se vor desface, daca in apa in care fierb se adauga putina faina. $eliile de sunca nu-si pierd culoarea daca vor fi unse cu albus de ou. 3antasurile se sting intotdeauna mai intai cu lichid rece, ca sa nu faca cocoloase. ,%-%,! *)3!) - ,ebes-)lba Totul despre supe ... si ciorbe Daca ati uitat sa adunati spuma supei de carne, luati vasul de pe foc si adaugati un albus de ou nebatut. )cesta va coagula resturile de spuma, limpezind astfel supa. Daca vreti sa scoateti toata grasimea unei supe din carne, udati o carpa curata din bumbac, asezati-o pe strecuratoare si apoi turnati supa. +oata grasimea va ramane pe carpa. &erdeturile folosite la ciorbe se pun cand vasul a fost luat de pe foc. se acopera cateva minute, pentru ca aroma sa fie 4absorbita4 de lichid. ,upa va avea o culoare placuta, daca va fi dreasa cu p utin morcov maruntit si calit in grasime. Daca in oala in care ati pus supa la fiert, apa a scazut foarte mult, se face completarea necesara folosind apa calda. )pa rece tulbura supa. ,upa va avea un parfum deosebit daca dupa ce se ia de pe foc, i se adauga 5-/ felioare de telina taiata subtire sau frunze de telina. #onservarea supei de carne in congelator este foarte practica. Dupa ce zeama a fost degresata si filtrata, se masoara cantitatile necesare pentru o masa, turnandu-se in recipiente potrivite. !n momentul utilizarii, supa congelata se introduce intr-o oala si se pune pe foc. &a fi la fel de gustoasa ca cea pregatita in ziua respectiva. ')3),#6!&) $)3)1!0 - #alea 3omanilor nr. /7, ap. /4, )rad ----------------------------------------------------------------------Pentru reusita preparatelor ... ... de Pasti $riptura din carne de miel va avea un gust picant daca inainte cu 5-/ ore de a se prepara se unge cu putin mustar si se frige inabusit. #arnea pentru fript pe gratar se da cu putina sare si se pune 58 de minute la congelator. ,e obtine o friptura frageda, cu gust foarte bun. 'entru ca foile de clatite sa se pastreze calde sau pentru a le reincalzi, se pun pe o farfurie fierbinte (de preferinta de metal) care se aseaza pe un vas cu apa ce clocoteste. #latitele dulci se parfumeaza cu zahar vanilat, cu coaja de lamaie sau cu putin rom. #latitele sarate se vor condimenta putin cu verdeturi tocate, piper sau chiar mujdei. 3ulada cu nuci se taie numai dupa ce se raceste.

'entru a da o aroma aparte ghiveciului, morcovii cruzi se spala si se tin o ora intr-un castron cu putin ulei si condimente. *aioneza va reusi fara cusur daca toate ingredientele (oua, ulei, mustar) vor avea aceeasi temperatura. #u stima si respect, *)D!2#%) (%"2+!2) - str. *artir *ihai )pro nr. 4, ap. 94, +imisoara, cod /88:5: Bucatariseli... ... diverse )luatul frantuzesc nu reuseste decat daca este lucrat la rece, sau in fata unui geam deschis. Dupa aceasta, se tine la frigider /8 de minute. )luatul de prajituri se taie intotdeauna cu forme bine ascutite, trecute prin apa. #ele mai gustoase jumari de oua sunt cele preparate pe baie de aburi. Daca sufleurile si clatitele pe care le preparati vor avea in componenta si putina drojdie de bere, acestea vor deveni mult mai afanate. !n cratita in care veti prepara dulceata, e bine sa pu neti cateva pietre curate. )stfel, ea nu se va afuma sau arde. 'entru ca uleiul sa nu rancezeasca, se pune deasupra, in sticla, un deget de tuica tare. #astravetii murati care sunt prea acri sau sarati se pun intr-un vas, atat cat se consuma intr-o zi, cu apa si o lingura de zahar. $riptura de porc la tava va avea un gust deosebit daca in afara de celelalte condimente (piper, cimbru, foi de dafin) se va unge cu mustar, inainte de a fi bagata la cuptor. $riptura de pui va fi crocanta, daca inainte de a fi introdusa in cuptor, este frecata cu zeama de lamaie. !n afara de aspectul apetisant, se si fragezeste. #)*%(!) %*!(!) '),#0 - sat -ucesti, com. !vesti, jud. 1alati ------------------------------------------------Sfaturi gospodaresti ... diverse #utia de detergent nu mai infunda ghena de gunoi daca inainte de a o arunca se uda si se strange. #afeaua este mult mai gustoasa daca se prepara ca o infuzie, prin oparire cu apa clocotita. #oaja de portocala sau lamaie rasa se usuca pe o farfurie si se macina in acelasi timp cu zaharul. &eti obtine un zahar farin aromat. &erdeata isi pastreaza culoarea daca este uscata in spatele frigiderului. !crele de peste se pastreaza mult mai bine nesarate, in congelator. 'iftia este mai gustoasa daca se pune carnea la fiert in apa rece. " lingurita de zahar pusa in orice mancare ii da acesteia un gust delicat. $oile de vita-de-vie se pun cu fata (partea lucioasa) la exterior, atunci cand facem sarmale.

'utin praf de copt sau bicarbonat adaugat in compozitia de chiftele le va face mai fragede si mai maricele. $aina, inainte de a fi folosita, trebuie cernuta pentru a se oxigena. +elul nu se curata niciodata batand cu el de marginea vasului in care sunt albusurile facute spuma. ,e vor lasa. )ta intra mult mai usor prin urechea acului daca este pusa in doua. ,ertarul sau usa care se deschid mai greu se freaca cu putin sapun. Daca butonul de la telecomanda nu te mai asculta, schimba repede bateriile, caci se va uza telecomanda. )ndrelele aluneca mai usor daca din cand in cand se trece cu ele prin par. !n apa florilor din vaza se adauga putin conservant. 3ezista mai mult timp. )2+"2 &!"3!#) - --dul 0nirii nr. 9, bl. -/, ap. /5, -uzau -----------------------------------------Sfaturi gospodaresti (egumele au un gust mai delicat daca dupa fierbere le condimentam cu putin sos de soia, in loc de sare. -atutul carnii nu este intotdeauna metoda potrivita. %a se foloseste doar in cazul carnii care se intareste la prajit. Dar si atunci, carnea trebuie batuta intre doua folii de plastic sau, si mai bine, cu pumnul sau cu lama lata a unui cutit (mai cu seama cea moale, de vitel, de pui, sau fileurile, in general). $risca pentru ornat torturile se mentine mai multa vreme tare si are - in plus - si o aroma placuta, de vanilie, daca se incorporeaza in ea putin praf de budinca (de vanilie) si se bat impreuna. 1entile de lac nu se 4taie4 asa de repede, daca sunt sterse cu un burete imbibat in putin lapte si lustruite apoi cu o carpa moale. 'astele fierte al dente se digera mai usor decat cele moi si tin de foame vreme mai indelungata. #astravetii murati satura repede si sunt saraci in calorii. %i ar trebui consumati ca fel principal si nu doar ca garnitura. Daca vreti sa scapati de furnici (fara sa le omorati) presarati in drumul lor praf de copt sau scortisoara macinata. !n felul acesta, este absolut sigur ca musafirii nepoftiti nu vor mai patrunde in locuinta dvs. (abele de iepure, dupa ce li s-au scos unghiile, se pot intrebuinta ca perii pentru aplicarea cremei de ghete sau pentru curatirea palariilor. )ripile de gasca (penele de gasca) se pot folosi in gospodarie ca perii de mana, si anume, la curatirea sobelor. #ojile de ceapa se folosesc la vopsirea in galben a perdelelor si dantelelor. ,e vopsesc cu ele si ouale de 'asti. #ojile de mere, uscate, dau un ceai gustos. $runzele de ceai umede se intrebuinteaza la frecarea si inviorarea covoarelor. $eliile de ceapa servesc la curatirea pantofilor de lac. #ojile de oua se maruntesc si se dau la gaini. %le sunt si un bun mijloc pentru inalbirea rufelor. ,e fierb si lichidul se toarna in apa de clatit.

$ixarea pielii pe metal. ,e freaca bine cu zeama de ceapa, inainte de a se lipi pe el pielea unsa cu clei sau alt material de lipit. ;eama de ceapa are proprietatea de a mari aderenta cleiului. #uratirea linoleumului. #ovoarele de linoleum sau fasiile pentru trepte isi recapata luciul prin spalare cu apa de cartofi (de la cartofi cruzi rasi). %ventualele pete de cerneala se scot cu cateva picaturi de ulei de in si glaspapir. (a urma, se unge linoleumul cu o carpa de lana inmuiata in ceara de parchet. #uratirea monedelor vechi. ,e incalzesc intr-un creuzet pus pe o flacara de spirt. #ocleala se dizolva in otet tare. #uiele sau suruburile ruginite se desprind mai usor daca picuram peste ele ulei sau petrol. 'entru baterea cuielor in lemn tare, ele trebuie inainte inmuiate in ceara topita de albine. 1aurile din pereti nu se astupa cu ghips, ci cu ulei amestecat cu rumegus. $ixarea suruburilor in lemn care se crapa usor. ,e incalzeste surubul pana se face albastru si, asa incins, se insurubeaza. (emnul nu se mai sparge. 'entru ca rufele sa fie mai albe. 'utina benzina sau putin gaz pus in lesie da mai mare albeata rufelor. -uretii de baie naturali care au devenit lipiciosi si murdari se spala bine cu apa calda cu sare si apoi se baga o noapte in zeama de lamaie sau in lapte. ,e clatesc cu multa apa rece si se usuca la aer. #um se usuca ghetele umede. 0mpleti-le pana sus de tot cu ovaz uscat sau cu sare sfaramata. )bsorb toata umezeala. ) doua zi scoateti-le afara. Daca ghetele nu s-au uscat, repetati procedeul. "chiurile de geam se pot face mate astfel: se dizolva circa 578 g sare in 9<4 litru bere blonda si se unge geamul cu aceasta solutie. )ceasta 4vopsea=>u ot. are avantajul ca poate fi imediat indepartata prin simpla spalare cu apa. )l doilea procedeu: lapte amestecat cu praf fin de creta. ,e obtine un lichid subtire, cu care se vopseste geamul. ,e mentine bine pe geam, dar poate fi indepartat oricand cu apa. #um stergem ramele de lemn acoperite cu bronz. ,e sterg mai intai bine de praf, apoi le stergem cu un mic burete sau o bucatica de vata inmuiata in rachiu, in care am pus sa se topeasca putin sapun de casa. !mprospatarea dopurilor vechi. ,e oparesc cu apa fierbinte si se lasa sa stea in apa timp de o zi. Dopurile de pluta, inainte de a fi intrebuintate, se inmoaie in apa fiarta si, inca umede si calde, se intrebuinteaza la infundarea sticlelor. Dulapurile se urnesc din loc mai cu usurinta, daca se pun sub picioare carpe ude. !mpotriva aburirii ochelarilor. ,e freaca lentilele cu putin sapun sau cu o picatura de glicerina. #uratirea ochelarilor se face cu un postav moale, nu cu piele. !ncalzitor de picioare. ,amburii de caise si piersici pusi intr-un saculet plat, cusut, incalzit intr-un cuptor, tin cald la picioare, cand in casa e frig !mpermeabilizarea panzeturilor: in 578 parti apa fierbinte se dizolva 98 parti gelatina, 98 parti sapun, 98 parti piatra acra si se inmoaie panza inauntru. Dupa ce se usuca, se repeta procedeul de cel putin doua ori. 'anza nu va fi stoarsa, ci pusa la uscat cu apa pe ea. &asele de nichel si vasele de arama nu trebuie intrebuintate la fierberea si pastrarea mancarurilor acre. ,olutiile de sare, acid acetic si zeama de fructe ataca metalul, formeaza cocleala si alte otravuri daunatoare. &asele de portelan fin. 'entru a impiedica zgarierea lor, se vor p

une foi de hartie intre farfurii, cand se aseaza in dulap pentru pastrare. "alele de pamant nu trebuie puse direct pe flacara, doar daca sunt facute din pamant rezistent la foc. $undurile de bucatarie incovoiate isi revin, de cele mai multe ori, daca se tin 54 de ore intre carpe jilave. !nelele de cauciuc ale borcanelor de conserve care s-au intarit devin din nou moi si elastice, daca se pun in apa cu amoniac (la 5 parti apa, o parte amoniac). Dupa 7-98 minute sunt ca noi. #um puteti face sa nu se cunoasca ruptura unei haine. 'uneti sub ruptura o bucata de cauciuc mai mare ca ruptura. )propiati una de alta partile stofei, cum au fost inainte de a se rupe. )sezati deasupra o carpa si calcati bine cu fierul cat de fierbinte. #auciucul se topeste si lipeste bine firele desfacute. 3uptura nu se mai cunoaste. $uninginea este un mijloc bun pentru curatarea petelor de oua de pe tacamurile de argint, si nu trebuie dispretuit. )poi se lustruiesc cu o piele de caprioara. "biectele de lac se freaca cu faina inmuiata cu cateva picaturi de untdelemn. &alvele de scoici se piseaza si se pun in vase speciale la indemana gainilor, in loc de pietris. -----------------------------------------------------------------,faturi gospodaresti ... diverse 3ochiile de matase vegetala se limpezesc in apa careia i se adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu. 2u se mai strang si nu-si modifica forma. (ucrurile spalate de mana nu se storc. (asati-le sa se scurga atarnate pe umerase. &eti calca mai putin, poate chiar deloc. -roderiile se calca pe dos, pe un prosop, ca sa iasa in relief. (enjeria de matase lucioasa se calca pe dos. 3ufele calcate nu se pun imediat in dulap si nici nu se imbraca imediat. )u nevoie de un timp de aerisire. 3ufele parlite la calcat se sterg cu o carpa inmuiata in apa fierbinte. Daca locul ingalbenit nu iese, se presara cu sare si rufa se intinde uda la soare, apoi se uda din nou si se lasa la soare pana iese pata. Dupa aceea se limpezeste si se usuca. 'e unele stofe, apa lasa pete. %le se scot in felul urmator: daca stofa este de lana, se calca cu carpa uda, apoi, cat stofa e inca fierbinte, se perie repede. ,i lucrurile de matase se calca cu carpa uda. #artofii sunt mai gustosi cand se prajesc in tuci. ,e pune ulei mai mult si se intorc cartofii o data la inceput si o data la sfarsit, cu o lingura de supa, cu gauri. &or iesi crocanti si aurii. 0n ceai de tei bine indulcit cu miere este cel mai bun somnifer. $ructele de ienupar aruncate pe foc sau frunzele uscate de salvie schimba mirosul neplacut din casa. *irosul neplacut din haine dispare, daca sunt lasate jumatate de ora pe calorifer sau o soba incalzita. 0n coc?tail pentru tusea rebela: se amesteca sirop +recid, sirop expectorant, sirop 3omergan si sirop de patlagina. ,e ia de /-4 ori pe zi cate o lingura. 'entru copii, se ia o lingurita. ,!2 &),!(!#) - -ucuresti

------------------------------------------------------------------------------(a gura de scurgere a chiuvetei se depune deseori un strat de grasime, pe care sapunul il inlatura cu greutate. " carpa cu cateva picaturi de petrol inlatura imediat grasimea depusa. )poi se clateste cu apa. #uratatul mainilor. #and s-a lucrat mult prin ateliere si mainile sunt tare murdare, se freaca intai cu vaselina, in cantitate mica - si numai dupa aceea se spala bine cu apa calda si sapun. 'ielea se face alba si moale. ,moala sau rasina de pe maini se curata usor daca se freaca cu putina untura sau unt. 'etrolul face acelasi serviciu. *irosul de pe maini dispare daca le spalam cu apa cu amoniac. De asemenea, faina neagra de mustar aduce in acest caz servicii bune. *usamaua trebuie adeseori stearsa cu carpa inmuiata in petrol. )cesta ii da lustru mai mare si o face mai durabila. &asele cu mirosuri grele se spala cu urzici. *esele din lemn imbibate cu grasime se acopera cu un strat de lut (daca grasimea e untdelemn) sau cu un strat de cenusa cat de un deget (daca e grasime animala) si se uda pana ce pamantul devine jilav. ,e lasa astfel pana a doua zi, cand se spala cu lesie, apoi se limpezeste cu apa in care se pun foi uscate de ceapa ori se freaca cu funie de ceapa. *irosurile tari din oalele de bucatarie se inlatura daca se presara o lingurita de sare pe tuciul sobei incinse si se tine vasul deasupra. *irosul mancarurilor care au dat in foc se inlatura presarand pe suprafata sobei sau aragazului incinse putin nisip amestecat cu sare. $aina de mustar neagra este un bun remediu casnic pentru a scoate mirosul din sticlele care au continut lichide greu mirositoare. ,e acopera fundul sticlei cu faina de mustar si se toarna apoi apa calduta. ,e agita bine si se clateste cu apa curata. -------------------------------------------------------------------------'ieptenii de cap se curata frecandu-le dintii cu o periuta tare si cu apa si sapun. apoi se sterg cu carpa uscata. #uratitul periilor de cap. (e frecam una de alta cu tarate, care fac sa iasa grasimea si murdaria din ele. Daca s-au inmuiat, le cufundam putin in amoniac si astfel isi redobanesc taria. #uratirea periilor de haine. #el mai bun mijloc sunt taratele calde si uscate. )pa strica periile, facandu-le moi. 'eriile se vor pastra numai cu perii in jos, ca sa nu se aseze praf intre ei, dar este mai bine sa se tina intr-un buzunar de panza. -utoaiele de lemn cu miros de putregai se umplu cu apa cu otet si se lasa sa stea mai multa vreme. )poi se spala bine cu o fiertura de coaja de stejar, se clatesc cu apa limpede si se pun sa se usuce afara. !nlaturarea mirosului de clei din odaile nou zugravite se obtine daca, inchizand usile si ferestrele, punem pe un faras cu jar cativa pumni de boabe de ienupar. Dupa o jumatate de zi se face curent. Dupa aceasta, mirosul de clei dispare complet. (ampile de petrol ard mult mai luminos si nici nu fac fum, daca fitilul nou se inmoaie mai intai in otet si se usuca bine la caldura sobei. $iecare fitil care a fost depozitat timp mai indelungat trebuie uscat, deoarece a tras umezeala din aer, chiar daca nu se simte la pipait. #a urmare, se micsoreaza capacitatea de absorbtie a petrolului. #u un fitil bine uscat, lampa arde cu flacara mult mai luminoasa.

(umanarile ard mai economic daca li se taie fitilul mai des. De asemenea, presararea lumanarii pana la fitil cu sare este un mijloc de a lungi timpul de ardere, deoarece flacara este mai mica si mai linistita. -------------------------------------------------------------------------Sfaturi ...gospodaresti -roderiile colorate se curata usor si se fac frumoase daca le spalam in zer proaspat. !nsa nu trebuie sa stea multa vreme in el, ci sa fie spalate repede. ,e clatesc apoi cu apa curata. 'anglicile de matase si panglicile colorate se spala cel mai bine in apa in care au fiert cartofi curatati de coaja. )pa se va intrebuinta calduta. ,pumeaza bine si poseda o mare capacitate de curatire, fara ca aceasta sa dauneze culorilor. ,e va clati cu apa rece. ,i infuzia de menta creata este un mijloc bun de curatire, mai ales pentru panglicile de matase de culoare inchisa. #ravatele se freaca cu spirt sau amoniac. #ravatele de culoare deschisa se curata mai bine cu benzina, si inca umede se freaca cu talc, care se scutura dupa ce s-a uscat. -orangicul se spala intr-o solutie fiarta de sapun, racita pana cand suporta mana, si se clateste in apa moale. (a clateala a doua se adauga o ceasca plina de alcool. *atasea spalata nu trebuie sa se usuce complet, deoarece nu se calca bine. )tlasul si alte matasuri lucioase trebuie calcate cu fierul potrivit de fierbinte, ripsul, dimpotriva, suporta fierul si mai incins. !nviorarea catifelei mototolite (presate). ,e freaca cu alcool si se tine apoi deasupra unui vas cu aburi, cu puful in jos. )poi se aseaza cu fata in sus pe un postav gros si se perie bine in acelasi sens. -atistele de matase se spala in apa sapunata rece, se clatesc tot in apa rece si se calca jumatate ude, intre doua foite de hartie, cu fierul potrivit de incins. $oarte buna este si spalarea in apa de cartofi. 'entru aceasta se curata (cojesc) cartofii, se rad intr-un castron cu apa rece, dupa cateva ore se trece totul printr-o carpa si se spala batistele in apa strecurata. ,e clatesc apoi de mai multe ori in apa curata, se usuca si se calca. 'rin aceasta metoda se pastreaza chiar cele mai delicate culori, iar batistele se fac ca noi. Dantelele de matase se pun in putin lapte batut, se preseaza si se calca umede pe dos. Cum sa biruim... focul ,-a aprins cosul. 'entru a stinge un foc dintr-o soba cu lemne sau dintr-un cos de fum, e de-ajuns sa astupam usa de jos cu o bucata de panza inmuiata in apa, asa ca aerul sa nu mai intre si sa produca curent. ,-a aprins lampa. #and o lampa cu gaz se varsa si se aprinde, nu e bine sa aruncam apa. ,e presara mai bine cenusa, nisip sau orice alt praf in cantitate mai mare. Daca avem lapte in casa si-l turnam peste lampa aprinsa o stinge indata. ,-au aprins hainele. Daca ni s-au aprins hainele prin cine stie ce intamplare, in loc sa fugim, ori sa stam in picioare, sa ne tavalim pe jos. Daca avem la indemana o cuvertura, covor ori patura - ne infasuram intr-insa strans - si astfel inabusim focul. *ijloace de stingere a focului. !n mod preventiv se recomanda a se avea preparata o solutie saturata de alaun. )moniacul s-a dovedit de asemenea a fi bun. $ocul de petrol se stinge cel mai bine cu cenusa sau lapte. (ampile de petrol in al caror vas s-a format un strat de murdarie se pot curata perfect daca, scurgandu-se petrolul, se toarna lesie de lemn sau apa cu sapun si se lasa catva timp ca sa actioneze. -ucatelele de hartie sau nisipul dau acelasi rezultat. )poi se clateste bine vasul cu apa calda si se usuca la soba. $itilurile vechi si intarite trebuie inlocuite, deoarece ard intunecat si prost.

(a stingerea lampii aprinse trebuie sa coboram intotdeauna fitilul, altfel flacara se poate apleca si lampa ar exploda. 'entru prelungirea durabilitatii unei sticle de lampa, cand e noua, se va fierbe, punand-o cu apa rece si lasand-o pana la clocot, infasurata in paie. 2u se scoate afara fiindca plesneste. ,e va lasa in vas pana s-a racit apa. Obiecte din pai si ... nuiele "biectele din pai se spala cu apa sapunata, in care s-a turnat putin amoniac. !mpletiturile de nuiele dureaza mai mult timp daca se spala mai des cu apa. ,oda si sapunul trebuie inlaturate, deoarece impletiturile albe devin galbui si cu timpul chiar cafenii. Daca sunt foarte prafuite, se adauga sare in apa. !mpletiturile de rachita si trestie au nevoie de un anumit grad de umezeala, pentru ca sa poata ramane elastice, de aceea nu trebuie sa se tina la caldura. &asele de lemn si dusumelele de scandura se fac stralu citor de albe, prin spalare cu apa de cartofi. "biectele de lemn se curata cu nisip si apa fierbinte si se clatesc in apa rece. ,a nu se intrebuinteze sapun si soda, caci nu-si mai pastreaza aspectul alb si devin galbene. $acaletele de lemn devenite cafenii se fac din nou albe daca fierb circa 98 minute in apa de clor, se freaca cu nisip, se clatesc timp indelungat in apa schimbata de mai multe ori si apoi se usuca la aer. +abliile de artar ale meselor trebuie curatite numai cu apa fierbinte si nisip fin. $olosindu-se sapun si soda isi pierd aspectul alb, frumos. #um putem curata o palarie de paie@ ,palam bine palaria cu sapun, frecand-o cu peria. " stergem apoi cu o carpa inmuiata intr-o solutie de sare de lamaie, sau cu jumatatea unei lamai, o spalam din nou cu carpa umeda si o punem la soare sa se usuce, la urma o putem calca, spre a-i pastra forma. Sfaturi gospodaresti #eapa face piureul mai bun Daca alaturi de cartofii pe care ii puneti la fiert adaugati si bucatele de ceapa, nu doar ca piureul va fi mai gustos, dar va deveni mai pufos. !ar daca vreti sa dati lovitura, adaugati la urma o lingura de branza rasa. #a sa nu sune prea tare apa &reti sa faceti o baie tarziu, spre noapte, si nu vreti sa-i deranjati pe vecini@ #and dati drumul la apa, puneti un prosop pe fundul vanei, sub robinet. ,unetul caderii de apa se va estompa. #arnea inghetata se taie mai bine #arnea inghetata, scoasa de la congelator, se taie mai usor decat dupa ce-o dezghetati. !n plus, as a isi pastreaza mai bine si sucul, care da atata savoare fripturilor. (amaia pastreaza perele albe Dupa ce curatati de coaja perele, stropiti-le imediat cu cateva picaturi de lamaie. 2u se vor mai innegri asa de usor. 1aina cu... zahar

Daca vreti ca gaina pe care o puneti in supa sa fiarba mai repede, frecati-o bine pe piele cu zahar. ,e inmoaie imediat. )pa sarata curata buretii murdari -uretii urati si-nnegriti nu trebuie aruncati. -agati-i o noapte intr-o baie de apa cu sare (9:9), apoi clatiti-i bine cu apa curata: devin ca noi.

iverse (ucrurile albe, din bumbac 988A, care au prins o tenta cenusie, se curata usor daca puneti o coaja de lamaie intr-un sacu let de panza si o bagati in masina de spalat. 1ulerele usor ingalbenite pot reveni la albul initial, daca se freaca inainte de spalare cu creta, se lasa putin sa-si faca efectul, apoi se spala. 'iureul de cartofi va iesi pufos, daca i se adauga lapte clocotit. (aptele rece sau chiar caldut intareste cartofii. 'entru combaterea constipatiei, se fierbe coaja unei portocale in doua ape (58 si /8 de minute). ,e scoate din apa, se lasa la uscat peste noapte si se mananca dimineata, pe stomacul gol. #imbrul stinge pofta de alcool. ,e prepara un ceai din 78 g de planta, peste care se toarna 9 litru de apa clocotita. ,e lasa la infuzat 7 minute, dupa care se administreaza alcoolicului cate 5 linguri, la intervale de 97 minute. Dupa primele 7 doze se va simti efectul. 2!#"()% '%+3% - str. )rinului nr. 9, bl. 4B 2ord, ap. B:, sc. D, 'loiesti, cod 9888:: ---------------------------Sfaturi utile in gospodarie... +esaturile care se decoloreaza usor trebuie tinute 98-95 ore in apa cu otet inainte de a fi spalate. 'etele de grasime de pe haine ies mai usor daca inainte de a le spala in masina puneti pe ele detergent lichid pentru vase. $risca dobandeste un gust deosebit si ramane mult timp tare, daca este batuta cu sirop de zahar. 1ustul amar al castravetilor se pierde daca dupa ce ii curatati de coaja ii lasati un sfert de ora in lapte cu zahar. #and sosul este prea sarat, adaugati in el o bucatica de zahar cubic si lasati-o cateva secunde. &a absorbi surplusul de sare. ;aharul caramel se coloreaza placut, daca se fierbe pe foc mic. ,osul de rosii va avea un gust deosebit, daca dupa ce incepe sa fiarba ii adaugati o jumatate de lingurita de zahar. !nainte de a pune fructele in congelator presarati-le cu zahar. Dupa dezghetare isi pastreaza culoarea. #arnatii se rumenesc frumos pe gratar daca sunt presarati cu putin zahar. 1)-! )216%( - #alea 3omanilor nr. /7, ap. /4, )rad

Solutii netoxice pentru plante (ichid impotriva purecilor " infuzie puternica de pelin alunga purecii plantelor. 3eteta: 988 g pelin proaspat tocat, 957 ml apa clocotita, 9<5 lingurita de sampon delicat (pentru uz cotidian). 'reparare si folosire: +urnati apa clocotita peste plante, acoperiti vasul cu un capac si lasati-l sa se raceasca. ,trecurati lichidul, apoi puneti-l intr-un pulverizator cu pompa. )daugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. ,praC multi-functional, cu uleiuri esentiale 0leiurile aromate (esentiale) de cimbru, salvie si lavanda sunt de mare ajutor pentru inlaturarea unei mari varietati de daunatori ai plantelor. 3eteta: / picat uri de ulei de cimbru, / picaturi de ulei de salvie, 7 picaturi de ulei de lavanda, 9 lingurita de vodca sau de alcool de D8 de grade, 578 ml apa. 'reparare si folosire: amestecati uleiurile esentiale cu vodca, ca sa se disperseze uniform in apa. 'uneti lichidul intr-un pulverizator si stropiti minutios plantele. *acerat cu frunze de rosii $runzele de rosii sunt bogate in alcaloizi, niste substante foarte nocive pentru insecte. 3eteta: 988 g frunze de rosii tocate, 957 ml apa, o jumatate de lingurita de sampon delicat. 'reparare si folosire: inmuiati frunzele de rosii in apa, vreme de o noapte, apoi strecurati lichidul printr-un tifon. 'uneti-l intr-un pulverizator, adaugati samponul, scuturati bine, apoi stropiti plantele. 'iperul contra furnicilor 0n amestec de piper negru, usturoi si marar alunga furnicile de pe plante. 3eteta: 78 g piper macinat, 78 g usturoi ras, B8 g marar uscat macinat. 'reparare si folosire: amestecati bine toate ingredientele, apoi imprastiati compozitia in jurul tulpinei plantelor afectate.