DIMENSIUNI MINIME LEGALE...........................................................................................................

3
CALENDARUL PESCARULUI................................................................................................................4
MARIMI ANGLO-SAXONE IN PESCUITUL SPORTIV.....................................................................9
SPECII DE PESTI.....................................................................................................................................12
CRAPUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE.....................................................................................12
CARASUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE...................................................................................13
SOMNUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE....................................................................................14
ROSIOARA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT..........................................15
CLEANUL - O PROVOCARE.......................................................................................................................17
OBLETELE - DESCRIERE, PESCUIT, GASTRONOMIE...................................................................................19
PORCUSORUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT.....................................20
TIPARUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE.....................................................................................21
GHIDRINUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE................................................................................22
BOARTA - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE.....................................................................................23
PLATICA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA...............................................................................23
STIUCA - DESCRIERE, MOD DE VIATA......................................................................................................24
BIBANUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA..............................................................................25
BIBANUL SOARE - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE........................................................................26
INITIERE IN PESCUIT...........................................................................................................................27
INITIERE IN PESCUIT I!....................................................................................................................27
INITIERE IN PESCUIT II!...................................................................................................................33
INITIERE IN PESCUIT III!.................................................................................................................35
NODURI.....................................................................................................................................................38
NODURI PENTRU MULINETA...................................................................................................................3"
NODURI PENTRU CARLIGE CU PALETA.....................................................................................................3"
NODURI PENTRU CARLIGE CU INEL.........................................................................................................40
NOD PENTRU #OBLERE, BLIN$ERE, T#ISTERE.......................................................................................42
NODURI PENTRU STRUNE........................................................................................................................44
NODURI PENTRU %IRE..............................................................................................................................46
NODURI TERMINALE................................................................................................................................51
NODURI DE ATAS....................................................................................................................................52
SCULELE..................................................................................................................................................60
CUM NE ALEGEM LANSETA......................................................................................................................60
DESPRE MULINETE..................................................................................................................................63
DIN SECRETELE PLUTELOR DE PESCUIT...................................................................................................63
MOMELI ARTI%ICIALE - VOBLERUL - ELEMENTE CONSTRUCTIVE............................................................65
MOMELI ARTI%ICIALE - VOBLERUL - TIPURI DE BAVETA.........................................................................67
%IR TE&TIL SAU N'LON (........................................................................................................................69
MOMELI....................................................................................................................................................70
MOMELI ANIMALE...................................................................................................................................70
MOMELI ANIMALE - PESCUIT LA MARE..................................................................................................72
MOMELI ARTI%ICIALE..............................................................................................................................73
MOMELI VEGETALE.................................................................................................................................74
MOMELI PREPARATE.........................................................................................................................75
MAMALIGA PENTRU PATRATICA..............................................................................................................76
BOILES..................................................................................................................................................7"
Lumea boiliesului partea I a............................................................................................................78
Lumea boiliesului, partea a II-a........................................................................................................82
Lumea boiliesului, partea a III-a,......................................................................................................86
Trucuri pentru mix.............................................................................................................................90
Retete Boiles......................................................................................................................................92
0 !a"s !it# $ips.............................................................................................................................9%
NADE %OLOSITE IN APE CURGATOARE.....................................................................................................97
NADE %OLOSITE IN APE STATATOARE.......................................................................................................97
CRAPUL....................................................................................................................................................99
CRAPUL ) NOTIUNI DE BIOLOGIE..................................................................................................99
CTENO...................................................................................................................................................103
COMPORTAMENTUL CRAPILOR, MODUL DE VIATA SI DE HRANIRE.........................................................104
1
PRINCIPALELE SPECII DE CRAP INTALNITE IN TARA NOASTRA. PARTICULARITATI.................................106
NADIREA............................................................................................................................................10"
RETETE DE NADE.............................................................................................................................109
MOMELI CRAP...................................................................................................................................114
&'&(LI )*I&)L(........................................................................................................................%
&'&(LI +(,(T)L(......................................................................................................................%
VALORILE NUTRITIVE ALE NADELOR.........................................................................................115
CATALOG DE INGREDIENTE...........................................................................................................121
PESCUITUL CRAPULUI LA RAU...............................................................................................................12"
ABC-UL PESCUITULUI LA CRAP............................................................................................................135
TOTUL DESPRE CRAP.............................................................................................................................140
in-luenta .remii................................................................................................................................%0
Locali/area crapului - sc#eme........................................................................................................%2
SOMNUL..................................................................................................................................................144
SOMNUL, MARELE GURMAND................................................................................................................144
PESCUITUL SOMNULUI...........................................................................................................................153
PESCUITUL SOMNULUI LA CLONC..........................................................................................................154
TEHNICI..................................................................................................................................................156
PLUMBING ) *IC ENGLE*II+...................................................................................................................156
LA PESCUIT PE TIMP DE VINT................................................................................................................15"
RIG,URI.................................................................................................................................................159
0air-ri1............................................................................................................................................29
T0( 3LI$I*, 4$4 RI,....................................................................................................................6
T0( 3TI55 RI,..............................................................................................................................6%
T0( !IT06 7''L RI,..................................................................................................................66
't#er Ri1s........................................................................................................................................70
PESCUITUL RAPITORILOR...............................................................................................................194
PESCUITUL LA RAPITOR CU PESTISORI VII.............................................................................................194
PESCUIT CU -IG-URI...............................................................................................................................197
MONTURI PENTRU PLASTICE MOI..........................................................................................................199
CLASI%ICAREA SI DESCRIEREA MONTURILOR PENTRU PESCUITUL CU PLASTICE MOI............................204
PESCUIT SPECIALIAT......................................................................................................................207
PESCUITUL LA GUVI*I...........................................................................................................................207
TIPS ! TRIC"S......................................................................................................................................211
DELTA DUNARII....................................................................................................................................213
MIC DICTIONAR...................................................................................................................................216
EEEE
2
DIMENSIUNI MINIME LEGALE
Denumirea speciei Dimensiunea minima legala (cm)
1. AVAT (Aspius aspius) 30 cm
. !A!US"A (#u$ilus ru$ilus) 1% cm
3. !I!AN (&erca 'lu(ia$ilis) 1 cm
). "#A& ("*prinus carpi+) 3% cm
%. "A#AS ("arassius aura$us) 1% cm
,. "A#A"UDA ("arassius carassius) 1- cm
-. ".SA" (A/ramis sp.) % cm
0. "LEAN (Leuciscus cep1alus) % cm
2. "EGA (Acipenser ru$1enus) )% cm
10.3USA# (Aspr+ s$re/er) 1 cm
11.LIN (Tinca $inca) % cm
1.LI&AN (T1*mallus $1*mallus) % cm
13.L.ST#ITA (4uc1+ 1uc1+) ,% cm
1).M.#UNAS (Vim/a (im/a) % cm
1%.M#EANA (!ar/us /ar/us) - cm
1,.M.#UN (4us+ 1us+) 1-0 cm
1-.NISET#U (Acipenser gul5ens$ae5$i) 1)0 cm
10..!LETE (Al/urnus al/urnus) 1 cm
12.&LATI"A (A/ramis /rama) % cm
0.&AST#AV (Salm+ sp.) 0 cm
1.&AST#UGA (Acipenser s$ella$us) 100 cm
.#.SI.A#A (Scar5inius er*$1r+p1$1almus) 1% cm
3.S".!A# ("1+n5r+s$+ma) 0 cm
).S.MN (Silurus glanis) %0 cm
%.SALAU (S$i6+s$e5i+n sp.) )0 cm
,.STIU"A (Es+7 lucius) )0 cm
3
"ALENDA#UL &ES"A#ULUI
Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce
pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul
va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a
pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 1 C , pastravul fantanel 1!-1" C, pastravul
curcubeu 1#-1 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 1$ C etc.%. &n anii cu clima
normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar.
IANUA#IE
'cum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum.
&ndiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. # C
(pentru un lac cu cel putin " m adancime sau chiar mai putin% datorita anomaliei pe care o prezinta
densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea ma(ima corespunde lui ) * # C, deci +apa grea+
este la fund%. )otusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in
apa libera.
,abusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi
si mai ales libelule (viermi rosii de namol%-
,ibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort +.ucat+, ori dandineta,
langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe- sunt indicate naluci
mici, oscilante, care permit o recuperare lenta-
Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame-
Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. &n lacuri putin
tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca-
/reana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund-
0bletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund%, in locurile
e(puse la soare si adapostite-
1orcusorii (pentru momeli vii% pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere-
2cobarul - cade rar (cu e(ceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit e(celente%, la
cocolos de paine, viermusi, rame-
2alaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata-
2tiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. &n apa libera la lanseta cu
naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.
3a mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.
3E!#UA#IE
&n aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu e(punere sudica, adapostite
de vanturile din nord si est. 3a pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante,
recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
1entru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie-
,ibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri,
radacini, stuf. 3a lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat-
Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi-
Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat,
intestine de pasari-
Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in
lacurile linistite, cu rama rosie, la fund-
2tiuca- cu e(ceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni4 la
copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet-
/reana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei-
1entu scobar si salau - idem ianuarie-
3a mare se pot pescui guvizi.
MA#TIE
Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului,
limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. 2e obtin
rezultate bune la pescuitul lansat.
4
3a avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet% si naluca mica, rotativa alba, intre ape-
,abusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine%-
,ibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. 3a lanseta cu naluci mici, de preferat rotative-
Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in
aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule% pe fund, la apa putin adanca-
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul
normal. 5neori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita-
/reana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita-
6osioara- catre fund, cu libelule si viermusi-
2cobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine-
2omnul de talie mica la rama-
2alaul -cu peste viu, destul de frecvent-
2tiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet-
7aduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori-
3a mare - guvizii.
A&#ILIE
&n aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei,
aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. 3a .umatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.
1entru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta-
,abusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste
(mamaliga, paine%-
1escuit e(celent la biban si stiuca, cu peste viu. 3a lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor
de stuf si in coada lacurilor si iazurilor-
Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei.
Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...%. Crapul mai cade si la mamaliga-
&n apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe
carlig triplu-
/reana prefera inca branza topita-
6osioara se prinde bine cu libelule, viermusi-
De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate-
2omnul mic musca la rama in apele curgatoare-
3a salau se obtin unele rezultate la peste viu-
7aduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga- e(emplarele mari -cu
naluci.
3a mare - guvizi.
MAI
&n aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
3a mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.
IUNIE
&n a doua .umatate a lunii prohibitia se ridica. 'ceasta luna este una dintre cele mai bune perioade
de pescuit. 6ezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. )otusi, instabilitatea barometrica din aceasta
perioada provoaca si numeroase insuccese. &n aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti,
fiind greu de utilizat lansetele.
'vatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene%- se poate incerca si cu
musca artificiala la marginea suvoaielor-
,abusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine,
mamaliga%-
,ibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in prea.ma vegetatiei, precum si
la naluci, catre suprafata. 3a lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei-
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau
rezultate mai bune. ,ulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in
plina dezvoltare-
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte,
acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri,
lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese-
5
/reana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant,
lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala
indicata pina in septembrie%-
0bletul - la viermusi, paine, musca de casa-
1latica - cu boabe de grau, paine, paste-
6osioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu
musca naturala-
2cobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine
si mamaliga-
2omnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure- prefera orele
matinale si seara-
2alaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca-
7aduvita -se prinde mai ales catre mi.locul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi,
cosasi si carabusi.
3a mare se prinde foarte frecvent4 calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie- cam/ula si
gu(i6i. !ar/uni, la mal, intre ape - cu rama de mare- c1e'al la mal, pe fund cu rame de mare- lu'ar, la
adancime, intre ape, cu taparina si naluci- 1anus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi- s$ra(i6i,
la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina .upuita si garizi- 6argan, la adanc, intre ape, cu pluta,
momind cu hamsie si aterina.
IULIE
&n general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. 3a
pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai
eficace.
'vatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente- cu musca, pe sub arbori, de
pe mal-
,abusca- mai ales la samanta de canepa si paste- se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori
si libelule-
,ibanul- la rame, coropisnite, peste viu- la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative-
Carasul- la rame rosie, mamaliga-
Cega- in Dunare si in raurile mari din 'rdeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii,
racusori, rame albe sau negre-
Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni-
/orunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat-
/reana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in
septembrie%, larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant-
Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga-
0bletul - la viermusi, paine, musca de casa-
1latica - cu boabe de grau, paine, paste-
6osioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu
musca naturala-
3inul- la coada de rac, rame groase de pamant-
3ipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei-
2cobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine
si mamaliga-
2omnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri-
2alaul- la peste viu si la bucata de peste-
2tiuca - la peste viu- mai rar la pescuitul cu naluci-
/ihaltul- rar, in bulboane, la fund-
7aduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
3a mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.
AUGUST
2i in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare-
cand lipsa de o(igen este mai accentuata capturile sunt rare.
'vatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci
mici, rotative- un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala-
,abusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine-
,ibanul si stiuca - idem luna iulie-
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi-
6
Cega - idem iulie-
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. &n zilele foarte calduroase se ascund in spatele
diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un
buchet mare de viermusi-
Crapul - idem iulie-
3inul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici
rame, viermusi si rame la un loc-
/ihaltul - idem iulie-
/reana - la cuburi de branza si la greier-
0bletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata-
6osioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
3a mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. &n rest ca in luna iulie.
SE&TEM!#IE
5na dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. 1estii care in lunile iulie si august se
refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. 1escuitul da roade mai bune
pe o perioada mai mare din zi. 3a pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii
de dimineata iar in a doua .umatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale.
Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. 3una e(celenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
'vatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste-
,abusca incepe sa prefere libelula si viermusii-
,ibanul continua sa cada la rama- e(emplare frumoase cad la naluci mici si rotative-
Carasul-la rama, viermusi, mamaliga-
Cega - idem iulie-
Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu
prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri- se folosesc insecte, fructe-
Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud% si mamaliga, perioada favorabila
dupa amiaza-
3inul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar
mai tarziu la buchet de viermusi-
3ipanul - cu muste scufundate-
/ihalt - ca in lunile precedente-
/reana - branza topita, greieri- se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori-
/orunasul -prefera ramele-
0bletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste-
6osioara- la rame, viermusi, grau, paine-
2cobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite-
2omnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori-
2alaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu
tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame-
2tiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii-
7aduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative-
3a mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii- incepe
sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca
momeala hamsia.
."T.M!#IE
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. 1estii
raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. )otusi, in comparatie cu luna septembrie,
pescuitul la stationar scade in intensitate. 'cum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile
animale sunt preferate celor vegetale. 1escuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si
biban.
'vatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative-
,abusca si obletul la viermusi si libelule-
,ibanul la rame si naluci-
Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga-
Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita-
Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale- in balti si iazuri mai mananca si momeli
vegetale-
/reana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si
larve de rusalii. &n apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate-
7
0bletul se prinde bine cu viemusi si libelule-
6osioara prefera viermusi, libelule-
2cobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale-
2omnul mananca din ce in ce mai putin- tipari, broscute, rame-
2alaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent-
2tiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci-
7aduvita - idem septembrie-
3' /'6E - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.
N.IEM!#IE
&n aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. )otusi, in acesta perioada sunt
posibile surprize la rapitori. 3a pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi,
rame. 3a pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
,abusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi-
,ibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete-
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba-
2cobarul - ca in octombrie-
2tiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci
recuperate lent.
3a mare se pescuiesc4 chefal mic, guvizi.
DE"EM!#IE
1estii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant # C.
,abusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi-
,ibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta.
/ananca si
rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie-
Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi-
Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii,
pesti vii, paine-
/reana- cade rar la rama, meduza de roca-
2cobarul- ca in noiembrie-
2tiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci
recuperate lent.
3a mare - guvizi.
".N"LU8II9
1entru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de
hrana naturala specifica anotimpului respectiv- astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea
animala.
P./01232 4.2 520 6271/28092 3. :.;4<0= .;=. 4.2 4< =.5:2/2=</2 2:.0 4.2 520 2:/1:02=2 3.
=.5:./2=</2 1:=052 3. >/2?0/. 2 ;:.40.0 /.;:.4=07. 3. :.;=..
Marimi angl+:sa7+ne in pescui$ul sp+r$i(
Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim de.a valorile 5.E. si 8')0 (n-am zis 8'2'-
carboane, 9evlare, ceramice%, cred ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile anglo-sa(one intalnite in
pescuitul sportiv.
1ractic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin (cele pentru
mulineta cu tambur fi(% sau cast (pentru mulineta multiplicatoare, se tin cu:inelele.. in sus%, englezesti si
europene de crap si la ma.oritatea celor de musca si Sheffield, tot datorita originii englezesti a
stilurilor.+Chinezeste+ scrie uneori si pe rolele de fir americane.
;ara a fi e(hausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr-o apro(imatie de bun-
simt care sa scoata din ceata pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie.
'nglo-americanii masoara lungimea vergilor in <<pici+are== (foot-feet prescurtare ft.,
simbol<<>== si in $+li, sau inc1-i, prescurtare in.,simbol<<+==. 1iciorul are 1" toli si cam o treime de
metru, de fapt ?!,#@ cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare tolul. 1entru un calcul
mai precis , 1tol* 1in* "$,# mm * ",$#cm.
"
1entru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica anglo-
americana, virgula e punct si vice-versa.
1entru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea de e(emplu 6,$ picioare ci
6picioare si 6toli, scrise fiecare cu simbolul sau, adica 4 6>6+, pe romaneste, (6(?!,#@ A 6 ( ",$#% cm *
(1@",@@A1$,"#% cm * 1@,1"cm * 1,@m.
&ata cateva echivalente mai des intalnite4
3ungime 2istem
'nglo-sa(on
3ungime 'pro(imativa
2istem metric
$>6+ 1,6@m
6> 1,@?m
6>6+ 1,@m
7> ",1?m
> ",7#m
&n toli, (de fapt in fractiuni de tol% se masoara si grosimea firelor. 'ici informatia e mai ascunsa, caci
unitatea de masura e data implicit, nu e(plicit. Ei scriu pur si simplu, +dia !.!1!+ adica +diametru !,!1!
inch+, adica !,!"$# cm, adica !,"$ mm, cum am spune noi, tot implicit, +da-mi terog un !,"$B+.
,eleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu mai dau
grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia (6lb, @lb, etc.%. 7om reveni.
3ungimi masurate in +picioare+ mai puteti intalni pe afisa.ele sonarelor, unde se indica adancimea.
Crosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri.
)ot o masura de lungime e si *ar5-ul, simbol <<Dd==, plural <<Dds==. 3a origine, +etalonul+ fusese
distanta masurata intre mana intinsa a suveranului Ceorge al nu mai stiu catelea si:varful nasului sau.
Ca marime e mai +normala+, are !,?m.
&n Earzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate, care se
vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metri cat si in Earzi.
Masa se masoara in uncii, simbol <<oz==, 1!oz*"@,?$g. 8umele vine de la latinescul uncia (a
douasprezecea parte%, datorita faptului ca reprezinta a :n-ati ghicit, saisprezecea parte dintr-o livra. 2a
mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile lansetelor. 0 varga arunca
mase de, sa zicem, 1F"-1oz.,adica 1#-"@g, nu va speriati, e un fel de 1$-?!g. &ata cateva puteri de
aruncare uzuale4

2istem 'nglo-sa(on
(uncii)
2istem &nternational
(grame):apro(
1F16-$F16 "-
1F@-?F@ ?-1!
1F#-$F@ 7-1@
?F@-1 1!-"@
1F"-1 1F" 1#-#"
5nitatea de masura superioara unciei este li(ra (1lb*16 oz.%. 2i aici situatia e englezita rau de tot4
se cheama +pound+ sau livra, se simbolizeaza <<lb==, la plural <<lbs== si e echivalenta cu #$?, $g. Cu
livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. 'ici este vorba de altceva, si anume de masa ce inconvoaie
la unghi drept varga fi(ata de maner, asemuita in rezistenta materialelor (brrr:% cu o bara incastrata la
un capat. 0 varga inscriptionata " 1F"lb se incovoaie (indoaie% la ! cand i se atarna de varf o masa de
9
de ",$ livre, adica apro(imativ 1,1?#9g. Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir
sau tresa , unde este data rezistenta la (atentieB% rupere. 5n fir de 1!lb se va rupe la o tractiune de 1!lb
forta, adica apro(imativ #,$? 9gforta. 6evenim la povestea cu grosimea si rezistenta firelor. 1entru ca
tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este specificata pe varga4 @-17 lb line
inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru un fir de ?,6-7,79gforta. /ai putin, varga e prea
dura si la cea mai mica neindemanare se rupe firul si se pierde naluca sau pestele- mai mult, firul e prea
rezitent, vine randul vargii si se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui.
'ceasta modalitate a.unge intr-o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta- in sistem
anglo-sa(on, lungime fir (Dds% , ..rezistenta la rupere(lbs.%- deci4 fie grosimea e implicita (media calitativa
a momentului%, fie: consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina etichetata de
asemenea in lbs. 8oroc ca inscriptionarea e :subtitrata si in sistem metric, normal,
lungime(m%Fgrosime(mm% fir. 7a mai intalniti undeva cu livrele4 la capturile- record popularizate in media
de limba engleza4 2erghei ,ub9a, nu saritorul cu pra.ina, ci crapul mascota de la 2arulesti, are nu ?@ de
9ile, ci:@#lbs. 1arca e mai mare, nuG 0 alta marime, rar specificata in cataloagele europene, dar des in
cele americane, este m+5ulul 5e elas$ici$a$e. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit
material. 7-ati prins, ne intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul
necesita o forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va
necesita mai putin material. 7a fi mai subtire si mai usoara. 6eversul medaliei4mai fragila la soc si:
(mult% mai scumpa. &n sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in da8Fmm", decaneHtoni(cam
un 9ilogram forta % pe milimetru patrat si are valori de ordinul zecilor de mii. &n sistemul anglosa(on, se
masoara in psi; ca presiunea in pneuri, poundsFsIuare inch, livre pe inch patrat, avand, pentru
+carboane+ valori uzuale de ordinul zecilor de milioane. Deci o varga de +?7 milions modulus+ indica
fabricarea sa dintr-un material cu modul de elasticitate de ?7 milioane psi.,un carbon bun, echivalent cu
un &/6. De obicei efortul de a +traduce+ pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti
anglo-sa(one este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora. &ar despre calitate,
amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui persona. de film, interpretat de 'l 1acino4 +this 9ind of
shhh:t sales bE itself+- +genul asta de:biiip:(sa zicem, marfa% se vinde singura+.
Greu$a$e Lungime
1 ounce (1 oz% * "@,?$ g
16 ounces (16 oz% * 1 pound (1
lb%
1 pound (1 lb% * #$# g
ouncesFpounds grameF9ilograme
J oz * 7 g
K oz * 1# g
L oz * "1 g
1 +6 < 0 g
" oz * $6 g
? oz * @$ g
# oz * 11? g
$ oz * 1#1 g
6 oz * 17! g
7 oz * 1@ g
@ oz * ""6 g
oz * "$$ g
1! oz * "@? g
1" oz * ?#! g
1# oz * ?6 g
1, +6 < 1l/ < )%) g
" lb * !7 g
? lb * 1,?6 9g
1 inch (1+% * ",$#
centimetrii
1 foot (1>% * 1" inches *
?!,#@ cm
1 Eard * ? feet * 1,##
centimetrii
1 mile * 176! Eards *
1,6!9m Inc1es : "en$ime$rii
1+ * ",$# cm
"+ * $,!@ cm
?+ * 7,6" cm
#+ * 1!,16 cm
$+ * 1",7! cm
6+ * 1$,"# cm
7+ * 17,7@ cm
@+ * "!,?" cm
+ * "",@6 cm
1!+ * "$,#! cm
11+ * "7,# cm
1"+ * 1 foot * ?!,#@ cm
3ee$ : Me$rii
@> * ",## m
> * ",7# m
10
# lb * 1,@1 9g
$ lb * ","7 9g
6 lb * ",7" 9g
7 lb * ?,1@ 9g
@ lb * ?,6? 9g
lb * #,!@ 9g
1! lb * #,$# 9g
1" lb * $,#$ 9g
1$ lb * 6,@1 9g
"! lb * ,!7 9g
"$ lb * 11,?$ 9g
?! lb * 1?,61 9g
#! lb * 1@,1# 9g
$! lb * "",6@ 9g
6! lb * "7,"# 9g
7! lb * ?1,7@ 9g
@! lb * ?6,?" 9g
1!> * ?,!$ m
11> * ?,?$ m
1"> * ?,66 m
1?> * ?,6 m
1#> * #,"7 m
Tempera$ura
;ahrenheit Celsius
$M; * ?$MC
@6M; * ?!MC
77M; * "$MC
6@M; * "!MC
$M; * 1$MC
$!M; * 1!MC
#1M; * $MC
?"M; * !MC
?!M; * -1MC
"@M; * -"MC
"7M; * -?MC
"$M; * -#MC
S&E"II DE &ESTI
11
Crapul - descriere, raspandire, inmultire
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt $!-1!! cm (1!-"! 9g%, a.ungand pana la 1#! cm si #$ 9g in
mod e(ceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de 1$-"! ani.
Corpul este alungit, comprimat lateral. Cura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul
apei. ,uzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se e(tinde ca un tub. )ot
pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il a.uta la pipait. 2ozii sunt mari. E(ista si varietati de crap
cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda% sau fara solzi (crap golas%.
&n functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi,
curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
.rigine
Crapul este originar din 'sia /ica. ' fost introdus in Europa probabil de catre 6omani.
#aspan5ire
)raieste in toate raurile si lacurile din Europa si 'sia. &n ultimul secol a fost aclimatizat si in 'merica
de 8ord si de 2ud si 'ustralia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al
acestuia asupra speciilor locale. 8u se intalneste in 'frica, 2iberia. 3a noi in tara traieste in toate lacurile
si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. 'preciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip
sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale.
Inmul$ire
're loc la mi.locul primaverii, cand apa atinge @-1! grade Celsius, dupa ce iese din hibernare.
(aprilie - mai%. 3ocul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea apelor in primavara, cu
ape mici si mai calde, cu vegetatie. 0 femela depune circa 1!! !!! icre pentru 1 NgFcorp. 'levinii
eclozeaza dupa ? - # zile. 1rimele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca
la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. 3a venirea toamnei, puii au de.a 1!! de grame.
Gas$r+n+mie
Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme4 fiarta, pra.ita, fripta,
afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri de neuitat.
12
Carasul - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea OtiinPificQ 4 Carassius auratus gibellio
Denumiri populare 4 caras argintiu, caras floran, crap-caras.
;amilia 4 CEprinidae
0rdinul 4 CEpriniformes
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 1! -1$ cm cu @! -1$! g, a.ungand pana la 1,$ - " 9g in
mod e(ceptional. &n crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai mare, de $!! - @!!
g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in rauri la cenusiu-
verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu
sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. 5nii hibrizi de crap cu caras au un inceput de
mustati. 1eritoneul este negru, ca la scobar.
0rigine
Carasul este originar din 'sia de nord. De aici a a.uns in China, unde a fost selectionat indeosebi
pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii%. ' fost introdus
in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, 6inului.
6aspandire
)raieste in toata Europa si 'sia de nord. 3a noi in tara se intalneste in aproape toate baltile, lacurile
si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. 6aspandirea lui e(traordinara se datoreaza
rezistentei deosebite la poluare si lipsa o(igenului, cat si prolificitatii sale. 7ara, cand alti pesti nu mai
musca, carasul este cel care poate salva o partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos
din apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. 8u o data carasii
adusi acasa la sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.
&nmultire
2e realizeaza primavara, cand apa atinge @-1! grade, cam in aceeasi perioada cu crapul.
Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in "-? serii. 3a aceasta specie toate e(emplarele peste
"-? ani sunt femele, e(emplarele mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in
femele (ginogeneza%.
1escuit
1escuitul carasului se poate face prin mai multe metode4 cu undita, cu lanseta cu plumb pe fundul
apei, bolognesa. 1escuitul cu undita
2e foloseste o undita de #-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri mai mari.
13
Diametrul firului va fi de !.1"-!.1@ mm. 1luta va a avea o portanta de !.$-" grame in functie de momelile
folosite. Carligele vor fi numarul 1"-1! /omelile folosite la pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de
gunoi,
Somnul - descriere, raspandire, inmultire
;amilia 4 2iluridae
Denumirea OtiinPificQ 4 2ilurus Clanis
Denumiri populare 4 codQu, moacQ, somotei (somnul mic, pRnQ la " 9g%, irma
Denumiri in limbi strQine4
Ceha4 2umec 0becnE
Daneza4 /alle
;inlandeza4 /onni
;ranceza4 Crand silure
Cermana4 Sels
Creaca4 Coulianos
&taliana4 2iluro
8orvegiana4 /alle
0landeza4 /eerval
1oloneza4 2um 1ospolitE
1ortugheza4 2iluro Europeo
6usa4 0bE9novennEi 2om
2paniola4 2iluro
2uedeza4 /al
5ngara4 Tarcsa
#aspan5ire
&n toate apele Europei, in rauri, lacuri Oi balti de ses Oi de deal. 3a noi raspandit in raurile si lacurile
de Oes, Dunare Oi Delta Dunarii.
Dimensiuni
Cel mai mare peOte de apa dulce care traieOte la noi. &n mod curent are 1 metru Oi $-6 9g, dar poate
a.unge la $!-1!! 9g.
Descriere
Este unul dintre peOtii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in .os, fiind
garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi. 1e falca
superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in .os. )runchiul este
destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu-se pe toata lungimea ei.
Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se modifica si in functie de culoarea
dominanta a mediului in care traieste. 8u are solzi ci un mucus protector, e(trem de alunecos.
1eOte in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloOeste de cele 6 mustati%, auzul
(percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig% Oi mirosul (sesizeaza resturile de carne de la abator
folosite ca momeala%. 7Qzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu luminQ puPinQ, ochii s-au
atrofiat, fiind foarte mici.
M+5 5e (ia=>
14
1e timpul zilei stQ ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-se cu
mediul. 8oaptea pleacQ la vanQtoare, de multe ori auzindu-se loviturile de coadQ cu care iOi imobilizeazQ
prada in noptile de vara. 2omoteii mici umbla in carduri. 2omnul mare in schimb este singuratic. Este un
peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut.
1eOte rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte,
rame, viermi, broscute, peOtisori. 2e hraneOte si cu animale moarte, pe care le gaseste cu a.utorul
mirosului, fiind un sanitar al apelor.
&arna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate dimensiunile, de
la somotei de 1 9g pana la somni de #! 9g.
Gas$r+n+mie
Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste $-6 9g. &n schimb nu are oase. 2e consuma
pra.ita (pana de somn pra.ita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie este o delicatesa%,
fripta. Din capul de somn iese un bors e(ceptional. &crele nu se consuma, fiind to(ice.
Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Denumirea OtiinPificQ 4 2cardinius erEthrophtalmus
Denumiri populare 4 roOioarQ, babuOcQ roOie
;amilia 4 cEprinidae
#>span5ire
6oOioara este rQspRnditQ Un apele Europei, din 2uedia pana Un /editerana Oi 'sia /ica. Vn 6omRnia
se gQseOte Un aproape toate apele stQtQtoare de deal Oi Oes, precum Oi Un rRurile din aceeaOi zonQ.
Dimensiuni
3ungimea medie a acestui peOte este de "!-?! cm, dar sunt Oi e(cepPii de ?$ cm, iar greutatea de
"!!-?!! g, cu ma(imul pRnQ la 1- " 9g.
Descriere
're corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari Oi bine fi(aPi Un piele. ,otul este scurt, gura micQ,
terminatQ oblic, UndreptatQ Un sus (adaptare la pescuitul Un straturile superioare ale apei% Oi lipsitQ de
mustQPi. VnotQtoarea dorsalQ este situatQ mult Unapoi dupQ UnotQtoarele ventrale. Culoarea pe spate este
albastru Unchis cu nuanPe de verde sau cafeniu, iar laturile corpului Oi burta sunt argintii. VnotQtoarele,
caracteristice acestui peOte, sunt de un roOu aprins, cu e(cepPia dorsalei. 0chii sunt aurii Oi nu roOu-
gQlbui ca babuOca, cu care este deseori confundatQ.
M+5 5e (ia=>
Este un peste sedentar, simPindu-se Un largul lui Un bQlPile cu vegetaPie abundentQ. Vn rRuri Ul gQsim
mai ales Un sectoarele cu un curs mai lent. )rQieOte Un cRrduri formate din e(emplare de dimensiuni
apropiate. 6oOioarele +serioase+ (mai mari de !,$ 9g% umblQ singure.
7ara Oi toamna, pRnQ la cQderea vegetaPiei, o gQsim Un mi.locul vegetaPiei, Un culoarele dintre nuferi.
De aici pRndeOte cQderea insectelor Un apQ, PRnPari, muOte, mici gaze. 'lQturi de acestea mQnRncQ larve
15
de insecte, viermi, melci, precum Oi plante acvatice.
?nmul$ire
're loc in perioada aprilie - iunie, la o temperaturQ a apei Un .ur de 1@ grade Celsius. Vn perioada de
Umperechere, masculii au culorile mai accentuate.
Gas$r+n+mie
Carnea acestui peOte este de o calitate inferioarQ, avRnd multe oase. Daca vrePi ca acest peOte sQ
fie delicios nu vQ rQmRne ca opPiune decRt saramura, unde o parte din aceste oase se ard. 'dQugaPi Oi
cRteva roOii, ceapQ, ardei Un zeama saramurii... precum Oi un pahar de vin roOu, Oi totul va ieOi ca la carte.
M+meli
/omelile folosite cu succes la pescuitul roOioarei sunt viermuOii albi de carne, rRmele mici, larvele
de +libelule+, bucQPelele de pRine, aluaturi diverse. Vn timpul verii o momeala +prinzQtoare+ o constituie
cosaOii. 6oOioara, fiind un peste care vRneazQ la suprafaPa apei, poate fi pescuit Oi cu muOte artificiale,
mai ales e(emplarele mari.
Na5irea
2e foloseOte Undeosebi nQdirea de apel, cRteva firimituri la @-1! lansQri. 2e nQdeOte cu aceeaOi
momeala ca cea pe care o avem Un cRrlig.
Varga
7a fi telescopicQ, cu o lungime de #-7 metri, cRt mai uOoarQ. 6oOioara se poate pescui Oi cu undiPa
rubesianQ, de -1" metri, atunci cRnd conformaPia lacului o impune (mal puPin adRnc, plin de vegetaPie, cu
distanPQ mare pRnQ la primele ochiuri de apQ%. 3anseta se foloseOte mai puPin la pescuitul roOioarei.
3irul
Cel mai folosit este monofilamentul de !,1"-!,1$ Un general, un pic mai gros acolo unde ne
aOteptQm la e(emplare mai mari sau agQPQrile Un vegetaPie sunt frecvente. 1entru pescuitul +la pipQit+
nailonul va fi mai subPire, !,1!-!,1".
&lu$a
7a avea o portanPQ de !,1!-1 gram, Un funcPie de valuri. ;ormele cele mai utilizate sunt cele tip
+morcov+ sau +picQturQ+, cRt mai sensibile, cu antena Oi chila de dimensiuni mai mici, de ma(im $ cm, mai
ales cRnd pescuit Un imediata apropiere a suprafePei apei.
&lum/ul
2e folosesc ?-# alice la distanPQ de "-? cm una de alta, e(act cRt sQ lesteze pluta. 'tunci cRnd
pescuim Un apropierea suprafePei apei ("!-?! cm% se pune numai o singurQ alicQ, imediat sub plutQ, care
sQ o echilibreze.
"arligul
CRrligele folosite vor avea numQrul 1"-16, cu ti.a subPire, pentru a nu deteriora momeala.
Me$+5e 5e pescui$
Vn timpul verii, dupQ prohibiPie, roOioara urcQ la suprafaPa apei pentru a culege gRze cQzute pe apQ,
printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale roOioarei sQ fie cele
la suprafaPa apei. 2e pescuieOte fie cu o plutQ micQ uOor lestatQ, cu cRrligul la o adRncime de "!-?! de
centimetri, fie fQrQ plumb Oi pluta, +la pipQit+, folosind ca momealQ o insectQ (cosaO%, sau o bucQPicQ de
pRine. ;iind un pescuit +la vedere+, prezenPa pescarului trebuie sQ fie cRt mai discretQ, evitRnd ca umbra
16
sQ cadQ pe apQ. Detalii despre pescuitul roOioarei +la pipQit+ gQsiPi Un articolul Te1nici 5e pescui$ :
r+si+ara la /uca$ica 5e paine.
)oamna, dupQ cQderea vegetaPiei, roOioara coboarQ spre fundul lacului. 7om folosi o plutQ cu o
portanPQ mai mare, cu alicele de plumb montate Un apropierea cRrligului, pentru a cobori linia rapid la
adRncimea doritQ. /omeala utilizata va fi buchetul de viermuOi albi de carne sau rame mici de gunoi.
Cleanul - o provocare
E(ista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de pescuit
clean care nu da gres niciodataG 8u credB
Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si
comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ aproape unul de
altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit. /ai mult, caracteristicile oricarui
loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si, odata cu ele, si comportamentul cleanului.
1entru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata e(perienta pe care am acumulat-o dupa lungi
e(peditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc intr-un lac.
Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care e(ista
in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult mai distractiv sa
amortesti cu privirea fi(ata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei cat palma.
Ei bine, si in randul pescarilor e(ista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare a
cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu in ultimul rand,
energia pana la epuizare.
Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de pescuit la
care parcurg 9ilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt pregatiti sa schimbe
tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.
;ara a pretinde ca sunt un e(pert (este, totusi, vorba despre un hobbE nu despre o profesie sau, mai
rau, obsesie%, am acumulat oarecare e(perienta si imi face placere sa schimb idei cu cei care au aceeasi
pasiune ca si mine.
1entru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu
sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le-am tras in urma nereusitelor si
a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul.
8u subestima adversarul. &n mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul este
perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem banui. ;aptul ca, in
ma.oritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de pesti nu este un avanta., pentru ca
din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna.
&n procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza4
sa nu rateze nici o oportunitate-
17
sa fuga la cel mai mic semn de pericol.
Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le-am enumerat. De multe ori am vazut cleni care
demareaza spre momeala in momentul in care au detectat-o dar, inainte de a o atinge, intorc la 1@!M si
dispar intr-o clipa. 1entru clean, semn de pericol poate insemna un zgomot, o umbra, miscare pe mal sau
in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc4 momeala cu aspect nenatural sau care nu se
potriveste cu momentul si locul, evolutia nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice
element al monturii. Desi pare de necrezut, de multe ori am avut impresia ca acest peste a invatat ce
efect poate avea o undita si, atunci cand o vede, fuge de ii sfaraie ... coada.
5n clean speriat sau care se zbate in carlig va fi WsimtitX de cei din .ur care vor disparea intr-o clipa,
de aceea, dupa ce am prins un clean intr-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si pe al doilea, dar in
nici un caz pe al treilea. 0ricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat primul, iar la locul respectiv nu
are rost sa ne intoarcem mai devreme de o .umatate de ora.
&nsectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in .urul apei pot fi mai
eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si inventivitatea sunt
principala arma cu care veti invinge cleanul.
0rice portiune a raului este un loc bun pentru clean. 'm prins clean in gropile cu apa adanca si
linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa centimetri adancime.
Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata.
)raseul pe care ma deplasez pe malul raului este din amonte spre aval iar locul in care lansez
momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare posibil.
Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. 6itmul de hranire si comportamentul depind de
temperatura apei. 'stfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile cu apa
adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit sa consume multa
energie si asta se intampla numai in zilele insorite.
Clenii care traiesc in lacuri sunt mult mai mari decat cei care traiesc in rauri dar si mult mai greu de
prins.
7oi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. 8u voi propune retete universal valabile,
pentru ca asa ceva nu e(ista in confruntarea cu acest peste. Doar spiritul de observatie, intuitia si
inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare data la ma(im.
2i inca ceva4 pescuitul cleanului este un sport solitar. 1artidele in grup nu vor fi decat plimbari in
natura cu prietenii.
/-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne-ar impartasi cate ceva din e(perienta lor.
;ir intinsB
Cicerone 1aunescu
1"
Obletele - descriere, pescuit, gastronomie
Denumirea stiintifica 4 Al/urnus al/urnus.
Denumiri populare 4 albete, oblete de Dunare, boblete.
Descriere
0bletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. 're o culoare
argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Cura are mandibula inferioara mai lunga decat cea
superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite sunt de 1!-1$ cm si "!-#!
grame.
1este de card, obletele este permanent in miscare. /usca nu atat de foame, cat din curiozitate
precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. 2e hraneste cu mici insecte, viermusi pe care ii
culege de la suprafata apei.
)raieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoare, in toate
raurile de ses din tara noastra. 1refera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc curenti si care aduc
astfel o cantitate mai mare de insecte. &l putem pescui de primavara devreme, din martie, cand inca nu s-
au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in noiembrie.
&escui$ul +/le$elui
1escarii +seriosi+ il negli.eaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai +valorosi+ 4 crap,
caras, somn. &nsa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de pescuit. 2i la unele
concursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea sectiunii +Cel mai mare numar de
pesti prinsi+.
1escuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor
pescari.
5ndita este mica, de ?-# metri, asa numita cataveica. 0bletele nu este un peste sperios, fiind atras
cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. 'ctiunea unditei trebuie sa fie mai degraba una
telescopica decat una de varf pentru a prote.a gura pestelui. ;iindca la acest pescuit tinem tot timpul
undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea acesteia trebuie sa fe cat mai mica. 0 varga de
carbon ar fi e(celenta, dar si una buna din fibra de sticla este o alternativa.
;irul folosit va fi cat mai subtire, de preferat !.!@ mm, cu struna de care se leaga carligul de !.!6
mm. 3ungimea firului va fi fi( cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa a.unga prin
pendulare e(act in mana.
1luta va fi una mica, cam de " cm inaltime, cu antena mica (1 cm% sau ine(istenta. 1refer sa
folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra apei doar o
parte infima, !.1 mm. &n felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici pestele nu simte vreo
rezistenta. 1e vant dimpotriva, folosesc o pluta cu antena, care sa ramana deasupra valurilor.
Deoarece lansarile la acest pescuit sunt e(trem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura alica
de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele.
19
Carligul va fi adaptat dimensiunii obletilor (am intalnit cateodata si obleti mari de 1$-16 cm%, cu ti.a
subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. 8umerele ""-"!-1@ sunt cele mai
uzuale.
/omeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este (iermusul. Este atat preferat de acesta cat si
greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. 2e mai pot folosi rame mici, libelule, cu
inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la "-? pesti prinsi.
8ada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. ;irimituri de paine, malai
usor umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor in .urul plutei.
Gas$r+n+mie
Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii curatati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s-ar putea
dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa necuratati, urmand a face
acest lucru ... ceva mai tarziu.
De obicei obletii se pra.esc. 8umai ca nu se pra.esc ca toti ceilalti pesti, ci pusi unul langa altul, trasi
prin ochi printr-o scobitoare, cate $-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte in tigaie. 2e pra.esc
dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se pra.esc, se scot de pe scobitoare.
Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin alb
alaturi. )ineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. &ntestinele vor ramane prinse de
acesta. 8u le aruncati decat pe ele, capul este una din cele mai bune parti ale obletelui.
Porcusorul - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Denumirea OtiinPificQ 4 Cobio gobio
;amilia 4 CEprinidae
Denumiri populare 4 porcuOor, porcoi
E(istQ mai multe subspecii de porcuOor, printre care Cobio 9essleri, Cobio uranoscopus, Cobio fluviatilis,
cu diferenPe vizibile doar la o analizQ OtiinPificQ.
Este unul dintre peOtii copilQriei mele, prin anii Y@! prinzRnd Oi pRnQ la 1 9g de porcuOori pe rRul
,uzQu, Un zona de cRmpie a acestuia. Vn mare parte datorita lui am prins +microbul+ pescuitului, fapt
pentru care Ui sunt e(trem de recunoscQtor.
#>sp@n5ire
2e UntRlneOte mai ales Un rRurile lente din zona de Oes, Un DunQrea Oi mai puPin Un lacuri.
Descriere
2e aseamQnQ cu mreana, Un parte Oi datoritQ celor douQ mustQPi groase Oi scurte de-o parte Oi de
alta a gurii. /reana are UnsQ patru mustQPi, aOadar este uOor de identificat dacQ aPi prins o mreanQ micQ
sau un porcuOor. Dimensiunea ma(imQ este de 1$ cm, cea normalQ de 1! cm, la care se Oi atinge
20
maturitatea se(ualQ. Durata de viaPQ este de apro(imativ ? ani.
M+5 5e (ia=>
)rQieOte Un mici cRrduri, de 1!-"! de e(emplare, Un apropierea locului Un care s-a nQscut. 2e
hrQneOte pe fundul apei, cQutRnd Un substrat asemenea crapului, gura subterminalQ Oi mustQPile fiind o
dovadQ Un acest sens.
?nmul=ire
2e reproduce Untre lunile aprilie Oi iulie. ;emela depune @!!-?!!! icre Un mici grQmQ.oare care
eclozeazQ dupQ 1!-1$ zile Un funcPie de temperaturQ. 1eOtiOorii se menPin Un imediata vecinQtate a locului
de reproducPie, hrQnindu-se Undeosebi cu zooplancton.
&escui$
8u face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, Oi nici a unui pescuit sportiv Un particular.
Vl prindem de obicei UntRmplQtor, cRnd pescuim pe fundul apei la caras, plQticQ, roOioarQ cu rRme sau
viermuOi. 'colo unde porcuOorii sunt mai numeroOi putem folosi o linie de !,1! cu o plutQ micQ, cu
portanPa de !,1! Z 1 gram. Ca momealQ rRmele mici de gunoi dau cele mai bune rezultate.
Gas$r+n+mie
DeOi mic, porcuOorul are o carne foarte gustoasQ. "!-?! de porcuOori fripPi pe o plitQ, alQturi de o
mQmQliga aburind fac deliciul oricQrei mese.
Tiparul - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea OtiinPificQ 4 Misgurnus 3+ssilis.
Denumiri populare 4 chiOcar.
;amilia 4 "+/i$i5ae.
6QspRndire
&n Untreg bazinul DunQrii, Un apele Europei de sud-est Oi centrale. 3a noi se UntRlneOte Undeosebi Un
rRurile Oi lacurile de Oes, mRloase.
Dimensiuni
&n mod normal, Piparul are o lungime de "! - "$ cm Oi o greutate de 1!!-1$! grame, a.ungRnd Un
mod e(cepPional pRnQ la o lungime de ?$ cm Oi o greutate de ?!! grame.
Descriere
Corpul este lung, cilindric. 3a bot are zece mustQPi, dispuse astfel4 patru Un vRrful buzei superioare,
douQ Un colturile gurii Oi patru pe buza inferioara, mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat.
/od de viatQ
1referQ apele stQtute, sQrace Un o(igen. Din mRlul acestora se hrQneOte cu larve de insecte, viermi,
melci.
Castronomie
21
Carnea Piparului, ca la orice peOte de baltQ, are un iz de nQmol. Cu toate acestea este destul de
apreciatQ.
Ghidrinul - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea OtiinPificQ 4 Gas$er+s$eus aculea$us.
#>sp@n5ire
2e intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia.
Descriere
're circa cinci centimetri. &i sunt caracteristici cei trei spini de pe spate, inaintea aripiarei dorsale, cu
care se apara de dusmani.
Inmul$ire
Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. 1rintr-un dans ritual, masculul
invita in cuibul pe care l-a construit femela, pentru a depune icrele. 'cestea sunt pazite si aerate ce catre
mascul, pana la iesirea puilor. )atal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru.
22
Boarta - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea OtiinPificQ 4 #1+5eus Sericeus Amarus.
Denumiri populare 4 boarcQ.
;amilia 4 "*prini5ae.
Este un peste de apa dulce raspandit in aproape toate apele Europei. 1refera lacurile, raurile de
campie cu un curent lin, canalele pline de vegetatie. Dimensiunea medie este de #-$ cm, femelele fiind
mai mari decat masculii.
Platica - descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea OtiinPificQ 4 A/ramis /rama 5anu/ii.
Denumiri populare 4 car.anca (platica mica de 1$-"$ cm si "!! grame%, car.encuta, foaia plopului.
;amilia 4 CEprinidae.
#aspan5ire
1latica este un peste de apa dulce, gasindu-se in ma.oritatea raurilor si lacurilor din tarile europene.
3a noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal.
Descriere
're in mod obisnuit ?!-#! cm, cu !,$-1 9g, a.ungand pana la $!-6! cm cu circa 6 9g. Corpul este
plat (de unde si denumirea pestelui%, turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu buze subtiri si
fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. 'ceasta se poate prelungi ca un tub, ca si la crap. 8u are
mustati. 2patele este colorat masliniu-cenusiu, burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai
batrane. &n perioada reproducerii masculii de peste # ani au niste e(crescente numite [butoni de nuntaX.
&notatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti, fiind lunga si scobita. &notatoarele sunt fumurii.
M+5 5e (ia=>
Este un peste pasnic, e(trem de sperios la zgomote puternice si miscare. &si cauta hrana compusa
din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in prea.ma malurilor maloase, pe langa perdelele
de stuf, in prea.ma pragurilor in rauri. &n primii ani de viata este un peste de card. E(emplarele mari sunt
solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul raului, mi.locul lacului%.
Gas$r+n+mie
Desi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata de
catre cunoscatori.
23
Stiuca - descriere, mod de viata
Denumirea OtiinPificQ 4 Es+7 Lucius.
Denumiri populare 4 briceag (OtiucQ de 1!-1$ cm%, mRrliPQ (OtiucQ panQ la 19g%, fRPQ, boaldQ.
;amilia 4 Esocidae.
DeOi Otiuca are un comportament teritorial (ca toPi prQdQtorii, acvatici sau tereOtri%, adeseori gQsim Un
aceeaOi zonQ mai multe Otiuci, mai ales Un zone cu vegetaPie bogatQ Oi pradQ abundentQ. 2pre deosebire
UnsQ de biban, care atacQ in grup, Otiuca atacQ numai individual.
'colo unde am prins o OtiucQ mai mare, dupQ o perioadQ vom prinde alta. \i asta deoarece Un apQ
e(istQ locuri de vRnQtoare mai bune, ocupate bineUnPeles de Otiucile mai mari. Care vor profita imediat de
un astfel de loc mai bun devenit >vacant>.
\tiuca o gQsiPi acolo unde este Oi prada ei. DeOi cel mai adesea pRndeOte aproape de suprafaPQ
(este un prQdQtor ce se bazeazQ Undeosebi pe vQz%, s-au pescuit Otiuci Oi la adRncimi mari, mai ales Un
perioada iernii, la copcQ.
1etrece o mare parte din timp Un aOteptare, camuflatQ in vegetaPie, imobilQ. ConformaPia corpului o
recomandQ ca un >sprinter>. &nsQ UOi petrece o parte din timp Oi patrulRnd prin teritoriul sQu de vRnQtoare,
mai ales Un lacurile mari.
7RneazQ bazRndu-se Undeosebi pe vQz. De aceea atacQ mai ales de .os Un sus peOtii care trec pe
deasupra ei, profilaPi foarte bine pe fundalul cerului. 7enind de .os, poate profita de efectul surprizQ,
peOtiOorul nevQzRnd venirea Otiucii.
1rimQvara, dupQ perioada depunerii icrelor, pescuitul Otiucii nu dQ rezultate prea bune. 8ici vara
aceste rezultate nu cresc prea mult. 3acurile Oi rRurile abundQ de peOtiOori, iar Otiucile ignorQ momelile
noastre. )oamna tRrziu UnsQ, dupQ ce aceOtia au dispQrut, Uncepe sezonul Otiucii, care continuQ Un iarnQ
pRnQ la depunerea icrelor.
1eOtiOorii ce se pot folosi la pescuitul Otiucii cu momealQ vie pot fi cQrQOei, roOioare Oi chiar bibani,
aceOtia fiind, contrar pQrerii generale, una dintre prQzile favorite ale Otiucii, cu sau fQrQ spinii de pe
UnotQtoarea dorsalQ tQiaPi.
Cu cRt peOtiOorul momealQ va fi mai mare, cu atRt Oansa de a prinde o OtiucQ trofeu va creOte. DeOi
Otiuca poate UnghiPi prQzi de pRnQ la o treime din lungimea sa, un caras de "!! de grame va fi ignorat de
mRrliPe, Oi va tenta Otiuci ce vor cRntQri mQcar " 9g. 1e de altQ parte, o OtiucQ mai mare va fi mai degrabQ
atrasQ de un astfel de caras, decRt de o duzinQ de oblePi, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind
mai mic decRt cel pentru prinderea cantitQPii echivalente de hranQ, dar alcQtuitQ din mai mulPi peOti mici.
24
Bibanul - descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea OtiinPificQ 4 &erca 3lu(ia$ilis.
Denumiri populare 4 ghiban, costuO, bondar, rQspQr.
;amilia 4 &erci5ae.
Descriere
Este un peste usor de recunoscut chiar de catre necunoscatori. 're $ - @ dungi verticale negricioase,
pe un fond cenusiu-verzui pe spate si gri albicios pe burta. 1rezinta doua aripioare dorsale, dintre care
prima are tepi care il apara de pestii rapitori, precum si o pata neagra spre marginea posterioara. Celelalte
aripioare au marginile rosiatice. 2olzii sunt marunti si aspri, foarte bine lipiti de corp.
3ungimea obisnuita este de "!-"$ cm, cu "!!-#!! grame, a.ungand in mod e(ceptional pana la $! cm si 1
9g.
M+5 5e (ia=>
&n primii "-? ani de viata bibanul este mai degraba pasnic, hranindu-se cu rame, viermisori si din
cand in cand cu cate un pestisor. 0data depasita aceasta faza a vietii, devine rapitor, vanand in haita,
alaturi de numerosi confrati de aceeasi talie. Devenit matur, bibanul devine singuratic, vanand singur.
5na dintre trasaturile bibanului este curiozitatea, fapt care il face sa fie un partener e(trem de
agreabil pescarului cu momeli artificiale care tocmai vrea sa incerce o noua >creatie personala>. )ot din
curiozitate putem vedea adesea in urma bibanului prins in carlig unul sau doi bibani intrigati de miscarile
acestuia, insotindu-l pana la iesirea din apa.
#aspan5ire
)raieste in toata Europa si 'sia. 3a noi se gaseste in toate raurile si lacurile din zona de deal si de
ses. 1refera insa o apa cu fund tare sau nisipos, cu o vegetatie abundenta. Este un peste care nu
intreprinde migratii,ramanand fidel zonei in care s-a nascut.
Gas$r+n+mie
Carnea sa alba, fara oase multe, este deosebit de gustoasa, mai ales gatita saramura.
25
Bibanul soare - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea OtiinPificQ 4 Lep+mis gi//+sus Linne; 1-%0
Denumiri populare 4 regina, sorete
;amilia 4 "en$rarc1i5ae
Descriere
Culoarea este verde-albastruie, cu cate o pata neagra pe solzii mai mari. ,urta este galbena-aurie.
Capatul posterior al operculului are o pata neagra marginita cu rosu. &notatoarele dorsala si caudala sunt
cenusii, iar celelalte galbui. Coloritul se accentueaza in perioada nuptiala. )alia este mica, pestele avand
in mod obisnuit @-1"cm. Corpul este puternic comprimat lateral.
.rigine
,ibanul soare este originar din 'merica de 8ord, statul Carolina. )raieste in bazinul fluviului
/ississippi si /arile 3acuri. De aici a fost adus ca peste decorativ in Europa de vest, de unde s-a
raspandit in restul continentului.
#aspan5ire
3a noi se intalneste in toate baltile de campie, din lunca Dunarii si din Delta, in cursul inferior al
Crisurilor, in lacurile Capitalei. 2e intalneste si in raurile cu un curent slab din zonele de campie.
Inmul$ire
2e realizeaza pe toata durata verii, din mai pana in august. /asculul sapa un cuib pe fundul apei, in
care femela depune icrele. 'cestea sunt pazite de catre mascul pana la eclozare.
26
INITIE#E IN &ES"UIT
INITIR IN PSC!IT "I#
Sunt pescar. De mine!

Pasul I$ alege-ti prietenii%

N-am auzit inca de cineva care sa se apuce de pescuit, asa, singurel... Inti a vazut pescari la
margine de apa; a cascat gura; daca a vazut o "captura", a cerut lamuriri... Sau, cel mai proail, un
amic pescar l-a luat o data la alta, i-a pus o undita in mna si... !"#S$! %n pestisor! $e pestisor&! %n
monstru!!! Dar, cel agatat a fost... viitorul pescar! 'anuiesc, daca citesti aceste rnduri, ca esti cam
acolo, cititorule. (rei sa te apuci S)"I#S de pescuit. Sa investesti, timp, ani, pricepere...

Nu te repezi sa cumperi prima "scula" frumoasa care iti iese in cale! *ce, gute, plute, plumi etc...
Stai un pic si cugeta+ vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la alta cu amicii si sa prind si
eu impreuna cu ei& In primul caz, treuie sa cauti pe site-ul nostru, rurica ce crezi ca ti se potriveste. In
ultima varianta - cea mai intlnita - rami aici+ iata ce ai de facut.
Decide daca acesti prieteni sunt si uni colegi, dispusi sa te invete ceva; daca maniera lor de
pescuit iti este pe plac; daca vrei ca in urmatorii ani, ,ee--end de ,ee--end, vrei sa "iesi la alta" cu ei.
.resupunnd ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc ei - ct de "uni" sunt&
Daca ai incredere, intreaa ce-ct-in ce sa investesti; un sfat este sa nu te zgrcesti, chiar de la
inceput+ cumpara scule une, de firma, chiar daca sunt mai scumpe.
/ndeste critic, nu accepta totul ca "un"+ mai intreaa si pe altii, chiar pe acest site.
!e-ai informat, ai investit, acum - spor la treaa!, aventura acum incepe.
Pasul I bis$ sti singur& Ia-o incet%

#rinde te-ai duce, pe ru, pe alta sau la mare, orice peste ai tinti, "scula universala" este %NDI!*.
Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata cteva sfaturi+
cumpara de la inceput o undita "una", de calitate, scumpa+ treuie sa fie usoara - vei sta multe
ore cu ea in mna;
lungimea de 0 sau 1 metri este optima att la inceput - este mai usor de mnuit - ct si mai trziu
2vei pescui din arca sau lnga mal, comoditatea este o calitate si o necesitate indiscutaile3
linia fina 2masura este milimetrul; la undita, linia de 4,54 mm este optima3, de calitate 2rezistenta -
in -ilograme; supletea - in dolari, la cursul zilei3; o linie una are diametrul mic, este rezistenta 2peste 5
-g3 si nu are "memorie"; cnd o cumperi, ia cam un metru de fir, fa-i un nod la mi6loc si trage de capete,
dar nu sa arati vnzatorului ca esti un 7ercule "incognito", ci doar ca sa iti dai seama ct de mult se
alungeste sau daca se rupe prea usor, la nod. Si nici sa nu te tai in fir...
chiostecul 2vom vedea ce este acesta3, tot fin 24,85-4,80 mm3
plumisorii mici, treuie sa fie moi, sa se deformeze usor, strnsi intre degete.
27
plutele fine, de 4,5 - 4,1 grame; acestea treuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa fie si
viziila pentru pescar.
momeala cea mai folosita este viermusul; se mai folosesc cocoloase de pine, cuulete minuscule
de mamaliga, larve de chironomidae, rme mici, oite de cnepa fiarta etc. In functie de pestele urmarit
- si, astfel, de momeala folosita, alegem crligul.
crligele treuie sa fie mici, fine, ine ascutite; calitatea unui crlig este viziila si la pret 2marimile
variaza in functie de model; regula este ca cifrele mari desemneaza crlige mici, iar cifrele mici - crlige
mari!3.
Inarmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaa+

1. Sa legam un c@rlig.

Inti, un sfat+ *ntreneaza-te la legarea nodurilor folosind un crlig mare 2chiar foarte mare!3 si o
ucata de guta groasa. $nd a 9nceput sa-ti iasa "si cu ochii 9nchisi", treci la acul de 8: si guta de 4,85.
'ucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec; acestea sunt fine 24,85-4,80 mm3 si au o
lungime de circa 51 cm. Daca folosim un ac cu paleta, nodul urmator este cel mai folosit.

2"
. Sa 'acem + AlinieA.

;inia este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul treuie sa fie un pic mai rezistent
2mai gros3. *tunci cnd linia este atasata de undita 2vom vedea cum3 si va avea montat chiostecul, ea
nu va treui sa fie mai lunga dect undita, ci cam egala+
atasam pluta de linie prin intermediul micului ochi al acesteia si < sau al varnisurilor.
echiliram pluta cu plumisori mici 2tip sfera despicata3 pe care ii atasam "su" pluta.
29
"mutam" pluta si plumii prin culisare ceva mai "sus" si taiem ucata de guta pe care am facut
monta6ul 2se presupune ca se poate deteriora linia la strangerea plumilor3
facem un nodulet ucla,
de care vom atasa chiostecul 2tot prin intermediul unei ucle3 cu crligul.
de la acesta din urma, masuram o lungime 2cu vreo =4-04 de cm mai mare decat undita3 de guta,
pe care o sectionam de pe rola de fir.
acestui capat 2pe care il trecem printr-un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei3 ii facem un
nou nod ucla
30
si il atasam cam la 81-54 cm de varful unditei; apoi, "matisam" linia pe varful unditei
si o fi>am cu varnisul chiar in varf,
31
in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita.
3. Sa mergem la pescui$.

$el mai ine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu s-a inventat,
un rucsac e numai un 2se poarta comod si ai minile liere. ;iere sa care undita si alte chestii, care nu
incap in rucsac! $e treuie sa avem in rucsac&
permis de pescuit sau ani suficienti pentru plata, la altile particulare
scaunel pliant
termos cu cafea sau ceai; canita; apa
ceva de-ale gurii - tigari 2richeta3, ciocolata, un sand,ich etc
o rola de "guta" in caz ca se rupe linia
cteva chiostece facute de acasa
o pluta-doua, de rezerva
plumisori pentru echilirat pluta 2in figura, in cutioara3
un clestisor de unghii 2pentru taiat monofilamentul3 sau foarfeca; riceag
un "vas" in care se prepara nada
o punga pentru gunoi 2mai mare, s-ar putea sa ai nevoie sa strngi si gunoiul altora, nu numai al
tau...3
hrtie igienica
plasturi pentru rani diverse; e un si un algocalmin, o aspirina, ceva... - daca ai vreo suferinta, nu
uita medicamentele acasa!
alifie contra arsurilor solare; strugurel pentru uze 2ultimul e un si iarna!3
alifie contra insectelor
o punga pentru "capturi"
o pelerina de ploaie; poate si un pulover, manusi etc
32
"e $re/uie sa a(em l@nga rucsacB
undita cu liniile pregatite 2astea pot fi in rucsac3
nada, momeala
palarie 2de soare sau de ploaie3
ochelari de soare
incaltari solide, eventual impermeaile
un 6uvelnic pentru a pastra pestele viu pna la plecare sau pna la cntarire-fotografiere si
elierare
un mincioc 2pentru optimisti!3
un suport pentru undita
"e NU $re/uie sa a(em la n+iB
casetofon sau alte dispozitive de enervat pescarii
mai mult de 844 ml de "tarie"
mai mult de 144 ml ere<vin
sotia 2sotia prietenului, evident3
"@$e(a s'a$uri.
inainte de a te aseza pe marginea apei, gndeste-te daca mai poti pleca; ai gri6a, in caz de ploaie,
sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat-o; daca ai duii, incearca drumul inti cu piciorul;
iara umeda te poate trimite direct in apa!
incearca sa fii ct mai "comod" - aga6e usoare, nu umflate!, scaun confortail, alimentele si
auturile preferate; haine largi, une in caz de intemperii, nu foarte atatoare la ochi.
nu sta in ataia soarelui fara protectia minima necesara+ ochelari de soare, crema-ecran, camasa
2nu ignorati arsurile "minore" de pe anterate, ceafa, omoplati care apar cand purtati un maieu! Soarele
)S!) periculos la orele de ma>ima e>punere.3.
iarna, nu te avnta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista; in nici un caz, nu te duce singur!
Daca tot aveti duii, renuntati! N-ati venit la alta sa "muriti cu el de gt!"
$eaiul fierinte incalzeste, nu consumul e>cesiv de alcool - acesta din urma, de fapt, vlaguieste
organismul. Daca nu esti ine imracat si ti-e frig, mai ine te duci acasa!
in arca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme.
in plus+ stai 6os; nu face miscari ruste; asculta de conducatorul arcii; fii cu ochii in patru pna la
8:!; ai gri6a sa nu incurci pe altii...; poarta o vesta de salvare, chiar daca pare incomoda si... peniila. *re
rolul - asa cum ii spune si numele - sa iti salveze viata!
De aici incolo, devenim +specialistiB+
INITIR IN PSC!IT "II#

#. 8-ai plecatG 'aa, ai si a.unsB...

Crezi ca, daca ai undita pregatita, ai rezolvat treabaG Ehei, mai e mult pRna sa bagi peste in
.uvelnic...

Pasul '$ Trage-ti su(letul)

'i a.uns- masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu e(ista pericolul sa
cada in apa, nu o arde soarele, nu ai +uitat+ casetofonul deschis cu manelele la ma(im....%, ti-ai lasat
baga.ele bine ascunse in portbaga. si... te-ai oprit pe mal.
'matoru> neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam% isi monteaza undita, pune un
vierme si... 13&C&B in apa. 8oi nuuuuuuuuBBB.
/irosimB 'dulmecamB 0bservamB 3uam aminteB CumG &ata4

33

] musai ca cineva a a.uns inaintea noastra (legea lui /urphE spune ca oricRt de devreme ai veni,
locurile +bune+ sunt de.a ocupate...%.
] apropie-te si saluta primul.
] apoi, taci si priveste.


] vezi ce face- vezi cum face.
] daca scoate chiar si cel mai amarRt peste, trebuie sa iti arati respectul si consideratiunea.
] daca nu prinde, e vremea rea4 prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea slab vRntul-
valuri prea mari sau apa prea calma- gaseste-i )5 o scuzaB
] intreaba de ta(a- poate este nevoie de permis.
] vorbeste despre vreme-
] abia acum il intrebi4 ce peste e(ista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea gasi niste
maruntis, uite, in stuful alaG%- +la ce manRnca+ pestele din balta (nade, momeli, monturi%- daca nu
intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate- daca stii despre ce e vorba, flateaza-l4 +cu ace asa de miciG nu mi-
ar fi trecut prin capB dar dumneavoastra, cu atRta e(perienta...+
] te-ai lamuritG acum studiaza din nou apa- vezi daca +misca+ la suprafata- cam la ce distanta de
mal- intreaba-te cam care ar fi adRncimea (daca te intrebi, nimeresti macar apro(imativ%- vezi de unde
bate vRntul (impotriva vRntului, risti sa-ti intre cRrligu>-n ochiB%- vezi de unde vin valurile (nu-i obligatoriu
sa bata amRndoua in acelasi sens, chiar daca asa se intRmpla de regula%
] ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti cRt mai comod (sa prinzi si peste, ca altfel, cel
mai comod e tot acasaB%
] acu> fugi repede la masina, descarca tot, ocupa-ti locul pe care l-ai visat intreaga saptamRna...
] abia acum poti spune ca '& 202&)BBB

Pasul *$ Organi+ea+a-te

] intRi, lasa baga.ele .os.
] nu acoloB, nu vezi ca se udaB
] vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta .uvelnicul%.
] pozitioneaza scaunul (ia-ti unul comod si de carat si de stat- eventual, picioarele scaunului sa nu
se infiga in pamRntul moale- daca se infig ale tale, cauta alt locB%

34

] nu te limita la prima alegere- aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pRna esti multumit, cam la un
metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se prabuseascaB odata cu tineBBB iar unul din voi - tu sau
malul - va avea ziua ruinata....(atentie..pg%%, in asa fel incRt sa poti +circula+ pe dinaintea lui fara sa cazi
in apa.
] instaleaza-ti .uvelnicul (ia unul lung, de ?-$ metriB% in asa fel incRt4 a% sa nu il agati cu undita- b% din
pozitia sezRnd, sa poti pune cu gri.a, incet, pestele in .uvelnic- n-are rost sa incerci sa-i inveti sa zboare,
au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum este sa zboare, nu au mai trait ca sa mai poata povesti...
] instaleaza-ti, tot la indemRna, +bolul+ pentru nada (cele mai bune sunt dintr-un fel de musama,
impermeabile, usoare, comod de folosit- un lighean sau o galeata sunt in general, acceptate, dar nu sunt
la fel de bune%.
] prepara-ti nada (pRna inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa cumperi o nada
gata facuta, de la magazin- cea buna este destul de scumpa, dar nu te +arunca+4 una romRneasca pentru
+albitura+ este 0N%4 peste +praful+ din bol, pui apa D&8 ,'3)& (nu veni cu ea de acasa, de la robinetBBB%,
putin cRte putin. 0ricRnd poti sa mai pui apa in nada, dar de scos... Deci, atentieB &n nada astfel pregatita
poti sa mai +arunci+ niste boabe moi de porumb (din cutie%, viermi, rRme taiate etc.
] monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp sa se inmoaie
bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor%
] lanseaza undita- daca in "-? minute +iei+ ceva, poti sa incepi sa nadesti...

Dar, am cam sarit peste etape.
2a revenim.
INITIR IN PSC!IT "III#

$. 1E2C5&E2)& BBB

1. 2a ne intoarcem la nade si momeli

8'D'

8ada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si cRinii de pe malul apei,
care, daca nu esti atent, ti-o hapaie la repezeala. 1rin urmare, tine-o aproapeB
8ada mai atrage si pescari. 2unt destui care vin sa incerce +ia sa vedem, aici se ia cevaG+ Deci,
tine-o ascunsa- si mai la umbra. &deal este sa fie lRnga scaunul pe care stai, la umbra ta, eventual
acoperita cu un prosop umezit in prealabilB
/ai atrage albine, gRze si invidia unora de pe +balta+, nu neaparat colegiala.
Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona pescarului.

35

De regula nada nu este altceva decRt un fel de praf, in care sunt incluse +fainuri+ de... vegetale4
grRu, porumb, tarRte, cRnepa etc. Ca +suport+, cel mai folosit este mamaliga, simpla sau cu arome.
'cestora li se adauga atractanti4 de gust, de miros, e(ista si atractanti de se(B (sau feromoni-
aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor- atractantii de se( sunt pentru pestii din apa-
pentru se(ul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott, 52D...%
Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonul- uzuale sunt aromele de capsuni, fragi, fructe de
padure, o sumedenie... cele mai +neobisnuite+ sunt usturoiul, aroma de scoici si am auzit chiar de alifiile
chinezesti contra guturaiuluiB
1entru gust, zaharul e aparent imbatabil.
Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu e(ista reguli4 se folosesc bucati de
carne insRngerata, perisoare, rRme tocate etc...

CE )6E,5&E 2' 3&12E'2C' D&8 8'D'

Evident, clorul din apa de la robinet- benzina de pe mRini, daca ai ramas in pana pe drum-
vaselina, detergentii si alte asemenea.

'm recomandat - si recomand si acum, cu caldura - pentru incepatori, sa cumpere nada de la
magazin. 'sa esti sigur ca s-au mai chinuit unii cu ea pRna au a.uns la o formula eficienta- esti sigur ca
nu gresesti- iti formezi nasul (e mai sanatos sa nu le gustiB% pentru cele +cerute+ de peste- nu pierzi prea
mult timp cu preparatul (acasa%. E(ista destule nade si atractanti, produse realizate in urma unor
cercetari indelungate, care dau rezultate bune- calitatea nadelor trebuie .udecata si dupa pret4 cele
ieftine au in general o singura calitate4 sunt ieftine. Cele scumpe pot fi si bune- la cele de import trebuie
luat in calcul transportul, ta(ele etc si poti lua plasa4 daca scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai
cumparat o nada ieftina cheltuind bani multiB
/ai intreaba pe cinevaB &ntreaba-ne pe noiB

/0/E'3'

/omeala este chestia pe care o pui in cRrlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in cRrlig sa nu
lipseasca din nada4 daca pui un viermisor, sa ai cRtiva viermisori in nada- daca pui rRma, toaca cRteva
rRme si combina-le cu prafurile cumparate- daca pui pRine, pune in nada o franzelaB 8u, nu pune o
franzela- miezul de pRine, umezit, apoi stors bine si amestecat astfel cu nada, o +leaga+ pe aceasta din
urma si o face mai greu de imprastiat pe fundul apei.

". Deci, ce punem in cRrligG

De regula, punem bobite de pRine framRntate bine (dispretuite - pe nedreptB - in ultima vreme, desi
se prinde bine cu ele%, cubulete de mamaliga (daca stau bine pe cRrlig%, +babaroase+ (bucatele de
mamaliga framRntata cu miez de pRine- asta sigur sta bine pe cRrlig%, pufuleti, boabe de cRnepa, de
porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si aromate%, de grRu (fiert si aromat sau numai fiert% etc.
)oate astea, pot contine arome. Chiar este bine sa contina arome. 'm spus de suficient de mult ori
cuvRntul aromeG /ai spun o data4 aromeB
Ce mai punem4 muste, viermi, rRme, coropisnite, gRze, gRnganii, scoici, melci, larve de insecte...
36

Cum le punem in cRrligG

Cu gri.a, rabdare si mare atentie.

De ce cu atentieG &a, sa fac o paranteza4

?. 1aranteza utila

CRnd iti intra un cRrlig in deget, primul lucru pe care il faci este +hiiiBBB+ 'bia apoi in.uri. &n timpul
asta, scoti cRrligul. 'cesta este cazul fericit.
Cazul nefericit, in care cRrligul intra mai adRnc, difera4 faci tot +hiiiBBB+, apoi +aaaauuuuBBB+ si abia pe
urma in.uri. &n.uraturile dureaza mai mult. 2unt intrerupte de +aaaauuuuBBB+. Daca cRrligul a intrat suficient
de adRnc (auzi la mine, suficientBBB%, ar trebui sa apara si +valeeeeuuuBBB+. Deci, in acest din urma caz, nu
trage cRrligul afara imediat, doare mai tare pentru ca spinul cRrligului va smulge tesutulB 7ezi daca nu
cumva poti sa-l scoti pe partea cealalta, e mai putin traumatizant.
'cum scoate repede din baga.e rivanolul (sau apa o(igenata%, vata si leucoplastul. Daca esti
ipohondru sau daca acul a fost mare si murdar, du-te mai tRrziu la policlinica si iti mai fac ei o intepatura
(antitetanos%, in alta parte. 1entru ratiuni de ordin practic, mai spun ca trusa mea medicala este un
borcan de plastic, de bulion, care se inchide ermetic si contine4 rivanol, vata, leucoplast, algocalmin-
pentru deplasari mai indelungate iau si un antibiotic.
'm mai spus, dar repet4 cei bolnavi sa-si ia cu ei medicamentele uzuale- in plus, e bun un
antiimflamator pentru intepaturi de insecte - consultati mediculBBB /ED&C53B
&nchid paranteza asta lunga, dar necesara.

#. Cum le punem in cRrlig - &&

7&E6/E3E

2unt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu.
&ata cum punem viermele4 il tinem strRns... 'ti vazut, s-a storcitB 3uam, deci, un vierme nou, cu
mare gri.a. (7iermii +buni+ au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior si de-a lungul...
trupului voluptuos al domniei sale%.


1artea mai groasa o infigem in cRrlig, dar numai, cum sa va spun, numai +pielea+ sa fie intepata-
virmele bine infipt da puternic din... cum sa zic, din coada (care e +cap+B%, e energic, plin de vlaga si
e(trem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta noastra.

$. 1aranteza pentru pestisorii mici

5na din cele mai frumoase capturi din cariera mea a fost - desigurB - una ratata4 a.unsesem pe
malul apei, studiasem, observasem... ^i pregatisem un viermisor pe un cRrlig +de 1@+, sa +iau pulsul+
apei. 5n zgomot mi-a atras atentia undeva, in spate, si, refle(, am intors capul. E(act in clipa aia, un
37
+monstru+ burtos, cu solzii cRt un pachet de tigari (as mai fi pescar, daca nu as e(agera - un picG...%, mi-a
inhatat viermele cu care cautam pesti mici si s-a pravalit in adRncuri de a sarit apa pe malB 'm intors
capul la 'CE2) zgomot. 3a timp, ca sa imi sara pluta drept in ochiB 1entru ca +monstrul+ a tras spre
adRncuri atRt de tare incRt, dupa ce a intins linia si mi-a facut varga semn de intrebare a rupt acul meu
rosu - mRndria tariiB - eliberRnd minunatul +arc+ astfel armat direct spre mutra inspaimRntata (sau
surprinsa, ca sa imi mena.ez mRndria% a sincerului dumneavoastra...
Cata cu paranteza

6. 7&E6/E3E se intoarceB

1entru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam acum in
pace, pe ei ii vom ochi mai tRrziu.
6etine4 nu e(ista momeala mai buna decRt un vierme dolofan si debordRnd de energie. 8u e(istaB
1unct.

7. 6_/'

Daca viermelui i-am mai dat de +cap+, rRma ne pune in mare dificultate... Dumneaei, supranumita
momeala universala (se +ia+ cu rRma si salau, si biban, la fel de bine ca si batrRnul caras sau tRnarul
crap- nici adolescentul somn nu o refuza, chiar delocB%, n-are nici cap, nici coadaB 2au are, cRte doua din
fiecare. /a rog, sa trecem peste asta.
Ce are rRma, ei bine, are o saB 2au, ca sa fim e(acti, are o portiune mai ingrosata, situata inspre
cap. 2au, o fi coadaG


'C030 se infige cRrligulB &n acest fel minunat, de cRrligul nostru admirabil legat va atRrna o rRma
suculenta si ademenitoare. 'demenitoare pentru pesti. 6Rma se mai poate taia si vRrR cu taietura in
cRrlig, precum un ciorap gros pe piciorul fin al unei gratioase domnisoare. &n acest din urma caz, va
garantez ca nu va mai atRrnaB
3"
N+5uri
Noduri Pentru ,ulineta
Noduri pentru carlige cu paleta
8od 1
1
3 )
% ,
39
- 0
Nod simplu monofilament
1. Faceti o bucla la capatul firului si alaturati cirligul, pina in dreptul virfului
2.Faceti 5-6 spire in interiorul buclei
3.Stringeti si decupati marginile in exces
Nod corect virful cirligului in directia nodului !nodul situat pe paleta cirligului."gatarea pestelui
40
este optima.
Nod incorect #ultima imagine$ nodul este sub paleta cirligului! cirligul risca sa alunece din gura
pestelui
Noduri pentru carlige cu inel
8od 1
1
3 )
% ,
- 0
41
2
N+5
1
3 )
N+5 3
1


3 )


% ,
N#$%& T'(&)*)
P12=. 60 6191;0= :.?=/< 2 9.@2 60/<9 3. 2@/26., 72/=.A., 42/90@., 515.90 2/=0604029..
I?=/13<4.=0 42:2=<9 60/<9<0 3. 31<2 1/0 :/0? 14>0<9 42/90@<9<0.
42
I?62;</2=0 42:2=<9 :. 60/<9 :/0?40:29 3. 5-6 1/0 ;0 2:10 0?=/13<4.=0-9 :/0?=/. 42/90@ ;0 :/052 8<492.
S=/2?@.=0 ?13<9 =/2@2?3 ;:/. 42/90@. S4</=2=0 42:2=<9 /252; 92 5 55.
N#$%& H+*,-+*
EB0;=2 4.9 :<=0? 6 72/02?=. 29. 24.;=<0 ?13, =12=. .B4.9.?=. :.?=/< 9.@2/.2 2@/26.91/, 515.9091/
2/=0604029., 42/90@.91/. N13<9 H2?@52? ;=2?32/3 2/. ?<520 5 ;:0/..
1. T/.4.=0 15 45 3. 60/ :/0? 14>0<9 42/90@<9<0. T/.4.=0 42:2=<9 0?2:10, 90:0= 3. 60/<9
:/0?40:29
2. A3<4.=0 42:2=<9 0?0?=. ;0 =/.4.=0-9 :. ;<8 .9 ;0 60/<9 :/0?40:29
3. %24.=0 40?40 8<49. 4<:/0?C2?3 4.9. 31<2 60/.
4. U5.C0=0 ;0 ;=/2?@.=0 ?13<9, ?< 612/=. 5<9=
5. D.:92;2=0 ?13<9 3.-2 9<?@<9 60/<9<0, ;:/. 42/90@
43
Nod pentru -oblere, blin.ere, t-istere
1

3
)
%
,
N+5ul #apala
Este nodul pe care Ul recomandQ producQtorul finlandez pentru legarea voblerelor sale.
2chema acestui nod o gQsiPi Un prospectul ce UnsoPeOte fiecare vobler 6apala.
8u UncercaPi sQ legaPi un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face decRt sQ Ul
dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (?-$ cm%. ;olosiPi mai degrabQ un fir tip [9evlarX
special pentru rQpitori, alcQtuit din 7 pRnQ la 1 mici sarme trase Untr-un tub de nElon, de !,"! mm
diametru, cRt mai fle(ibil. 0ricum, dupQ legare testaPi voblerul la mal, Un apa puPin adRncQ Oi deci
transparentQ, pentru a vedea dacQ funcPioneazQ corect.
;acePi un nod simplu la "! cm de capQt. &ntroducePi apoi capQtul firului prin inelul de prindere al
voblerului.
)recePi capQtul firului Unapoi prin interiorul nodului.
VnfQOuraPi apoi capQtul Un .urul firului de trei ori.
44
VntoarcePi capQtul Oi introducePi-l prin nodul format iniPial.
)recePi Unapoi capQtul firului prin bucla care s-a format.
5meziPi firul Oi strRngePi nodul, tQind surplusul de fir.
N+5 1
1
3 )
% ,
- 0

Noduri pentru strune
8od 1
1
45

3
)
%
,
-
0
2
N+5
1

3 )
% ,
N+5 3
46
1
3 )
% ,
- 0
2 10
Noduri pentru (ire
8od pentru fire de aceeasi grosime
1

3
)
%
47
,
-
0
2
10
11
1
13
1)
1%
8od pentru fire de grosimi diferite
1

3
)
%
,
-
4"
0
2
10
11
1
13
1)
N.DUL M.N.TECTIl (AL!#IG4T) -
serveste la legarea in prelungire a unui fir te(til, de
un monofilament. Este e(trem de rezistent si poate
fi folosit pt. legarea de monofilament sau te(til pe
struna de otel sau pe fire de diametre groase.

N.DUL S4."D - folosit la legarea a doua
monofilamente de diametre foarte diferite (AF-
?!`%
3IS4E#MANES !END DN.T - un nod
recomandat pt. a lega doua fire de diametre
apropiate in prelungire. ;olosit pt. fire de diam.
mari (=!?$mm%
49
"ANADA DN.T - modalitate de a lega doua
fire in prelungire, folosita mai ales de pescarii
canadieni. ;oarte bun pentru e(ecutarea forfacului
de +musca+, pe tronsoanele subtiri.
3IS4E#MANES !END DN.T () - o variatie
a nodului anterior. 8odul aluneca mai bine prin
inele, capetele firelor iesind prin mi.locul nodului.

!L..D DN.T - poate cel mai folosit nod pt.
legarea forfacelor de musca. ;unctioneaza cel mai
bine pt. diametre destul de apropiate.

!L..D DN.T () - acelasi nod ca mai sus,
dar folosit pt. fire de diametre foarte diferite. ;irul
mai subtire se pune in +doua+.
N.DUL T#I&LU - este relativ simplu de
realizat si este recomandat pt. monofilamente de
acelasi diametru
50
N.DUL TU!ULA# - pentru constructia
nodului se foloseste un tub (de preferintza un ac
de seringa cu varful rotun.it sau o mmina de pi( in
cazul firelor de diametre mari%. 8odul preferat pt.
legarea firului de musca de cel de +bac9ing+.

N.DUL SIM&LU - se formeaza un nod
simplu peste cele doua fire alaturate. Cel mai bun
nod pt. fire f. subtiri (<!1#%
N#$%& (*.+'(./
Noduri de racordare /Legarea a doua fire de diametre diferite/
1. Faceti o bucla din firul %inaintas% si una din firul de n&lon. "laturati cele doua bucle
2. 'asuciti capatul liber al %inaintasului% in (urul firului de n&lon si invers #al n&lonului in (urul
inaintasului$, una-doua rasuciri. "poi rasuciti firele in bucla formata.
Stringeti nodul si taiati firul in exces
51
N#$%& 012('%',%&%(0
Noduri de racordare
1. Faceti o bucla din firul %inaintas% si una din guta de ba)a.'asuciti cele doua capete libere prin
interiorul celor doua bucle.Faceti 3-* rasuciri.
2. Stringeti nodul si taiati capatul in exces.
N#$ #3'(.#'
E;=. 6191;0= :.?=/< 2 1:/0 :. 60/ 306./0=. 29=. 415:1?.?=. 29. 90?0.0 :9<58 4<90;2?=, :9<=2 4<90;2?=2!. D.
1804.0 ;. 624. 24.;= ?13 0?=./4292?3<-;. 0?=/. .9 ;0 :9<58<9 ;2< :9<=2 3. 1:/0= 1 52/@.2, :.?=/< 2 52/0
3025.=/<9 1:/0=1/. %0/<9 520 ;<8=0/. :12=. 60 ;0 30? 29= 52=./029 3.42= ?D91?-<9 2=2, 92?2!.
Noduri terminale
52
Noduri /e 0tas
N.DUL DUN"AN - nodul este recomandat
pt. legarea voblerelor ultralight sau a nimfelor.
Dupa efectuarea nodului ramane o bucla mica
care poate fi reglata la marimea dorita. 'stfel
naluca sau musca artificiala poate +.uca+ libera in
timpul actiunii. &n caz ca bucla s-a strans (in urma
unei agatari sau capturi% bucla se poate a.usta din
nou..2e poate folosi si gata strans, pt. orice
legatura de atas (voblere, totative, agrafe,etc%

53
N.DUL "#AF3.#D - nodul are dimensiuni
mici, de aceea e recomandat pt. muste artificiale,
rotative si varte.e mici.

N.DUL DU!LU "LIN"I - folosit pt. fire
subtiri pt. legarea mustelor artificiale, rotativelor si
varte.elor. ,ucla dubla formata in ochiul naluci
impiedica forfecarea firului.

N.DUL 3LAMAND - bucla pt. legarea
voblerelor.
N.DUL FGSS - un nod destul de curios pt.
ca se face peste corpul mustei artificiale. &n
schimb are o rezistenta deosebita si pastreaza
musca perfect in pelungirea forfacului..
N+5ul &al+mar
Este un nod folosit pentru legarea firului la agrafe, varte.e, carlige cu ochet sau momeli artificiale
54
;aceti un nod simplu.
)receti carligul prin capatul buclei, trecand bucla peste ochiul carligului.
2trangeti nodul tragand usor de fir si de capat, si apoi scurtati capatul.
N#$%& 0D#%4&) U*(-"*#.0
este unul dintre cele mai puternice recomandate de producatorii firului textil impletit
%Spider+ire%.
1. ,ntroduceti o bucla de 25 cm prin oc-iul cirligului #sau agrafei$
2. .receti bucla prin oc-iul cirligului,lasind 12 cm de fiecare parte a oc-iului
55
3. Faceti sase rasuciri ale buclei pe fir
*. /me)iti firul si stringeti firul principal iar nodul se va stringe pe oc-iul cirligului.
0reseli frecvente daca firul nu este ume)it 1nainte de stringerea finala, se creaea)a o frecare a
materialului textil iar linia va ceda la tractiune.
N.DUL LEADE# - pentru a tenua socul din
lansare care poate rupe firul, se poate atasa un
+leader+ de diametru mai mare. 8odul care face
legatura trebuie sa +curga+ cat mai usor printre
inele.
56
N.DUL !IMINI - un nod cu rezistenta 1!!`.
2e rasucesc mai intai intr-o directie cca. 1!-"!
spire (1%, se strang("%, si apoi in directia opusa alte
1!-"! spire (?%. 6ezulta o matisare care va
impiedica aparitia unor forte de strangulare, prin
ininderea firului in nod. 2e formeaza primul nod pe
un brat al buclei ($%, si apoi pe celalalt (6%. 8od
recomandat si ca atas, pt. voblere si alte naluci,
daca se introfuce la inceput firul prin ochiul de
legatura al nalucii.

57
N.DUL !IMINI : 'ctioneaza in mare masura ca
un amortizor de socuri. 8umarul standard de rasuciri este de
"!, dar cu cat sunt mai multe rasuciri, cu atat nodul va fi un
amortizor mai bun.
!U"LA DU!LU ST#ANSA - bucla cu
rezistentza foarte mare ($`% . 2e formeaza $-1!
spire dute-vino si apoi se fac doua noduri simple
peste bratele buclei.
!U"LA SIM&LA - singurul mod adevarat de
a lega o bucla simpla rapid........
5%1&+ $) '+1#'$+')
5"
1. Faceti o bucla la capatul firului ! treceti de trei-patru ori capatul buclei prin
interiorul nodului
2. Stringeti si decupati capatul in exces
N#$%'( $) ')6(7.)*.+ 8 5%1&+ 3) &(*()
1. Formati o bucla pe linie
2. .receti capatul liber de 6 ori prin bucla formata
3. 2espartiti linia la mi(loc si treceti bucla prin ea
59
*..ineti de bucla formata cu dintii si trageti simultan de ambele capete ale liniei
5. 3locati nodurile prin stringere
5%1&+ 5&##$4(,2.
60
S"ULELE
Cum ne alegem lanseta
'm intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului, sau
lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. 1e linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie de probleme,
unele e(trem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului era folosita o lanseta cu
actiune 1!-?! g, lungime ".1 m. 8u mare a fost surpriza acelor pescari care, aruncind plumbi avind
grutate cu mult peste cit recomanda producatorul lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele.
'cestia, in ma.oritatea cazurilor incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune,
putere%. Dar sa vedem cum ne alegem lansetele.
3ansetele se caracterizeaza prin doua elemente4
actiune-
putere.
Ac$iunea poate fi4
De virf ('% - actiune rapida-
/i.ocie (,% - actiune semirapida-
1arabolica (C%-
3enta(D%.
'ctiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. &n unele cazuri literele ',,,C si D sunt
inlocuite prin cifre in intervalul 1,$-$.
&u$erea este, de regula, determinata cu relatia4
1 * g
ma(
( 1!, unde g
ma(
- reprezinta masa ma(ima a plumbului, in grame (e(4 3anseta ' 1!-?! - lanseta
actiune rapida, greutatea ma(ima a plumbului lansat intre 1!-?! grame%. Daca alegem o greutate mult
mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise- daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila
ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica.
1e baza puterii putem alege firul corespunzator. 'stfel, rezistenta firului trebuie sa fie de ma(. 7 ori
puterea vergii. Daca avem de e(emplu o lanseta cu puterea ?!! g (deci 1!-?! g greutatea plumbului,
inscrisa pe ea% firul optim este de ma(im ? 9gf la nod, in conditii de soc. 5n fir mai gros poate pune in
pericol varga.
'tentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 9gf rezistenta pe un
tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator%. 3ungimea lansetei este si ea importanta prin
distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. 3a
pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim ".7 m cu
miner lung (pentru doua maini%.
'ceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri
(daca e(ista si e(perienta% dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri, depinzind de
e(perienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta.
Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii
depline.
3anseta - &8)6E,5&8)'6E' C06EC)' 2& &8D&C')&&
Daca aveti putina rabdare sa cititi aceste
rinduri si imi acordati citeva minute veti putea salva
de la moarte lanseta dvs. preferata:.deci::
Cind intrati sau iesiti dintr-o barca , vehicul, sau
treceti printre boscheti si pomi fiti foarte atenti cu
lanseta dvs. 7irful (spicul% se poate rupe
(fractura% foarte usor , prinzindu-l in usa de la masina, impiedicindu-va, sau atagindu-l de un copac
(numai citeva e(emple..% Cel mai bine este sa dezasamblati lanseta pina a.ungeti la destinatia dorita sau
61
daca este dintr-o singura bucata minuiti-o cu minerul in fata.
Cind luptati (drill% cu un peste nu tineti undita mai sus decit minerul . 'ceasta va transfera energia intr-o
zona cu un diametru mai mic. 2enzatia de a reduce din forta pe care o e(ercitati si din forta de lupta a
pestelui sint evidente dar tot transferul mecanic il suporta lanseta, deci :important 4 /&85&)& 3'82E)'
85/'& DE /&8E6.
Daca pescuiti cu o undita de grafit in situati de furtuna cu descarcari elecrtice lasati lanseta din mana
&/ED&') , grafitul este un bun conducator de electricitate ca si mina, bratul, picioarele dvs. Economisiti
WgratarulX pentru o zi cu soare in prezenta familiei.
Daca pescuiti la flE cu muste care au ochi din metal sau alte greutati sau cind trageti o naluca si chiar
un rig cu plumb agatat de o creanga sau de fundul apei, o lovitura directa a lansetei este echivalenta cu
un glonte - cu siguranta o idee proasta. 'sta in caz ca v-ati intrebat vreodata: &ncercati sa trageti de fir (
or icum este mai ieftin decit mulineta %.
Daca va agatati rigul la fundul apei sa nu trageti cu
lanseta in sus folosind spicul - ca sa eliberati firul,
indreptati lanseta pe a(a firului si trageti usor in directia
opusa blocind pic9up-ul mulinetei cu mina sau daca
a.ungeti la fir trageti direct de el lasind lanseta direct pe
mal . 8u
uitati ca inelul din virful lansetei este foarte e(pus la
distrugere in cazul unor astfel de solicitari . 8u cred ca
"! de metri de fir si un rig face cit o lanseta.
Cind va luptati cu un peste si sinteti fortat sa il urmariti
cu virful lansetei - aflindu-va in barca sau intr-o apa mai
mica - aveti gri.a sa nu frecati lanseta de fundul barcii
sau de pietris aceast lucru deteriorind integritatea
batului. &n situati de acest gen trebuie sa actionati rapid
sa va salvati WprietenulX.
8u stresati lanseta intru-n singur punct. 'cest stress
puternic se intimpla de regula atunci cind intepati pestele, lupta(drilul% de aproape sau atunci cind ridicati
pestele direct din apa fara a.utorul minciocului. &ndoirea severa a virfului sau a lansetei intr-un singur loc
transfera toata energia in acel punct si poate cauza o rupere. 3ansetele sunt calculate sa reziste unei
tensiuni in intregimea batului si solicitarea la care o supunem trebuie sa fie in concordanta cu limitele
acestea.
Cind aduceti pestele la mincioc sau la mina nu mulinati linia in intregime. 0 regula buna este sa lasati
o distanta egala cu lanseta , daca aveti o lanseta de ? metrii lasati si linia nemulinata de ? metrii de la
cirlig la virful lansetei. 6idicati virful lansetei incet si aduceti pestele spre mincioc, nu ridicati virful
lansetei peste cap si sa apucati linia cu mina. 1estele poate sa zvicneasca si sa va prinda cu garda W.osX.
Dupa ce aveti pestele in micioc si adrenalina a inceput sa fie la ma(im sa nu uitam ca prietenul nostru
zace rupt de oboseala undeva linga noi in iarba. Cele mai multe acidente se intimpla in aceste
momente , uitind si din greseala calcind peste lanseta.
Deci::.')E8)&E B
E(i$a$i mulinarea agra'el+r sau a cirligel+r prin ul$imul inel ;
aceas$ea p+$ 5e$eri+ra inser$ia 5e ceramica sau c1iar
'rac$ura c+mple$ (ir'ul
&nto deauna aveti gri.a la grosimea firului folosit . 5n fir prea gros
poate sa duca la ruperea prematura a batului. Cinditiva ca la un motor,
nu treceti de linia rosie a turometrului:nuG
&nainte de asamblarea lansetei stergeti de apa , praf sau alte mizerii terminatia fiecarui segment .
'ceste impuritati pot duce la sudarea imbinarii si creaza zgirieturi sau crapaturi in momentul
dezasamblarii.
Termin+l+gia lanse$ei in lim/a engle6a
Ea - ;'2) * ;oarte rapida
;'2) * 6apida
62
/0DE6')E * 'ctiune mi.locie
230S * 'ctiune inceata
Ac$iunea lanse$el+r4 8e referim la caracteristica fle(ari acestora, si variaza de la &nceata pina la
;oarte rapida . 0 lanseta foarte rapida va fle(a in portiunea de virf, o lanseta inceata va fle(a in
intregimea ei iar cea mi.locie... asa cum descrie si cuvintul , la mi.loc
Lansarea si recuperarea4 8u ma refer la recuperarea firului ci la recuperarea batului din
vibratie. 'nume - in momentul lansari varga fle(eaza intr-o zona negativa (in spatele nostru% . Dupa
lansare automat ea va fle(a si in fata nostra intr-o zona pozitiva . 'ceasta fle(are dintr-o zona in cealalta
afecteaza lanseul firului, perioada de recuperare pina la revenirea intr-o pozitie statica fiind critica . Cu cit
este mai lunga ca durata de timp cu atita frecarea cu firul este mai mare si direct lanseul este mai scurt
si ine(act. &deal este ca timpul de recuperare sa fie cit mai scurt posibil Cele mai bune din acest punct de
vedere sunt lansetele de actiune rapida la care recuperarea este aproape instantanee.
&u$erea 4 &n general ne referim la termenul de lanseu , dril si puterea de a ridica un peste
(greutate% de la sol. Dar din pacate fiecare fabricant foloseste termeni de putere a unei lansete in termeni
personalizati, unii de la !! la 6 alti de la ' la ; - iar in 6omania intilnim clasificarea dupa grame sau dupa
3bs . Cel mai bun sfat este sa contactati fabricantul sau distribuitori acestor companii, pentru a va
clarifica aceast coeficient de putere al lansetelor .
Me$+5e 5e in$re$inere si cura$are a lanse$el+r
Dupa terminarea partidei de pescuit fie la apa sarata fie dulce - clatiti lanseta intr-o solutie calduta
diluata cu detergent de vase ca sa eliminati orice reziduri si mirosuri. 5sacati lanseta inainte de a pune
in husa. &n plus puteti sa o stergeti cu o solutie de silicon sau o ceara de lustruit mobila , asta numai
daca vreti sa arate bine pina la urmatoarea partida de pescuit.
Curatati, ungeti filetul si mecanismul de prindere al mulinetei, cu un ulei mineral cum ar fi SD#! sau un
ulei anti-coroziv
&n timpul calatoriilor sau al deplasarilor tineti lanseta in husa sau si mai indicat in tuburi construite
special transportului. 3ansetele neprote.ate sint in permanenta e(puse riscului de a se distruge.
7erificati periodic terminatile sectiunilor si ghidurile (matisarea si ceramica%.
8u depozitati lanseta intr-un loc umed, cu temperaturi ridicate sau foarte coborite, alegeti un loc uscat
la o temperatura medie
0cazional ungeti capetele de .ontare cu ceara sau parafina, aceast lucru va duce la o inadire perfecta
si o dezasamblare mai usoara
;eriti lanseta de copii , au o placere nebuna sa se dueleze cu ele si sa distruga lucruri scumpe :si nu
uitati ciinii : acestora le place tare mult sa roada minerele de pluta
Tmmmmm era sa uit : la asamblarea lansetei pozitionati virful pe a(a la ! de grade si rotiti-l in
pozitie dreapta apasind usor cele doua sectiuni inspre inaditura aliniind inelele intre ele. 3a
dezasamblare procedati in revers . 8u apucati lanseta de inele cind e(ecutati aceasta manevra:::
2per ca nu va-am rapit prea mult timp, sper ca articolul meu sa salveze macar o lanseta, cel pitin
stiu ca mi-am facut datoria::
63
/espre mulinete
&n functie de schema cinematica, mulinetele sunt de " tipuri4
-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante%-
-mulinete cu tambur fi( (in mai multe variante%
.
&n functie de lagarele utilizate intilnim4
mulinete cu bucse-
mulinete cu rulmenti-
mulinete mi(te.
Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fi(.
&n general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care corespund
scopului urmarit- pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic, usoare, cu cit mai multi
rulmenti. 1entru pescuitul stationar vom putea opta si pentru modelele cu bucsa sau mai recomandat
mi(te, tinind cont ca pretul este proportional cu numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in
functie de grosimea si lungimea firului dorit. 5zual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu
marimea tamburului #! - $! care pot fi incarcate cu circa 1!!-1$! m fir !.? - !.?$ mm.
'ngrena.ele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de recomandarile
producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. 1entru un travaliu mai putin
obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avanta.oase mulinetele cu frina pe fir. &ntotdeauna pescuiti cu
frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in special in faza inteparii acestora si ...
consecintele vor fi neplacute.
/in secretele plutelor de pescuit
'tunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce
fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in .uvelnic- apoi urmeaza carligul4
cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. 8umai ca sunt
situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element - pluta - care are rolul de
semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala.
&n functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din
materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.% sau materiale compozite (lemn
de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa%. 1artea din pluta care ramane deasupra
luciului apei se numeste antena. /ai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea
noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa e(iste un contrast suficient intre
culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o
bobita viu colorata realizata din polistiren e(pandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate
plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea.
64
0data aleasa, pluta trebuie lestata cu a.utorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o
pozitie in general verticala pe luciul apei. 1lutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere
care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. &nsa ce nu
se stie este ca forma plutei .oaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de
revenire la suprafata% atunci cand pestele trage. 0 pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia
initiala va fi denumita +pluta rapida+ iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia
initiala, o vom denumi +pluta lenta+. 0 pluta rapida este caracterizeaza de o forta
arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios
de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai
agresivi- daca pestele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de
rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase imediat momeala. 8e propunem in
continuare sa e(plicam fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. )eoria are
la baza legea lui 'rhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un lichid
actioneaza o forta de .os in .us a carei marime este data de greutatea volumului de
lichid dezlocuit de acel corp.
5n model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. &n timpul
pescuitului, pluta este supusa actiunii a " forte importante4
1. Creutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (C%-
". ;orta arhimedica ('% care actioneaza asupra plutei.
Diferenta dintre ' si C, proiectata pe a(a a (vezi figura alaturata%, ne da rezultanta (8%, care poate fi
orientata in sus (cand '=C - lucru de dorit%, in .os (pentru C = ' - caz nedorit pentru pescuit% si cazul
particular 8*! (cand C*', pluta este aflata in echilibru%. 1rimul caz (8=!% este cel vizat de orice pescar,
adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. /arimea rezultantei 8 ne da tocmai acceleratia cu
care pluta revine la suprafata apei. 'ici intervine un parado(4 vreau ca 8 = ! (adica sa vad pluta
deasupra apei% dar 8 = ! inseamna o rezistenta opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens
nefavorabil. Daca 8 scade foarte aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei,
ramanand mai mult timp scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este
compromisul optim G 'ici intervine maiestria fabricantului. 'nalizand cele doua forte, C
(greutatea% poate fi considerata constanta, in timp ce a doua ('% se modifica in momentul
in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii nescufundate a
plutei. 8u vom insista asupra partii de calcul matematic insa vom prezenta concluzia
finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a picaturii de apa aflate in cadere,
prevazuta cu o antena supla, colorata pe tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu% -
vezi fig. de mai .os.
Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri
geometrice4 o semisfera si respectiv un con. 'vanta.ul acestei plute este acela ca asigura
o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra nivelului apei determina o crestere
optima a fortei arhimedice atunci cand pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de
peste. In functie de gustul nostru, semisfera de aza poate avea un diametru mai mic
incat pluta va fi mai supla, caz recomandail pentru o lansare usoara la distante mari. 0
forma deosebit de eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua a(e
ale sectiunii longitudiale (vezi prima figura%.
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei
(e(ceptand antena% trebuie sa fie de cca. 1!-1$ ` din inaltimea plutei (se considera
ca momeala este in carlig%. 1entru pestele rapitor agresiv aceste recomandari nu mai
sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu semisfera deasupra.
5ltima faza este aceea a echilibrarii plutei cu a.utorul unor bilute de plumb, fi(ate
pe fir la cca. $- 1! mm deasupra carligului. 1entru cazul pestilor pasnici, vom adauga
bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in proportie de cca. @$-!`. 0 astfel de
pluta va avea o viteza de reactie suficient de buna si nu va deran.a pestele in timpul
atacului. /odul de lestare nu este chiar intamplator. 'tunci cand pescuim pe fundul apei,
pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata. 2punem ca +a pus-o pe
lat+. &n acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara contra-
greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie mica ar putea simti
greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. 1entru a atenua acest soc
se recomanda o lestare graduala, in "-? trepte, ca in fig. alaturata. 'stfel, imediat langa carlig punem un
singur plumb, mai usor. 5rmeaza apoi ca la ? cm sa mai adaugam inca 1-" plumbi si ultima treapta, de
sus, restul plumbilor. 3estarea graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la
65
rosioara, babusca. 5n alt avanta. este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia
pestelui. )rebuie subliniat si un mic dezavanta. al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii
sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri.
"+nclu6ii9
: + plu$a 5e cali$a$e are '+rma c+rpului asemana$+are unei pica$uri suple 5e apa a'la$a in ca5ere;
cu an$ena su/$ire; e(en$ual cu + AperlaA (iu c+l+ra$a in capa$ul superi+r al an$eneiH
: pen$ru pes$ii pasnici; c+rpul plu$ei 5e '+rma +p$ima (a 'i scu'un5a$ in apa in cea mai mare par$e
(0%:20I); pen$ru a re5uce re6is$en$a +pusa 5e plu$a in $impul a$aculuiH
: pen$ru pes$ii rapi$+ri plu$a (a 'i scu'un5a$a in pr+p+r$ie 5e ma7. 00 I; res$ul 5e 0 I c+$ri/uin5
la cres$erea re6is$en$ei +puse 5e plu$a in $impul scu'un5arii; in (e5erea au$+in$epariiH
:les$area e'icien$a se 'ace gra5ual; cu mai mul$i plum/i plasa$i pe 'ir in m+5 ec1i5is$an$.
,omeli arti(iciale - voblerul - elemente constructive
ConcepPia unui vobler este destul de comple(Q. Dimensiunile, orientarea Oi lungimea bavetei,
mQrimea cRrligelor, culoarea, totul este important pentru ca la orice tur de manivela voblerul dvs. sQ
evolueze la adRncimea doritQ Oi sQ imite cRt mai mult un mic peOtiOor rQnit sau speriat. /aterialul de
construcPie poate fi lemn de balsa (cel mai rQspRndit datoritQ uOurinPei prelucrQrii% sau plastic. 1entru
sporirea atracPiei voblerului, unele modele au Un interior "-? bile care prin lovire produc sunete ce atrag
peOtii rQpitori.
Din punct de vedere a stratului de apa in care evolueazQ voblerul, acestea sunt de trei tipuri4
;loating (plutitor% - densitatea voblerului este mai mica decRt a volumului de apa dislocuit, Oi deci
acesta pluteOte, evoluPia lui desfQOurRndu-se in primii @! cm ai apei, datorita bavetei-
2uspending - voblerul are densitatea egalQ cu cea a volumului de apa dislocuit, deci va rQmRne in
echilibru la orice adRncime a apei ar evolua-
2in9ing (scufundQtor% - voblerul are densitatea superioarQ volumului de apa dislocuit. 3Qsat liber
voblerul se scufundQ. 'cPiunea ii este datQ Undeosebi de bavetQ.
&maginile urmQtoare cu a.utorul cQrora voi Uncerca sa detaliez elementele constructive ale unui
vobler, sunt ale unui 6apala de 6 cm, model Tus9E ber9, de tip suspending.
)i.a de fi(are a cRrligelor
Este fQcutQ din oPel ino(idabil Oi traverseazQ corpul voblerului prin interior, de la cap la coadQ,
revenind sub partea ventralQ. Din ea se formeazQ atRt ochePii de prindere a cRrligelor, cRt Oi cel de
ataOare a liniei. 8u este deci nici un pericol ca acestea sQ se desprindQ la tracPiunea unui peste mai
rQsQrit. &n plus, se obPine o dispunere coliniarQ perfectQ a cRrligelor, ceea ce ii conferQ voblerului o
evoluPie corectQ.
2emnalele PintQ
2unt acele elemente de desen care determina rQpitorul sQ atace voblerul, confundRndu-l cu prada
sa obiOnuitQ.
2e remarcQ Un primul rRnd ochiul, pe al cQrui fond alb se poate detaOa irisul cu uOurinPQ. 0 mica
linie neagrQ Un .urul ochiului subliniazQ Untreg ansamblul, dRnd un plus de e(presie Oi de viaPQ privirii.
66
,ranhiile sunt un alt semnal PintQ. De obicei sunt de un roOu aprins, vizibil de la distanPQ.
VnotQtoarele pectorale sunt de asemenea desenate, ceea ce duce la o asemQnare Oi mai mare cu
prQzile obiOnuite ale Otiucii. 3a modelul de faPQ branhiile sunt scoase Un relief, fiind uOor supraUnQlPate faPQ
de restul corpului.
)oate aceste semnale PintQ determinQ o zonQ de atac atractivQ pentru rQpitori, imediat Un faPa
cRrligului ventral.
0chetul de ataOare la linie
1oate fi Un faPa voblerului, ca Un imagine, sau pe bavetQ, la modelele scufundQtoare. &nelul despicat
prin intermediul cQruia se ataOeazQ la linie Ui conferQ voblerului o mare mobilitate, vitalQ pentru o evoluPie
corectQ.
CRrligul ventral
67
Este plasat aproape de capul voblerului, puPin Unapoia grupului de semnale PintQ, cu a.utorul unui
inel despicat. Deschiderea ancorei nu depQOeOte lQPimea voblerului, pentru a limita numQrul de agQPQri Un
vegetaPie. 5nele voblere, Un general cele mai mari, au douQ cRrlige ventrale.
CRrligul terminal
Deschiderea ancorei este acum, deOi aceeaOi cu cea a ancorei ventrale, mult mai mare decRt
lQPimea cozii voblerului. 'ceasta permite ca Un cazul unui atac din spate rQpitorul sQ se UnPepe Unainte de
a a.unge la corpul propriu-zis al voblerului Oi astfel sQ nu aibQ nici un punct fi( de spri.in Un tentativa de a
se elibera.
Decorarea voblerului
2uprafaPa voblerului este perfect netedQ, pentru un Unot al acestuia cRt mai uOor. 3acurile cu care
este vopsit au o mare rezistentQ la uzurQ, pentru a putea face fatQ atRt loviturilor din trusa pescarului, cRt
Oi Oocurilor agQPQrilor Un vegetaPie Oi dinPilor peOtilor rQpitori.
1e lRngQ grupul de semnale PintQ, de obicei corpul voblerului este decorat cu solzi, cat mai real
desenaPi. 2patele voblerului este de obicei de o culoare Unchisa, iar burta alburie, Un Uncercarea de a
imita cRt mai bine un peOtiOor momeala. Cele mai noi modele ale firmei 6apala au un desen holografic,
care duce la dispersarea luminii primite Un toate culorile curcubeului, luminRnd astfel pRnQ Un adRncul
apei.
,aveta
Este construitQ dintr-un plastic dur, pentru a nu se sparge la impactul cu obstacolele subacvatice.
,aveta este poate cea mai importantQ parte a voblerului, determinRnd evoluPia acestuia in apQ. Cu cat
baveta este mai mare, cu atRt voblerul plon.eazQ mai mult. 0chetul de fi(are a liniei este fi(at chiar Un
bavetQ la modelele profund scufundQtoare, pRnQ la 6-@ metri
6"
,omeli arti(iciale - voblerul - tipuri de baveta
3ungimea Oi Unclinarea bavetei voblerului, alQturi de densitatea corpului acestuia Un raport cu
densitatea apei, .oacQ un rol primordial Un evoluPia unui vobler.
,aveta Un unghi drept
EchipeazQ Undeosebi voblerele de mQrime micQ-medie, Oi care evolueazQ Un stratul superficial al
apei (primii ?!-$! de centimetri%. 'cest tip de bavetQ conferQ voblerului un tip de Unot sacadat, deosebit
de atractiv pentru bibani Oi Otiucile mici.
,aveta UnclinatQ
0 gQsim la cele mai multe voblere, atRt la cele puPin scufundQtoare (ma(im ? metri adRncime%, cRt
Oi la cele tip suspending (densitate egalQ cu cea a volumului de apQ dislocuit%.
,aveta orizontalQ
EchipeazQ voblerele scufundQtoare. Cu cRt baveta este mai lungQ Un raport cu corpul voblerului, cu
atRt acesta va plon.a mai rapid. Densitatea voblerului influenPeazQ Un mod egal adRncimea sa de lucru, Un
timp ce lQPimea bavetei influenPeazQ amplitudinea vibraPiilor Oi Unotul mai mult sau mai puPin sacadat.
69
,aveta ... absentQ
E(istQ unele voblere care nu au bavetQ, din categoria celor scufundQtoare, care o Unlocuiesc prin
mutarea ochetului de ataOare la fir deasupra voblerului, Un faPa aripioarei dorsale. 6olul bavetei este luat
de fruntea peOtelui.
1ir te2til sau n3lon &
&n domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant
inregistrat de nElon, firul te(til se impune din ce in ce mai mult pe piata. &n
prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite.
8Elonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor
sintetice poliamidice. ;irele te(tile sunt materiale compozite- multifilare
(polietilenice, 9evlar, spectra, dEneema, coramid% unele componente avind
rezistenta de 1! ori mai mare decit a otelului.
'vanta.e nElon4
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna-
umple bine mulineta, da siguranta lanseului-
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun
amortizor in cazul lansarilor ratate-
utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavanta.e nElon4
rezistenta la frecare este limitata-
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace-
suporta destul de rau ultravioletele-
uneori, dezavanta.ele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
'vanta.e fir te(til4
rezistenta este de circa ? ori mai mare decit la nElon (de cinci ori la nod%, la diametre egale-
rezistenta la uzura este foarte buna-
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la ? ani%-
70
coeficient de intindere aproape nul fiind e(trem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari-
Dezavanta.e fir te(til4
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte
dure (2ic, Cold Cemet%-
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate-
pretul este foarte ridicat.
)inind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nElon de calitate si
forfacul din fir te(til. 'ceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.
'legerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod%, culoare. &ntotdeauna
se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie
de limpezimea apei. 5n fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului
de muscaturi.
71
M.MELI
,omeli animale
Insec$ele : E'emerele9 fac prte din ordinul insectelor, au corpul subtire, in lungime de c # cm,
moale, terminat cu "-? filamente si " perechi de aripi transparente. 3arvele de efemere mai poarta si
denumirea de babita, rusalii sau vetrite.
Tric1+p$erele J 3riganele4
&lec+p$erele4 musca de piatra, musca de arin, musca de urzica
Dip$era4 tantarul, musta califora (larva - viermusii%
Li/elulele9
(Chironomus% - denumite popular calul dracului, calul popii, se impart in mai
multe rase, dintre care mentionez cele trei mai des intalnite4 liblelula alba,
libelula verzuie, libelula demoazele. 'ceasta insecta seamana cu tantarul, este
foarte mare, dar nu pisca, eventual ne poate deran.a zazaitul permenet si
monoton al roiurile uriase adunate deasupra apelor. 3arvele acestora duc o
viata acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. 3arvele mari se pot
depozita in conditii de temperatura intre ! si # grade C, chiar si in cutiutele cu
vegetatie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu-le cu apa
statuta. 'cesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand mai multe
straturi, lasand uscat doar stratul din e(teriori. 1rocurarea acestor larve este un procedeu mai dificil si de
aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. 3arvele de libelula sunt momeala de baza la toate
competitiile de pescuit stationar fiind folosite da ma.oritatea concurentilor. 'ceste larve pot fi adaugate in
nade alaturi de alte +condimente+. 3a pescuitul cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 1#-1@ cu ti.a
subtire si vom avea gri.a sa le intepam in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie.
Sal$a$+ria9 lacuste, greieri, coropisnite
"+r+pisni$e - au o lungime de ?-$ cm, au corpul catifilat, dar butucanos,
cafeniu, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sapa galerii pe sub plante
pe care le roade cu falcile sale groase. /reana si somnul sunt usor ademeniti
de o astfel de momeala plasata pe carlige de # - "F!, cu ti.a lunga. 1astrarea
acestor insecte se face in cutii de chibrituri (cate una% sau in cutie de lemn
compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a se manca
daca sunt puse impreuna.
Gan5acul 5e c+l+ra5+9 poate fi folosit in special la pescuitul cleanului.
Culoarea rosie a aripilor membranoase, la e(emplarele adulte este e(trem de
incitanta pentru cleni .
#amele - 'u corpul aproape cilindric, format, din numeroase inele,
de culoare roscata, roscata-vinetie, moaronie. &n cadrul pescuitului
sportiv ramele constitue o momeala aproapa universala. E(ista mai
multe specii de rame4
ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor culturi agricole,
lungimea lor abisnuita este de cca 1$ cm, unele a.ungand pana la
dezvoltarea record de #! cm. Dupa ploaie cand galerile lor subterane
sunt inundate, ele ies la suprafata terenului chiar si in timpul zilei, astfel
ramele de roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe
timp de noapte se practica cel mai bine cu a.utorul unei lanterne cu filtru
galben (lumina puternica la sperie si acestea se retrag rapid in ascunzatori%, iar e(tragerea lor din gauri a
celor prinse de cap se face cu rabdare. 1astrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal,
lemn sau saculete din bumbac. Containerele din plastic (pungi, cutii% nu sunt indicate. 'daugarea
catorva bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai
multor partide de pescuit.
ramele de piatra sunt mai mici decat cele de roua, mai deschise la culoare si se remarca printr-un inel
proeminet in partea anterioara a corpului- ele sunt mai vioaie in carlig, e(ercitand o atractie mai mare-
culegera lor se face de sub pietre si bolovani cu o anumita cantitate de umezeala
ramele de gunoi de gra.d se dezvolta pana la 7 cm, au un corp mai subtire su culoarea rosie. 2e folosete
la pescutul pestilor cu gura mai mica (babusca, rosioara, platica, caras mic etc.%
ramele de padure
72
rama de balta "rama serpesca# 2e gaseste in solul umed al apelor si poate fi folosita pentru
ogama larga de pesti lacomi.
lipitoarea este o momeala redutabila pentru prinderea unor pesti ca4 somn, salau, crap mare, clean mare
rama de mare momeala de baza in ppescuitul chelalului, cambulei, limbii
marina, calcanul etc.
Viermusi9 7iermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive
momeli pentru pescuitul in balti- este eficienta pentru pesti pasnici in
special. 1entru a avea niste viermusi buni trebuie sa avem in vedere ca
acestia sa fie prospeti altfel ne trezim la balta cu muste. 7iermusii tineri
(prospeti% prezinta in abdomen o pata intunecata. 2unt de preferat viermusii
mari care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu gauri mici
de aerisire - in care vom pune putin malai.
&inK9 2unt niste viermisori mult mai marunti ca cei folositi in mod
obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. 2unt mai rezistenti ca ceilalti viermi, putand fi
tinuti si doua luni in frigider. 1e carlig, un vierme alb si vreo doi pin9ie pot sa +sparga gheata+.
"rus$acei9 la$ausul - sunt o momeala atractiva pentru pastrav, lipan, mreana, caras, platica,
cosac, batca, biban
&es$is+rii9 plevusca, babusca, tipar, oblet, rosiara, carasel, boarta, sabioara, guvid, hamsie si
bucati din acestia constituie momeala generala o rapitorilor
!r+scu$e J m+rm+l+cii9 Dau rezultate sigure in capturarea stiucii, somnului, cleanului mare.
Al$el m+meli 5e +rigine animala9
organele de vita, de pasare - se folosesc cu succes la capturarea cleanului si somnului,
sangele proaspat - este o buna momeala pentru rosiara, babusca, clean, si alti pesti carnivori,
branza, cascavalul - o momeala deosebita pentru mreana, platica etc.
diferite larve4 larva de omida, pentru clean mreana etc
,omeli 0nimale - Pescuit la mare
Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si la o
partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. 1entru aceasta
aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din
aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia.
#ama 5e mare
Culoare4 verzui inchis si maroniu.
Dimensiuni4 "-@ cm, poate a.unge si la 1! cm lungime.
Tabitat4 traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase.
1astrare4 ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de
mare umeda se pastreaza la frigider sau intr-un loc intunecos si
racoros timp de mai multe zile.
Cum o procuram4 se intra in apa la adancimea de 6!-@! cm.se
sapa la cazma la adancimea de 1!-"! cm. iar bolovanul de nisip
se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu-se
foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili%.
Gari6ii 5e pia$ra
Culoare4 verde deschis.
Dimensiuni4"-@ cm.lungime.
Tabitat4 traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
1astrare4 garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider
ma(im 1" ore sau intr-un loc racoros si intunecos ma(im 6 ore.
Cum ii procuram4 se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii. 'cesti
garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.
73
Gari6ii 5e nisip
Culoare4 galbui spre be. deschis.
Dimensiuni4 "-@cm lungime.
Tabitat4 traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
1astrare4 garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider
ma(im "# ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram4 plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de "!-
1!! cm.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. 'cesti garizi nu se consuma de catre om avand
foarte mult nisip in ei.
Sc+ica al/a
Culoare4 alb.
Dimensiuni4 cele mai mari e(emplare a.ung la 1!-1$ cm.
Tabitat4 traieste in nisipul de pe fundul marii.
1astrare4 carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se
tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram4 se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
2coica neagra-idem ca la scoica alba.
A$erina
Culoare4 alb verzui.
Dimensiuni4 $-1" cm.lungime.
Tabitat4 traieste in bancuri mari in apa marii.
1astrare4 la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram4 se prinde cu plasele de pescuit (navoade% cu ochi foarte mic.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste
rapitor din mare. 2e poate consuma si de catre om.
4amsia
Culoare4 alb-argintiu.
Dimensiuni4 $-1! cm. lungime.
Tabitat4 traieste in bancuri mari in apa marii.
1astrare4 la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram4 se prinde cu plasele de pescuit (navoade%cu ochi foarte mic.
;olosinta4 ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare.
2e poate consuma si de catre om.
,omeli arti(iciale
Mus$ele ar$i'iciale9 sunt momeli de baza pentru apele de munte si cele
colinare pntru pescuiul pastravului, lipanului, lostrita, si cleanului etc.
musca uscata - imita o insecta vie care pluteste pe suprafata apei
musca umeda - imita o insecta purtata de curentul apei in adancime.
ninfa - imita o larva de insecta.
Naluca9 este o momeala artificiala, care prin modul cum este purtata prin
apa de pescar, poate atrage si prinde peste rapitor. 0 naluca da rezultate numai
daca pescarul o manevreaza cu incredere si iscusinta, reusind sa dea iluzia vietii,
cunoscand reactiile pestelui rapitor. 'ceste momeli artificiale au o evolutie in apa diferita in functie de
modelul ales si tehnica recuperarii. 0 recuperare rapida, cu opriri bruste (se da timp nalucii sa se
scufunde% se imita un pestisor cuprins de panica la apropierea pericolului, iar o recuperare lenta,
74
dinamizand evolutia lingurii sau voblerului prin .ocul din varful vergii si din manivela mulinetei, vitaza
medie de deplasare a nalucii fiind suficient de mica pentru a convinge rapitorul sa accepte o prada ce se
ofera +pe tava+. E(ista mai multe tipuri si dimensiuni de naluci. 'cestea sunt4
Linguri +scilan$e - acestea isi leagana (balanseaza% muchia in timpul inaintarii
prin apa.
Linguri +n5ula$e - acestea inainteaza in apa cu miscari unduitoare, serpuitoare
sau valurite
#+$a$i(a - este o momeala artificiala a carei paleta se invarte in .urul unui a( sau
fus, are un mare efect asupra senzorilor optici, auditivi si laterali ai pestilor rapitori. Cele mai cunoscute
rotative sunt cele /epps (;ranta%.
V+/lerul - este o artificeala din lemn sau din alte materiale (plastic, cauciuc,
pluta%, care imita un petisor pentru a atrage rapitorii. 'cesta are in apa o evolutie
nehotarata, sonticaita. De regula acesta pluteste pe apa si se scufunda numai
cand este tras, nivelul de adancime depinzand de forma corpului, si de pozitia
barbetei pe care o poarta. 7oblerele sunt dotate cu 1," sau ? ancore. E(ista pe
piata o gama variata de modele, nuantei, si marimi, insa cele mai cunoscute si
eficiente sunt faimoasele voblerele 6apala, de productie finlandeza si voblerele
Cosma care au raport pretFcalitate foarte avanta.os pentru toti pescarii. Dintre
modele cele mai intalnite amintim4 7oblerele plutitoare, care sunt construite astfel
incat acestea la tragere sa strabata apa la o adancime de 1! - "$ cm, infunctie de viteza de recuperare
imprimata de mulineta. (olerele cosmopolite, voblere care pot evolua la orice nivel al apei, in functie de
viteza de recuperare. (olerele scufundate, sunt acelea care dupa lansare se opresc la o anumita
adancime in apa ( 1! - $! % cm , nivel la care se pot recupera printr-o mulinare lenta, cu opriri si reluari,
penrtu a lasa impresia unui peste bolnav. (olerele de fund, sunt cele care dupa lansare coboara pana
ce ating adancimea ma(ima. Cu cat folosim o viteza de recuperare mai mare, cu ata ele strabat apa la
un nivel mai inalt. 3a alegerea voblerului trebuie sa tinem cont de anumite lucruri4 de adancimea la care
vrem pescuim, de pestele pe care il cautam, de luminozitatea zilei si de zona in care pescuim.
TLis$erul - este o momeala artificiala din plastic moale, care imita
diverse animale acvatice (pestisori - shad, broscute, rame, viermi%,
avand un mare efect asupra rapitorilor. )Histerele se produc intr-o
intr-o larga si variata gama de dimensiuni si nuante, pentru a
satisface toate nevoile pescuitului la rapitor. Diversele tHistere sunt
insotite de un carlig cu plumb sau fara denumit +.ig+
!risca - este ca o lama de briceag (usor curbata%, astfel incat
actionata pe verticala sau oblic sa aiba o miscare oscilanda,
ondulatorie sau mi(ta. Este dotata cu cate un singur carlig la capat
fi(at prin lipire.
Dan5ine$a - asemanatoare bristei (ca o frunza de salcam% evolueaza pe verticala, ori oblic, cu miscari
leganate, valurite sau mi(te. Este dotata cu cate un singur carlig la capat fi(at prin lipire.
M+rmasca - arificiala micuta, poate evolua in apa pe verticala cu miscari sacadate, mai mult pe care il
imita, in funtie de +.ocul+ pescarului, realizat prin dinamizarea varfului de lanseta, ea este folosita in
principal la copca.
,omeli vegetale

Mamaliga9 cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si aromata cu
anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea ciprinidelor. E(ista insa
diferite retete de preparare a mamaligii.
"+c+l+asele4 din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil reprezinta o
momeala universala la ciprinide.
75
&as$ele 'ain+ase9 cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea scobarului dar si al
altor ciprinide.
!+a/ele 5e cereala9 porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc domal
pentru a se umfla fara a plezni, constitui o momeala cepoate fi folosita pe
tot timpul sezonului cald la ciprinide. E(ista o gama variata de arome cu
care sunt imbunatatite aceste cereala (porumb, grau% miere, vanilie,
anason, capsuni, tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot
folosi in stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in lapte%
sau se poate folosi cel uscat lasat cateva zile la inmuiat inainte de partida.
2e foloseste in special la pescuitul crapului (detalii -= clic9 aici%
!+a/ele 5e ma6are4 fierte, dau rezultete la prinderea carasului,
platicii, caracudei, scobarului.

!+a/ele 5e canepa4 mai mari, fierte la foc domal, pot fi folosite cu
succes la pescuitul crapului, mrenei, scobarului, linului, si alte ciprinide.
Deasemenea aceste boabe se folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste
seminte elibereaza o substanta uleioasa pe placul pestelui. 8u aruncati
apa in care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun mod de
a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai mult timp este acela de
a le tine la inmuiat timp de 1" ore in apa rece, apoi de a le fiebe timp de "
min., dupa care se toarna intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa
stea inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar trebui sa aiba loc in galeata,
nu in cratita, in timpul fierberii.
!+a/ele 5e 'as+le9 e(celenta pentru crap si lin, se poate trata cu
miere pentru a deveni dulce si ca urmare irezistibila. 2e poate folosi si in nada.
"ar$+'ul9 fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste pentru prinderea ciprinidelor
Alunele9 2unt o momeala e(celenta pentru crap si biban. 2e pot
pune in carlig " au ?, sau pot fi prinse cu a.utorul unui fir de par.
3ruc$ele9 cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean, scobar etc.
(cirese salbatice, corcodus, zmeura, mure%
!+ilies9 sunt bilute din paste fainoase colorate si aromate pentru
carp, caras mare etc. Devin din ce in ce mai folosite si cu rezultete record.
,O,4I PRP0R0T
MAMALIGA
/alaiul folosit se cerne de mai multe ori si fierberea se face la foc mic, altfel mamaliga se sfarmaB
&ntr-un vas (tuci% se face o mamaliga obisnuita de dimensiuni reduse si nu se pune sare. /amaliga
obtinuta se rastoarna pe un fund de lemn si se amesteca cu malai cernut pina nu se mai lipeste de miini
(atentie la amestec, de aceasta depinde taria si elasticitatea mamaligii finale%. 'poi se pune din nou la
fiert in tuci. /amaliga este gata cind pluteste razant sau se inalta deasupra apei in care fierbe. Dupa
fierbere, se scoate si se inveleste intr-o bucata de tifonsi se lasa la racit. 2e adauga dupa preferinta
diverse arome si coloranti (rom, zahar vanilat...%, atractanti...
2e face o mamaliga obisnuita fara sare, iar dupa ce a fiert, se adauga malai pina amestecam
foarte greu (operatiunea se face repede, altfel ramine malai nefiert%. )rebuie sa se adune pe lingura si
sa se desprinda de pe peretii tuciului. 6acita, mamaliga va fii foarte tare si va rezista pe cirlig la citeva
aruncari. ,ineinteles, se pot adauga indulcitori, atractanti...
?F# parti malai, 1F# parti faina alba la care se adauga si sofran. 2e amesteca bine in stare uscata.
1unem la fiert apa si adaugam cu lingura apa calda amestecind continutul pina devine ca o coca ceva
mai tare. Cind apa a inceput sa dea in clocot, se fac bile si se pun in vasul in care fierbe apa. Cind se
ridica la suprafata, se scot si se lasa la racit, apoi se framinta bine una cite una, se face un bulgare
mare. &n timpul framintarii se pot adauga atractanti...
76
1&&8E'
2e inmoaie o bucata de miez de piine de marimea unui mar cu un ou batut. 3a fel de bine se poate
inmuia in lapte. 2e amesteca bine si se poate adauga halva, scortisoara...
C&8E1'
2e lasa boabele la germinat #@ ore in apa rece, apoi se pun la fiert si imediat ce se crapa le luam
de pe foc. 2e spala de "-? ori in apa rece...
C6&53
$ parti apa si o parte griu. 2e fierb pina apare miezul alb, se varsa apa si se toarna apa rece peste
el. 2e pastreaza la rece...

,0&3E2
2e amesteca bine4 "F# pesmet, 1F# malai cernut, 1F# fulgi de ovaz. 2e bat 1" oua la $!!g
compozitie, se toarna intr-un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. /odelam cu mana bile
de 1-" cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa de sarma si le introducem in apa clocotita. 3e lasam la
fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o carpa uscata, dupa care le punem la
rece.
2e amesteca4 1$` faina de soia, 1!` alune pra.ite macinate fin, "$` gris, "$` malai, "!` lapte
praf, $` seminte pra.ite si macinate de canepa. 2e amesteca cu 1" oua la $!!g compozitie si se fierb
pana se ridica la suprafata. 2e recomanda nadirea cu bilute nefierte puse pe naditor sau in punga
solubila.
,amaliga pentru patratica
#e$e$a 1
Ingre5ien$e9
apa " litri
faina de porumb (malai% circa 1 9g
faina de grau
sofran
atractant pentru pesti lichid Z anason, vanilie, capsuni ...
Calitatea malaiului (granulatia% este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un
malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol,
ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai
bine.
2e pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da
in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa "!-?! de minute. Cind mamaliga e aproape fiarta se amesteca
bine cu facaletul.
1ana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. 5rmeaza insa faza a doua, menita sa le
dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
/amaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei
plastiline. ;ormam apoi niste WgalustiX, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi de dama vechi,
rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal%. Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie la
fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o ata. 1e un ciorap putem sa punem astfel $-
6 astfel de galusti, in sirag.
1unem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. 3e lasam sa fiarba
pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 1! minute%. 2e scot pe un fund de lemn si se lasa la racit. Cel
mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete.
77
#e$e$a
/'/'3&C' pt. C5,56&
&deal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa de robinet
intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon%. /alaiul cel mai bun e cel din piata, si negrisat. Cel unguresc are si
colorant alimentar, asa ca nu e rau. 5nii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer sa-l las in formula lui naturala,
fragmentele de coa.a purtind aroma de porumb - cu toate ca, nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai
necernut nu are consistenta celei din malai cernut. 2e pune apa, sa zicem 1,$ l., intr-un ceaun in care se arunca
doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta. 2e lasa la fiert destul de mult,
pentru a se lega - sa zicem "! - "$ minute. Daca optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap -
am avut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie%, acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar.
Dar atentie, nu pune mult, colorantul moaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e foarte
importanta. Daca nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa
legare, se adauga citeva miini bune de malai amestecindu-se, pina se obtine o compozitie groasa. 2e lasa la fiert
inca "! - "$ min, adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti
intoarce cu melesteul. 'tentie4 cu cit se amesteca mai des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. 3asata sa fiarba
neamestecata, mamaliga formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste
uniform. 1e scurt4 fierberea trebuie sa dureze peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. &nca un
amanunt e(trem de important4 pe ceaun se formeaza o crusta. )rebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec
deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. 2e
rastoarna mamaliga pe un fund destinat e(clusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu
diametru de apro(. 1! cm. 'cestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin $ - 7
minute pina incep sa pluteasca intre ape. ;ierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile
se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu
ca unde merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea
mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala.
1&&8E'

;olosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este o noutate. /ulti dintre pescari cunosc si
folosesc paine ca nada siFsau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de origine
vegetala asa zise clasice, (mamaliga, boaba de porumb% nu dau randamentul scontat, sau sunt
nepotrivite unui anumit luciu de apa. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care nu
cunosc, sau nu cunosc indea.uns de bine modalitatile in care putem folosi aceasta Wmaterie primaX
ieftina, si la indemana oricui.

0ferta de pe piata este mai mult decat bogata, si intalnim varietati de paine oarecum ciudate
pentru romanul obisnuit doar cu cele trei-patru varietati prezente pana nu demult prin brutarii.

1ainea se poate folosi ca atare,(1% in combinatia unor paste, ca principal ingredient, ("% sub forma
de pesmet, (?% sau ca nada, (#%.

1. "u/ul 5e paine
1aine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de .os, (cu coa.a groasa%. 2e taie
cuburi avand latura de 1:"cm cu un cutit bine ascutit sau cutter. Carligul se infige prin coa.a, se
rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu
fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul. Cea mai buna paine
este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de
secara, cu adios de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.% este bine sa incercam o gama cat
mai diversa, De preferat fabricata altfel decat industrial unde se folosesc tot felul de E-uri.

. &as$a
1entru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu mana,
adaugandu-se din cand in cand putina apa. &n functie de specia de peste pe care o vizam, se poate
combina cu alte ingrediente, cum ar fi4

A frunze de spanac taiate fin Z pentru crap, amur, (cteno%-
A miez de rosie pasat Z pentru crap, amur-
7"
A galbenus de ou Z pentru crap, caras, platica, albitura- 'tentieB 'ceasta combinatie se intareste
foarte repedeB
A mamaliga Z pentru crap, caras, platica, lin, albitura-
A halva Z pentru crap-
A pudra din boilies pisate Z pentru crap, caras.

1utem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie%,
indulcitori.

3. &esme$ul; (painea usca$a)
1esmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. &ntra in
componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale%, sau la prepararea
de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea $:1! mm, pe care le gaurim ca pe
boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. 2e obtine astfel o momeala asemanatoare cu
pop-ups-urile.

). Na5a
2e taie o paine neagra sau graham in doua, si se pune la inmuiat in apa cam o ora. 2e stoarce
bine, si se da prin sita de malai. Ceea ce rezulta se amesteca cu srot de floarea soarelui, mamaliga,
halva, boabe de porumb si de grau, de canepa, etc. intrand in compozitia nadei pentru ciprinide
BOI4S
Lumea /+iliesului par$ea I Ma
'vand in vedere ca acest site nu este vizitat numai de pescari de valoare, e(perimentati din
6omania, pe care probabil articolele urmatoare-i vor plictisi, as vrea sa vin in a.utorul celor ce fac primii
pasi in lumea boiliesului, oferindu-le informatii asupra compozitiei, modului de preparare, retetelor si
multor particularitati ale acestei momeli spectaculoase.
3a fel ca multe alte noutati ce au revolutionat pescuitul din zilele noastre, boiliesul isi are originea in
'nglia. 'ici ca si in alte tari europene cu iesire la mare, cu e(ceptia pastravilor de crescatorie, se
consuma aproape e(clusiv doar peste marin. Datorita poluarii mai mari din trecut, mai scazute in
prezent, rar se consuma peste de apa dulce si aproape deloc crapul, care in schimb se pescuieste cu
mare placere, mai ales e(emplarele mari. 'sadar in lacurile si baltile lor crapii au putut sa a.unga la
virste si dimensiuni respectabile, problema in pescuit nefiind e(istenta sau ine(istenta e(emplarelor mari,
deoarece acestea e(istau, ci faptul ca pina la aparitia in zona nadita a crapilor mari momeala era ridicata
de crapii de dimensiuni mai mici. 2olutia e(traordinara a acestei probleme o constituie boiliesul, atit
datorita dimensiunii relativ mari ca momeala (1#-"$ mm.% cit si datorita duritatii. Datorita particularitatilor
sale in @!` din cazuri boiliesul ramine intact pina la aparitia crapilor mari in zona nadita, oferind sansa
capturarii acestora. &n compozitia boiliesului intra diferite materiale uscate, fainuri, prafuri, lianti, coloranti,
materiale lichide, arome, indulcitori, aminoacizi, vitamine, etc. Din aceste componente se framinta o
pasta de consistenta plastelinei, apoi se formeaza bilele de 1#-"$ mm. Diametru, care prin fierbere
ulterioara duc la obtinerea produsului final - boiliesul.
1escuitul la boilies pe linga momeala speciala necesita lansete, mulinete, accesorii, monturi
speciale, toate acestea formind un tot unitar ce determina comple(itatea si frumusetea acestui mod de
pescuit concretizata prin cresterea mare an de an a numarului pescarilor din aceasta tabara. 5rmind
modelul englezesc sau european cred ca este necesara si in 6omania o uniune, o conlucrare, o
colaborare a celor din aceasta tabara in scopul dezvoltarii acestui mod de pescuit si in scopul
e(perimentarii de catre cit mai multi dintre noi a satisfactiilor si
bucuriilor oferite de capturarea unui crap mare. Cred de
asemenea ca cel mai important lucru in 6omania , privind
viitorul pescuitului la crap, este realizarea unei trnsformari
ma.ore in mentalitatea marii ma.oritati a pescarilor, schimbari
care sa aiba drept scop e(istenta a cit mai multi crapi mari in
baltile noastre. 'cest tel il putem atinge doar eliberind crapii
mari capturati, raminind ca pozele realizate sa fie obiectul
79
mindriei sisatisfactiei noastre. 6eferitor la e(emplarele mai mici capturate, provenite din populari anuale,
depinde de ideologia si mentalitatea fiecaruia dintre noi unde trage linia ce va delimita cantitatea de
peste retinuta, eliberind restul capturilor si dind posibilitatea acestora sa creasca si probabil sa ofere in
viitor satisfactii altor pescari.
/area mea pasiune pentru acest mod de pescuit are doua cauze, prima fiind atractia pentru crapii
mari iar a doua ar fi mentalitatea legata de pescuitul la boilies. 2a incepem cu prima cauza, cu
mentalitatea specifica care se concretizeaza prin respectul ce trebuie acordat fiecarui peste prins,
tratarea si manipularea cu gri.a a crapului si in final eliberarea lui nevatamat inapoi in mediul de viata,
fapt ce reprezinta caracteristica de baza a pescuitului la boilies si anume +1rinde si Elibereaza sau
Catchd6elease+.
Credeti-ma ca eliberarea unui crap va va oferi cel putin tot atita
satisfactie si bucurie cit va oferit capturarea lui. ' doua cauza a fost
dorinta mea dintotdeauna de a captura crapi mari, iar speranta
concretizarii acestui vis am vazut-o in pescuitul cu boilies.
)otusi nu a fost chiar atit de simplu pe cit credeam si ani buni au
trecut fara rezultate, continuind sa am capturi in continuare doar la
porumb, dar nu am renuntat si perseverenta a inceput sa dea rezultatele
mult asteptate. 1robabil ca perioada mai lunga fara rezultate se
datoreaza si faptului ca in zona de 7 si 87 a tarii, unde pescuiesc,
aproape nimeni nu pescuieste cu boilies iar pestii nu cunosc deloc
aceasta momeala, fiind mult mai greu sa-i obisnuiesti.
/-ar bucura mult daca as vedea din partea pescarilor cunoscuti de
crap ai 6omaniei si din partea publicatiilor de specialitate o incercare
macar de mediatizare a unei mentalitati sanatoase a pescuitului la crap
astfel incit incepatorii sa porneasca din start cu o ideologie si mentalitate corecta ce va duce in timp la
cresterea numarului de crapi mari din apele noastre , recompensindu-ne apoi prin mult mai multe
satisfactii si bucurii obtinute. 'ceasta ar insemna ca pescar fiind sa eliberezi crapul prins indiferent daca
regulile baltii respective impun sau nu acest lucru, dar momentan cu parere de rau pot spune ca nu se
intimpla asa ceva (cel putin in partea aceasta a tarii%.
Cei care au pornit de.a pe drumul presarat de satisfactii, bucurii dar si esecuri al pescuitului la crap
sint constienti de marea varietate a ofertei de ingrediente ce intra in compozitia boiliesurilor cit si de
oferta bogata de boiliesuri gata facute (readE made% a multor firme, dintre care unele consacrate de.a.
;iecare dintre voi care devine adept al pescuitului la crap cu boilies va parcurge obligatoriu anumiti
pasi de la folosirea boiliesurilor gata facute pina la stadiul in care-si va face propriile boiliesuri,
alcatuindu-si propriile compozitii, propriile retete.
Ca incepator in tabara pescarilor cu boilies puteti alege dintr-o mare varietate de boiliesuri gata
facute, ceea ce va va a.uta sa nu va pierdeti pentru inceput in amanunte. &n plus, la inceput cumpararea
de boiliesuri gata facute va va a.uta sa petreceti mai mult timp pe balta si nu in bucatarie. Cu toate
acestea, cu timpul, e(perienta acumulata, dorinta de a prinde crapi mari si de a acumula in continuare
mai multa informatie, va vor determina sa incercati sa va faceti propriile boiliesuri si credeti-ma
capturarea unui crap capital cu boilies facut de voi va va dubla satisfactia avuta.
2ecretul unui pescuit reusit, cu satisfactii multe este in primul rind folosirea unor boiliesuri de
calitate. Despre aceste +boiliesuri bune+ fiecare are parerea lui personala si toti considera boiliesurile
facute de ei ca fiind cele mai bune. 1entru a a.unge acolo incit nu numai sa ginditi acest lucru ci
intradevar sa fie asa este necesar sa cunoasteti foarte bine ingredientele boiliesurilor, materialele de
baza, aromele, multitudinea de ingredienti secundari dar cu o mare influenta supra calitatii. /area
ma.oritate a acestor ingrediente erau accesibile pina nu demult doar in stainatate, dar in momentul de
fata se gasesc intr-o foarte bogata oferta si in magazinele din 6omania.
8u vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca puteti prinde crap mare doar cu boiliesuri
facute de voi, dimpotriva pe piata se gasesc boiliesuri gata facute de foarte, foarte buna calitate ale unor
firme de.a consacrate cum ar fi richHorth, nutrabaits, pelzer baits, nash, etc. insa din pacate acestea au
preturi destul de piperate. 1arerea mea este ca decit sa pescuiti cu boilisuri ieftine, de calitate incerta
mai bine cu acei bani va faceti propriile boiliesuri.
'rticolele urmatoare le-am conceput in spri.inul acelora care vor sa e(perimenteze bucuriile aduse
de propriile boiliesuri, de aceea voi incerca sa va a.ut sa intelegeti calea de a alcatui o foarte buna
compozitie si calitate a boiliesurilor facute de voi.
1entru aceasta va trebui sa va familiarizati cu tot ceea ce intra in compozitia boiliesului, putind
clasifica pentru inceput aceste componente in felul urmator4
boilie mi(uri gata facute (readE mi(% incluzind aici si mai noi aparutele mi(uri pentru boilies flotant
(pop-up mi(, mi( flottant%
"0
ingrediente de baza
atractanti (attractors%
atractanti de concentratie mare (high concentrate attractors%
natural fish attractors
vietati acvatice uscate (dried aIuatic animals%
coloranti (colorants%
indulcitori (sHeetner%
stimulatori de apetit (apetite stimulators%
condimente concentrate (concentrated spices%
arome
uleiuri (oils%
boostere pentru nada si pentru momeala (bait booster - boilie booster%
dip-uri pentru boilie
spraE-uri activatoare
paste folosite pentru momeala (pates- teig%
peleturi (pellet%
seminte (particles%
1entru inceput sa vedem o e(plicatie sumara a fiecarei componente urmind ca in articolele
urmatoare sa intram in detalii pentru fiecare component sau ingredient.
!+ilie mi7uri ga$a 'acu$e sunt amestecuri bine alese, bine gindite si bine
proportionate intre ingredientele uscate din compozitia boiliesurilor, putind
fi folosite in starea in care le-ati cumparat sau putind adauga si alte
ingrediente dar cu masura. 0 noua generatie a mi(urilor sint cele pentru
boiliesuri flotante (pop-up mi(%.
Ingre5ien$ele 5e /a6a ale boiliesurilor le putem gasi in momentul de fata
intr-o foarte mare varietate dar le putem clasifica in trei categorii4
ingrediente de origine animala, ingrediente de origine vegetala si seminte.
'ceste fainuri si ingrediente uscate va vor a.uta sa obtineti boiliesuri de
buna calitate oferind posibilitatea ca prin combinarea lor sa alcatuiti
propriile voastre mi(uri, retete sau sa schimbati compozitia mi(urilor
cumparate de gata.
A$rac$an$i - marea ma.oritate se prezinta sub forma de lichide viscoase
obtinute din amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre
stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi, vitamine,etc.
A$rac$an$i c+ncen$ra$i - sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante naturale
bogate in aminoacizi si vitamine.
Na$ural 'is1 a$$rac$+r se obtine din hrana naturala, obisnuita in mediu natural al pestilor si se
prezinta ca e(tracte sub forma de praf ce vor diminua banuielile crapilor si le vor trezi curiozitatea pentru
boilies.
Vie$a$i ac(a$ice in s$are usca$a se prezinta sub forma de praf si rezulta prin macinarea fina a
diferitelor vietati din mediu acvatic natural fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare
de vitamine si saruri minerale.
"+l+ran$i au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de
praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda dozarea lor in
amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide si nu in mi(ul uscat.
In5ulci$+ri au rolul de a indulci amestecul de baza. ;olosirea indulcitorilor corespunzatori are o
foarte mare importantain fabricarea boiliesurilor si se pot folosi indiferent daca doriti sa faceti boiliesuri
cu izuri, arome dulci sau boiliesuri puturoase sau boiliesuri cu condimente.
S$imula$+ri 5e ape$i$ se prezinta in general sub forma de prafuri si reusesc sa faca irezistibila
pentru crapi momeala noastra.
"+ncen$ra$e 5e c+n5imen$e sunt concentrate foarte puternice ale diferitelor condimente si se
prezinta in general sub forma de prafuri.
Ar+me sunt ingrediente de importanta ma.ora in fabricarea boiliesurilor de calitate, bune. 2e
caracterizeaza printr-o combinatie perfecta de gust,iz si miros, de obicei sint viscoase si de o
concentratie foarte mare. 2e raspindesc foarte bine in apa trezind intotdeauna interesul pestilor.
Uleiurile sunt ingrediente care sporesc considerabil capacitatea de atractie a momelii, a.uta la
gasirea boiliesului de catre crapi si contribuie la retinerea lor in .urul zonei nadite.
Essen$ial +il concentrate de arome dizolvate in uleiuri. 2e folosesc in cantitati foarte mici dar au
importanta ma.ora in calitatea boiliesului.
"1
!++s$ere pen$ru m+meala sunt ingrediente de adaos lichide la boiliesuri, pelete, seminte foarte
puternice. 1uteti imbiba in ele sau puteti doar stropi cu ele boiliesurile, peletele, semintele, alunele, etc.
cu care naditi avind in vedere ca semintele fierte au mare capacitate de absortie.
!++s$ere pen$ru /+iliesuri sunt boostere concepute pentru boiliesurile cu care pescuiti,
hiperconcentrate, ce vor elimina aroma pe parcursul a cel putin 1" ore de pescuit.
!ai$ en1ancer se prezinta sub forma lichida si se diferentiaza de boostere prin concentratia mult
mai mare de zahar, prin viscozitate mai mare. 1oate fi folosit in orice sezon.
Dip:uri se prezinta sub forma de lichide foarte viscoase. &ngredientele sale uleioase si cele
dizolvabile in apa vor garanta succesul folosirii lor. 2e da o baie in acest lichid boiliesului care in cel mai
scurt timp va trezi interesul crapilor.
Spra*:urile reprezinta o solutie simpla, rapida si eficienta de a aromatiza boiliesul, fiind
recomandate mai ales in sezonul rece.
&as$ele pen$ru cirlig pot fi folosite individual formind momeala sau le puteti folosi pentru a
imbraca intr-o camasa e(terioara boiliesul. 'u capacitatea de a se dizolva progresiv in apa astfel incit
mentin timp indelungat efectul atragator.
&ele$e sunt folosite ca fura. si medicament in bazele piscicole, in crescatorii, avind un continut
ridicat de proteine,faina de peste,prezentindu-se sub forma de particule de diferite granulatii.
Semin$e diferitele seminte cu continut ridicat de uleiuri pot fi folosite cu succes crude sau verzi,
fierte, pra.ite atit in prenadirea locului de pescuit cit si prin utilizarea lor la fabricarea boiliesurilor in stare
macinata sau semintele foarte mici se pot folosi si intregi.
"+N+caru Daniel
Lumea /+iliesului; par$ea a II:a
Dupa ce am trecut de pasul unei analize generale a multimii de ingrediente folosite la prepararea
propriilor boiliesuri si am vazut marea diversitate a acestora, sa trecem la un studiu mai amanuntit a
fiecareie dintre ele.
2a incepem deci cu mi(urile pentru boilies gata pregatite (readE mi(% pe care acum le puteti gasi
aproape la toate magazinele bune din tara. Dupa cum spuneam aceste mi(uri sint amestecuri bine
proportionate, bine gindite, compuse din ingrediente de foarte buna calitate. 'vanta.ul acestor mi(uri
este pregatirea mult mai usoara a propriilor boiliesuri, nemaifiind necesara alcatuirea amestecului de
ingrediente de baza uscate ci doar adaugarea la mi(ul gata pregatit a ingredientelor lichide, a oualor,
formarea pastei si in final a boiliesurilor. 6eadE mi(-urile le puteti folosi asa cum le-ati cumparat sau
puteti sa adaugati la ele si alte ingrediente uscate pe care le doriti insa cu atentie la cantitati spre a nu
schimba radical specificul mi(ului. &n continuare sa aruncam o privire asupra principalelor mi(uri pe care
puteti sa le cumparati gata preparate.
"arpEs mi7 sunt amestecuri asa zis multilaterale si anume prin folosirea lor puteti sa pregatiti orice
tip de boiliesuri, cu un adaos de ingrediente lichide, arome sau ingrediente uscate dorite de voi, dupa
propriile voastre retete. De e(emplu puteti pregati boiliesuri condimentate prin adaugarea la mi(ul de
baza a unor condimente sub forma de prafuri cum ar fi 2trong garlic sau /ega clove, sau prin
adaugarea la mi(ul de baza a unor a unor arome lichide condimentate cum ar fi &ndian spice sau /isterE
spice. Daca doriti sa obtineti boiliesuri cu aroma de peste, adaugati mi(ului de baza anumite fainuri de
peste cum ar fi ;ish meal sau Shite fish meal sau arome lichide cum ar fi bapanese sIuid sau ;ish and
fish. 1entru a obtine boiliesuri cu aroma de fructe adaugati mi(ului una sau citeva din multitudinea de
arome lichide e(istente pe piata cum ar fi 6ipe straHberrE sau 2Heet banana sau /ultifruit, etc. 1uteti
folosi si alte arome dupa bunul vostru plac ( scope(, dar9 chocolate, si multe, multe altele%, cu mentiunea
de a avea gri.a sa respectati doza.ul indicat de producator. 'ceste mi(urui le puteti folosi si in amestec
cu ale mi(uri pina la o proportie de amestec de $!`. Continutul de proteina al acestor mi(uri este de
cca. $!`.
"2
!ir5 '++5 mi7 sunt amestecuri ce contin in procent destul de mare
diferite seminte pentru pasari. /i(urile sint alcatuite din praf de oua sau de
albus de ou, diferite fainuri, seminte macinate, vitamine, saruri
minerale,etc. 2int ideale si pentru pregatirea boiliesurilor in a caror
compozitie intra si diferite seminte marunte de pasari, nemacinate.
'vanta.ul e(istentei in boilies a acestor seminte este mai buna dispersare
in apa a celorlalte ingrediente folosite in reteta. Ca mi( poate fi folosit, ca si
carp>s mi(ul , pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. 1uteti sa-l folositi
ca amestec individual, in starea in care se comercializeaza , insa in acest caz pasta de boilies trebuie
lasata de consistenta putin mai moale pentru a putea rula cu usurinta boiliesurile, sau se poate folosi in
amestec cu un alt tip de mi( in proportie de $!`. Continutul de proteina este de cca. ?$`. 'vanta.ul
acestui mi( este si faptul ca este usor digerabil de catre pesti, fiind recomandat in cazul apelor a.unse la
temperaturi mai ridicate cind pestii sint de.a activi, dar se poate folosi cu rezultate bune si in apele mai
reci unde efectul celorlalte ingrediente va fi amplificat prin folosirea acestui tip de mi(.
#+/in #e5 !ir5 3++5 Mi7 este un amestec ce se aseamana foarte mult cu ,ird ;ood mi( cu
diferenta ca contine in plus ingredientul 6obin 6ed Concentrate, un adaos de o mare popularitate, care
era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului pena.ului.
Datorita continutului ridicat de condimente, vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este
folosit cu mare succes si in pescuitul crapului, fiind utilizat mai ales in cazul prenadirii intensive. Ca mi(
poate fi folosit individual dar are efect mai mare folosit in amestec de $!` cu /ulti spices mi( sau cu
;ish meal mi( sau cu /ultifruits mi(. 1uterea atractiva puteti sa o imbunatatiti prin adaugarea la o
.umatate de 9ilogram mi( a doua lingurite de 'ppetite 2timulator. Continutul de proteine este de cca.
$!`.
Mul$i'rui$s mi7 sunt amestecuri cu continut ridicat de proteine animale si vegetale cu o
aromatizare puternica si atragatoare de fructe. 2e poate folosi individual cu succes pentru pregatirea
boiliesurilor cu care veti pescui ca momeala, sau in amestec cu alte mi(uri ($!`% pentru prepararea
boiliesurilor cu care naditi. 1arerea specialistilor este sa nu fie folosite individual pentru boiliesurile cu
care naditi (numai in amestec $!`% deoarece sint foarte concentrate. &n sezonul de vara se poate folosi
cu rezultate foarte bune pentru prepararea boiliesurilor de nadit, in amestec de $!` cu ;ish meal mi(
sau cu ,ird food mi(. 1oate fi folosit si fara adaos suplimentar de aroma. Continutul de proteina este de
cca. #!`.
3is1 meal mi7 este un amestec intre diferite tipuri de fainuri de peste special alese, de foarte buna
calitate, cu o capacitate ridicata de atractie, fiind puternic aromatizat cu arome naturale. Este un
amestec usor digerabil, efectul de atractie putind sa-l mariti prin adaugarea la o .umatate de 9ilogram
mi( a doua linguri de 'ppetite 2timulator ;ish sau 'ttractant Crustacean. Continutul de proteina este de
cca. #!`.
Mul$ispices mi7 sunt amestecuri de ingrediente uscate de baza de calitate ridicata, a caror efect
de atractie a fost amplificat prin introducerea in mi( a unor condimente speciale considerate irezistibile
pentru crapi. &n pregatirea boiliesurilor se poate folosi individual sau puteti sa-l folositi in amestec cu ?!`
;ish /eal mi( si ?!` ,ird ;ood mi(. 1uteti de asemenea sa-i mariti puterea de atractie prin adaugarea
la o .umatate de 9ilogram mi( a una lingurita 3iver 1oHder, $ ml. &ndian 2pices si 1$ ml. 'ttractant
8atural. Este usor digerabil dar puteti sa-i intensificati aceasta proprietate prin adaugarea la o .umatate
9ilogram mi( a doua lingurite de 'ppetite 2timulator 2pice. Continutul de proteine este de cca. #!`.
4ig1 Energ* mi7 sunt amestecuri de ingrediente de baza foarte bune cu continut de hidrati de
carbon de calitate (e(. sloH sugar% si un continut ridicat de vitamine si praf de oua. Este foarte usor
digerabil. 2e poate folosi cu succes in cazul necesitatii prenadirilor intensive pe ape de intindere mare
sau pe ape bogate in peste unde trebuie sa naditi mult pentru a tine pestele pe loc. 'cest mi( puteti sa-l
folositi individual sau in amestec de $!` cu orice alt mi(, putind prepara orice tip de boilies. Continutul
de proteina este de cca. "!`.
&r+$ein ,0I mi7 sunt amestecuri cu continut de ingrediente provenite din produse lactate cum ar
fi caseina, lactalbumina, lapte praf, etc. 1ot fi folosite cu mare succes in cazul in care aveti nevoie de o
momeala cu continut ridicat de proteine, cu nivel nutritiv ridicat (T87 - high nutritive value%. Este ideal
pentru obtinerea boiliesurilor ce le veti folosi drept momeala mai ales in sezonul in care pestii sint mai
putin activi. 1oate fi folosit individual sau in amestec de $!` cu alt tip de mi(, pentru prepararea oricarui
tip de boiliesuri. Continutul de proteine este de cca. 6!`.
Nu$ mi7 este un mi( cu puternica aromatizare de alune, care poate fi folosit individual sau in
amestec cu ?!` Tigh EnergE mi(, oferind o solutie foarte buna pentru pescuitul de toamna tirzie. Este
foarte usor digerabil si puteti sa-i mariti atractivitatea prin adaugarea citorva picaturi de Essential 0il of
Cinnamont sau Essencial 0il of 'mandet ( cam o picatura la doua oua%. &n cazul prepararii boiliesurilor
"3
dulci adaugati # ml.2cope( plus, 7anillia cream si ?-# ml. /ega 2Heetner sau o lingurita 2ucre 8atural
&ntense. Continutul de proteine este de cca. ?!`.
See5 mi7 este un mi( foarte bun pentru pregatirea boiliesurilor ce contin seminte pentru pasari
intregi. Este foarte usor de format ca pasta, este usor de rulat pe boilieroller . poate fi folosit la
prepararea oricarui tip de boiliesuri. 'sadar puteti face boiliesuri de fructe prin amestecarea mi(ului cu
/ultifruitsmi( si adaugarea a 'ppetite stimulator fruits si arome ca 6ipe straHberrE , sHeet banana,
/ega tutti-fruti, etc. 1entru a obtine boiliesuri cu condimente amestecati mi(ul cu /ulti spices mi( sau
6obin 6ed bird food mi(, 'ppetit stimulator spices si arome ca &ndian spices,)andoori spices, /EsterE
spices. 1entru boiliesuri de peste amestecati mi(ul cu ;ish /eal mi(, 'ppetite stimulator fish si arome ca
bapanese sIuid,;ishd;ish,etc. Continutul de proteine este de cca. ?!`.
#ea5* sc+pe7 mi7 este un mi( care contine pe linga ingredientele de baza si aroma, indulcitor si
colorant. Ca sa obtineti boiliesuri bune calitativ trebuie doar sa amestecati acest mi( cu @-1! oua la un
9ilogram mi(.
#ea5* s$raL/err* mi7 este identic cu 6eadE scope( mi( cu diferenta ca este alta aroma.
3l+$$an$ mi7 este un mi( folosit in obtinerea de boiliesuri flotante, pop-up. 're un continut ridicat de
proteine animale si vegetale. 1oate fi folosit individual sau in amestec cu ?!-$!` alte mi(uri. 8u se
poate folosi in amestec cu ,ird ;ood mi(. Datorita granulozitatii mari a acestuia apa va patrunde usor si
repede in boilies si acesta isi va pierde proprietatea de flotabilitate. 1uteti sa-l amestecati cu adaosuri
cum ar fi 3iver 1oHder, 2oluble ;ish 1rotein E(tract, Essential oil, 2Heetner,etc. dar cantitatea data de
producator ar fi bine sa o dublati deoarece la introducerea boiliesurilor in cuptorul cu microunde (proces
specific obtinerii boiliesurilor pop-up% adaosurile isi pierd din eficacitate. ,oiliesurile facute din acest mi(
le tineti 1,$ minute in cuptorul cu microunde si veti obtine pop-up-uri ce-si vor mentine proprietatea mai
mult de 1" ore.
Eas* p+p mi7 NauneOr+ugeOneu$re - sint mi(uri asemanatoare cu ;lottant mi( dar boiliesurile
obtinute nu trebuie in final puse in cuptorul cu microunde si boiliesurile obtinute din acest mi( nu-si pierd
culoarea dupa un anumit timp.
/area varietate a ingredientelor de baza ale boiliesurilor putem sa o clasificam in trei categorii
principale4 ingrediente de origine animala, de origine vegetala
si seminte. Caracteristica de baza si punctul comun al acestor
categorii de ingrediente este calitatea lor ridicata. )oate aceste
fainuri va dau posibilitatea sa realizati boiliesuri dupa propriile
voastre retete sau sa modificati dupa bunul vostru plac
compozitia mi(urilor gata facute cumparate din magazin. Cu
a.utorul acestor ingrediente de baza puteti modifica consistenta
boiliesurilor, calitatea acestora, astfel incit sa obtineti acele
boiliesuri care credeti ca sint cele mai eficiente.
3is1 meal faina de peste este un ingredient recomandat
la pregatirea boiliesurilor cu aroma de peste. Este o faina
foarte bogata in uleiuri de peste, motiv pentru care se foloseste
mai ales la boiliesuri cu care veti pescui in sezonul cald,
uleiurile dezvoltindu-si adevarata putere de atractie in apele mai calde. Este o faina de culoare inchisa
cu un continut de proteina de #!-$!`. 1rocentul recomandat in amestec este de 1!-?!`.
F1i$e 'is1 meal faina alba de peste este folosita in special la pregatirea boiliesurilor cu aroma de
peste dar se recomanda utilizarea ei pentru orice tip de boiliesuri ( de fructe, cu condimente,etc.%. 're o
culoare mai deschisa decit precedenta si un continut mai scazut de uleiuri , asadar poate fi folosita fara
probleme atit pe ape reci cit si pe ape calde. Este un ingredient usor digerabil cu un continut de proteina
de $$-6!`. 1rocentul recomandat in amestec este de "!-#!`.
M+ns$er 'is1 meal - aceasta faina de peste este intr-adevar un ingredient de mare calitate fiind
bogata in uleiuri de peste, aminoacizi, vitamine, minerale, etc. poate fi folosita in amestec pentru orice tip
de boiliesuri, fiind un produs natural cu mare capacitate de atractie mai ales pentru pestii mari. Cu
a.utorul acestei faini puteti prepara boiliesuri de o compozitie asemanatoare cu hrana naturala din mediul
acvatic. Continutul de proteina este de cca.6!`. procentul indicat in amestec este de ?!-#!`.
&elle$s meal fainurile de pelleturi sint indicate la prepararea boiliesurilor cu aroma de peste si in
cazul in care urmarim obtinerea unor momeli 1!!` naturale. Continutul de proteine este de cca. ?!`.
1rocentul indicat in amestec este de "!-?!`.
&elle$s p+Ler este o faina compusa din micropellete foarte, foarte marunte ce poate fi folosita
pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri, recomandata in special in cazul boiliesurilor bird food in
compozitia carora intra si seminte mici intregi. Continutul de proteine este de cca. ?$`. 1rocentul
recomandat in amestec este de "!-"$`.
"4
"SL meal este o faina care contine si componenti fermentati, fainuri speciale de porumb puternic
aromatizate (asemanatoare cu boabele de porumb fierte si a.unse la fermentatie dupa "-? zile de la
fierbere% 2e recomanda in special pentru prepararea boiliesurilor folosite la o prenadire in amestec cu
porumb boabe fiert. Datorita faptului ca este usor digerabila se poate deci folosi fara probleme si in
cantitati mai mari pentru prenadirea intensiva. Continutul de proteine este de cca. ?!`. 1rocentul indicat
in amestec este de ?!-#!`.
"aseine aceasta faina este ingredientul de baza al boiliesurilor T87 (high nutritive values%. ;iind
un ingredient mai greu va concura la cresterea greutatii boiliesului si in acelasi timp mareste duritatea
boiliesului mai ales in amestec cu egg albumin. Continutul de proteine este de cca. @`. 1rocentul
recomandat in amestec este de 1!-?!`.
S+5ium caseina$e este un ingredient obtinut din produse lactate, care are proprietatea de a fi
1!!`solubil in apa. Este o faina foarte usoara folosita in special la pregatirea boiliesurilor pop-up.
Continutul proteinic este de cca. $`. 1rocentul recomandat in amestec este de 1!-"!`.
"alcium caseina$e - este un ingredient aproape identic cu cel precedent cu diferenta ca este o
faina putin mai grea. Continutul proteinic este de cca. $`. 1rocentul indicat in amestec este de 1!-
?!`.
Al/umine este varianta sub forma de faina, de praf a albusului de ou. Este folosita pentru intarirea
boiliesurilor. Continut proteinic de cca. 7$`. 1rocent indicat in amestec de $-1!`.
Lac$al/umine ingredient ce contine cea de-a doua componenta de baza a laptelui, lactalbumina.
;olosita impreuna cu caseina va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte bune,cu un bun echilibru
aminoacidic. Continutul proteinic este de cca. @$-!`. 1rocentul indicat in amestec este de 1!-?!`.
Lap$ele pra' este un ingredient important a boiliesurilor cu un nivel nutritiv ridicat. Este un bun liant
in amestecul de baza. 're un gust si un iz foarte dulce, asadar se foloseste mai ales la prepararea
boiliesurilor dulci cum sint cele cu aroma de fructe. Este 1!!` solubila in apa. Continutul proteinic este
de cca. ?!`. 1rocentul indicat in amestec este de 1!-?!`.
&ra' 5e +ua este o faina obtinuta 1!!` praf de oua, foarte bogata in proteine, uleiuri si minerale.
2e foloseste cu succes la pregatirea boiliesurilor T87 (high nutritive values%. Continut proteinic de $!`.
1rocent recomandat in amestec 1!-?!`.
"5
!ir5 '++5 pur este un ingredient conceput initial ca hrana pentru pasarile de apartament. ;olosirea
lui in boiliesuri confera o buna repartizare si omagenizare a celorlalte ingrediente din amestecul de
baza.are efect pozitiv in procesul de digerare si poate fi folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri in
cazul in care dorim o duritate mai mica a acestora. Continutul proteic este de cca. 1$`. 1rocentul indicat
in amestec este de "!-?!`.
!ir5 see5 H !ir5* mi7 sunt asa zisele noi tipuri de +hrana pentru pasarele+ care au in compozitie
ingrediente cum ar fi oua, zahar, miere, seminte, paine, vitamine, minerale, e(tracte naturale de uleiuri
(essential oils%. 2int ideale pentru boiliesuri dulci, cu arome de fructe. Continut proteinic de ?!`. 1rocent
indicat in amestecul de baza de ?!-#!`.
S$ars+*a este o faina de soia de puritate mare, de calitate ridicata, cu continut ridicat de uleiuri si
fara componenti nedigerabili. ;aptul ca este digerabila in proportie de $` o ridica calitativ in rindul
fainurilor de natura vegetala. 2e poate folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul proteinic
este de #!`. 1rocentul indicat in amestec este de "!-6!`.
"+ncen$re s+*a este un concentrat special de soia ce contine si germeni de soia si seminte fierte
de soia. 1oate fi utilizat pentru orice tip de boiliesuri mai ales pentru cele cu continut ridicat de proteine.
Continutul proteinic este de cca.#!`. procentul indicat in amestec este de "!-?!`.
I6+la$ 5e s+ia este un e(tract 1!!` de soia ce contine proteinele din soia, si este foarte bogata in
aminoacizi. Continutul proteinic este de cca.!`. 1rocentul indicat in amestec este de 1!-"!`.
S+*a gras faina de soia 1!!` se foloseste in special in cazul in care aveti nevoie de o cantitate
mare de boiliesuri. Este bogata in uleiuri, fiind usor de prelucrat. Continutul proteinic este de cca. #!`.
1rocent indicat in amestec este de 1!-$!`.
Tigernu$s meal faina de alune 1!!` se foloseste cu succes pentru orice tip de boiliesuri fiind
foarte bun atractant. Continutul proteinic este de "$`. 1rocent indicat in amestec 1!-?!`.
&n completare va rog sa cititi si e(celentul articol al lui 7lad 1avlovici pe care-l gasiti pe site la
rubrica 'rticole.
Lumea /+iliesului; par$ea a III:a;
a$rac$an$i; e7$rac$e na$urale;c+l+ran$i
'tractanti
/area ma.oritate se prezinta sub forma de lichide viscoase sau prafuri concentrate, obtinute din
amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi,
vitamine,etc. 'ceste produse sporesc atractia boiliesurilor, a.uta la punerea in valoare a aromelor din
compozitie, fiind nelipsite in ma.oritatea retetelor de boilies..
"6
E(ista o mare varietate de atractanti produsi de diferite firme. 5nii atractanti au devenit foarte
cunoscuti fiind folositi in ma.oritatea retetelor de boilies, cum ar fi 4
#+/in #e5 - un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari
ornamentale pentru imbunatatirea coloritului pena.ului. Datorita continutului ridicat de condimente (ardei
rosu, piper rosu%, vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes si in
pescuitul crapului, doza.ul recomandat fiind de $! grame la fiecare .umatate de 9ilogram amestec de
baza.
Delp &+L5er (pu5ra 5e (arec) - este o pudra obtinuta din alge brune marine (denumite varec%
folosita ca ingrasamint pentru terenurile nisipoase sau la fabricarea sodiului. Este un aditiv foarte bogat
in vitamine, minerale doza.ul recomandat fiind de ma(im $! grame la fiecare .umatate de 9ilogram de
amestec de baza.
Dried 2eaHeed (alge uscate% - este un aditiv sub forma de praf obtinut din alge uscate si apoi
macinate. 1oate fi folosit individual sau in amestec $!F$! cu Nelp poHder. Este bogat in vitamine,
minerale si aminoacizi, doza.ul recomandat fiind intre 1!gr. 2i ma(im $! grame la fiecare .umatate de
9ilogram amestec de baza.
Vie$a$i ac(a$ice in s$are usca$a (dried daphnies , dried gammarus% se prezinta sub forma de praf
si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural, uscate (larve de tintari, etc.%
fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de vitamine si saruri minerale.
A$rac$an$ii lic1i6i sint in general ingrediente viscoase cu un continut bogat de uleiuri speciale,
e(tracte de natura animala, aminoacizi,si vitamine. 2int foarte eficienti datorita mesa.ului pe care-l
transmit in mediul acvatic pestilor, indicind locul in care acestia gasesc hrana. 2e pot folosi la prepararea
oricarui tip de boiliesuri, fiind ingrediente 1!!` naturale, aminoacizii raminind activ in boiliesuri si dupa
fierberea acestora. Cantitatea folosita poate varia de la $ml.- ?!ml. la o .umatate de 9ilogram de
amestec de baza uscat (mi(%, in functie de concentratia atractantului.
1uteti gasi pe piata a$rac$an$i ar+ma$i6a$i de.a (de e( 4 attractant straHberrE - capsuni%, sau
atractanti care au in compozitie ingrediente mai speciale cum ar fi e(tracte naturale ale unor vietati
marine, de calitate ridicata ,e(tracte din peste, rac,etc.( de e(. attractant crustace%.
1uteti intilni atractanti foarte concentrati in aminoacizi cu influenta mare asupra calitatii boiliesurilor
( de e(. 2tarmino, 8utramino, /a(imino,etc.%. 'minoacizii sint unele dintre cele mai importante
ingrediente ale boiliesurilor, avind o importanta mare in procesul digestiei, in procesul asimilarii de catre
organism a substantelor nutritive si nu in ultimul rind datorita continutului bogat in vitamine
(,1,,",,6,,1",,1$,',D?,etc.%. 2e pot folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de
peste, cu condimente, etc.%. 2e poate folosi cu succes si ca D&1 si anume pentru aceasta boiliesurile cu
care veti pescui se pun, cam cu o saptamina inainte, separat si se vor stopi cu atractant.
"7
Nu$ramin+ - este un ingredient foarte concentrat, foarte bogat in proteine, cu gust dulceag, cu
miros puternic, ce contine e(tracte de splina si de ficat. 2e poate utiliza la prepararea oricarui tip de
boiliesuri. Doza.ul recomandat este de "!-"$ ml. la fiecare .umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
Mul$imin+ &&" - este un ingredient foarte concentrat, puternic mirositor, de culoare rosie, ce
contine e(tracte de splina si de ficat,bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. 're o valoare nutritiva
mare, imbogatind substantial orice amestec pentru boiliesuri. 2e poate utiliza la prepararea oricarui tip
de boiliesuri, fiind foarte eficient in cazul nadelor nutritive folosite la o nadire pe termen lung. Doza.ul
recomandat este de 1$-"$ml. la fiecare .umatate de 9g. amestec de baza sau mi(.
LiPui5 m+lasses (melasa) este un ingredient sub forma de lichid foarte viscos, negru, cu gust si
miros puternic, patrunzator.doza.ul recomandat este de 1!-1$ml. la fiecare .umatate de 9g. amestec de
baza sau mi(.
"+rn s$eep liPu+r (alc++l 5e p+rum/) este un ingredient lichid cu miros persistent, ce are o mare
capacitate de atractie. Doza.ul recomandat este de ma(.1$ ml. la fiecare .umatate de 9g. amestec de
baza sau mi(.
!e$aina 4"I este un ingredient socotit a fi unul dintre cei mai importanti si mai valorosi atractanti
naturali. Este o substanta naturala ce se gaseste in cantitati foarte mici in plante, ciuperci si in carnea
pestilor. Este foarte eficient in orice amestec de baza, putind fi combinat cu diferite arome, uleiuri
esentiale,stimulatori. Doza.ul recomandat este de 1-"gr. la fiecare .umatate de 9g. amestec de baza sau
mi(.
E(tracte naturale
'cesti aditivi sint obtinuti din diferite plante , din crustacee, fiind folositi pentru imbogatirea si
imbunatatirea continutului boiliesurilor. 2e utilizeaza in combinatie cu alte arome, sau se pot folosi
individual fara alta aroma.
Geen lippe5 mussel (sc+ica cu /u6a (er5e) - este un atractant sub forma de praf concentrat
obtinut dintr-o specie de scoica. 1oate fi folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri dar se foloseste
mai mult la boiliesurile pe baza de faina de peste. Doza.ul recomandat este de1-" grame la fiecare
.umatate de 9ilogram de amestec de baza dar acesta poate fi marit daca se doreste obtinerea de
boiliesuri cu putere de atractie mai mare, pina la ma(im 1" grame.
Li(er &+L5er (pu5ra 5e 'ica$) - este un ingredient sub forma de praf, 1!!` natural foarte bogat in
aminoacizi, minerale si vitamine. &n apa este 1!!` solubil, se poatet folosi la prepararea oricarui tip de
boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.%. folosirea acestui ingredient este foarte indicata
mai ales pentru boiliesurile ce le veti folosi ca momeala si pentru boiliesurile pop-up, deoarece este un
produs rezistent la fierbere. ;olosit in combinatie cu unii atractanti lichizi va conduce la obtinerea unor
boiliesuri foarte bune, cu o mare putere de atractie, deoarece la inceput se va pune in valoare
capacitatea de atractie a atractantului lichid si abia peste citeva ore cind o parte a acestuia s-a dizolvat
de.a in apa, va intra in actiune atractia 3iver 1oHder-ului. Doza.ul indicat este de $-1! grame la K 9g.
amestec de baza sau mi(.
Mi7e5 'is1 (esen$e 5e pes$e) - este un aditiv obtinut din amestecul diferitelor fainuri de peste (cod,
macrou,etc.%. se foloseste la prepararea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, doza.ul recomandat
fiind de # grame la fiecare .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
S1rimp (cre(e$e) si l+/s$er (1+mar) - sint e(tracte din creveti respectiv din homar folosite mai
ales la pregatirea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dar se pot folosi si in alte amestecuri de baza.
4ig1 c+ncen$ra$e a$$rac$+rs : a$rac$an$i 5e c+ncen$ra$ie mare, sunt concentrate sub forma de
praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine, avind in plus in compozitie o serie
de indulcitori. ;olosirea acestor ingrediente este ideala mai ales in cazul in care vreti sa mentineti activa
puterea de atractie a momelii in apa pe o perioada mai lunga de timp. &n cazul folosirii numai a
atractantilor lichizi, actiunea de atractie a acestora este rapida si intensiva dar dureaza o perioada relativ
scurta de timp. 2e pot folosi in cazul oricarui tip de boilies, avind un efect foarte bun mai ales in cazul
boiliesurilor pop-up, deoarece marea ma.oritate a aromelor clasice lichide se pierd in parte prin
pregatirea acestor boiliesuri in cuptorul cu microunde (sHe evapora partial%. &ngredientele sub forma de
praf nu se vor evapora iar aromele vor incepe a se dispersa doar cind boiliesul va fi in apa. Doza.ul
indicat este de "-# lingurite la K 9g. amestec.
Coloranti
""
'u rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de praf sau in
forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda dozarea lor in amestecul
de oua folosit sau in ingredientele lichide. &n mi(ul uscat se pot doza doar colorantii sub forma de praf.
3a utilizarea acestor coloranti se recomanda sa aveti in vedere unele aspecte. Daca doriti ca
momeala de linga carlig sa se evidentieze fata de restul patului de nada, in cazul in care folositi pentru
nadit boiliesuri de culoare deschisa (obtinute din mi(uri bogate in fainuri deschise% se recomanda
folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai inchise iar in cazul in care folositi pentru nadit boiliesuri de
culoare inchisa (obtinute din mi(uri bogate in fainuri inchise cum ar fi faina de peste% se recomanda
folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai deschise. &n cazul in care folositi ca momeala boiliesuri in
doua culori puteti fi siguri ca una dintre cele doua culori va fi in contrast cu culoarea fundului, a
substratului baltii respective sau cu patul de nada.
7eti intilni doua categorii de coloranti 4 prima categorie sint coloranti solubili in apa care se vor
pierde intr-o oarecare masura la fierbere sau cind momeala sta o perioada mai lunga in apa, iar a doua
categorie sint coloranti insolubili in apa care dupa fierbere sau un timp indelungat in apa nu-si vor pierde
din culoare.
'legerea culorii are o mare importanta si in functie de sezonul in care pescuiti. 1rimavara timpuriu,
cind pestii sint mai prevazatori, este recomandat sa nu folositi culori stridente sau care sint in contarst
foarte mare cu fundul baltii. &n perioada verii chiar este recomandata folosirea unor culori ce sint in
contrast cu culoarea fundului baltii.
,oilies de casa
8umarul pescarilor de crap autohtoni interesati de folosirea boilies este din ce in ce mai mare.
'vanta.ele oferite de aceasta momeala fiarta (sa-i spunem mofi in romana, pentru a pastra semnificatia
acronimului englezesc% sunt indiscutabile4
selectivitate in ceea ce priveste dimensiunile capturilor
timp indelungat de actiune
actioneaza si ca nada
permit nadiri intense de pe mal
&n comert se gasesc sub cele mai diverse arome, produse de firme consacrate sau mai putin
consacrate. Din pacate preturile sunt mai mult decit prohibitive si, ceea ce este mai important, nu
intotdeauna au prospetimea necesara unei partide reusite.
2i ceea ce este si mai important, ele nu sunt intotdeauna adaptate locului si anotimpului in care
pescuim.
&ncercind sa trec peste aceste dezavanta.e, am incercat in timp diverse retete, dorind sa obtin, cu
un pret convenabil, atit cantitatea necesara unor partide de "-? zile de pescuit cit si calitatea care sa-mi
garanteze capturile asteptate.
'stfel, pe o apa bogata in vegetatie si unde gasesc des cochilii goale de melcisori, scoici, etc
folosesc 1F# malai, 1F# lapte praf, 1F# gris si 1F# concentrat de fainuri. 3a acestea adauc 1$!-"!! g de
zahar nerafinat si " pumni de canepa pra.ita si macinata. # oua batute bine, in care amestec prafurile de
mai sus, pe care le cern bine, intotdeauna, cu o sita.
'cum, daca in apa respectiva am gasit raci, sau am prins raci, sau stiu ca sint raci, fie pastrez
intotdeauna racii pe care ii prind, fie daca nu am ma duc si-mi cumpar 1 Ng (costa cam 7!.!!!%. &i fierb
bine, in 1 l de apa, pina cind apa scade la .umatate. 1asta obtinuta mai sus, de consistenta plastilinei, o
fierb sub forma de bile in acest concentrat timp de ?-# minute.
Daca stiu ca nu e(ista rac, fierb un plic mare de anason de la 1lafar in 1F" l de apa, in care fierb
pasta si obtin bilele.
De ceG
7egetatia inseamna hrana pentru fitofag si cteno. Cochiliile de melc, racul, scoicile, daca au a.uns
pe mal, e un semn clar ca substratul e bogat in hrana naturala pentru crap, si atunci nu mai are rost sa
reinventez roata cu cine stie ce arome, de aceea fierb pasta in concentratul de rac. Daca nu, anasonul
este o aroma potrivita pentru cteno.
Daca apa unde pescuiesc nu are vegetatie si hrana naturala, atunci folosesc 1F? spartura de
porumb (data prin sita, e diferita complet de malai%, 1F? gris si 1F? pesmet amestecat cu concentrat (in
proportii egale%. 3a acestea folosesc 1! oua si $-6 linguri mari de miere, pe care le bat bine impreuna.
1entru aroma folosesc fie 2cope(, fie 'romi(, fie concentrat de vanilie alimentar. Citeodata adaug si
lapte praf (in general primavara - toamna%, citeodata nu (mai ales vara, cind fermenteaza usor%. 3e fierb
in apa cu 1 lingura mare de sare, timp de $-6 minute si le las la uscat #@ de ore, sa se intareasca bine,
dupa care le tin in frigider.
Daca stiu ca balta pe care merg este fura.ata des, mai adaug faina de orez decorticat. Daca este
fura.ata, dar nu foarte des, adaug semnite de floarea soarelui pra.ite si macinate bine.
"9
0ricum, daca vreti sa va apucati sa va faceti singuri boilies, faceti-le in functie de locul unde
pescuiti si nu in functie de diversele retete pe care le auziti sau le cititi.
6eteta boilles
2eminte canari (canepa , mei,fl. soarelui%, "!!g
;aina de soia, "$! g ;aina malai, 1$! g Cris, "!! g 3apte praf ( uz veterinar %, 1!! g ;aina de
grau, 1!! g 1$ picaturi ulei esential (,ergamot% o lingura 2traHberrE ( 7an den EEnde % #! picaturi 1rofi
crap ( capsuni % 1$ tablete zaharina ( $ linguri miere de albine % @ oua proaspete "$ ml colorant alimentar
( rosu sau galben % 1 lingurita bicarbonat de sodiu "! ml 2pirulina ( optional % 1! ml ulei de masline
( floarea soarelui %
2e fierb " minute in apa cu putin ulei B
)otal valori proteice4
1 9g mi( A @ oua * $$` proteine-
7,6 ` grasimi - #!,$ ` carbohidrati
16E8'D&6E' 3' C6'1 - pentru " 9g de nada speciala 4 folosesc 4
?!! grame faina de orez
?!! grame de griu cu cereale ( de la 8estle- mincare pentru bebelusi %
?!! grame cereale cu miere ( idem %
? cupe de lapte praf
?!! grame de seminte de canar mi(ate
"$! grame de seminte de cinepa mi(ate
@! grame de 'nima sau 'minosabe - sau orice alt aminoacid
?! ml de aromant - oricare ar fi el - dar sa fie de acelasi fel cu nada de anduranta
" lingurite de ulei de cinepa
1 lingurita de 2Heet Corn
" lingurite de melasa sau miere 3a toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei
plastiline si fac bulgari de marimea unui mar sau mai mici .
16E8'D&6E' 3' C6'1 2'5 20/8 - pe rauri - pentru " 9g de nada speciala , folosesc 4
#!! grame malai cernut
?!! grame saminta de cinape mi(ata
?!! grame pasta de ficat - fiert si dat prin masina de tocat
1!! grame faina de oase sau faina de peste
1!! grame de faina de soia
1!! grame 'minosabe sau 'nima ( aminoacizi %
1!! ml - 6eal ,lood 'tractant
$! ml - arome 2Iuid sau CraEfish
rime tocate - +dupa gust +
"! ml 6obin 6ed
3a toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei plastiline
Trucuri pen$ru mi7
&n general imi prepar singur boiliesurile cu care pescuiesc . &n afara mi(ului pun intotdeauna
accentul pe atractanti , indulcitori , aditivi , etc . 'ceste produse nu se pot inlocui foarte usor si cu
rezultate bune , prin ceva ce poti prepara acasa . &n schimb mi(ul ofera aceasta posibilitate , fiind relativ
usor sa testezi diferite mi(uri , cu compozitii variate .
'm citeva variante clasice cu care pescuiesc in concursuri , de fapt mi(uri amestecate , din magazin
plus idei proprii . 1e astea de cumparat le procur mai ales din 25' , de la un bun prieten 1aul 1ezzala ,
italian la origine si care este un fan al carpfishingul in 25' . 3a 1aul , mi(urile costa putin , dar adaugat
transportul tot inseamna o suma frumusica F 9g de mi( . &n schimb merita efortul B
'm e(perimentat si am elaborat $-6 retete de
mi( pe care le adaptez functie de conditiile
concrete de pescuit . De fapt , boiliesurile pe
care le vind pe magazin sunt facute cu aceste
mi(uri . 'm zis sa onorez deschiderea acestui
nou site de crap si sa ofer citeva din micile
mele +trucuri+ in conceperea mi(urilor . /a
90
refer numai la mi( pentru ca altfel spun din casa si nu mai am garantia +copEright-ului+ B
&ata o serie de trucuri folosite de mine la prepararea mi(urilor 4
in ma.oritatea mi(urilor se foloseste faina de orez , faina de cereale , etc . Ei bine eu folosesc
astfel de fainuri de la 8estle . 'dica iau de la gura baiatelului meu de " ani si .umatate , si adaug in mi(
niste fainuri cu granulozitate e(trem de mica , si cu o sterilitate si calitate mai presus de orice banuiala .
'dausul de minerale si vitamine din aceste fainuri pentru +ciortani+ imi adauga un plus de valoare mi(ului
. Cama de fainuri pentru bebelusi este destul de mare , gasind pe piata variante de cereale cu miere ,
cereale simple , fainuri de griu cu lapte , griu cu miere , orez , etc - deci sursa de inspiratie avem B 7a las
pe voi sa e(perimentati .... . Despre gradul de nutritie si digerabilitate al acestor fainuri nu discut pentru
ca daca un sugar de 6 luni creste si nu are colici de la ele - atunci sigur nici crapul nu va avea si le va
cauta cu pasiune .
indiferent de reteta , adaug intotdeauna intre #-6 ` robin red si cca $ grame de betaina TCl de
la 8utrabaits , in 9ilogramul de mi( .
la 9ilogramul de mi( pun intotdeauna " pliculete de ceai verde . 8u dau detalii , si asa ma doare
inima ca am spus si chestia asta pe care cu greu am smuls-o de la 'driano , intr-o seara de vara cu un
apus fantastic , seara de mare inspiratie si predispusa la destainuiri .
o sursa ieftina de mi( de calitate sunt pelletele . /acinate la o granulozitate suficient de fina ,
pelletele rasnite si date prin sita pot furniza suprize la adaugarea lor in orice mi( . 1ersonal prefer -
pelletele C23 de la 2,2 . &mbunatatesc mi(ul si ii ofera o aroma aparte .
am aflat si eu de la prieteni ( Cezar si 'driano % si de atunci nu fac decit asa . Cumpar seminte
de soia , le pra.esc si le rasnesc fin . 0btin o faina de soia ultra aromata si deosebit de buna pentru mi( .
/ersi baieti si imi cer scuze daca am dat pe scris , ce trebuie sa stim numai noi B
mi(ul se cerne de "-? ori cu o sita fina , dupa aceasta operatiune e tocmai bun de folosit . 1entru
granulozitate mai mare folositi bird food ca atare - nemacinat , dar nu mai mult de 1! ` din intreaga
cantitate .
la final , adaugati cu incredere 1-" lingurite de sare , 1 lingurita de piper macinat fin si 1 lingurita
de praf de usturoi
'r mai fii cite ceva dar ma opresc aici si va las sa puneti si voi imaginatia la contributie . 1ina la urma ,
e(perimentati fratilor , ca aveti timp si posibilitati . &mi doresc sa nu pierd vreun modest concurs de crap
in dauna cuiva care a pregatit un mi( dupa sfaturile mele , dar mie teama ca de.a am vorbit cam mult B
91
#e$e$e !+iles
)imp de mulPi ani, pescarii de crap au crezut cQ pentru boilies cea mai mare importanPa o are
concentraPia cRt mai mare de proteine din compoziPie. 'cum Otim cQ acesta nu este singurul factor
important. 1rezenPa aminoacizilor Oi a vitaminelor, capacitatea de a permite aromelor sQ se disperseze Un
apQ, consistenPa sunt la fel de importante. 6ePetele comple(e cu mai mult de 1$ ingrediente au fost
Unlocuite cu rePete mai simple, Un care importante sunt calitatea ingredientelor folosite Oi adaptarea
momelii la hrana pe care crapul o gQseOte Un mediul acvatic.
,oilie Zul miraculos nu s-a inventat UncQ Oi poate cQ este mai bine aOa. Cele @ rePete prezentate Un
continuare vQ oferQ baza pentru a putea pescui eficient Oi corect. )oate rePetele pot fi modificate Oi
adaptate. VnsQ pentru a vQ putea da seama care este momeala cea mai bunQ pentru apa pe care o
pescuiPi, trebuie sQ folosiPi aceeaOi momealQ mai mult timp. 'cesta este prePul pe care trebuie sQ Ul platiPi
pentru a avea capturi mari.
') 54 GR0N/ C40SSI6!7
Cea mai simplQ Oi probabil cea mai adaptabilQ rePetQ din cRte e(istQ. 1oate primi orice fel de
aromQ, fie Un timp ce preparaPi boilies-urile, fie prin Unmuiere Untr-un dip, Unainte de a o pune Un monturQ.
Culoarea deschisQ pe care o capQtQ dupQ fierbere Ui permite sQ se distingQ clar pe fundul apei Oi sQ
suscite curiozitatea peOtilor.
;QinQ de
2oia ...................................
"$!
gr
;QinQ de
CrRu ..................................
"$!
gr
;QinQ de 1orumb
(finQ% .....................
"$!
gr
3apte
praf .........................................
"$!
gr
5lei de
arahide .................................
1
lingura
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
*) BOI4IS PNTR! I0RN8
CranulaPia mare a ,ird ;ood Zului determinQ o structurQ mai puPin compactQ a boilies Zurilor, ceea
ce permite aromelor sQ se disperseze mai bine Un apQ. ,aza mi(-ului este identicQ cu cea de la rePeta 1.
;QinQ de
2oia ...................................
"!!
gr
;QinQ de
CrRu ..................................
"!!
gr
;QinQ de 1orumb
(finQ% .....................
"!!
gr
3apte
praf .........................................
"!!
gr
,ird
;ood ..........................................
"!!
gr
2Heetner Oi
aromQ ............................
5lei de
arahide .................................
1
lingura
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
9) BOI4IS / PRI,8:0R8 "biscui;i pentru c<ini#
92
Vn aceastQ perioadQ a anului, crapii UOi reiau activitatea Oi cautQ hranQ bogatQ Un substanPe
hrQnitoare. 'pa fiind UncQ rece, va permite aromelor conPinute de aceste boilies pe bazQ de biscuiPi de
cRini sQ se disperseze, atrQgRnd peOtii.
,iscuiPi pt. CRini (pisaPi
fin% ...............
?!!
gr
,ird
;ood ..........................................
"!!
gr
;QinQ de
1orumb ..............................
"!!
gr
CaseinQ .........................................
...
"!!
gr
3apte
praf .........................................
1!!
gr
E(tract de
;icat ................................
"!
ml
5lei de ficat de
morun .......................
"!
ml
,etaine
pur .......................................
1 gr
'romQ peOte
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
=) BOI4IS PNTR! R>!
'cest tip de boilies permite o difuzie bunQ a aromelor, atQgRnd Un acest fel peOtii Un zona unde se
aflQ momeala. 2unt mai grele decRt boilies Zurile obiOnuite (datoritQ caseinei Oi a fQinii de grRu%.
;QinQ de
CrRu .........................................
#!!
gr
CaseinQ ................................................
...
?!!
gr
Cluten de
CrRu ........................................
"!!
gr
;QinQ de
2oia ..........................................
1!!
gr
,etaine
pur ..............................................
1 gr
Concentrat de 1eOte F 2os 8uoc
/am ....
?
linguriPe
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
?) BOI4IS PNTR! SCTO0R PSC!IT INTNS
'ceastQ rePetQ este mai comple(Q Oi UnglobeazQ ingrediente cum ar fi e(tractul de ficat care care
acPioneazQ ca atractant, UnsQ Un acelaOi timp conPine o cantitate semnificativQ de aminoacizi. ,etaine Zul,
care se dizolvQ Un apQ, va spori Oi mai mult eficacitatea acestor ingrediente. ,oilies Zurile obPinute astfel
sunt tari, compacte Oi bogate Un proteine. Cele mai bune rezultate se obPin pescuind cu aceste boilies
deasupra unui covor de nadQ format din pellet Zuri.
;QinQ de
1eOte ........................................
"!!
gr
;Qina de
2oia ..........................................
"!!
gr
&zolat de
2oia ...........................................
1!!
gr
CaseinQ ................................................
...
"!!
gr
93
3actalbuminQ ........................................
...
1!!
gr
Cluten de
CrRu .......................................
1!!
gr
E(tract de
;icat .......................................
"! ml
,etaine
pur .............................................
1 gr
'romQ (la
alegere% ..................................
6 Z ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
@) BOI4IS S8R0T PNTR! PATI ,0RI
'cest tip de bulete trebuie sQ fie foarte tari (timp de fierbere Z ? minute%. Cele mai bune rezultate
se obPin dacQ se folosesc douQ asemena boilies de cca. 1$ mm pe hair-rig. Ca nadQ poate fi folosit un
amestec de 7$` boabe Oi "$` boilies.
;QinQ de peOte
(albiturQ% .........................
"$!
gr
,ird
;ood .................................................
"!!
gr
3actalbuminQ ........................................
...
1!!
gr
Cluten de
CrRu ........................................
1!!
gr
;QinQ de
CrevePi ......................................
1
linguriPQ
2are
finQ ..................................................
1
lingurQ
5lei de
arahide ........................................
1
lingurQ
'romQ 2pice sau CuiOoare
$ Z 7 ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
B) BOI4IS PNTR! N8/IT
/ai sQrace Un proteine, aceste boilies au rolul de a atrage Oi menPine peOtii Untr-un anumit loc, fQrQ
ca aceOtia sQ se sature.
;QinQ de
2oia ..........................................
?!!
gr
,ird
;ood .................................................
"$!
gr
;QinQ de
CrRu .........................................
"!!
gr
3actalbuminQ ........................................
...
1!!
gr
CaseinQ ................................................
...
$! gr
Cluten de
CrRu ........................................
1!!
gr
5lei de
arahide ........................................
1
lingurQ
2Heetner
'romQ de fructe sau carne
Colorant (la alegere%
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
94
C) BOI4IS SO4!BI4
1repararea acestora este identicQ cu cea pentru rePeta clasicQ prezentatQ mai sus. 1asta obPinutQ
este rulatQ sub forma de bulete care UnsQ nu se mai 'ier/. ,oilies Zurile se lasQ la uscat, UnsQ trebuie sQ
fie evitate schimbQrile bruOte de temperaturQ. 8u trebuie sQ vQ facePi probleme cQ s-ar putea strica, UnsQ
trebuie evitatQ e(punerea la cQldurQ mare (pentru cQ pot crQpa% sau la umiditate.
,ird
;ood .................................................
"$!
gr
CRnepQ macinatQ
fin ...............................
1!!
gr
;QinQ de
CrRu .........................................
"!!
gr
;QinQ de
2oia ..........................................
"$!
gr
;QinQ de 1ellet-
uri ...................................
"!!
gr
6 Z 1! ouQ, Un funcPie de mQrimea lor
G%)7. A'.(1&)7
10 Fa*s Fi$1 Dips
John Baker
1 F1a$Qs A DipB

;irst He should as9 Hhat a >dip> is for anE beginners out there. ' dip is a liIuid food or flavour
solution (or a mi(ture of both% that Eou soa9 Eour hoo9 bait in. )he idea is that the dip penetrates
the bait over a given period of time and lea9s out sloHlE underHater e(aggerating the food
signals coming from Eour hoo9 bait.
#ea5*:ma5es
&f Eou>re a fan of readEmade boilies, this hint Hill help Eou add to the
attraction of Eour bait. )a9e Eour readE-mades and place them in a large freezer
bag. 1ut some dip in the bag and sha9e, so that all the boilies in the bag are
covered. &t>s best to use a food based, natural dip for this. 'mino and natural
e(tract based dips, li9e 2pectrum ,ait 2oa9, are perfect.
3 Mi7 I$
&f Eou Hant to create a dip that>s uniIue, there are a couple of steps Eou can ta9e. Cet a natural
food based dip and a flavour of Eour choice. &n the picture &>ve used 2pectrum Hith mE 2hellfish
flavour. )he IuantitE of flavour Eou add to the dip is up to Eou, but it>s better to go easE - saE "-?
ml flavour per 1! -1$ml of dip. &t all depends on hoH strong the flavour Eou Hant to add is - the
stronger the flavour, the less Eou need to add to the dip.
) &elle$s
95
Dou can use dips to enhance freebies, for e(ample pellets. 'nglers in the 9noH have been doing
this for Eears to give them an edge. 3iberallE cover Eour pellets Hith dip, as in the pictures, and
theE>ll be more attractive and different to the pellets everEone else uses. ,eHare - do this Hith
purpose made dips, not neat flavourB
% Mea$ Dip

)here>s nothing more boring than a bit of luncheon meat ta9en straight out of the tin. Shilst it
catches fish, Eou can use a dip to boost Eour chances. Cut a load of meat cubes and soa9 them
in a small bait bo( for a feH hours prior to fishing. 0r .ust dun9 the meat in a dip a minute before
casting.
, !e A Neu$ral
'nother HaE of creating Eour oHn dip is to use a neutral base and combine it Hith Hhatever
flavour Eou li9e. )his HaE, Eou can select Eour favorite flavour and create a personal dip that>s
as strong or as Hea9 as Eou li9e. ;or strong dips add more flavour - but don>t overdo it and
folloH the instructions on the bottle.
- Gr+un5/ai$ (1)
Croundbait can also be made using dip to help Hith the binding. )o ma9e
Eour groundbait, get a large mi(ing boHl and tip a feH ml of dip into the
bottom. )a9e some Hater and add that to the dip too, .ust a little to start
Hith. )he amount of dip Eou add depends on the amount to
groundbait Eou Hant to ma9e up.
0 Gr+un5/ai$ ()
'dd enough Hater to the dip so that the bottom of the boHl has as much Hater as Eou can
see in the picture. Ensure the dip is dispersed eIuallE throughout the Hater (note the colour of
the Hater here%. )hen start adding the groundbait and mould around feeder as reIuired.
2 &ar$icles
Shen preparing particles, HhE not add some dip
in the Hater Eou soa9 them inG Chic9 peas are
mE favorite particle to use li9e this. )o prepare
them Eou need to properlE soa9 them in Hater
for "# hours.

& li9e to add some of mE neH 1article
1unch to that Hater, Hhich permeates the chic9
peas - ma9ing them more attractive. ;olloH the instructions on the dip.
10 !ag I$
96
;inallE, Eou can add some dips (those Hhich are oil based% to 17' bags, and cast out a
load of dip and nothing else e(cept Eour hoo9 bait. )he 17' melts, the dip escapes and attracts
the carp. Shen the fish arrive, theE get loads of food signals - but the onlE thing for them to eat
is Eour hoo9 bait. 8iceB
&n this article it>s been difficult to suggest dosages and measurements of dip and flavours.
&t>s difficult because these dosages Hill varE according to the dips and flavours Eou use. bust
ma9e sure Eou folloH the advice on the label of the products Eou use.
T1is 'ea$ure is $aKen 'r+m $1e Ma* 000 issue +' T+$al "arp Maga6ine.
97
Nade (olosite in ape curgatoare
"+mp+6i$ia na5ei "um se na5es$e Na5a pen$ru9
&aman$ lu$+s; $ara$e; mie6
5e paine; mamaliga; /alega 5e
cal; $+a$e /ine
'raman$a$e.
D+ua +re inain$e 5e
pescui$. &en$ru crap; seara 5in
aNun; in /ulgari mari.
"rap; caras;
r+si+ara;
/a/usca; +/le$i.
&aman$ lu$+s; car$+'i 'ier$i;
$ara$e; 'aina; 'raman$a$e
impreuna.
D+ua +re inain$e 5e
pescui$. &en$ru crap; seara 5in
aNun; in /ulgari mari.
"rap; caras;
r+si+ara;
/a/usca; +/le$i.
&aman$ lu$+s; mamaliga;
mie6 5e paine; $ur$a 5e canepa;
sange inc1ega$ 5e (i$a; /alega
5e cal; 'raman$a$e impreuna.
. +ra inain$e 5e pescui$H
se in$re$ine (a5ul 5in can5 in
can5 si in $impul pescui$ului.
"a$e(a cac+l+ase ca$ +
aluna.
"lean; r+si+ara;
/a/usca;
+/le$i.
&aman$ lu$+s; mamailga;
grau 'ier$ si s'arama$; $ur$a 5e
canepa; rame
negre $aia$e /uca$i mici;
'raman$a$e impreuna.
Se asea6a pe 'un5ul
(a5ului /ulgari 5e marimea unei
gu$ui; cu 3:% 6ile inain$e 5e
pescui$; 5e +/icei seara; la
aceeasi +ra.
"rap; lin;
pla$ica.
&aman$ lu$+s; $ur$a 5e
canepa; mamaliga; /ran6a
$+pi$a; grau 'ier$; si
'raman$a$; rame 5e gun+i
$aia$e in /uca$i; (iermusi 5e
carne. Se 'raman$a impreuna.
Se 'ac %:, c+c+l+ase 5e
marimea unui mar si se asea6a
pe 'un5ul (a5ului;
seara in aNunul pescui$ului.
Mreana.
Nade (olosite in ape statatoare
"+mp+6i$ia na5ei "um se na5es$e Na5a pen$ru9
"ar$+'i 'ier$i; $ara$e; mie6
5e paine; 'raman$a$e impreuna.
"a$e(a c+c+l+ase ca$ +
aluna;se arunca cu + +ra inain$e
5e pescui$H se in$re$ine (a5ul
5in can5 in can5; si in $impul
pescui$ului.
"rap; caras;
pla$ica; r+si+ara;
/a/usca; +/le$i.
Mamaliga; grau 'ier$ si
s'arama$; $ur$a 5e canepa;mie6
5e paine; 'raman$a$e
impreuna.
"a$e(a c+c+l+ase ca$ +
aluna;se arunca cu + +ra inain$e
5e pescui$H se in$re$ine (a5ul
5in can5 in can5; si in $impul
pescui$ului.
"rap; caras;
pla$ica; r+si+ara;
/a/usca;
+/le$i.
Mamaliga; grau 'ier$ si
s'arama$; $ur$a 5e
canepa(pisa$a); rame negre
$aia$e
in /uca$i mici. Se 'raman$a
impreuna.
Se asea6a pe 'un5ul
(a5ului;seara; 3:% 6ile la ran5;
inain$e5e pescui$; ca$e(a
c+c+l+ase 5e marimea unui +u.
"rap; lin;
pla$ica.
Ma6are 'iar$a; mie6 5e
paine; mamaliga; 'raman$a$e
impreuna.
Seara; in aNunul 5e pescui$;
c+c+l+ase 5e marimea unui +u.
"rap.
&+rum/ m+ale; in 'l+are;
sau p+rum/ ((ec1i) 'ier$.
In 'iecare seara :) 6ile
inain$e 5e pescui$.
"rap.
9"
. s$icla 5e un li$ru 5e grau
/ine 'ier$; un pumn 5e $ur$a 5e
canepa 'raman$a$ si un pumn 5e
mie6 5e paine sau mamaliga. Se
ames$eca impreuna.
Se arunca in (a5 seara in
aNunul pescui$ului.
Lin.
99
"#A&UL
CR0P!4 D NOTI!NI / BIO4OGI

De ce astazi nu pune gura G &eri, bunaoara, l-am rupt:'m incercat cu toate momelile si monturile
posibile:8u vrea si paceB /aiculita clostii lui de crap B

/ulti dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in partidele
urmatoare au parte numai de:peisa. isi pun aceste intrebari si a.ung sa-si verse naduful in fel si chip.
1utini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac legatura intre esecuri si modul de viata
si mai ales hranire a crapului. 2a incercam sa cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui
peste minunat.


#espira$ia

Crapul isi procura o(igenul din apa cu a.utorul branhiilor. 'cestea sunt situate in spatele capului si
sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul prin deschiderea gurii
absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. &nchide gura, deschide operculele si prin saltarea
planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa iasa printre branhii. 1entru ca din cauza presiunii
create apa sa nu reflueze afara prin gura, crapul are o mica WperdeaX de piele care coboara dinspre cerul
gurii si obtureaza orificiul bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care a.uta la etanseizare%.
,ranhiile contin o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea o(igenului din apa in
circulatia sanguina.

&n functie de dimensiunea pestelui, nevoile de o(igen ale acestuia sunt diferite. De aceea este
foarte bine ca atunci cand a.ungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem locurile cele mai
o(igenate in diverse anotimpuri. De e(emplu, vara, locurile cu apa mai putin adanca se incalzesc mai
mult ducand la o lipsa a o(igenului. 'cesta lipsa poate duce in cele mai multe dintre situatii, daca pestii
sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului. &ndiferent de monturile si momelile utilizate,
rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.

De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie al
crapului G 0 sa vedeti in continuare ca miscarile comple(ului gura-branhii pentru schimbul de o(igem
sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana atunci sa vorbim de :

.rganele 5e sim$

100
Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil, gusta si
miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de montura si a momelii
adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida reusita.

*uzul

Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele sonore care
trec prin apa. 'ceste unde sunt transformate in mesa.e catre creier, care le percepe ca zgomote.
2istemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe care le poate amplifica pentru o
optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de caderea monturii in apa atrage crapii,
acestia identifica, initial, undele sonore transmise si percepute ca pe un potential pericol. De aceea
crapii, mai ales cei WruginitiX, nu sunt printre primii care a.ung la momeala.

/ustul si mirosul

'ceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si mirosi
lucrurile din apa in mai multe moduri. 8arile, situate in apropierea ochilor, permit intrarea apei, iar
sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de substante dizolvate in apa.
'poi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de hrana viabila. Cand crapul ia in gura o
potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din mucoasa, care identifica substantele chimice continute
de aceasta, trimite la creier informatii care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca
raspunsul este afirmativ ,crapul continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in
gura este e.ectat, putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.

(ederea

0chii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului, care are
o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din apa, cu fiecare dintre
ei, dar numai sub un unghi de cca. # de grade. )ot ce este situat peste limitele acestui unghi este
invizibil pentru peste. &n apa, vederea difera foarte mult de la o situatie la alta 4 intr-o apa adanca,
intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este negli.abila- situatia difera cand apa are adancimi
mici, este limpede, afara este lumina puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. )ineti cont de
aceste lucruri cand va alcatuiti monturile.

Simtul tactil

2imtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri 4 in mod direct, atunci cand ia in gura o
potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul reprezinta o
sursa viabila de hrana, sau nu (de e(emplu pietricele, particule de nisip, bucatele de lemn, carligele din
monturi, etc.%- cand informatia este negativa, obiectele din gura sunt scuipate afara, iar pestele poate
parasi zona. &n mod indirect, crapul simte obiectele din pra.ma cu linia laterala, care se intinde de la cap
pana la coada. 3inia laterala este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care
au un por deschis spre afara. 'semanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel
crapul simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul mai
poate WpipaiX si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. 'tunci cand identifica o potentiala hrana,
crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. 'cest simt il a.uta sa se orienteze in
timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. &i da posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o
sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul
monturii%.

Ce ne invata toate acestea G &ndiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de
elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test4 testul organelor de simt ale crapului,
test care, asa cum am mai spus, in cazul WruginitilorX este foarte dur. Dar:

"um se 1ranes$e crapul B

'm vazut pana acum cum organele de simt il a.uta sa se hraneasca. 2untem constienti ca pentru
a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa
101
intre in gura pestelui pentru a fi intepat. 2igur ca multe lucruri intra in gura crapului in timpul hranirii, dar
tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind recunoscute ca hrana. 1ractic cum se
hraneste 4 identificand o potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in
gura. /iscarile sunt asemanatoare cu cele respiratorii 4 cu operculele inchise, crapul deschide gura,
aspirind odata cu apa necesara o(igenarii si multe lucruri incon.uratoare, inclusiv sursa de hrana. Cura
se inchide, baza cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu a.utorul limbii
retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.

)oti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se
desfasoara foarte rapid. &n functie de marimea e(emplarelor s-a observat ca datorita presiunii negative
formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 1$ cm departare de acesta. 'tunci
cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la ?! cm distanta, in functie de
greutatea si densitatea lor. De asemenea cu a.utorul buzelor, care se pot prelungi si e(ercitand o foarte
usoara suctiune, crapul poate apuca cu delicatete hrana.

2implificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre
in ea. 0data intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe% si partea
superiara a gurii (Wcerul guriiX%, iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este
dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice.

'mintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in gura.
&ndiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in
gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea
lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama.

3ac$+ri care a'ec$ea6a 1ranirea crapului

Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei sa
pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. 2unt mai multe criterii care influenteaza
acest proces 4

1. tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip de crap
are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. 8u toti crapii se vor hrani la fel in conditii ideale
de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. &n timp, studiind o apa anume se
poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate prinde crap. 8u toate lumea insa poate face
acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare lucru despre biolgia crapului.

". stresul e(ercitat de pescari 4 cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si
momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot duce la
modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate de pescari poate
face ca pestele sa nici nu a.unga la carlig. 0 alta situatie este cand pestele intra in contact cu unul din
numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele @-1" lansete in linie%- acest lucru il face de cele mai
multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai circumspect. 'runcand des lansetele cu momeala poate
face ca pestele sa asocieze zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea
hranirii.

?. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator. Din
contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este cazul boilies-
urilor in ma.oritatea apelor noastre%, il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul de montura folosit scade
ca importanta.

#. timpul cand pescuim 4 chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot timpul
anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. &n lunile reci (atunci cand procesul
este mult incetinit% este deci indicat sa folosim momeli cat mai atractive si monturi cat mai fine, pentru a
putea trece de acel test al simturilor de care vorbeam mai devreme.

$. presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa pescuim
crap. &n timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate% crapul isi va diminua foarte
mult apetitul. &n opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute (ploaie, vant usor din sud, cer
102
acoperit de nori, temperatura mai scazuta%, atunci cand crapul se hraneste intens, proces favorizat si de
cresterea o(igenarii apei, a turbiditatii ei si de scaderea luminii.

,ineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. &n cazul in care, in apa in
care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca hrana%, conditiile de
hranire sunt ideale, nu e(ista o presiune mare din partea pescarilor, sunt crapi in zona in care lansati si
totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati montura folosita. &n cazul in care conditiile
enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina pe montura.

0 anumita montura va prinde crap numai daca4 se gaseste in l+cul unde crapul obisnuieste sa se
hraneasca- este acolo in $impul in care acesta se hraneste- contine 1rana pe care acesta este obisnuit
sa o consume.
Cteno
Cteno este singurul crap fitofag , de interes competitional , pentru pescarii de crap din tara noastra .
/ulte din baltile pe care pescuim au mai mult cteno decit crap romanesc si de aceea am considerat
interesant un articol dedicat anumitor particularitati ale pescuitului la cteno . 'lta denumire sub care
cteno mai este cunoscut este cea de amur .
Englezii il denumesc +grass carp+ .
Cteno a.unge la maturitate ( poate trai peste
"! ani % la greutati de #!-$! 9g ( chiar si mai
mult % si se deosebeste evident de crapul
romanesc prin forma sa mult alungita si
aplatizata lateral precum si prin culoarea
generala a corpului foarte deschisa . Cteno
consuma cu placere mari cantitati de plante
acvatice , alge si plancton vegetal . De fapt
103
aceasta particularitate a modului sau de hranire l-a impus in baltile din Europa , cteno fiind un e(celent
sanitar al baltilor invadate de stuf , vegetatie acvatica , matasea broastei , etc . 1ractic nu e(ista balta ,
gestionata de un piscicultor serios si priceput care sa nu aiba cantitati moderat - mari din acest peste . &n
plus ritmul de crestere al cteno este foarte bun , peste cel al crapului romanesc . 'murul e(ploateaza
superior o parte din potentialul trofic al baltilor si devine in acest fel un generator de cistiguri substantiale
pentru piscicultori .
Dupa ce am facut cunostiinta cu cteno , sa vedem ce avem de facut ca sa-l si capturam in cursul
partidelor noastre de pescuit . Cteno este un peste foarte suspicios , greu de prins , care maninca numai
intr-o anumita parte a zilei , atunci cind temperatura apei se situeaza intre anumite limite ( care depind
de clima din zona % , etc . 8u il prea putem pacali decit rareori cu boilies de fructe , la porumb , griu , etc .
/aninca cind si ce are chef ...... ce sa mai discutam , cteno e un peste +ciufut+ .
E(ista citeva recomandari pe care le pot face , in vederea imbunatatirii sanselor noastre de a agata un
cteno . &ncepem cu o banalitate , dar care in cazul de fata este foarte importanta B &ncepem partida de
pescuit cu un studiu al baltii , in vederea depistarii zonelor cu vegetatie acvatica bogata . 8u putem sa
pescuim cteno pe vreo intinsura cu fund tare si fara vegetatie . Cautam pa.istile subacvatice , pline de
ierburi , cautam zonele de confluenta cu stufarisul sau cu papura , covoarele de nuferi , etc . &n plus
observind apa , vom remarca dese sarituri la suprafata apei a acestor pesti . Ei isi desconspira destul de
frecvent prezenta si putem sa
remarcam in mod eficient locurile
bune de pe balta , acolo unde
densitatea de cteno ni se pare
promitatoare . Cu o pereche de
ochelari polarizati vom avea surpriza de
a-i vedea patrulind pe linga malurile
pline de vegetatie sau la buza
stufului . 0data ales locul vom face si
un studiu al acestuia cu mar9erul si
plumbul cautator . 7a
recomandam Eeed ,ar.erul
de la ;o( , proiectat special pentru a fi
folosit in locuri cu vegetatie densa .
Din punct de vedere al momelilor si
nadei , nu spun nici un secret ca
amurul va fi atras mereu de boiliesuri cu
arome de fructe si de particule ca
porumbul , griul , tiger nuts , mazare ,
fasole , etc . 0 alta nada , mai putin
folosita de pescarii de competitie , dar frecvent utilizata de marea masa a pescarilor din tara noastra ,
este mamaliga . 2ub forma de bomba , babaros , patratica , cocolos , etc mamaliga este +vinovata+ de
multe capturi frumoase de cteno . 5n pat de nada compus din porumb , mazare dulce fiarta si griu , plus
niste pellete C23 este in ma.oritatea cazurilor suficient pentru a atrage cteno pe zona unde pescuim .
Daca adaugam peste nada si o aroma cu miros puternic de fructe , lucrurile stau si mai bine . Deseori
cteno intra la monturile cu ?-# boabe de porumb si o bucata de spuma flotanta . 'sta nu inseamna ca nu
putem prinde cteno si la boilies . 0 alta nada interesanta este siragul de boabe de griu , legate cu un fir
te(til foarte subtire ( practic cusute % , sirag care se leaga sub carlig . Cind nimic nu merge , incercati si
un carcalete din porumb , mazare si griu , pe un rig foarte fin si mai lung decit in mod normal ( de cca 7
cm % . 1ot apare surprize care sa va salveze ziua de pescuit .
/onturile nu sunt diferite fata de cele cu care pescuim in mod normal. 1oate o mai mare finete in
e(ecutarea acestora va diminua suspiciozitatea caracteristica amurului . 6ecomand folosirea unor
carlige mai mici decit in mod normal . 'sta , deoarece dimensiunea particulelor folosite este destul de
mica si un carlig mare nu poate fii mereu ascuns in spatele momelii .
&n general , cind un cteno mare umbla la monturile noastre vom semnala citeva lovituri usoare in
lanseta . E bina sa tinem sHingerele sau hangerele sus , pentru ca in general cteno +lasa fir+ . 5n piuit
de senzor ne arata ca e cazul sa intepam . Dupa intepare , urmeaza " faze al drillului care au facut
renume acestui peste . &n prima faza cteno vine spre mal relativ usor , oricum mai usor decit crapul
romanesc , dar odata simtit malul sau plasa minciogului , incepe nebunia B 'sigurati-va intotdeauna ca ,
aproape de mal , frina mulinetei Dvs este setata corect - iar corect la cteno inseamna moale . &deea este
ca acest peste va fi nemilos cu sculele Dvs si este bine sa fiti pregatit sa-i dati fir cit vrea , fara sa solicite
echipamentul . 8u de multe ori acesta cedeaza sub actiunea unui cteno batrin , chiar sub ochii Dvs , la
mal . /anipulati minciogul cu blindete , dar ferm , o sa aveti sanse mai multe de a vedea cteno pe mal .
104
8u depozitati acesti pesti in saci ( chiar si te(tili % pentru cantarire . Cteno este deosebit de sensibil la
depozitare in saci sau .uvelnice si in proportie de aproape 1!! ` - un cteno tinut in sac timp de 1-" ore ,
va muri . Chemati arbitrii imediat - indiferent de ora - si veti avea satisfactia eliberarii acestui peste in
deplina siguranta .
1escarii de competitie trebuie sa ia in serios acest peste - pentru ca nu putine sunt baltile pe care se
organizeaza competitii si care au populatii serioase de cteno , perfect punctabile in clasament . E(emplul
cel mai concludent si poate cel mai cunoscut este 3acul 2arulesti - loc in care la Cupa /ondiala "!!# ,
diferenta a fost facuta tocmai de cteno .
&n concluzie , o specie de crap greu de prins , mofturos si cu toane , cu un drill riscant , dar cu greutati
corporale peste medie si cu o densitate corespunzatoare in ma.oritatea baltilor .
Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire)
Al$e par$iculari$a$i
;ara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei enigmatice
specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez cateva aspecte esentiale despre
pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. 7or fi poate si voci care vor contesta, pe alocuri,
punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului sunt la ele acasa. &ar daca s-ar a.unge sa punem
la punct o +tehnologie+ perfecta de pescuit, atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa
trecem la subiect.
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de pescari.
Cum ma.oritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este asociat de multe
ori cu porcul- si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu porcul mistret. ;ara a vedea ceva rau
in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al baltilor este datorat asemanarii izbitoare4 corp
indesat, masiv si greoi, botul orientat in .os (gura protactila, asemanatoare unui sorb%. 2e spune ca un
crap practic rama prin namol filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt
suspiciosi nu insa si pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a de.uca capcanele face ca acest peste
sa fie mai degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. 5n crap odata prins si scapat (sau, ne place sa
credem, eliberat% devine un adevarat e(pert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de
adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte puternice. 2ingurul
sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi am citit in mai multe lucrari,
personal am trait e(perienta capturarii unui crap oglinda de doua ori in aceeasi zi, la interval de 1 h- l-am
recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este
interesant, crapul a fost prins la aceeasi lanseta intr-un loc situat la ma(im "-? m de locul primei agatari.
Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la
observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase. 5neori se
rasucesc energic la +oglinda+ apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum delfinii. &nsa, ce se intampla
cu crapii mari G 'cestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia fiind iritati de prezenta +nepotilor+ in
zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare, atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in
zonele limitrofe. &ar cand linistea se asterne, atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase
in namol. 1ersonal am observat ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau
sa se plimbe pe langa lansete, atunci apareau si +mistretii cu colti de argint+. Cel mai bine este ca
nadirea sa nu se faca in e(ces, daca vrem sa prindem numai e(emplare foarte mari. 0 concluzie
personala4 sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere
dintre aceste zone.
0 trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi timp. Chiar
daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt timp in locul cu pricina
pentru cercetari. 0data am avut o e(perienta interesanta4 am lansat la distanta un arc cat pumnul de
incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, moment in care un crap, la nici un metru
distanta, a sarit in sus speriat. 8-au trecut nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la
trasatura unui crap de 1! 9g. 8u zic ca a fost acelasi crap.
Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,
complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. 5n sfat la adresa crapistilor este sa nu
negli.eze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele sale alimentare difera de la un sezon la
altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-am gandi. /ananca pesti morti, gunoaie
aflate in descompunere, gainati de pasare. 5nii pescari folosesc cu succes gainat de gaina in
105
prepararea nadei pentru crap. /alul (zonele cu namol% este intotdeauna cautat de crap. 'cesta contine
un soi de bacterii care a.uta digestia crapului. 1e timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu
mult mal - in care se dega.a metan - spre acele zone cu apa o(igenata. 1rimavara, cand adopta meniul
de carnivor, crapul infuleca si e(pulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca, mormolocii ...
pe care-i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. 8ici racusorii si scoicile nu scapa uneori de foamea
crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza la timp. Deseori, puii de crap cad victima
propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu ingrediente de origine animala (bulete cu arome de
carne, de peste, biscuiti pentru caini%. Crapii sunt de asemenea ierbivori. &n anotimpurile calduroase,
cand vegetatia subacvatica se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade,
consumand preponderent hrana de origine vegetala.
Crapul este prin e(celenta un gurmand putand consuma la o singura +masa+, in medie, hrana intr-o
cantitate echivalenta cu pana la 1F$ din greutatea sa. Daca este privat de hrana sau vremea este
capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are hrana din abundenta el
mananca pana +crapa+ dupa care urmeaza digestia. &n general digestia crapului este rapida, fiind insa
dependenta si de temperatura apei si natura alimentelor. &n general hrana nepreparata, cum ar fi
porumbul, se digera mai greu, lucru nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult.
,uletele, graul fiert si alte preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar
pestele mananca mai des. 6aportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate
este de ?41, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. 2a retinem ca
sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici rezulta ca randamentul
prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului nu este prea ridicat, de unde si nevoia permanenta
a crapului de a consuma cantitati mari de hrana. E(emplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori
9ilometri in cautare de hrana.
6evenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca atunci
cand crapii e(ecuta sarituri este semn ca apa este o(igenata, hrana este pe placul lor iar acestia se
manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o partida de pescuit reusita dar
asta asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din momeala noastra. 'ici intervine si abilitatea
noastra de pescari. )rebuie sa retinem ca, aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa
capturarii unui e(emplar mare este minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau
crapii salbatici - care nu cunosc e(perienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. 5n lucru
demn de retinut este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din
zona. 1rintr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. 1artea buna
este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de remarcat faptul ca,
in general, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati. Daca acestia au mancat numai
porumb, cu siguranta ca vor prefera cele ? boabe de porumb conservat prinse intr-un ac, in locul mult
mai pretentioaselor bulete agatate cu gri.a in firul de par. 'sadar, analizati cu atentie momelile celorlalti
pescari care au prins crapi inaintea voastra. Desi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile
luminoase sunt preferate.
Principalele specii de crap intalnite in tara noastra) Particularitati)
&n tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta
Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea medie a unui
adult fiind de 11.$ 9g- e(emplarele cele mai mari pot depasi #! 9g (au o rata de crestere de 1.# 9gFan% si
pot trai peste #! de ani. 'numiti autori, citand vechi atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a
fi raspindit aceasta specie in toata Europa.
6eproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o +crapoaica+ matura poate avea o cantitate de icre de
pana la "? ` din masa sa neta. 1erioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele
crap. 3a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen a.utand la e(pulzarea
icrelor. 3oviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si
in aceste conditii, nu intotdeauna icrele sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul
femelei pana anul viitor sau chiar mai mult - de unde si e(presia +crap cu icre din mai multi ani+. &crele
sunt depuse pe vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. 'cestea sunt fecundate de masculi
prin stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de $-6 zile la o
temperatura de "! C sau de @-1! zile la 1@-1 C.
&n tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. &n continuare vom prezenta speciile cele mai
raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul.
106
1. "rapul c+mun - denumit si crap romanesc. 2e aseamana cu carasul, avand corpul acoperit in
intregime cu solzi. &n cazul e(emplarelor de pana la 1 9g, tinerii
pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv
crapul si carasul. 2pre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii
doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica
sau mai mare. Culoarea este brun - argintie, cu nuante in functie si
de particularitatile mediului in care traieste (lacuri, rauri, Dunare,
Delta%. Este una dintre speciile cele mai spectaculoase si ravnite de
catre pescari. E(emplarele mari sunt foarte frumoase, robuste si
energice, luptand cu indar.ire atunci cand sunt capturate, in timpul drilului. 'ceasta specie de crap este
cea mai raspandita in tara noastra.
"rapul sal/a$ic - traieste in lacuri neamena.ate, Dunare sau Delta. 2e deosebesc prin forma lor
usor alungita, fusiforma. 'cestia mai poarta numele si de crapi sui. 8u stim in ce masura acestia
formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere
anatomic si al comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii
romanesti.
Crapul romanesc (comun% are o alimentatie variata, in functie
de sezon. 1rimavara si toamna acestia prefera hrana de origine
animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. 1erioada
optima de pescuit este toamna cand consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime
pentru iarna. &arna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim. &n
acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele (viermusi, libelule%.
. "rapul +glin5a - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei
corpului. E(ceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si
mari. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie, cu nuante determinate
si de mediul in care acestia traiesc. E(emplarele batrane a.ung la
greutati impresionante, de peste ?! 9g. &n tara noastra acest crap mai
este cunoscut si sub denumirea de crap 2alonta. /odul de hranire si
comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.
3. "rapul g+las - este asemanator cu crapul oglinda remarcandu-se
absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. E(emplarele batrane
a.ung sa atinga varsta de ?$ - #! de ani si o masa de peste #! 9g.
6emarcam gura orientata in .os, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu
doua mustati. 'cesti crapi pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la
adancimi de "! cm, in cautarea larvelor. /odul de hranire si
comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.
). Amurul sau "$en+ (CtenopharEngodon idella% denumit si )en (crap
chinezesc%. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase
care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura
predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in
intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe
spate. E(emplarele mari ating uzual ?! 9g si peste 1?! cm lungime.
'cestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.
%. 3i$+'agul si N+(acul. 2unt doua specii e(trem de raspandite in tara noastra, in special in
3i$+'ag N+(ac
lacurile de campie (crescatorii%. 3iteratura de specialitate indica doua ramuri distincte4 o specie de
culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala% denumit uzual ;itofag si o specie de
culoare marmorata (consuma plancton de origine animala% denumita 8ovac sau 2anger. 'cesta din
urma poate fi deosebit de ;itofag prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii dezvoltate. 'ceste specii
de crapi chinezesti, din punct de vedere al pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu
mananca momeala traditionala si deci nu poate fi capturata in mod sistematic prin procedee de pescuit
107
sportiv. Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste specii
de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. &ronia soartei este ca 8ovacul poate atinge dimensiuni
uluitoare, depasind adesea 6$ 9g. 1entru pescar este o veritabila ispita. Dimensiunile mari se datoreaza
si hranirii fortate- odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul
branhiilor care prezinta o structura speciala (un veritabil filtru%.
N0/IR0
8adirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-
se dupa miros. 1uteti sa aveti cele mai +ciumege+ scule, boilies-urile de la cele mai renumite firme, daca
nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca na5a sa aNunga ac+l+ un5e $re/uie; a5ica pe langa
carligele cu m+meala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va
zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. 2a nu va sperie faptul ca pescarii din .urul vostru
aunca in dreptul lor 9ile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa e(celati
prin calitate. &n mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros
apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul
vietii lor in aceeasi formula (malai A apa A zahar A anason sau vanilie%.
2pecialistii spun ca na5a $re/uie sa 'ie inc1isa la cul+are pentru ca pestele odata intrat in zona
nadita sa nu isi piarda camufla.ul. )one de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii ci
ii vor indeparta. 2i ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. ;iti intotdeauna
pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. 3a noi in tara foarte multe balti sunt fura.ate. 8u
are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si
broastele.
8u e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine, incercati mai
bine un ulei de peste sau arome de scoici. &nvers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe
(capsuni, banana etc%.1entru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca4 'flati ca daca
nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din piata +$ bilute la 1!.!!!+ si
va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. 'veti nevoie
de o cantitate mai mare de boillies (cat mai mare% si de ceva timp liber. &deal este sa aveti si o apa ceva
mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 9g de boillies (o cobra va va a.uta foarte
mult% si abia dupa cca " saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
Na5irea cu aNu$+rul lanse$ei -- Este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si
nada a.ung e(act in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de ? lb nu poti arunca o cantitate
suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. 8adirea cu
a.utorul lansetei se face cu a.utorul cosuletului de nadit (arc%, cu firul solubil, cu saculetul 17' sau cu
racheta .
"+sule$ul p+r$na5a (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. 'cesta se umple cu nada
pasta , simpla sau in amestec cu momeli.
3irul s+lu/il - este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. &nsirati boillie sau boabe de
porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura (forfac% si lansati
. Dupa cateva secunde firul se didolva si ve-ti avea un pumn de boillie sau de graunte pe o suprafata de
o palma.
Sacule$ul s+lu/il - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada (pasta,
boillie, boabe, momeli animale% se introduce in saculet ci montura cu carlig reducand astfel riscul
incurcarii cu linia sau plumbul. 'tentie la greutatea la care a.ungeti cu nada A monturaBBB
#ac1e$a -Este o teava din plastic (mai nou din carbon% si are in capatul superior o camera cu aer
iar in capatul inferior un sistem de prindere. 2e umple racheta cu nada iar in capatul inferior se face un
dop din pasta sau din pamant. Cand este aruncata greutatea nadei scufunda racehta iar camera cu aer
o tine in pozitie verticala. Dupa ce dopul se dizolva si nada cade racheta se ridica la suprafata. 8ecesita
o alta lanseta decat cea cu care pescuim (de putere mare% si o buna precizie in lanseu dar are
avanta.ul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la $!!g%.
!arca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea
partidei de pescuit.
Vap+rasul $eleg1i5a$ - 0fera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului
pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare% pestii.
10"
"+/ra - Este o teava din aluminiu sau 17C de cca 1 metru lungime si curbata la capatul superior.
Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie (una cate una% la peste 1!! metri distanta.
2e fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boillie-
surilor.
&ras$ia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal% puteti folosi prastia de mana dar cum de cele
mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fi(a (pe suport%. Cel mai
important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care va-ti lansat monturile. L+pa$a -
8u este vorba de unealta agricola ci de o chestie de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si
cu o coada de 1,$ - " metri in care se pune un bulgare de nada iar restul depinde de ce vrea (sau ce
poate% muschii dumneavoastra.
RTT / N0/
1. Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt toate
formele de crap. /erge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un amestec in care unele
ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.
1 - # 9g de porumb uscat
" - 1 9g de grau sau arpacas
? - " 9g de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel% este f bine daca aveti
1 9g de boillies solubile.
# - 1 9g de canepa (recomandabil sa fie coapta%
$ - 1 9g de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai 1 F " 9g%
6 - 1 F " 9g soia uscata
7 - 1 F " 9g seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
@ - 1 F " 9g naut preparat (vezi capitolul momeli%
- 1 F " 9g peleturi (solubile%
1! - aditiv praf sau lichid
11 - putina sare
1" - 1! ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti gri.a cat de concentrata e aroma ca
ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si " litri%. 1uteti folosi foarte bine siropuri concentrate.
1? - 1! ml ulei de canepa
1# - 1! ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de
mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
)oate chestiile astea eu le combin intr-o galeata (de fapt impart totul in doua si fac doua transe de
nada% si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore. Crauntele uscate vor
trage apa mai ceva ca un burete (in special nautul si soia% asa ca aveti gri.a sa adaugati alta in
permanenta. 'cest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata locului adica din barca
sau pe .os, daca nu se poate amestecati totul cu o nada praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu
prastia. Daca dispuneti de o barca lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida.
Cantitatea aceasta eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in # portii. 1 F # in prima seara
si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai arunc 1 F #, apoi cate inca 1 F # seara si dimineata. Dupa
$-6 partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aroma.
". 0 nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten%
1.# 9g de porumb uscat
".# 9g de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-" cm. 8u taiati cartofii decat atunci
cand pregatiti nada.
?." 9g de boillies (canepa, fructe sau sIuid%
#.1 9g de arpacas
$.K 9g naut preparat
6.1 9g zahar
7.aroma
@.1! ml aditiv (merge bine in combinatia asta 'romi(-ul de crap de 2ensas%
3a aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se poate
pune pe rig proaspat sau
109
puteti folosi cartofii conservati din comert.
?. 8ada pt ten (cica%. 'ceasta reteta o am de la un amic de-al meu care sustine ca
a prins multi teni cu ea.
Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un singur
ten.
1.Cca ? 9g de porumb verde (taiat de pe stiulete%
"."-? 9g de rosii
?.1 ceapaBBBBBBBB Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
#.1 9g de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta%
$.# paini
6.1!! g miere
7.$! ml de ulei de floarea soarelui
@.aroma de vanilie (pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia%
." linguri de aditiv 7an den EEnde de vanilie (BBB%
Cum se face chestia asta. &ntr-un vas (pe malul apei% se storcesc rosiile, se rupe
painea in bucati si se
amesteca cu terciul de rosii si porumbul. 2e framanta pana se face o coca foarte tare.
2e adauga ceapa si uleiul (de.a
suna a carte de bucate% si se framanta din nou. 2e adauga aroma si aditivul se
framanta iarasi si se fac galuste cam cat
pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. 1ot sa va spun ca dupa ce am terminat de
facut nada muncisem atat de
mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. 8u va dadeam aceasta reteta daca amicul nu
era om de incredere dar sa stiti
ca nu e pescar dintr-ala: si cand spune ca a prins asa este.
#. 0 reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie4
1.K 9g porumb uscat
".J 9g boillies (calamar, scoici, peste, somon%
?.J 9g biscuiti pt caini (peste, somon%
#."! ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
$.emulsifiant
6.1! ml esenta de ciocolata
7." linguri de zahar
@.1! ml ulei esential de mandarine
." linguri de aditiv praf (f bun este ,ig ;ish de 7an Den EEnde%
1!.un stimulator de apetit este binevenit
'mestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. fgarciti-va cu cantitatea de
nada caci in aceasta perioada
crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum pungile solubile in care
puneti cca 1!!-1$! g de nada la
lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. 1e aceasta
nada puteti sa incercati si o boillie
de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in perioada
asta peste noapte. Daca
aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata% este foarte bine.
110
$. 'lta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda
repede si unde este necesar
sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. )ot pt " zile de pescuit. 'cestui
mi( puteti sa-i imprimati ce
aroma doriti. 8u e(agerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.
1." 9g de porumb uscat
".1 9g de boillies (aroma la alegere%
?." 9g de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
#.K 9g seminte de canepa coapta
$.K 9g de soia uscata
6.K 9g pelleturi de alune (sunt foarte uleioase%
7.K 9g pelleturi de aroma de baza
@.K 9g zahar
.$! ml ulei de porumb
1!.1! ml ulei esential de anason
11.esenta dupa cum este cazul
1".emulsifiant
1?.aditiv
'mestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa amestec
toate grasimile astea asa ca
in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba% si oferiti nada in portii
mici si dese (de ?-# ori pe zi%.
/omelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo%.
6. &nca una pt fund malos si gata. /ai departe incercati si voi si daca aveti
rezultate bune spuneti-mi si mie.
1." 9g de porumb uscat
"." 9g de seminte de floarea soarelui crude si faramate (nu macinate%
?.1 9g de boillies (ciocolata, canepa sau scope(%
#.K 9g canepa coapta
$.K 9g soia uscata
6.K 9g pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie%
7.K 9g zahar
@.$! ml ulei de floarea soarelui
.1! ml ulei de canepa
1!.emulsifiant
11.aditiv
'celeasi conditii ca la reteta de mai sus.
111
Na5irea

Na5irea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. 1uteti sa aveti cele mai +ciumege+ scule, boilies-urile de la cele mai renumite
firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca na5a sa aNunga ac+l+ un5e $re/uie; a5ica pe langa
carligele cu m+meala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va
zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. 2a nu va sperie faptul ca pescarii din .urul vostru
aunca in dreptul lor 9ile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa e(celati
prin calitate. &n mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros
apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul
vietii lor in aceeasi formula (malai A apa A zahar A anason sau vanilie%.
2pecialistii spun ca na5a $re/uie sa 'ie inc1isa la cul+are pen$ru ca pes$ele +5a$a in$ra$ in
6+na na5i$a sa nu isi piar5a camu'laNul. )one de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage
pestii ci ii vor indeparta. 2i ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. ;iti
intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. 3a noi in tara foarte multe balti sunt
fura.ate. 8u are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti
pe fuga si broastele.
2a va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta ((((((((. 2-a dus omul
dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pachete de nada (+de firma+ nu asa oricum%, arome, boillies-
uri de 1# feluri, a nadit si-a aruncat lansetele si s-a pus pe asteptat. ' asteptat omul rabdator toata
noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga el, in stuf, s-a asezat un copil dintr-o
localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat
amicul meu. 2pre amiaza vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile
(chiar a aruncat " lansete langa undita copilului% s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce da4
-Dom>le aici trebuie sa dai cu bereB
-Cum mai cu bereG
-Cu bere dom>le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere.
' doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb tinut " zile
in bere si sa vezi surprize placuteB 'sta e un caz fericit (cu berea% dar sa vedeti balti fura.ate cu gunoi de
gra.d sau cu faina de oase (bleeaaa%.
8u e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine, incercati mai
bine un ulei de peste sau arome de scoici. &nvers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe
(capsuni, banana etc%. 1entru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca4 'flati ca daca
"am asa ar $re/ui sa ara$e l+cul 5e
pescui$
5upa ce na5i$iRRR
112
nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din piata +$ bilute la 1!.!!!+ si
va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. 'veti nevoie
de o cantitate mai mare de boillies (cat mai mare% si de ceva timp liber. &deal este sa aveti si o apa ceva
mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 9g de boillies (o cobra va va a.uta foarte
mult% si abia dupa cca " saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa.
1. 5na din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga.
'ceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte4 daca este atractiva
pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. Vn continuare va prezentam o reteta pe care
numai pescarii in vRrsta o cunosc. 'ceasta momeala este botezata4 mingea de mamaliga. Denumirea
vine de la formatul pe care il are aceasta momeala. /aterialul folosit pentru aceasta momeala este
urmatorul4
;aina de malai - "-? cani de ceai data prin sita-
;aina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului%-
5sturoi - "-? catei (pentru aroma%-
2e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de $-6 min. &ntre timp amestecam faina de
malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se ingroasa. 'poi se
framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. 2e formeaza bucati cat degetul aratator (in forma de
nutli% dupa care se pun intr-un alt vas de $-6 l, in care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da
un clocot. &ntre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a se evita prinderea de vas. Dupa clocot se
scot afara si se aseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecare bucata si se preseaza pe docul
de lemn cu o furculita. Dupa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu-se o
minge la o dimensiune putin mai mare decat bila de ping-pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor
bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pana la "-? clocote iar apoi se
stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se a.unge la racirea intregului continut. Este
recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. Dupa racire se ia continutul
si se impacheteaza intr-un prosop de bucatarie, in care se va tine pana la folosire. 7erificarea reusitei
prepararii continutului se face in felul urmator4 dupa 1-" ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu
forta, in podea (ciment, gresie etc.%. Daca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de
migaloase. 'ceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme4 para, creasta de cocos
(depinde de nr. de carlige%, minge si cub.
113
,O,4I CR0P
M.MELI ANIMALE

;olosirea momelilor animale in pescuitul crapului nu este de loc lipsita de etica. /omelile animale
sunt in anumite situatii foarte productive.
Viermusii sunt o delicatesa pt crap. 1escarii unguri folosesc foarte mult viermusii la pescuitul
crapului si au creat chiar si un sistem de rig pt viermusi. &n acest fel se pot folosi carlige sanatoase fara
sa storceasca viermusii. &n nada viermusii sunt foarte atractivi.
#amele (mai multe modele% sunt foarte folosite de pescarii de la noi din tara, in special in apele
curgatoare. &n Dunare este momeala nr 1. /ie personal imi sunt cam antipatice aceste creaturi si nu le
folosesc decat in Delta pe cele negre.
Li/elulele sunt o momeala si o nada e(celenta.
#acii - o momeala pt e(emplare mari.
Sc+icile - in apele cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a e(emplarelor mari.
M.MELI VEGETALE
/omelile vegetale sunt foarte apreciate de toate formele de crap.
&+rum/ul este de departe cea mai folosita momeala pentru crap. 'cesta poate fi folosit sub
diferite forme4 crud (din stiulete%, conservat simplu sau cu diferite arome, uscat.
Graul poate fi folosit uscat, conservat simplu sau in arome sau incoltit. ;oarte bun este graul
decorticat (alb%.
3l+area:s+arelui - sunt zone (ape% in care floarea soarelui este momeala nr 1. 2e foloseste cruda
sau coapta putin la cuptor, faramata in nada si intreaga ca momeala (? - #% seminte pe rig.
Ma6area este prinzatoare in apele fura.ate. Este foarte apreciata de ten si fitofag.
"anepa este o componenta de baza a nadelor. 2e foloseste cruda sau coapta.
Nau$ul se foloseste si ca nada si ca momeala. 2e coloreaza si se aromatizeaza foarte usor. 2e
pastreaza uscat si doar cu o zi inaintea pescuitului se tine la inmuiat cca 1" ore in apa rece cu aroma si
colorantul dorit apoi se fierbe 1 minut (de fapt se pune in apa clocotita%.
"as$ra(e$i; Ki(i; r+sii; mere sunt foarte cautate de ten.
&u'ule$ii (e7pan5a$ii) 5in p+rum/; grau; +re6 se folosesc simpli sau in combinatie cu alte momeli
pentru a le ridica de pe fund.
Nucile si alunele sunt foarte cautate de crap. 2unt foarte bune in apele cu densitate mica de pesti
caci prin uleiul pe care il raspandesc atrag crapii de la mare distanta si de pe toate nivelele.
Tiger Nu$s (nucile braziliene% sunt foarte recomandate de pescarii din alte tari dar eu personal nu
am prins nici un peste cu ele.
114
Val+rile nu$ri$i(e ale na5el+r
2-au scris si s-au spus multe despre crap. 'tit de multe incit este greu sa spui ceva ce n-a fost inca
rostit, iar parerile si opiniile sint atit de impartite incit ai impresia ca esti in parlament. 2i totusi mai sint
inca multe de spus ...'m cautat sa inteleg de ce anumite nade si momeli sint mai atractive decit altele,de
ce unele sint foarte apreciate si crapul le iubeste iar altele ne fac sa petrecem ziua de pescuit fara
activitate, sau cu capturi putine si dimensiuni reduse.
Crapul are nevoie de o paleta larga de substante nutritive(nutrienti% pentru o buna functionare a
organismului, pentru dezvoltare si reproducere. 'cesti nutrienti includ proteinele, carbohidratii, vitamine
si minerale. Trana crapului este foarte variata fiind constituita din fitoplancton si zooplancton pentru
puiet,larve de insecte,viermi,moluste mici,resturi vegetale,seminte de plante submerse si acvatice,puiet
de peste pentru celelalte categorii de virsta.Dupa cum vedem,in mod natural,crapul are la discretie toti
nutrientii necesari unei vieti linistite,la care se adauga nadele si momelile pe care le folosim in partidele
noastre de pescuit(unele atragatoare, altele mai putin%.
Diferentele dintre nadele de succes si cele neatragatoare sint date de continutul nutritiv al
acestora. )rebuie sa recunoastem ca tot ceea ce aruncam in apa ii este +strain+ crapului deoarece nimic
din ceea ce folosim nu creste in mediul lui natural. 2i totusi de ce le consumaG Cum a realizat ca aceste
+substante straine+ sunt hranitoare si decide sa le maninceG 6aspunsul este simplu, a fost tot timpul
linga noi, dar a trebuit sa ne spuna un englez si anume Nen )oHnleE cum decide crapul ce maninca si ce
refuza, si anume ca are capacitatea de a recunoaste instinctiv valoarea nutritiva a unei nade BBB
2implu si sublimB &ar pentru cei care se indoiesc de asta o sa-i rog sa-si analizeze din punct de
vedere nutritiv nadele folosite si vor striga si ei +Evri9a+B E limpede ca unii dintre noi stim de.a aceste
lucruri iar altii poate le vor afla acum pentru prima oara,dar niciodata nu e prea tirziu.
&r+$einele sint substante chimice naturale cu structura macromoleculara care se gasesc in toate
celulele vii si care asigura cresterea si dezvoltarea organismului avind functii biologice
fundamentale4enzimatice,hormonale,imunologice. 0 proteina este formata din lanturi de aminoacizi,care
la rindul lor,au in organism functii fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential
Un functionarea organismului . De proteine depind multe functiuni importante ale organismelor vii. 2unt
proteine unele substante cu puternica activitate biologica ale celulelor ca4 enzimele, pigmentii respiratori,
multi hormoni si anticorpii. 2ubstanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele
organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia chimica in energie mecanica,
este de asemenea o proteina. 1roteinele care asigura functiuni se bucura de proprietatea neintalnita la
alte combinatii, specificitatea. 1roteinele diferitelor specii de animale si vegetale sunt tipice pt aceste
specii si se deosebesc de proteinele altor specii, in timp ce, de e(emplu amidonul, glicogenul si grasimile
nu difera decat putin de la o specie la alta. Deci, numarul proteinelor care se observa in natura este
e(trem de mare.
1e baza de solubilitate se disting doua clase de proteine4 proteine insolubile si solubile. Cele dintai,
numite proteine fibroase, se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta
mecanica(proteine de schelet% sau protectie impotriva agentilor e(teriori. De e(emplu, 9eratina din par,
unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibroina din
matase. &n vegetale nu se gasesc proteine fibroase- functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza.
1roteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este
insotita de o degradare a macromoleculelor- din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala.
Ce sunt aminoaciziiG Dupa cum le spune si numele, toti aminoacizii sunt formati dintr-o grupare
functionala amino (-8T"% si una carbo(il (-C00T%, ambele fiind legate la un atom de carbon comun.
Amin+aci6ii reprezinta unitatile chimice de baza care intra in alcatuirea proteinelor si ar trebui sa
vi-i imaginati ca pe niste caramizi care, puse una peste alta,formeaza un zid ce se numeste proteina.
1entru ca o proteina sa fie de calitate, ea trebuie sa fie completa. 1roteina completa trebuie sa
incorporeze in constitutia sa, in primul rind, cei noua aminoacizi esentiali4 valina, leucina, izoleucina,
lizina, treonina, metionina, histidina, triptofanul si fenilalanina. 'cesti noua aminoacizi se numesc
115
esentiali deoarece ei nu pot fi sintetizati(produsi% de organism sau daca o face, cantitatile sint
insuficiente.'cest lucru este valabil si pentru animale si pesti,deci si pentru crap.'cesta este motivul
principal pentru care crapul maninca mari cantitati de plante acvatice,in special mugurii acestora,dar si
larve sau moluste ,tocmai pentru a-si procura aminoacizii esentiali.
2-a observat ca in carnea pestilor si in special in laptii acestora se gaseste o cantitate mare de
lizina. 1roteinele complete - care contin un numar mare si variat de aminoacizi, inclusiv aminoacizii
esentiali, avand valori bilogice mari, sunt in general proteine de origine animala (din carne, lapte si
produse lactate%- proteinele incomplete - cu un numar limitat de aminoacizi esentiali si neesentiali, cu
valori biologice mici, care sunt proteinele de origine vegetala (cereale,legume, fructe%.De e(emplu multe
cereale sint sarace in lizina dar au un continut mai mare de metionina si cistina.&n schimb faina de soia
este bogata in lizina dar saraca in metionina si cistinaBBB Deci ce deducem pentru a avea o nada
e(celenta este ca trebuie combinate fainuri de peste sau concentrate proteice de origine animala si
fainuri proteice vegetaleBBB
2implu,nuG &ata de ce nadele si in special boilies pe baza de faina de peste(fishmeal%,faina de
soia,gama de caseina si caseinat (pentru partea proteica% si fainuri care livreaza hidrati de carbon sint
atragatoare pentru crap si au succes imediatB
Cantitatea de proteine necesare crapului difera in functie de virsta,temperatura apei(foarte
importanta pentru digestie%,si mai ales greutate.Daca un om are nevoie de !,#-1,@ grame de proteine F9g
corp aici contind foarte mult activitatile zilnice(pentru cei sedentari un !,# grF9g corp fiind mai mult decit
sufi-cient%,e(trapolind si fara teama de a gresi putem asemana crapul cu un sportiv care alearga zilnic
dupa hrana,energia depusa de acesta fiind considerabila.De aceea putem spune ca ma(im 1 gr.
1roteinaF9g corpFzi pentru crap ar fi suficient.Deci un crap de ? 9g ar avea nevoie de ma(im ? gr.
proteinaFzi,unul de 1! 9g de 1! grameFzi,etc. 'cest necesar creste in special primavara cind organismul
crapului se pregateste de reproducere de unde si preferintele lui pentru hrana de origine animala.
'sa am a.uns la 1i5ra$ii 5e car/+n(carbohidratii%. Carbohidratii sunt principala si cea mai
importanta sursa de energie, ma.oritatea dintre ei provenind din surse vegetale,fiind produsi prin
e(punere la lumina soarelui prin binecunoscutul proces de fotosinteza. E(ista trei mari tipuri de
carbohidrati4 zaharuri simple, carbohidrati complecsi si fibre.
faharurile sau carbohidratii simpli pot fi gasiti in fructe, lapte si zahar obisnuit. 2ursele de zahar
rafinat trebuie evitate, pe cat de mult posibil, deoarece ofera energie +goala+, fara fibre, vitamine sau
minerale. 2unt, de asemenea, si cauza unor boli.De aceea sugerez folosirea zaharului brut sau miere de
albine ca indulcitori,acestea prin continutul de ` carbohidrati ne a.uta de ? ori4asigura atit gustul
dulce,placut crapului A cantitatea de energie necesara A o parte de fibre.
Carbohidratii complecsi se regasesc in cereale integrale si legume radacinoase, precum cartofii si
pastarnacul, de e(emplu. Carbohidratii nerafinati sunt cei mai recomandati, deoarece contin fibre
alimentare esentiale si vitamina ,. Cantitatea e(acta de carbohidrati de care are nevoie crapul depinde
de multe coordonate, precum greutate, varsta, apetit, nivelul activitatii zilnice etc.2int foarte importanti
pentru crap deorece reprezinta principala sursa de energie, prote.eaza muscultura acestuia,regleaza
cantitatea de zaharuri care circula in organism si furnizeaza +hrana+ asa ziselor bacterii prietenoase din
tractul intestinal acestea a.utind foarte mult digestia. 1entru crap se apreciaza ca fiind necesara o
cantitate de $- 1! grame carbohidratiF9g. corpFzi,acest necesar sporind odata cu venirea toamnei.2ub
aspect caloric 1 gram de carbohidrati furnizeaza # calorii.
3i/rele alimen$are sunt partea nedigerabila a carbohidratilor. 'cestea se pot gasi in cereale
integrale, fructe (proaspete sau uscate% si legume. 2unt doua tipuri de fibre alimentare, care se
deosebesc prin proprietati fizice si prin modul de actiune asupra organismului.
'sa-numitele fibre +insolubile+ pentru ca sunt destul de dure, rigide si nu se dizolva in
apa. Cand ne gandim de obicei la fibre, avem in vedere fibrele insolubile, cum ar fi invelisul
grauntelor de cereale (taratele%. Ele se imbiba cu o cantitate de apa ce depaseste de cateva ori
propria lor greutate, dar nu se dizolva in ea.
116
;ibrele +solubile+ sunt mai marunte, mai putin voluminoase decat cele +insolubile+. ;ibrele
+solubile+ se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa care contine nu numai apa, dar de
asemenea poate sa elimine din organism multe substante indezirabile si uneori to(ice. ;ibrele
solubile se gasesc in fructe si legume moi. De e(emplu pectina se gaseste in mere.
;ibrele favorizeaza functionarea sanatoasa a intestinelor preintampinand aparitia unor boli. ;ibrele
maresc volumul scaunului si grabesc tranzitul intestinal, astfel agentii to(ici patrunsi in organismul
crapului impreuna cu hrana se dilueaza si trec prin intestin mult mai repede. 8ecesarul zilnic de fibre
pentru crap ar fi de cel mult !," grameF9ilocorp.
Grasimile
6olul grasimilor (din dieta si cele depozitate%. 8umite si lipide, grasimile servesc sase functii
importante in corp4
Drept depozit mare si concentrat de energie.
1rote.eaza organismul.
&zolatie care va tine cald(in special iarna cind crapul +hiberneaza+ si temperatura apei se
apropie se # grade C%.
)ransportor pentru vitaminele liposolubile (', D, E , N%.
1rincipal distribuitor de acizi grasi esentiali. 'ceasta functie este cea mai importanta
deoarece fara grasime, corpul nu ar putea sintetiza destul anumiti hormoni si structura celulelor
ar fi compromisa.
/areste savoarea si te(tura alimentelor. 1romoveaza o stare de satietate.
5n gram de grasimi contine apro(imativ calorii. Cantitatea zilnica necesara pentru crap este de
nu mai mult de !,? grame per 9ilocorp sau apro(imativ 1$-"!` din totalul zilnic de calorii. /ai mult de 7
` din energia din grasimi este depozitata in corp sub forma de tesut adipos. Celelalte forme pot fi gasite
in sange si in tesutul muscular. 5n crap cu o greutate medie de @ 9ilograme depoziteaza apro(imativ
11.!7! calorii (1."?! grame% de grasime in una dintre aceste forme.
Vi$amine si minerale
7itaminele pot fi clasificate in vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile.
Vi$aminele 1i5r+s+lu/ile sunt cele din comple(ul , si vitamina C. ;unctiile lor sunt in general de a
asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. 8u sunt
depozitate in organismul crapului in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.
Carentele de vitamine hidrosolubile afecteaza cel mai mult tesuturile care +cresc+ sau au un
metabolism rapid cum ar fi pielea,solzii, singele, tractul digestiv si sistemul nervos. 2unt instabile in
prezenta caldurii si procesul de preparare al boiliesuri-lor afecteaza cantitatea de vitamine disponibile.
Vi$amine lip+s+lu/ile sunt vitamina ', vitamina D, vitamina E, vitamina N. 7itamina ' .oaca un rol
vital in functionarea retinei, cresterea si maturarea celulelor epiteliale, cresterea oaselor si reproducere.
De asemenea are rol antio(idant. 7itamina E are rol de protectie al membranelor celulare, are rol
antio(idant, imbunatateste functiile imunologice. 7itamina D este implicata in fi(area calciului in oase, iar
vitamina N are rol anticoagulant si a.uta la calcefierea osoasa.
Minerale
"alciul este foarte important pentru organism in mai multe procese4 contractie musculara, reactii
enzimale, la nivelul pielii si da tarie oaselor, fiind cea mai dura substanta din organismul crapului. 3a fel
ca in cazul calciului vitamina D regleaza absorbtia fosforului. 3+s'+rul este important la nivelul
membranelor celulare, in procese de transport, functii ale muschilor si depozite de energie, intra in
componenta oaselor. Magne6iul este recomandat ca anti-stress iar carentele de p+$asiu pot duce la
slabiciune musculara.
117
;ierul este important in transportul o(igenului prin intermediul singelui pina la tesuturi. Este prezent
in celulele rosii din singe, la nivelul hemoglobinei. Carentele de fier pot duce la scaderea capacitatii
fizice, la aparitia starilor de oboseala,crapul nu mai poate sa depuna efortul necesar pentru a se hrani si
reproduce. fincul este important in procesul de crestere, integritatea pielii si solzilor, activitatea
creierului, sistemului imunitar- este prezent in oase, este implicat in reglarea calcifierii oaselor si are rol
antio(idant. Cuprul, molibdenul si manganul sunt incorporate in ma.oritatea enzimelor importante din
organism, seleniul este un alt antio(idant foarte important.
8ecesarul caloric difera in functie de gradul de activitate al crapului,pentru riuri si Dunare necesarul
fiind mai mare datorita curentilor puternici,energia depusa de crap pentru asigurarea hranei fiind
considerabila. 1entru balti,in functie de marimea acestora si calitatea ecosistemului(ma refer aici la
capacitatea ecosisitemului respectiv de a asigura hrana tuturor vietuitoarelor e(istente si deci si a
populatiei de peste%,necesarul caloric poate fii un pic mai scazut,crapul gasind cu usurinta hrana in cazul
ecosistemelor echilibrate sau greu,cu un necesar caloric sustinut pentru ecosistemele dezechilibrate(sau
suprapopulate%. &n general,apro(imativ ?$ caloriiF9ilocorp va asigura crapului energia necesara
activitatilor zilnice.
&ata deci ce contin nadele si momelile noastreB&ndiferent ce aruncam in apa pentru a fi consumat de
crap toate contin acesti nutrienti in cantitati diferite,iar gradul de digestibilitate al acestora difera in functie
de modul de preparare si continut nutritiv.
'cum sa analizam una din cele mai irezistibile si mai bune
momeli pentru crap si anume p+rum/ul, si sa vedem continutul
de nutrienti al acestuia(continutul se va referi la 1!! grame
porumb%4
proteina
11,1 grame
(11,1`%
carbohidrati
66," grame
(66,"`%
fibre
",7 grame
(",7 `%
grasimi
?,6 grame
(?,6`%
calciu 1! mg
fier ",? mg
sodiu 1$, mg
1riviti cu atentie acest tabel si veti observa cit de hranitor este porumbulB &ata deci cum se .ustifica
atractia pe care o are asupra crapului,cu toate ca mai atractiv ar fi griul sau orzul care contin cam4
1$`proteina, 67`hidrati, carbon, "`grasimi, 1,6` minerale, ","` fibre.
;olosirea fainurilor din aceste cereale(malai,faina de griu,gris,tarite,faina de orz,faina de orez% in
mi(-ul de boilies este deci necesara iar calitatea si prospetimea acestora sint esentiale.'ceste fainuri
sint foarte bogate,dupa cum se observa,in hidrati de carbon,au o cantitate de proteina optima,iar
absorbtia nutrientilor din acestea se realizeaza destul de usor.8u acelasi lucru se poate spune despre
folosirea boabelor uscate de porumb,griu sau orz.Chiar daca valoarea nutritiva este buna,porumbul
nepreparat,livrat in stare uscata in apa nu este deloc bine asimilat de catre crap,digestia acestuia fiind
grea si dureaza foarte mult(#@-7" ore%,supunind sistemul digestiv al crapului la eforturi considerabile,cu
multe reziduuri nedigerate, un consum e(cesiv de porumb uscat,nepreparat,duce la iritatii si inflamatii
intestinale puternice.De aceea dupa perioade scurte de succes,porumbul uscat pierde din
atractivitate,crapul evitind o perioada sa sa hraneasca cu porumb(tocmai ca sa evite neplacerile
digestive%chiar daca este irezistibil.'lternativa este prepararea corespunzatoare a porumbului,in revista
+'venturi la pescuit+ de anul trecut puteti gasi un articol e(ceptional scris de Nen )oHnleE tocmai pe
aceasta tema,articol pe care va recomand sa-l cititi,in special pentru cei care porumbul este momeala
no.1 BB
11"
2a trecem acum la boilies si in special la mi(-uri.5n mi( de succes se poate caracteriza simplu prin
faptul ca trebuie sa contina toate substantele nutritive si in special sa respecte proportiile detinute de
nutrienti, intr-o proportie denumita raport proteic,care reprezinta proportia cantitativa dintre substantele
proteice(proteine si aminoacizi% si cele energetice (hidrati de carbon si grasimi%.
2e recomanda ca acest raport sa fie de 1F? primavara(deci un continut de proteina mai ridicat%, 1F$
vara si de 1F1! toamna,cind crapul are nevoie mai mult de carbohidrati pentru a se pregati de hibernare.
8u am sa dau aici retete sau ingrediente de mi(-uri pentru ca de.a pe site se afla un articol complet
despre ingredientele folosite in multe mi(-uri,scris de dl. 7lad 1avlovici,iar pentru calcularea valorilor
nutritive din mi( aveti la sectiune +doHnload+ un calculator usor de folosit oferit de carprom
'm sa va ofer acum alte valori nutritive continute de fainurile pe care le folosim in mi(-uri4
&r+5us &r+$eina I 4i5ra$i car/+n I 3i/re I Grasimi I
Caseina ! ! ! !
/alai 1! 7$ ",7 ?
;aina de griu 1" 7$ 1," "
3apte praf "$ #! ! "#
Cris 1! 7? ?,6 1,1
;aina alune 17 11,# 7,# 6"
;aina orez 6,$ @! "," 1
;aina peste $$-7$ 1" !
&zolat soia $" 7 " #
;aina 2oia #7 # ? ?
5lei ! ! !
fahar ! ! !
0ua @ 1 1 6
;aina de susan ?! 1@ 1,? $$
;aina de hrisca 16 6$ " ",$
)ot ce aveti de facut este sa tineti seama intotdeauna de nutrientii continuti de fiecare faina sau
ingredient in parte ,astfel incit mi(-ul sa fie echilibrat proteic si energetic(atentie la continutul de
proteine,unul prea mare are efecte negative asupra crapului %, sa combinati fainuri de origine animala si
vegetala pentru a Uncorpora aminoacizii esentiali,si sa tineti seama de proprietatile lor de a +lega+ sau
+dezlega+ mi(-ul.
1rin fierbere se cistiga foarte mult in digestibilitate dar in detrimentul pierderii sub aspect nutritiv.De
e(emplu mamaliga contine doar #` proteina,fata de ingredientul principal folosit,malaiul,care continea
inainte de fierbere 1! ` BBB 2e estimeaza ca prin fierbere se pierd cam #!-6!` din nutrienti,drept pentru
care folosirea de amino-dip-uri pentru boilies(imbibarea acestora timp de cel putin 1! min. inainte de
folosire ridicind valoarea nutritiva a acestora aproape de cea initiala% devine obligatorieB
Cunoasterea si folosirea valorilor nutritive ale ingredientelor folosite in mi(-uri devine deci
indispensabila obtinerii unui boilies de mare valoare si atractie nutritiva,usor de digerat(1"-"# ore%,pe
care crapul le va recunoaste instinctiv,fiind superior folosirii semintelor si cerealelor nepreparate,din toate
punctele de vedere. 8u mai spun ca prin forma si marimea acestora selectam drastic categoriile de crap
carora ne adresam,stresul digestiv este redus,iar capturile nu vor scadea in timp(asta in cazul unui mi(
echilibrat si a unei arome discrete,la alegerea voastra,care sa semnaleze si sa creeze un refle( gen
1avlov,pe linga stimulii nutritivi emisi de boilies%.1utem .ongla cu valorile nutritive prin diverse combinatii
de fainuri si va asigur ca in scurt timp veti gasi cea mai buna reteta de mi( la care crapul va raspunde
mai mult ca sigurBBB
119
'cum " saptamini("! martie "!!#%,pe o balta mica care nu a mai fost deschisa la pescuit niciodata,
pe o apa cu temperatura de 1! grade C,am avut trei capturi de ciortan intre 1,? si 1,$ 9g(ma(imul de
marime din acea balta dupa spusele patronului% la un mi( de
"$`proteina,#@`hidrati,?`grasimi,1,@`fibre,rehidratate 1! min. in amino-dip, undeva unde crapul nu a
vazut in viata lui boiliesBBBBB'm avut prezentari deorece teoria cu recunoasterea instinctiva a valorilor
nutritive a unei nade functioneaza BBBB2i am mare incredere in continuare ceea ce va recomand si voua,
in special celor care au pescuit mai putin la crap cu boiliesB
/are atentie la boilies pe care le achizitionati din magazine,multe din ele au o valoare nutritiva
foarte scazuta si folosirea lor va va aduce mai mult ca sigur o mare deziluzieBB Daca nu puteti sa va
faceti singuri acasa, cautati sa achizitionati produse consacrate de la firme serioase (8utrabaits, 8ash,
etc%, chiar daca sint scumpe aveti garantia unor produse de calitate si mai mult ca sigur veti avea
succese BB Continutul minim de nutrienti din orice mi( va fi 4 proteina 1! `,hidrati de carbon #!`,fibre
?`,grasimi ?`,vitamine si minerale.
2per ca am fost de folos in a va a.uta sa descifram aceste mici +taine+ nutritive,dar care sint absolut
esentiale in intelegerea pe deplin a preferintelor crapului. 8u pot decit sa va doresc un mi( reusit,capturi
pe masura si toate cele buneBBB
120
"ATAL.G DE ING#EDIENTE
Mic 5ic$i+nar e7plica$i(
Introducere
1ovestea acestui articol a inceput anul trecut, cand Cosmin 1opescu mi-a trimis cateva imagini scanate dupa
cataloagele 8utrabaits si 6od Tutchinson, de pe paginile cu nade si momeli. Erau cataloage destul de vechi, in care
produsele apareau descrise cu lu( de amanunte (amanunte care au disparut intre timp din multe cataloage recente,
printre care si Tutchison, fiindca produsele au intrat in uzul comun%.
"%ite niste scanuri dupa niste cataloage mai vechi, sunt o multime de ingrediente despre care pescarii romani
stiu foarte putin. !radu-le si pune-le pe site, cred ca vor fi apreciate", mi-a spus $osmin.
*sa mi s-a parut si mie imediat ce am deschis fisierele, dar tot imediat mi-am dat seama ca nu le pot traduce
cuvant cu cuvant pentru a fi pulicate, aundau in termeni de specialitate si mai ales in termeni chimici. Singurul pe
care il stiam in masura sa ma a6ute cu acest lucru era (lad .avlovici. *m apelat la el si raspunsul a fost foarte
prompt, "Sigur ca te a6ut, numai ca nu imediat, am nevoie de putina documentare, sunt termeni pentru care treuie
sa caut echivalentul in romaneste, chiar daca stiu despre ce este vora. ;e traduc in vacanta de iarna."
2urpriza foarte placuta a fost ca 7lad, incantat de ideea unui ghid de ingrediente, a mers dincolo de
traducerea paginilor pe care i le dadusem si a produs acest articol, pe baza mai multor editii ale cataloagelor
8utrabaits. 3-a numit +/ic dictionar e(plicativ de ingrediente+, dar, daca il veti citi, veti vedea ca nu este chiar asa
de mic. 2per sa va fie de folos si cu folos.
Iliuta Goean
1entru cei interesati sa Unteleaga mai bine boiliesurile, iata un mic dictionar e(plicativ al ingredientelor folosite
Un mod curent la producerea lor. 2ursa acestui dictionar au fost diferite editii ale cataloagelor 8utrabaits, poate cea
mai importanta firma producatoare de nada din /area ,ritanie, care (spre deosebire de alte firme% continua sa
publice anual un catalog detaliat al produselor. E important de spus ca ma.oritatea ingredientelor se regasesc Un
boiliesurile tuturor firmelor, nu sunt caracteristice unei firme anume.
Daca vreti sa va preparati singuri boiliesurile si va UntRlniti cu ingrediente necunoscute, cautati-le Un acest
dictionar. 8utrabaits propune si o clasificare a lor, care sa lamureasca mitologia acestor nade comple(e, fara a
obliga pescarii la studii de chimie alimentara.
Vn prezentarea produselor am pastrat termenul englezesc (dRnd varianta romRneasca Un paranteza%, cu
gRndul de a-i a.uta pe cei care Uncearca sa traduca retete gasite pe &nternet sau Un reviste straine. 'm eliminat, Unsa,
doza.ul Un uncii, e(primRndu-l Un grame Z de aici, grama.e care pot parea curioase ($6, @$ sau 11! grame%, care nu
Unseamna altceva decRt ", ? sau # uncii. )oate proportiile sunt calculate pentru un amestec de baza de .umatate de
9ilogram. 'mestecul de baza (base mi(, Un engleza% este o compozitie sub forma de praf, care se combina cu oua si
arome lichide, pentru a obtine o pasta ca plastilina, din care se ruleaza boiliesurile.
Vla5 &a(l+(ici
Ingre5ien$e
1entru a pregati un amestec de baza (sau pentru a modifica un amestec de baza cumparat%, e(ista o varietate
de ingrediente. Cele prezentate mai .os si marcate cu asterisc sunt apte pentru consum uman, potrivit standardelor
internationale. Vn mod obisnuit, se vRnd Un pungi opace, de culoare neagra, pentru a Umpiedica actiunea luminii
solare asupra produsului.
FG ,esh Rennet CaseinH (Caseina de cheag%
Caseina este o proteina din lapte obtinuta prin coagulare. 'ceast tip de caseina are continut proteinic garantat
de peste !`. 're pT neutru si, ca ma.oritatea caseinelor de cheag, pastreaza o mare parte din vitaminele si
mineralele care se gasesc Un lapte. &deala pentru boiliesuri flotante sau semi-flotante. Confera o anumita moliciune
miezului acestor nade.
9G ,esh 0cid CaseinH (Caseina acida%
Caseina acida cu granulatie mare. Continut proteinic de peste $`. ;actor pT Un .ur de #,6, aditiv ideal pentru
amestecurile de baza cu te(tura grun.oasa, cum sunt cele pe baza de faina de peste. 5tila pentru producerea unor
121
nade cu valoare nutritiva ridicata (T87% foarte tari. Doza. recomandat4 17! de grame la .umatate de 9ilogram de
amestec de baza. 0 doza mai mare duce la uscarea pastei de boilies.
'GG ,esh 0cid CaseinH (Caseina acida%
'l doilea tip de caseina acida. Continut proteinic de peste !`. Cranulatie fina. Doza. recomandat4 ma(imum
17! de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. 0 doza mai mare va duce la Unmuierea e(agerata a
pastei de boiliesuri. &ngredient util pentru producerea unor boiliesuri semi-flotante, cu miez moale.
Calcium CaseinateH (Caseinat de calciu%
Caseinatul de calciu este varianta solubila a caseinei lactice. Continut proteinic de 6`. ;oarte popular ca
ingredient pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. Doza. recomandat4 11! de grame la .umatate de
9ilogram de amestec de baza.
Sodium CaseinateH (Caseinat de sodiu%
Caseinatul de sodiu este varianta solubila a caseinei acide, cu un profil aminoacidic diferit de cel al
caseinatului de calciu, fata de care este si mult mai usor. Continut proteinic de 6`. ;recvent folosit ca ingredient
pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. 'daos ideal Un compozitia boiliesurilor semi-flotante sau lent
scufundatoare. Doza. recomandat4 ma(imum @$ de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. 0 doza
mai mare va face pasta de boiliesuri putin prea lipicioasa pentru a fi rulata.
NutragelH
2ubstitut pentru oua, care permite producerea unor boiliesuri tari ca piatra fara a folosi oua. Doza. recomandat4
Untre "@ si $6 de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. 1e lRnga 8utragel, Un amestecul de baza se
adauga apa pRna la obtinerea consistentei dorite. 2pre deosebire de boiliesurile facute cu oua, care trebuie lasate
la aer un timp, ca sa se Untareasca, boiliesurile facute cu 8utragel se Untaresc imediat. 8utragelul este un derivat
natural din zer, cu continut proteinic de 7$`, care se foloseste Un industria alimentara. De noutat ca ouale au
proprietati emulsionante, prin urmare Un compozitia unor boiliesuri fara oua trebuie adaugat un emulsionant.
NutraproH
&ngredient cu continut proteinic de @!`, compus din #@,7`lactoglobulina, 1@,@` lactalbumina si proteine derivate
din zer, care se foloseste ca alternativa la lactalbumina obisnuita. 1oate intra Un compozitia oricarui tip de boilies,
dar Un special Un alcatuirea celor cu valoare nutritiva ridicata. 3eaga si Untareste amestecul de baza si Ul face usor de
rulat. De asemenea, ofera un continut aminoacidic ideal. Doza. recomandat4 ma(imum @$ de grame la .umatate de
9ilogram de amestec de baza.
gg albuminH ('lbumina din ou%
&ngredient de prima calitate, care Umbogateste continutul nutritiv al al boiesurilor si le face mai tari. 0 doza de "@
pRna la $6 de grame de albumina, la o .umatate de 9ilogram de amestec de baza, va Untari suprafata celor mai
multe tipuri de boiliesuri. De e(emplu, un amestec de baza cum este Enervite de la 8utrabaits nu e gRndit sa
produca boiliesuri tari, dar adaugarea Un compozitie a $6 de grame de albumina din ou va conferi boiliesurilor
suficienta duritate, UncRt sa poata fi aruncate la peste 1!! de metri cu un baston de nadire, fara sa se sparga.
NutralacH
&ngredient care Umbogateste continutul de grasimi al boiliesurilor si le da un atragator gust si miros de frisca. Este o
pudra usor dulce si foarte grasa, cu rol de supliment nutritiv, utila Un orice tip de boiliesuri. Doza. recomandat4 $6 de
grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza, suficient pentru produce boiliesuri bogate Un grasimi.
Iello- SemolinaH (Cris galben%
Crisul e frecvent folosit la compozitia boiliesurilor cu valoare nutritiva scazuta sau a celor pe baza de mRncare
pentru pasari. ;ace amestecurile sa se ruleze foarte bine, iar boiliesurile rezultate au duritate uniforma. Doza.
recomandat4 ma(imum $6 de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Ehole-heat SemolinaH (Cris alb%
're proprietati similare cu grisul galben, dar se deosebeste prin faptul ca produce boiliesuri mai putin tari.
Doza. recomandat4 Untre "@ si 17! de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
1ull 1at So3a 1lourH (;aina de soia integrala%
122
;aina de soia integrala are un miros puternic de malt si este foarte bogata Un ulei de soia, de unde si calitati de
atractant. Continut proteinic Un .ur de #!`. 1otrivita Un orice feluri de amestecuri de baza. Doza. recomandat4
ma(imum 11! grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Ehite 1ish ,eal (;aina de peste%
2e produce din albitura. Este destul de grea si se gaseste Un compozitia multor amestecuri de baza, dar e
calitativ inferioara fainei de capelin sau de sardele si hamsii. Continut proteinic Un .ur de 66`. 1otrivita Un orice feluri
de amestecuri pe baza de faina de peste. Doza. recomandat4 ma(imum @$ de grame la .umatate de 9ilogram de
amestec de baza.
Capelin ,eal (;aina de capelin%
Capelinul este o ruda apropiata a somonului, iar faina de capelin este printre cele mai bune fainuri de peste.
Continut proteinic Un .ur de 7!`. 2e produce Un 8orvegia. 're un miros particular. Doza. recomandat4 ma(imum @$
de grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
SardineJ0nchov3 ,eal (;aina de sardele si hamsii%
;aina de peste aproape verde la culoare. Continut proteinic Un .ur de 7!`. /iros puternic, foarte atragator.
Cele doua fainuri, de sardele si de hamsii, sunt combinate Un proportii egale. Doza. recomandat4 ma(imum @$ de
grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Uleiuri esen$iale
5leiurile esentiale sunt o sursa de atractie si permit producerea unor boiliesuri cu o nota particulara, aspect
important pentru pescarii care vor sa se asigure ca nada lor e unica si nu va fi copiata. ;oarte utile mai ales Un
compozitia boiliesurilor nutritive, destinate nadirii pe termen lung.
Blac. Pepper Oil (5lei de piper negru%
'tractant clasic, unul dintre cei mai importanti din toate timpurile. 2e poate folosi Un orice amestec de baza,
pentru orice anotimp. Este distilat din fructele unei plante agatatoare din vestul &ndiei. /iros foarte distinct. Doza.
recomandat4 1 mililitru la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Garlic Oil (5lei de usturoi%
'tractant puternic, foarte bun pentru ape reci. 2e poate folosi fie singur, fie Un combinatie cu arome de brRnza
sau frisca. Efecte dezastruoase asupra armoniei de cupluB
Bergamot Oil (5lei de bergamot%
,ergamotul (sau pergamuta% este o varietate de citrice, din coa.a carora se e(trage acest ulei parfumat, al
carui miros se regaseste Un diverse tipuri de cosmetice sau de ceai (Earl CreE%. 2e poate folosi tot timpul anului.
Deseori combinat cu aromele de capsuni si frisca.
'lte uleiuri esentiale4 ,asil (busuioc%, Cinammon (scortisoara%, Clove (cuisoare%, Coriander (coriandru%, Cumin
(chimion%, EucalEptus (eucalipt%, Ceranium (geraniu%, Cinger (ghimbir%, Crapefruit (grapefruit%, baffa (portocale%,
buniper (ienupar%, 3ee9 (praz%, 3emon (lamRie%, 8utmeg (nucsoara%, 0nion (ceapa%, 1arsleE (patrun.el%, 2age
(salvie%, 2pearmint (menta%, )hEme (cimbru%, Dlang Dlang (Elang Elang%.
Ar+me
Stra-berr3 (Capsuni%
'roma foarte populara. Doza. recomandat4 ?-# mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza, pentru
boilies-urile pe baza de mRncare pentru pasari sau cu continut proteinic ridicat, si ma(imum 6 mililitri pentru
boiliesurile pe baza de faina de peste.
Tutti-1rutti ('mestec de fructe%
'mestec comple(, cu miros particular. 2e poate folosi Un orice amestec de baza si Un orice anotimp.
Cream (frisca%
123
'roma parfumata. 2e poate folosi si singura, si Un combinatie cu un ulei esential condimentat Z Un acest caz,
doza.ul recomandat va fi de ? mililitri de aroma si ? mililitri de ulei, la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Chocolate (Ciocolata%
'roma cu gust si miros bogat. Ca si aroma de frisca, se foloseste singura sau Un combinatie cu un ulei esential
Z Un acest caz, doza.ul recomandat va fi de # mililitri de aroma, la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Al$e ar+me 5e 'ruc$e4 'pricot (caisa%, ,anana (banana%, ,lac9berrE (mura%, ,lac9currant (coacaza%, CherrE
(cireasa%, CranberrE (afine%, Cuava (guava%, NiHi (9iHi%, 3oganberrE (hibrid de zmeura si mure%, 1each (piersica%,
1ineapple (ananas%, 1lum (pruna%, 6aspberrE (zmeura%.
Al$e ar+me 5i(erse4 ,randE (coniac%, ,razil 8ut (aluna braziliana%, ,utter (unt%, Caramel (caramel%, Cheese
(brRnza%, Coconut (nuca de cocos%, ToneE (miere%, 3iIuorice (lemn dulce%, 3iver (ficat%, /aple (artar%, 1eanut
(aluna%, 2almon (somon%.
Ar+me speciale (cele mai populare arome produse de 8utrabaits, cunoscute sub numele de 5nder the Counter
2pecials - aromele de sub te.ghea%4 Caviar (caviar%, Carlic /int (menta cu usturoi%, Creen 3ipped /ussel (scoica cu
buza verde%, 6atafia (ratafia%, 7iolet (violete de 1arma%.
A$rac$an$i cu (al+are nu$ri$i(a

1roduse care sporesc atractia si calitatea nutritiva a boiliesurilor, a.uta la mai buna lor digerare si pun Un
valoare aromele din compozitie.
Robin Red (Un traducere literala4 6osu-sticlete%
5nul dintre cei mai importanti atractanti folositi la fabricarea boiliesurilor. Celebru pentru capacitatea de a
colora palmele, vasele, lingurile si toata bucataria Un rosu Unchis. Conceput ca ingredient Un hrana pasarilor de
e(pozitie, pentru a da stralucire pena.ului rosu. Contine o vitamina sintetica numita Carofil, dar si produsi naturali,
cum ar fi ardei rosu sau piper rosu. Doza. recomandat4 ma(imum $! de grame la o .umatate de 9ilogram de
amestec de baza.
Kelp po-der (1udra de varec%
7arecul este numele unor alge brune marine, aruncate de valuri pe tarm, care servesc Untre altele ca
UngrasamRnt pentru pamRnturile nisipoase sau ca materie prima pentru fabricarea sodei sau iodului. 7arecul folosit
la producerea acestui aditiv este recoltat si prelucrat (Un esenta, deshidratat% Un 8orvegia. 're un continut foarte
bogat Un minerale si vitamine, mai ales vitamina E. Este un ingredient acceptat si pentru consum uman. ;olosit la
producerea boiliesurilor Un combinatie cu uleiurile de peste. Doza. recomandat4 ma(imum $! de grame la o .umatate
de 9ilogram de amestec de baza.
/ried Sea-eed ('lge uscate%
'ditiv bogat Un aminoacizi, minerale si vitamine. 'lternativa la pudra de varec. )e(tura grun.oasa (spre
deosebire de pudra de varec, mult mai fina%, care nu afecteaza omogenizarea pastei de boilies, dar se va regasi
partial Un te(tura boiliesurilor. 1rodus Un 8orvegia, din alge care sunt lasate se usuce la soare, Unainte de a fi
macinate. ' nu se confunda cu 2eaHeed /eal (faina de alge%. 2e poate folosi fie singur, fie combinat Un proportii
egale cu pudra de varec, la orice tip de amestec de baza. Doza. recomandat4 1# grame la o .umatate de 9ilogram
de amestec de baza (mergRnd pRna la ma(imum $! de grame%.
E7$rac$e na$urale
'ditivi obtinuti din plante sau crustacee si folositi pentru Umbogatirea boiliesurilor, ca aroma secundara, dar
suficient de puternici pentru a fi utilizati si Un absenta oricarei alte arome. Vn cazul e(tractelor marine, metoda de
producere presupune doar deshidratarea produsului natural si adaugarea unei cantitati minime de sare, cu rol de
conservant.
Green 4ipped ,ussel "G4,# (2coica cu buza verde%
'tractant sub forma de pudra, foarte concentrat, e(tras dintr-o specie de scoica din apele 8oii feelande. 're
un continut ridicat de betaina si un puternic miros de scoica. Doza. recomandat4 1-" grame la .umatate de 9ilogram
de amestec de baza, mergRnd pRna la 1" grame, pentru nade unde e important un grad de atractie mai mare. C3/
este Un general asociat cu boiliesurile pe baza de faina de peste, dar poate fi inclus si alte tipuri de boilies.
124
4obster (Tomar%
'tractant de origine daneza, cu miros de homar (evidentB%, dar si o tenta de crab. ;olosit la boiliesurile pentru
pescuitul Un ape reci.
Shrimp (Crevete%
1rodus si importat din Danemarca, la fel ca e(tractul de homar. ;olosit la fabricarea boiliesurilor pe baza de
faina de peste, dar putRnd fi inclus si Un compozitia altor amestecuri de baza. ;oarte flotant Z o concentratie prea
mare poate transforma un Untreg lot de boiliesuri obisnuite Un pop-up-uri.
,i2ed 1ish (Esente de peste%
'ditiv compus dintr-un amestec de fainuri de peste. Vn compozitie intra cod, macrou si albitura. Doza.
recomandat4 # grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. Dozele mai mari nu au efecte semnificative.
4iver po-der (1udra de ficat%
'ditiv de provenienta neo-zeelandeza, foarte concentrat si foarte puternic. Doza. recomandat4 $ grame la o
.umatate de 9ilogram de amestec de baza.
4iver attractant ('tractant obtinut din ficat%
8u e un e(tras Un adevaratul sens al cuvRntului, dar poate fi inclus Un categoria aditivilor naturali. ;olosit mai
ales pentru boiliesurile de mare atractie. Doza. recomandat4 Untre " si $ grame la o .umatate de 9ilogram de
amestec de baza. Eficace si Un nadele cu valoare nutritiva.
Lic1i5e nu$ri$i(e
'ditivi lichizi, cu mare valoare nutritiva, folositi pentru Umbogatirea calitatilor nutritive ale nadelor.
,ultimino-PPC
/edicament conceput pentru tratamentul pacientilor cu probleme de nutritie si digestie. 3ichid rosu, puternic
mirositor, care contine e(tracte de ficat si splina, amino acizi, vitamine si minerale. 're o mare valoare nutritiva,
Umbogateste semnificativ orice nada si o face mai usor digerabila. ;iind un compus pre-digerat, este usor asimilat
de crap si poate fi folosit la nadele nutritive destinate nadirii pe termen lung. 2pre deosebire de alte lichide nutritive,
nu contine nici un Undulcitor. 2e poate Untrebuinta Un orice cantitate, singura limita fiind puterea de cumparare a
pescaruluiB E(emplu de doza. eficace4 Untre 1$ si "$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. &deal
pentru Umbibarea prelungita a nadelor, cu precizarea ca boiliesurile deschise la culoare, tinute cRteva saptamRni Un
/ultimino-11C, se vor colora Un rosu intens.
Nutramino
1rodus asemanator cu /ultimino-11C. ;oarte concentrat4 "$ de mililitri de lichid echivaleaza cu @$ de grame de
proteine pure. /iros foarte puternic si dulceag. Contine e(tracte de splina si mucoasa gastrica, pentru a a.uta
digestia. Contine de asemenea e(tracte de ficat, lucru de care pescarul trebuie sa tina seama daca se gRndeste sa-
l combine cu pudra de ficat. Custul dulce face ca nadele cu 8utramino sa necesite un adaos scazut de Undulcitori.
Doza. eficace4 Untre "! si "$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
4iLuid ,olasses (/elasa%
1rodus absolut natural, fara adaos de compusi chimici. 3ichid negru, vRscos, cu miros si gust foarte
patrunzatoare. Doza. recomandat4 1!-1$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza, ma(imum "$ mililitri.
Corn Steep 4iLuor ('lcool de porumb%
'ditiv folosit la pescuitul crapului Unca de la Unceputul anilor @!. /iros persistent, cu mare capacitate de
atractie. Doza. recomandat4 ma(imum 1$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. 2e poate folosi si
pentru Umbibarea boiliesurilor.
4iLuid Kelp 2tract (E(tract lichid de varec%
'ditiv folosit atRt Un compozitia boiliesurilor, cRt si pentru Umbibarea lor. Doza. recomandat4 $-1! mililitri la
.umatate de 9ilogram de amestec de baza, ma(imum "! mililitri. 2e pot adaugat 1!-1$ mililitri peste boiliesurile
terminate, Unainte de a fi puse la congelator.
125
Uleiuri nu$ri$i(e
;olosite pentru a adauga compozitiei de boilies acizi grasi, la fel de importanti ca si aminoacizii. 'mbele tipuri
de acizi sunt necesare Untr-o nada echilibrata, iar forma optima de introducere a acizilor grasi Untr-o nada este prin
intermediul uleiurilor nutritive.
Total Memp Oil (5lei de cRnepa%
2ocotit cel mai echilibrat ulei natural. 1rodus prin presare la rece. ,ogat Un acizi grasi, amino acizi si vitamina
E.
Blended 1ish Oil ('mestec de uleiuri de peste%
;olosit Un special la boiliesurile pe baza de faina de peste. /iros puternic. Doza. recomandat4 "! mililitri la
.umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Complete 1ood Oil (5lei integral nutritiv%
0 combinatie de uleiuri de peste si uleiuri vegetale. 1oate fi utilizat Un orice amestec de baza. )rebuie pastrat
la frigider. Doza. recomandat4 1!-1$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
Salmon Oil (5lei de somon%
;oarte bogat Un grasimi. 8u se Ungroasa la temperaturi scazute. 1oate fi folosit tot timpul anului.
Al$e uleiuri nu$ri$i(e4 1ilchardF2ardine 0il (ulei de sardele%, Terring 0il (ulei de hering%, /ac9erel 0il (ulei de
macrou%, 3inseed 0il (ulei de in%.
S$imula$+ri 5e gus$
;olositi Un functie de tipul de boilies produs, au si valoare de atractant.
S-eet CaNouser (2timulator de gust dulce%
/iros discret, se poate adauga Un orice amestec de baza.
Spice CaNouser (2timulator de gust cu aroma de mirodenii%
;oarte aromat, se poate adauga Un orice amestec de baza. Doza. recomandat4 1 mililitru la .umatate de
9ilogram de amestec de baza, Un cazul nadelor nutritive, sau "-# mililitri pentru nadele de atractie. 1oate fi combinat
cu orice aroma sau ulei esential.
1ruit CaNouser (2timulator de gust cu aroma de fructe%
/iros Untepator, se poate adauga Un orice amestec de baza. 2e foloseste Un combinatie cu arome de fructe
sau cu uleiuri esentiale si serveste ca aroma secundara.
Cream CaNouser (2timulator de gust cu aroma de frisca%
/iros discret, se poate adauga Un orice amestec de baza. 2e foloseste ca aroma secundara, dar poate fi si
aroma principala.
&r+5use 5i(erse
Betaine MC' (,etaina%
2ubstanta naturala, prezenta Un cantitati infime Un plante, fermenti, ciuperci sau Un carnea pestilor, crustaceelor
si molustelor. ;olosita ca atractant Un nutritia pestilor si prezenta Un dietele recomandate pe baza de peste. E(trem
de eficace Un orice amestec de baza, pentru orice anotimp. 1oate fi combinata cu o mare varietate de arome, uleiuri
esentiale si stimulatori de gust. 2ocotita unul dintre cei mai valorosi atractanti naturali. Doza. recomandat4 1-"
grame la .umatate de 9ilogram de amestec de baza.
N-But3ric 0cid ('cid normal-butiric%
'tractant puternic si eficace, dar cu miros revoltator si anti-social. 2e foloseste fie singur, fie Un combinatie cu
alte arome.
126
Iso-ugenol
E(tract natural de cuisoare. Eficace ca aditiv pentru nadele de mare atractie, folosite pe termen scurt.
S-eetener (&ndulcitor%
&ndulcitor concentrat, potrivit pentru amestecurile de baza $!F$!. Doza. recomandat4 1 mililitru la .umatate de
9ilogram de amestec de baza.
mulsi(ier (Emulsifiant%
Emulsifiant cu valoare nutritiva, dulceag si usor de digerat.
0rouser (stimulator%
'mestec lichid, foarte concentrat, de ierburi si condimente. 5tilizat ca atractant Z singur sau Un combinatie cu
alte arome sau uleiuri. Doza. recomandat4 ma(imum !,$ mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza, daca
e folosit singur, sau si mai putin, daca e combinat cu alte arome.
Preservebait (conservant%
'ditiv care permite pastrarea boiliesurilor la temperatura camerei, Un loc de congelator. Doza. recomandat4 "$
mililitri la .umatate de 9ilogram de amestec de baza. Vn functie de compozitia folosita, boiliesurilor vor avea o durata
de viata Untre " si 1! luni. 2e recomanda pastrarea lor Un cutii de carton sau Un alte tipuri de ambala. care permit
trecerea aerului, nu Un pungi de plastic, care vor face boiliesurile sa transpire.
127
Pescuitul crapului la rau
&n cazul in care v-ati saturat sa mergeti la pescuit pe balti aglomerate, unde la fiecare aruncare a
vecinului din dreapta riscati sa va pierdeti un ochi, unde platiti intrarea ca la discoteca pentru a asculta
ultimele hit-uri pop si ca sa admirati peisa.ul, unde peste prinde doar paznicul la plasa, unde meseriasul
din stanga se apuca sa zbiere la telefon tocmai cand incepuse sa va traga ... atunci veniti la rau.
7eti avea de-a face cu ultimii crapi care au scapat din plasele monofilament ale braconierilor, caliti
de pescuitul cu curent electric si selectati atent prin deversari periodice de ape reziduale. 7eti avea
sansa de a va masura puterile cu pesti puternici si supiciosi, capabili sa va ofere momente de neuitat si
driluri care nu sunt pentru cei slabi de inima. 7eti pierde monturi, veti intra pana la gat in noroi, va vor
devora tantarii, dar va veti intoarce acasa cu satisfactii cel putin la fel de mari ca atunci cand ati avut o
captura mai frumoasa la balta.
Daca va displace sa va solicitati fizicul si nu va puteti lipsi de confortul masinii, preferand sa
a.ungeti cu ea pana in batla, daca obisnuiti sa sunati cu doua zile inainte ca sa vi se nadeasca locul de
pescuit rezervat, daca va incanta mai mult amorteala unei zile petrecute in scaun, in asteptarea
capturilor care v-au fost promise cand vi s-a taiat chitanta, daca pescuitul este pentru dumneavoastra
doar un eveniment monden unde cel mai important este sa fii vazut si admirat, atunci nu va mai obositi
sa cititi randurile care urmeaza ... nu sunt pentru dumneavoastra. 2unt pentru acei pescari care doresc
sa faca din nou din pescuit o aventura.
L+cali6are
;ara sa am pretentia ca as spune cine stie ce noutate, un loc bun ar trebui sa indeplineasca doua
conditii4 sa asigure adapost si sa fie bogat in hrana. 1ornind de la cele doua considerente amintite si
tinand cont de comportamanetul specific al crapului, pot fi identificate anumite locatii predilecte pentru
acesta. Cele prezentate mai .os raman insa date cu caracter strict orientativ si doar o buna cunoastere a
apei pe care pescuiti va va putea garanta succesul.
1lescaiturile inconfundabile ale crapilor pusi pe har.oana sunt probabil cel mai bun indiciu pentru a-
l localiza. 8u va puteti baza insa numai pe ele pentru ca este posibil ca, tocmai in sambata in care ati
reusit sa va faceti timp sa mergeti la pescuit, crapul sa nu vrea sa sara. &n plus, daca sare, nu inseamna
neaparat ca are si pofta de mancare. 2unt atatea povesti cu crapi care se zbenguiau in voie, ignorand
insa cu desavarsire momelile, spre disperarea pescarilor.
Dintre posibilele locatii, primele pe lista ar fi locurile cu apa mai calma si mai adanca. Cropanele,
cuptoarele pe care curentul le sapa sunt locuri care ar trebui sa dea rezultate tot timpul anului.
Deasemenea, cautati salciile cazute in apa din cauza surparii malului Z in general, acolo veti gasi o
groapa.
8u treceti cu vederea nici zonele de varsare ale paraielor, cu apa o(igenata si bogate in hrana. 5n
brat mort poate fi un loc bun, mai ales in lunile mai reci. 5n asmenea loc, cu apa domoala si fund malos
poate da rezultate dupa o nadire corespunzatoare.
'lte sectoare carora ar trebui sa le acordati atentie sunt cele cu apa calma, marginite de curent
puternic. fona din imediata apropiere a curentului poate sa va ofere surprize placute, mai ales in
perioadele calduroase. Crapii stationeaza aici pentru ca apa este mai o(igenata si pentru ca pot gasi
hrana mai usor.
5n cot al raului in care apa a adus buturugi an de an este un alt loc asupra caruia merita sa va
opriti. De multe ori, intre mal si curent veti gasi un sector cu apa mai calma, unde se formeaza varte.e.
'ici ar trebui sa va plasati monturile, cu riscul de pierde cateva dintre ele Z un pret prea mic pentru o
captura frumoasa. 'lte posibile locatii - zonele insorite din aval de picioarele de pod sau de insulite.
Daca aveti sonar sau un prieten care are sonar ... va invidiez. 5n sonar va va face misiunea mai
usoara si va va permite sa identificati mai usor si mai precis structura albiei. &n lipsa, cereti sfatul unor
pescari cu e(perienta pe apa respectiva, faceti cateva plimbari de-a lungul portiunii pe care intentionati
sa o pescuiti si incercati sa identificati locurile cele mai bune, fiti atenti la orice detaliu si notati-va
concluziile.
3a alegerea locului de pescuit trebuie insa sa mai tineti cont si de alte aspecte. &n primul rand, locul
respectiv trebuie sa va permita sa aruncati. 'sigurati-va ca aveti suficient spatiu la lanseuri, mai ales
daca folositi bete lungi, pentru ca ultimul lucru pe care vi-l doriti este sa umpleti salciile din .ur cu plumbi.
Este indicat sa curatati locul cu pricina, fara insa a va lansa in veritabile operatiuni de defrisare. 3a urma
12"
urmei, ati venit la pescuit pentru a fi in mi.locul naturii si nu pentru a reintroduce terenuri in circuitul
agricol.
&n cazul in care pescuiti de pe un mal inalt sau accidentat, este necesar sa aveti cel putin un loc
prin care sa puteti cobori mai aproape de apa, in conditii de siguranta, pentru a putea scoate pestele cu
a.utorul minciocului. 'r fi pacat sa pierdeti o captura frumoasa pentru simplul fapt ca malul era prea inalt
ca sa puteti sa o scoateti sau pentru ca, desi ati plon.at impecabil, ati ratat-o.
Ec1ipamen$
8u cred ca are sens sa fac inca o lista cu toatele piesele de echipament necesare pentru pescuitul
crapului. Dar pentru ca [iarna nu-i ca varaX si nici raul nu-i ca balta, echipamentul va trebui adaptat
conditiilor specifice apelor curgatoare (maluri accidentate, curent, pesti puternici, obstacole submerse%.
Lanse$ele
'tunci cand va alegeti lansetele pentru pescuit in ape curgatoare trebuie sa tineti cont de o serie
de aspecte deosebit de importante. &n primul rand, rar va veti putea bucura de lu(ul unui mal curat ca in
palma, care coboara lin spre apa. /alurile de pe care veti pescui sunt, de cele mai multe ori, pline de
salcii sau stuf, abrupte si neregulate. 'sadar, in cazul in care nu intentionati sa cositi tot stuful sau sa
doborati vreo salcie, alegeti un model de ?,6!m. Confratii din occident au privilegiul de a dispune de o
oferta foarte larga in acest domeniu, unele firme producatoare comercializand chiar lansete special
create pentru pescuitul crapului din locatii greu accesibile, de cele mai multe ori pline de vegetatie. 2e
numesc [stal9ing rodsX (to stal9 Z a pandi, in limba engleza%, lungi de apro(imativ ",7!m (ft%. 0
asemenea lanseta va va scuti de neplacerile inerente unor eventuale lanseuri disperate facute din
copaci, fara ca lungimea mica sa ii afecteze performantele.
E necesar ca lansetele sa fie de buna calitate, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa fie cele mai
scumpe de pe piata. 0 lanseta din carbon, " tronsoane, mufare prin spigot, inele 2&C, mai usoara, solida
si bine facuta ar fi ideala. Diametrul inelelor nu are atat de mare importanta ca atunci cand pescuiti la
balta, pentru ca e putin probabil ca veti avea lanseuri de peste 1!!m la rau, cu e(ceptia cazurilor in care
doriti sa doborati vreo rata sau sa-i dati emotii pescarului de pe malul celalalt.
6eferitor la actiune, cautati o lanseta cu o actiune semi-parabolica. &deal ar fi ca prima treime sa fie
destul de moale pentru a atenua socurile unui dril prelungit, iar talonul sa fie puternic, cu o rezerva de
putere suficienta pentru a putea impiedica un crap mai nervos sa se refugieze cu tot cu montura printre
cioate.
3anseta ar trebui sa poata arunca greutati de pana la 1!!gr, deci o lanseta de ? Z ? 1F"lbs este
perfecta. 1uterea optima de lansare o veti stabili in functie de cat de puternic este curentul apei si
greutatea plumbului folosit. 1entru ca de cele mai multe ori puterea de lansare nu este inscrisa pe
lansetele de crap, cel mai bine este sa consultati cataloagele firmelor producatoare.
Muline$ele
/ulineta trebuie sa fie solida Z asta nu inseamna ca trebuie sa arate mai mult a troliu decat a scula
de pescuit. 5n lucru este sigur4 va fi solicitata la ma(im in cazul in care veti intepa un client mai rotofei,
deci asigurati-va ca puteti avea incredere in ea in timpul drilului. 8umarul de rulmenti ramane la alegerea
fiecaruia, insa nu cred ca o mulineta cu 1" rulmenti va va a.uta sa prindeti mai mult peste decat una cu
?, insa puteti opta pentru prima in cazul in care vreti sa faceti o bucurie unui vanzator de articole de
pescuit. 8u este obligatoriu ca tamburul sa fie din aluminiu, insa ar fi bine sa fie facut cu simt de
raspundere (stiu persoane care au patit beleaua si s-au trezit cu tamburul crapat in plin dril%.
)amburul ar trebui sa fie suficient de mare incat sa poata primi cel putin "$!m de relon de !,?$mm.
&n cazul in care aveti posibilitatea sa va luati mulinete cu tambur de diametru mare, nu ezitati. &n afara de
toate celelalte avanta.e pe care asemenea mulinete vi le ofera, veti putea recupera mai mult relon pe
fiecare tur de manivela decat cu o mulineta obisnuita. 'cest aspect este deosebit de important mai ales
atunci cand pescuiti aproape de buturugi sau alte obstacole submerse pentru ca va fi mult mai usor sa
intoarceti din drum un crap hotarat sa va incurce montura in cioate.
5n alt aspect important este frana. 7eti avea nevoie de o frana progresiva care sa va permita sa
obositi pestele fara sa suprasolicitati relonul in timpul drilurilor prelungite. 2i tot aici ar trebui sa vorbim si
despre bait-runner sau frana de atac.
2-au purtat si inca se poarta discutii aprinse pe tema necesitatii franei de atac, fara sa se a.unga la
nici o concluzie anume. Din punctul meu de vedere, frana de atac este necesara atunci cand pescuiti la
rau. /arele avanta. este ca ii permite crapului sa ia momeala si sa plece cu ea fara sa sesizeze
rezistenta din partea plumbului. &n felul acesta, atunci cand intepati, momeala este in gura crapului, iar
sansele sa il agatati sunt mult mai mari.
129
De asemenea, in cazul in care folositi baitrunner-ul si pestele pleaca cu momeala, la dezactivarea
franei de atac intra in functiune frana principala. 7eti aprecia acest fapt mai ales atunci cand pescuiti intr-
o zona cu multe obstacole submerse care reprezinta primul refugiu spre care se indreapta un crap
intepat. ;rana principala reglata mai strans va lua din elanul fugarului si veti putea actiona mult mai
prompt decat in cazul cazul in care folositi o mulineta clasica si pescuiti cu frana reglata le.er. Cu o
mulineta cu baitrunner nu mai este nevoie sa tineti de tambur pentru ca pestele sa nu ia prea mult fir si
nici sa pierdeti timp pretios incercand sa strangeti frana pentru a nu-i permite sa se refugieze in cioate.
E important sa alegeti mulineta astfel incat ansamblul lanseta - mulineta sa fie echilibrat. Cele doua
pot cantari impreuna in .ur de 19g si, daca tot o sa fie nevoie sa trageti de ele in timp ce la celalat capat
un crap trage si el cat poate, mena.ati-va fizicul si echilibrati-le astfel incat lanseta sa fie cat mai usor de
manuit.
3irul 5e crap
Doar doua lucruri as avea de spus aici. 1esonal prefer firele mai elastice, tocmai pentru ca
amortizeaza mai bine socurile in timpul drilului, mai ales in cazul teribilelor plecari ale crapului adus
aproape de minciog. Deasemenea, prefer firele mai inchise la culoare, pentru simplul fapt ca pot vedea
mai usor locul unde firul intra in apa si pot sa imi dau seama destul de e(act unde imi sunt monturile, etc.
8u folosesc fire mai groase de !,?$mm. 'tat timp cat lanseta este suficient de [blandaX, iar mulineta are
o frana progresiva, un fir de calitate de !,?$mm mi se pare suficient de rezistent si asigura o prezentare
discreta.
Minci+gul
8u se poate spune ca minciogul folosit la rau ar fi chiar atat de diferit de cel de care va serviti cu
succes la balta. Cateva diferente e(ista insa, iar cea mai notabila este plasa. 1lasa micro cu care sunt
dotate minciogurile de crap nu este cea mai buna optiune atunci cand pescuiti la rau, dat fiind ca in mod
sigur minciogul va fi luat de curent si va veti chinuiti mai mult cu el decat cu pestele. De aceea ar fi
indicat ca plasa sa aiba ochiurile mai mari.
5n maner mai lung (1,$!m% si solid nu face decat sa va scuteasca de eforturi suplimentare si
aventuri neplacute, mai ales atunci cand pescuiti de pe un mal accidentat sau mai abrupt.
Sup+r$ii pen$ru lanse$e
&n general, prefer ca lansetele sa fie mai ridicate de la apa. /otivul este ca in acest fel mai putin fir
sta in curent si in consecinta nu voi agata chiar toate ierburile pe care le duce apa, iar pe de alta parte
forta pe care curentul o e(ercita asupra plumbului prin intermediul relonului va fi mai mica. De aceea
folosesc suporti telescopici, mai inalti.
Daca doriti neaparat sa folositi rod pod, nu aveti decat. Din puncul meu de vedere suportii
reprezinta o solutie mai simpla, sunt mai versatili si mai stabili. &n plus, pentru ca la rau nu aveti voie sa
folositi decat " lansete, iar malul este suficient de moale pentru a infinge suportii, nu vad pentru ce ar
trebui sa car ditamai fieroanga in spate pana la locul de pescuit.
;i(ati suportii bine in pamant si aveti gri.a ca lanseta sa fie si ea bine fi(ata (puteti gasi capete
speciale pentru suporti Z [rod loc9X - care sa va tina lanseta pe loc la o trasatura mai nervoasa%. 'sta
daca nu vreti ca un crap mai van.os sa va sterpeleasca bunatate de scula de pescuit in cazul in care
uitati frana stransa.
Na5a
8ada pentru rau ar trebui sa indeplineasca, in principal, trei conditii4
sa fie hranitoare Z veti pescui in zone care sunt bogate in hrana naturala (pentru ca, in general,
acolo veti gasi crapii%, iar nada dumneavoastra va concura cu hrana pe care pestii o gasesc in aceste
locatii-
sa aiba putere mare de atractie Z sa lanseze semnale suficient de puternice pentru a atrage crapii
in zona nadita-
sa fie grea Z pescuiti in apa curgatoare si trebuie sa tineti cont de curent.
8ada prezentata mai .os indeplineste, in opinia mea, cele trei conditii. 0 folosesc cu succes de "
ani si am avut rezultate cu ea atunci cand pescuiesc cu porumb (in lapte sau preparat%.
Ingre5ien$e
1orumb preparat, 1,$ 9g
,iscuti pentru caini, !,$ 9g
130
Concentrat, 1,$ 9g
Canepa, !,"$! 9g
2rot de floarea soarelui !,"$! 9g
fahar, !,$!! 9g
'roma, 1! ml
5lei de porumbF floarea soarelui, 1! ml
'tractant
&reparare
1orumbul uscat se pune la inmuiat. E bine ca pentru inmuiat sa folositi apa decantata. 3a inmuiat
eu adaug pentru 1,$ 9g de porumb cam trei linguri de miere de albine. 2e lasa cam #@ de ore, dupa care
se fierbe in apa in care a stat, la foc mic, timp de ?!min. ,oabele trebuie sa se inmoaie, insa fara sa
plesneasca.
&n ceea ce priveste biscutii pentru caini, alegeti-i pe cei mai uleioasi si mai mirositori de pe piata.
1uteti sa ii macimati si sa ii faceti faina (mult succes Z eu am ars de.a o rasnita de cafea% sau sa ii lasati
sa se inmoaie in apa pana cand se unfla si se pot amesteca intr-un soi de terci. &n felul acesta, biscutii isi
pierd flotabilitatea si sunt usor de amestecat cu restul ingredientelor din nada.
Concentratul de cereale pe care il folosesc este facut de fapt pentru puii de gaina. 1e langa
porumb, grau, soia si floarea soarelui, mai contine si faina de peste si tot soiul de vitamine si minerale,
ceea ce imi imaginez ca il face foarte apetisant pentru crap. &l cumpar sub forma de faina, absoarbe bine
apa si a.uta la legarea nadei.
Canepa se lasa la inmuiat cam "# de ore, dupa care se pune la fiert. Eu ii adaug la inmuiat si doua
lingurite de sare. 2e fierbe pana cand cele mai multe dintre boabe crapa.
'roma e bine sa fie aceeasi cu cea pe care o folositi pentru momeala. Dat fiind faptul ca un crap
are simturile mult mai dezvoltate decat noi, aroma nu trebuie sa fie foarte puternica Z pentru mine este
suficient ca nada sa aiba un miros fin de vanilie.
1refer sa imi pregatesc nada de acasa. &n felul acesta nada preparata va sta o noapte, timp
suficient pentru ca aromele sa se distribuie uniform. 'mestec intai ingredientele praf peste care torn
boabele, biscuitii pentru caini inmuiati si zeama in care a fiert canepa. 'mestec terciul respectiv dupa
care adaug uleiul, esenta si atractantul si ... amestec din nou. 8ada rezultata trebuie sa nu fie apoasa si
sa se lege bine. &n cazul in care nada este prea uscata, adaug din apa in care am fiert porumbul.
1e malul apei se fac bulgari mari cam cat o portocala mai sanatoasa. 1entru ca bulgarii sa fie mai
grei se poate adauga pamant din musuroaiele de cartite.
8adesc la @ Z 1!m in amonte de locul de pescuit cu .umatate din cantitatea de nada, la inceputul
partidei. 'poi, la fiecare " ore mai arunc cate " Z ? bulgari. Vn cazul unei partide de pescuit de mai multe
zile, nadesc dimineata si seara cu cate .umatate din cantitatea de nada. 6enunt aproape in totalitate la
nadirea de apel din " in " ore si arunc cativa bulgari de nada doar in perioadele de acalmie in speranta
ca voi starni astfel interesul pestilor.
M+n$uri
1rimul sfat pe care l-am primit referitor la monturile de crap pentru ape curgatoare a fost [sa fie cat
mai simpleX. 8-aveti decat sa folositi bucle, anouri care culiseaza si alte minunatii de genul acesta,
pentru ca raul vi le va umple oricum de namol si ierburi, incat veti petrece mai mult timp curatandu-le
decat pescuind. &n plus, nu trebuie sa uitati ca din momentul in care montura intra in apa si pana cand se
aseaza pumbul, curentul va poate incurca forfacul si nimic nu e mai neplacut decat ca dupa o ora de
asteptare in care te tot intrebi de ce nu trage sa scoti montura facuta martisor.
'ccesoriile pe care le folositi la realizarea monturilor ar trebui sa fie mai [robusteX. Carligele pe
care le folositi trebuie sa fie de incredere, mai solide, bine ascutite si rezistente. 'r fi pacat sa scapati un
peste mai frumos pentru simplul fapt ca nu a rezistat carligul si s-a dezdoit. De asemenea, ganditi-va
cam cum arata albia raului si imaginati-va cam ce are de indurat carligul dumneavoastra la fiecare
recuperare. Eu prefer sa folosesc un singur carlig pentru ca m-am convins pe propria-mi piele ca al
doilea nu face decat sa ma incomodeze in dril, agatandu-se de cele mai multe ori.
/onturile le fac pe fir te(til, pentru ca este mult mai suplu si mai rezistent decat monofilamentul, se
camufleaza mai bine pe fundul apei (mai ales daca este un fir scufundator% si nu trezeste suspiciuni din
131
partea pestilor. )otodata, trebuie cautat un fir rezistent la abraziune pentru ca veti pescui in zone cu pline
de crengi buturugi, scoici ceea ce poate conduce la deteriorare rapida a acestuia.
1entru monturi folosesc te(til de !,"! Z !,"$mm, inchis la culoare, rezistent si suficient de gros
pentru a nu se incurca chiar atat de usor. /onturile sunt simple, cu fir de par pe care montez momeala.
Carligele le leg cu nodul Nnotless (nodul fara nod% pentru ca este rezistent, iar la intepare carligul se va
roti cu varful in .os, infingandu-se de cele mai multe ori in buza inferioara a crapului. 8u las mai mult de
1cm intre momela si ti.a carligului, insa distanta optima o veti stabili in functie de marimea carligului si
marimea momelii si, de ce nu, de preferintele personale. &mportant este ca distanta dintre carlig si
momeala sa fie suficient de mare astfel incat acesta sa aiba libertate de miscare pentru a se putea roti si
infinge in buza crapului.
&n incercarea de a scapa de carasii care faceau tot posibilul sa-mi fure boabele de porumb din
montura, am aplicat o solutie prezentata in unul dintre numerele revistei 'venturi la 1escuit. E vorba de
mai multe boabe de porumb (eu pun @, si porumb in lapte si preparat% care sunt insirate pe o bucata de
fir te(til sau ata mai tare. Capetele atei se innoada, manunchiul de boabe se leaga de un inel care la
randul lui se leaga de firul de par. /omela este astfel prea mare pentru caraseii hamesiti care ma
innebuneau inainte si, cred eu, mult mai atragatoare pentru crap.
;orfacul are ma(im ?!cm si la capat il leg de un varte. cu nodul Crinner. 1e forfac pun o bucata de
varnis negru, mai rigid, de $ cm lungime si "mm diametru pe care il trag peste capatul varte.ului. 7arnisul
respectiv are rolul de a tine forfacul departe de firul principal in timpul lansarii, ceea ce a.uta la evitarea
incurcaturilor.
;olosesc plumbi de @$gr, ficsi, plati, in forma de para, cu varte.. 1lumbul trebuie sa fie cat mai
stabil in curent pentru ca un plumb plimbat de apa de colo pana colo nu face decat sa sperie pestii, sa
va incurce montura si sa va bataie inutil varful lansetei. Creutate optima pentru plumb o veti stabili in
functie de curent, puterea optima de aruncare a lansetei si de tipul de montura pe care o folositi (pentru
o montura cu autointepare veti avea nevoie de un plumb mai greu care sa permita carligului sa intre cat
mai adanc in buza pestelui%.
1entru plumb folosesc montura cu plumb pierdut. Din punctul meu de vedere, aceasta montura
prezinta un mare avanta. atunci cand pescuiesc in zone pline de obstacole submerse Z in momentul in
care plumbul se agata (este singurul care se poate agata in timpul drilului%, agrafa speciala cu care este
prins ii va permite sa se desprinda, eliberand din nou linia si evitand pierderea pestelui. )rebuie doar sa
probati montura si sa va asigurati ca plumbul de desprinde atunci cand trageti de el pentru ca altfel o
folositi doar de palmares.
7arnisul pe care il veti utiliza la realizarea monturii ar trebui sa fie cat mai subtire pentru a sigura o
prezentare cat mai discreta. 7arnisul cu pricina nu numai ca va va prote.a firul pe portiunea care este
cea mai solicitata, ci va impiedica in acelasi timp si incurcarea forfacului in .urul firului principal. De
aceea este recomandat ca lungimea lui sa fie cel putin egala cu lungimea forfacului.
Cu un plumb culisant pe un tub fle(ibil sau rigid puteti realiza simplu o montura culisanta.
'vanta.ele acestei monturi ar fi, pe de o parte, faptul ca este foarte sensibila si veti sesiza orice
muscatura, iar pe de alta parte, ca nu se va incurca atat de usor. Daca doriti sa transformati montura
culisanta intr-una cu autointepare este suficient sa montati un varnis siliconic cu un capat peste tubul de
la plumbul culisant, iar in celalalt capat sa introduceti varte.ul de care este legat forfacul. &n momentul in
care crapul ia momeala si da sa fuga, plumbul va face carligul sa patrunda in buza pestelui - preintepare.
7arte.ul iese din varnis iar montura devine culisanta. 2esizati trasatura, intepati ...
8u pot incheia aceasta sectiune fara a prezenta si o montura pentru mamaliga. Este montura pe
care am folosit-o cu cele mai bune rezultate. &nitial montura a avut " carlige, insa, din motivele
prezentate mai sus, prefer sa o folosesc cu un singur carlig4
fir te(til !,"!mm-
conector plastic-
momitor fi( nelestat cu varte. si agrafa-
plumb culisant Z @!gr (a * 7cm, b * "cm%-
amortizor cauciuc.
/omitoarele le fac din sarma de 1mm, folosind ca matrita ciocul unui patent. )ubul plumbului
culisant este rigid pentru ca momitorul sa stea pe fundul apei.
M+meli
1robabil una dintre cele mai eficiente momeli ramane celebra rama. 1roblema cu ramele este ca
nu sunt deloc selective ca momeala. 6iscati sa dati peste un card de carasei infometati care sa va
132
devoreze momeala, lasandu-va de fiecare data cu carligul gol. 1e de alta parte, rama e cea care in final
va poate salva de o partida fara nici o captura.
'celeasi dezavanta.e le are si mamaliga, insa primul meu ciortan a fost prins la mamaliga. 1e de
alta parte, de multe ori mamaliga mi-a adus singura captura dupa o zi intreaga de pescuit.
0 alternativa buna la mamaliga ar fi porumbul in lapte. ;ara a fi nici el din cale afara de selectiv, il
gasiti gata conservat, cu tot felul de arome. Eu il folosesc cu precadere pe cel cu aroma de vanilie care
aparent place mai mult. &n borcanul cu boabe pun o lingurita de miere si cam ? ml de esenta de vanilie si
il las peste noapte sa isi traga aroma. &l folosesc pe hair-rig, cate ? Z # boabe.
1orumbul in lapte nu place insa numai crapului si de multe ori m-am trezit cu boabele furate de pe
montura de vreun caras mai smecher. 2olutia a fost fie sa intercalez boabe de proumb preparat printre
cele de porumb in lapte sau sa folosesc doar porumb preparat pe hair-rig.
1orumbul [preparatX pentru momeala il iau din cel pregatiti pentru nada. Dupa ce fierbe, aleg doi
pumni de boabe mai aratoase, avand gri.a sa nu fie crapate. 1e acestea le pun intr-o solutie simpla care
sa le creasca puterea de atractie care este preparata din4
zeama din cea in care a fiert porumbul-
miere-
aroma-
atractant.
,oabele stau in solutie peste noapte, iar dimineata sunt gata de folosit.
,oilies am folosit mai rar, iar rezultatele nu au fost e(ceptionale. 1entru ca fac mai ales partide de
1" ore, nu am avut niciodata posibilitatea sa nadesc sustinut. Cele doua retete pe care le folosesc la rau
sunt urmatoarele4
0 reteta simpla si adaptabila. 1oate primi orice fel de aroma, fie Un timp ce preparati boilies-urile,
fie prin Unmuiere Untr-un dip, Unainte de a le pune Un montura. Culoarea deschisa pe care o capata dupa
fierbere le va permite sa se distinga clar pe fundul apei si sa suscite curiozitatea pestilor.
;aina de 2oia, "$! gr
;aina de CrRu, "$! gr
;aina de 1orumb (fina%, "$! gr
3apte praf, "$! gr
5lei de arahideF porumb, 1 lingura
6 Z 1! oua, Un functie de marimea lor
0 reteta pe care am folosit-o mai mult in lunile reci.
Cris, "$! gr
/alai, 1$! gr
;aina 2oia, "$! gr
;aina 1este, ?$! gr
CurrE praf, 1$ gr
'roma, 1!ml
5lei de peste, $ ml
2ofran
6 Z 1! oua, Un functie de marimea lor
3a retetele de mai sus puteti adauga orice alte minunatii care considerati ca le-ar putea face si mai
atragatoare pentru crap (betaina, un comple( de aminoacizi, etc%.
'tunci cand pescuiesc cu boilies, scad cantitatea de porumb din nada la 19g si mai includ cca L 9g
de boilies zdrobite (aparent de neinteles daca ma gandesc cat de migalos e sa le fac rotunde% pentru a
permite aromelor din momeala sa se disipeze in apa si pentru a obisnui crapul cu ea.
In l+c 5e inc1eiere
Cam ce ar mai fi de spus4
1escuiti in ape publice Z tineti cont de toate prevederile legale pe carea trebuie sa le respectati
(dimensiunea minima sub care trebuie sa eliberati pestele, cantitatea ma(ima de peste pe care puteti sa
o retineti, zone si perioade in care pescuitul este interzis prin lege etc%-
133
Daca faceti parte din acea specie rara de pescari care elibereaza cel putin o parte din pestele
prins, ar fi bine sa va dotati si cu o saltea de receptie Z in felul acesta va asigurati ca il puteti cantari,
poza si elibera in cele mai bune conditii-
3asati locul de pescuit curat la plecare Z nu vine nimeni sa stranga dupa dumneavoastra si, oricata
valoare arheologica ar avea pentru generatiile viitoare o conserva de pate, e mai bine sa o duceti
impreuna cu celelalte resturi la cel mai apropiat cos de gunoi.
134
0BC-ul pescuitului la crap
Citind diverse intrebari postate pe forumuri sau trimise catre reviste, inteleg ca abundenta de
informatii face citeodata mai mult rau decat bine.
'tat de multe discutii elevate in .urul unor subiecte fara sens4 care lanseta e mai lanseta, care
mulineta e mai mulineta, care producator e mai bengos, carp-fishing e de bine, pescuitul crapului te
transforma intr-un +baboier+ mic, urat, cu bube multe-n cap si pantalonii rupti in funduletz, un fel de
terorist pisciocol, etc.
8u sunt si nici nu imi propun sa fiu vreun e(pert international, nici vreun +carp-fishos+, insa privind
inapoi la sfaturile si tzepele pe care le-am luat de la tot felul de agarici in ceea ce priveste scule, tehnici,
monturi, etc. as vrea sa-i a.ut pe cei ce pun intrebari si vor sa invete cu adevarat cu o mica sinteza.
&nainte de orice, puneti frumusel mana si incercati sa intelegeti mecanismele care stau la baza
pescuitului specializat la crap. /ergeti cateva zile in Delta si pe la Dunare, stati de vorba cu pescarii
batrani si ascultatii cu ambele urechi, au ce sa va spuna. )oata nebunia asta cu pescuitul specializat la
crap este impachetata frumos si uneori mult prea comercial in .urul comportamentului si modului de
hranire al crapului. 1rimavara devreme si toamna tarziu, papica de origine animala (ofera multa energie,
mai multa decat cea consumata pentru procurare%. 1rimavara dihania isi reface fortele dupa iarna cea
grea si se pregateste pentru depus (cam cand infloresc salcamii%, toamna baga la greu ca sa aiba
rezerve pentru iarna. Cand se culege via, crapul incepe crovuitul (adica se aduna in gasca vreo "!-?! de
prieteni buni, se aseaza pe substrat si ridica un mic parapete, stau acolo pana vine primavara%. 1escarii
batrani cauta in general crovul cu piciorul, pentru ca in mod sigur acolo vor gasi peste tot timpul anului.
Cateodata, dupa ce au gasit crovul, mai arunca si cuca (o scula de-a lor% si scot crapii la aer, dar asta
este treaba lor. 1entru cei mai firavi, sau pentru adeptii pescuitului modern, cu scule si tehnologii de
ultima generatie, cand vi se mai face dor de balta, luati o lanseta fina, sensibila, legati un plumb de
sondat apa si faceti o tura a baltii, sa gasiti crovul (se simte la mana cu putina e(perienta%. &n felul
acesta, la anul stiti e(act unde sa va asezati. 1entru pasionatii pescuitului la rau, sper ca nu va apucati
de nebunia asta, e valabil doar pentru lacuri si balti. Elitistii au o solutie mai ieftina, scot sonarul din
buzunar, asa ca nu mai are rost sa piarda timpul citind pe aici (si nici sa posteze cu delicatete%.
09, tragem o concluzie cum ca locul, locul si iar locul reprezinta secretul cel mai bine pazit al
meseriasilor. 2a zicem ca avem ghinion, balta (lacul% e mare, crovul e in larg, asa ca ne bazam pe ceea
ce auzim de la altii. 1entru asta trebuie sa acceptam ca pescuitul crapului (!-1 Ng * ciortanica, 1-? sau #
Ng * ciortan, de aici incolo incepe crapul, asa ca uitati mesa.ele alea unde meseriasii prind crapi de @!!
de grame% inseamna multa rabdare, multe teste, cam tot atata noroc si de " ori mai multa e(perienta.
Evitati locurile facile, cu malul drept, fundul apei respecta in proportie de !` profilul malului, iar crapul
sta pe langa gropi, agatatori, cauta locurile unde se simte in siguranta. Cu cat malul este mai accidentat,
cu atat mai bine. Cu cat locul respectiv agata monturile mai des, iarasi cu atat mai bine. Daca vedeti sau
auziti ca in locul cutare s-a prins crap, cam dupa "-? saptamani incepeti sa pescuiti acolo, in mod sigur
teritoriul crapului care a fost prins a fost ocupat de unul mai smecher.
,uuun, sa vedem un pic cum e cu temperatura apei. 1rimavara si toamna Z la apa mica, vara la
apa mare. 8u incercati invers, ca nu prea functioneaza. Daca in zona in care pescuiti e(ista vegetatie in
apa, uitati-va cu atentie. Daca vedeti depuneri pe vegetatie, spuneti frumos pa, ca nu prea e nimic prin
zona (de aceea se si depun impuritatile%. /ai sunt o gramada de povesti cu termoclina, dar pentru
inceput a.unge.
Cam atat cu locul, sa vedem cum e cu ansamblul lanseta Z mulineta - linie principala (fir% Z
montura. 1entru adeptii numelor marcilor sonore si a monturilor sofisticate si denumiri spectaculoase am
o veste cam trista. Cand mai vedeti crapi sarind din apa prin apropiere, sa stiti ca in nici un caz nu
incearca sa citeasca etichetele inscriptionate pe scule, pe haine sau pe accesorii. 8u neg faptul ca o
marca puternica inseamna calitate, ce vreau sa spun este ca nu are rost sa va schimbati in fiecare an
sculele, investiti o data si bine, daca va tin buzunarele, si cumparati ceea ce vi se potriveste, nu ceea ce
e la moda. /ontura noastra trebuie sa a.unga in apa in locul ales. 1estele trebuie intepat. 1estele
trebuie obosit pentru a putea fi adus la mal. 1entru aceasta folosim lansetaAmulinetaAlinia principala.
1estele trebuie scos din apa, pentru a face poze frumoase cu el, pe care le trimitem la reviste, sau le
postam pe site-uri, sau si una si alta. 2urprinzator pentru marea ma.oritate, dar unii chiar il iau acasa (pe
nenea CrapuY%. Cel mai grav este ca e(ista indivizi, pe care nici nu stiu cum sa-i numesc, care nu numai
ca il duc acasa, dar il mai si mananca. &n sfarsit, cate bordeie ... /ontura vrem sa o lansam cat mai
departe de mal, @!-1!! m sau mai mult. De ceG Cateodata pentru ca Domnul Crap, sperios din fire, sta
cam departe de mal. 'deseori insa, lansam departe pentru ca asa am vazut noi prin reviste sau mai stiu
eu unde, sau pentru ca cei din .ur sa ne priveasca cu invidie, ma rog, lansam departe. 1entru asta, ne
135
cam trebuie lansete lungi, de ?.6! sau ?.! m, capabile sa arunce greutati mari (6!, @! sau 1!! gr.%. De
ce trebuie sa aruncam greutati mariG 1rivind cu atentie un crap (se accepta si variatii gen ciortan sau
ciortanica%, observam ca are buzitele cam groase si cam tari. De aceea incercam sa obtinem un efect de
pre-intepare sau auto-intepare, ma rog, ne intereseaza ca varful carligului sa strapunga pielea, eventual
sa iasa si pe partea cealalta (cazul ideal, din pacate se intampla e(trem de rar%. 2cepticii sunt rugati sa
lege un carlig de un plumb de @! gr., sa aseze delicat varful carligului pe degetel si sa ridice usor
plumbul de pe masa, sol, etc.
Despre nebunia monturilor va spun doar atat4 sancta simplicitas. 'dica, pentru cei ce nu stiu bine
limba rusa, cu cat mai simplu, cu atat mai bine. ;irul monturii sa aiba intodeauna o rezistenta la rupere
mai mica decat cea a liniei principale. Daca stiti ca aveti in dotare o gramada de viermisori in parte
moale din spatele corpului (pe care stati de cele mai multe ori%, atasati de linia principala o agrafa cu
varte., iar montura o prindeti doar cu un varte.. &n acest fel, puteti monta, demonta, schimba repede
diverse monturi. 'grafa cu varte. mai are avanta.ul ca diminueaza rasucirea firului liniei principale in
timpul lansarii. 3imitati la ma(imum numarul nodurilor. 6ezistenta nodului este mult mai mica dacat cea a
firului, de aceea noduri multe inseamna sanse mai mari de a pierde montura (ideal cu un crap la capatul
ce are carligul, dar nu e obligatoriu, cateodata se mai agata si de crengi, stuf, etc.%.
'cul, indiferent de forma, are ca scop sa intre in buza crapului si sa stea acolo pana cand il
scoatem noi, folosind un degor.or, un cleste, o penseta, degetele sau mai stiu eu ce. De aceea, acul
trebuie sa fie ascutit. 7erificati-l inainte de fiecare lansare, si dupa fiecare captura mai generoasa. Daca
aveti cea mai mica suspiciune, schimbati-l cu altul ascutit. De asemenea, acul are un rol important in
ceea ce se cheama selectivitate. 'dica vrem peste mare, folosim un ac mare. 2electivitatea o mai
obtinem si din dimensiunea momelii. 5nii dintre noi ascund acul in momeala (rama, viermusi, mamaliga,
etc.%. 'ltii leaga momeala de el (in general cei ce folosesc boilies, prescurtare de la boiled baites, adica
nada fiarta pe limba noastra%. 1uteti pune pe montura cate ace va lasa inima, in final veti a.unge tot la
unul, finalul fiind determinat in marea ma.oritate a cazurilor de numarul crapilor scapati definitiv deoarece
unul din acele ce atarnau in diverse pozitii s-a agatat cu nesimtire de ceva. 1entru a evita incurcarea
firului ce leaga acul de montura (ceea ce diminueaza drastic sansele pestelui de a mai reusi sa bage in
gura momeala ascunsa de perucile sau buclele de fir% veti avea parte de o multitudine de oferte
comerciale generoase reprezentate de anti-tangle, fire rigide, superfire si mai stiu eu ce. 0 metoda
ieftina si sigura este sa faceti o pasta, un pic mai moale dacat plastilina, si ingropati sau agatati acul de
ea. ,ineinteles ca o veti atasa de plumb, ca nu prea aveti de ce altceva. 2tati linistiti, o data a.unsa in
apa, stie ea ce are de facut, se va desface garantat si va elibera acul cu momeala (ori cand atinge apa,
ori la cateva minute dupa ce a poposit pe substrat%. 'sa cum bine zice 7al 1angica br., puteti sa o a.utati
mulinand "-? ture. Da, cateodata puteti folosi si arc momitor in locul plumbului, mai ales in zonele cu
multa vegetatie si agatatori. 1entru aceste zone se recomanda ca plumbul-arcul sa fie prins astfel incat
se se desfaca cat mai usor, pentru a se desprinde in cazul in care s-a agatat in cine stie ce.
Esential este mecanismul care sta la baza monturii. 2tudiati ceea ce vi se propune si ganditi-va
daca este posibil ca acul sa a.unga sa intepe crapul in buza. Cand se hraneste, crapul aspira pe langa
hrana si impuritati, pe care le elimina scuipandu-le. 1e baza acestui mecanism a aparut montura fir de
par. 2imtind acul, pestele zice ca-i impuritate si scuipa. &n acel moment acul trebuie sa sa rasuceasca un
pic si sa intre in buza. 1uteti simula acest mecanism folosind palma facuta caus. Daca pe carlig avem
atasate rame sau viermusi sau este ascuns in mamaliga, e un pic mai simplu, nu mai trebuie sa ne
facem gri.i ce distanta sa avem intre ac si boilies, ce lungime sa aiba firul de par, etc.
Ei bine, pentru a arunca toata nebunia asta in apa, avem nevoie de lanseta-mulineta-linie
principala. Daca pescuim in zone cu fundul pietros sau accidentat, verificam linia principala sa nu fie
roasa, inainte de a arunca, altfel avem sanse mari ori sa lansam mai mult ca de obicei (montura fiind
libera si fericita o data rupta linia principala, va fi oprita doar de frecarea cu aerul si de gravitatie% ori sa
pierdem pestele. /ulineta trebuie sa fie rezistenta, cu angrena.e solide, indiferent ca sunt pe rulmenti
sau pe lagare. 1resiunile si frecarile la care este supusa in timpul drill-ului (un termen pretentios ce
semnifica lupta cu dihania sa o convingem sa vina la mal, sa-i facem o poza% o vor afecta atat de tare
daca e de proasta calitate, incat fie se va invarti in gol, fie va ceda e(act atunci cand nu doriti. 1entru a
permite lanseuri lungi, diametrul tamburului este mare ($-6 cm%, astfel incat lungimea desfasurata a unei
spire sa fie mare. 2unt preferate mulinetele cu frana pe fata, deoarece au un disc de frana (asemanator
sistemului de la masina%, ceea ce permite un control mai bun al pestelui. ;rana trebuie sa ofere o pla.a
larga, adica sa se invarta mult intre strins si deschis, pentru a permite regla.e cat mai apropiate de
rezistenta la rupere a firului. 3anseta trebuie sa suporte aruncarea unor greutati mari. Creutatea optima
de aruncare este fie este insriptionata pe corpul lansetei in grame, fie se deduce din test curve (imi pare
rau, nu cunosc nici un termen romanesc corect%. Casiti tot felul de tabele de conversie. 6ezistenta la
rupere a firului trebuie iarasi sa permita aruncarea greutatii pe care o dorim.
136
&ata ca suntem gata sa aruncam montura in apa. ,ineinteles, in functie de tehnica ce ne-am
propus-o, ea poate transporta doar momeala, sau momeala si nada. ,ine ar fi ca nada sa aiba in
continut si momeala folosita. Daca vrem sa nadim locul, in functie de posibilitati folosim barca paznicilor,
a noastra (daca avem%, ceva telecomandat (daca ne da mana%, sau aruncam cu tot soiul de bulgari de
nada de diverse dimensiuni in apa, spre deliciul pestilor ce vor fugi incantati din zona. 8u va speriati, vin
inapoi dupa ce comenteaza critic performanta noastra sportiva, ca-i atrage nada. Daca suntem
smecheri, nadim "-? locuri, la distante diferite fata de mal. Daca suntem sau doar ne credem norocosi,
nu mai nadim, ca nu are nici un rost, pierdem timpul degeaba. )rebuie sa tinem cont atunci cand nadim
de anotimp si de temperatura apei. 1rimavara si toamna tarziu-iarna, nadim putin, pestii se satura
repede (deoarece nu consuma multa energie stand pe loc% si nu avem trasaturi. 1lecam in.urand de
mama focului proprietarul baltii ca n-are peste, paznicii ca au dat drumul la apa, ala de ne-a vandut nada
si mai stiu eu ce si pe cine. 7ara, iarasi, nu nadim in e(ces, apa fiind calda, nada va fermenta,
consumand o(igenul din zona nadita, pesticutii vor pleca bine mersi, oferindu-ne astfel posibilitatea de a
imbogatiti repertoriul national de in.uratori. &n principiu, nada noastra va crea o agitatie deosebita in
randul pestilor mici, ce va atrage pestii mai mari, si mai mari si tot asa. 'r fi bine, daca timpul ne permite,
sa ne rupem cateva ore din concediul la mare si sa trecem pe la 'cvariul din Constanta, unde putem
studia in liniste cum se hranesc crapii in particular si pestii in general (cei pasnici, ca rapitorii nu ne
intereseaza deocamdata%. Daca nu avem cum, cautam un prieten cu acvariu, vizitam un magazin ce
vinde pesti, gasim noi o cale. 6espectand criterii numai de ei stiute, crapii selecteaza din patul de nada
ceea ce ii intereseaza, sufland un .et de apa inainte de a aspira cu putere hrana si o data cu ea alte
impuritati. De aceea monturile ce folosesc momeli plutitoare sau semi-plutitoare au sanse mai mari. &n
general, in mi.locul locului nadit se hranesc pestii mai mici, iar cei mai mari, suspiciosi si pretentiosi cum
ii stim, mai spre margine. 'tentie, aceasta nu este o regula general valabila, se aplica in marea
ma.oritate a cazurilor dar nu in toate. ;iind mai spre margine, cei mari pot fugi mai usor in caz de pericol,
pe cand cei mici sunt prote.ati de numarul celor din .ur (un principiu pe care il regasiti in natura la multe
alte specii%. &ata de ce unii arunca monturile atat in mi.locul patului de nada cat si pe margini.
09, am nadit, am pregatit montura, vrem sa o lansam. 3ansetele dedicate pescuitului specializat la
crap au o distanta mai mare intre suportul de fi(are al mulinetei si maner nu pentru a fi diferentiate in
magazin ci pentru a oferi o parghie mai mare necesara in timpul lansarii. /ulineta trebuie tinuta in sus,
picioarele departate, cel din fata reprezentand punctul de spri.in. /a.oritatea mulinetelor moderne de
crap au un design al bratului de fi(are ce include un locusor special sa tinem noi degetelul acolo, dupa
ce in prealabil am prins si firul cu el. 7erificam cu atentie varful lansetei, sa nu fie firul incurcat, ridicam
pic9-up-ul mulinetei (sarma aia rotunda ce tine firul sa nu o ia la vale de pe tambur%, fi(am locul in care
dorim sa lansam si efectuam o miscare ca in filmele cu nin.a, doar ca aia te taie cu sabiuta la cap, pe
cand noi doar pescuim (teoretic%. Cu cat ne lasam mai tare pe piciorul din fata, cu atat simtim mai bine
tensiunea creata in lanseta. Cand lanseta a a.uns deasupra capului nostru, ne apasam cu putere pe ea
si pe piciorut, si ridicam degetul de pe fir. Daca am ridicat degetul de pe fir prea devreme, vom asista la
o bolta frumoasa, daca l-am ridicat prea tarziu, vom lansa spectaculos la 1!-1$ m in fata noastra, avand
sanse mari sa ne dam chiar peste picioare, deci atentie. Dupa ceva timp, vom intelege mecanismul si
vom incepe sa facem lanseurile pe care le dorim. Daca ne intereseaza in primul rand sa invatam sa
lansam, vom incepe lucrand la precizie si abia apoi la distanta, daca nu, Dumnezeu cu mila, dam pe
unde se poate, departe sa fie, ca ne aplauda lumea.
;ratilor, bucurie mare, montura, nada si momeala au a.uns, in sfarsit, in apa. 8e vom aseza bine
merci, in pozitia ganditorului de la Tamangia, incercand sa intelegem din noianul de informatii ce suport
ar fi cel mai bun. 2a ne luam un rod-pod, sa folosim senzori, bambina o fi prea grea, varful sa fie in apa
sau sa intepe cerul, dileme, dileme, dileme... 6od-pod-ul este scump. 0fera avanta.ul unui sistem de
sustinere al lansetelor cu o baza mare la sol, deci stabil, diverse regla.e privind pozitia lansetelor, este
usor de transportat. Cracanele inteapa, sunt multe, mai dificil de transportat, dar ieftine. Daca pescuim la
crap, si nu la ce o fi, preferam sa avem virful lansetei cat mai sus, pentru a evita semnalizarile false
specifice pestilor mici ce ne ciugulesc momeala. 1lumbul greu face totul, noi trebuie doar sa pastram
tensiunea din fir. Ca-i bambina, ca-i sHinger, sau orice alt intinzator de fir, rolul lui este sa na
semnalizeze muscatura pestelui. Daca pestele are loc sa se departeze de mal, va ridica obiectul, altfel il
va cobori (adica ori fuge spre malul opus, ori vine spre noi%. Daca suntem disperati si avem fir foarte gros
si o bambina subtire, descoperim enervati ca in afara unei bucle facute de fir in fata lansetei, nu am avut
nici o semnalizare, deci daca am lansat aproapte de malul opus, firul va fi intins de un ceva mai greu.
'cum, unii prefera mulinete cu free-runner, sau baitrunner, altii nu. &n marea ma.oritate a cazurilor, cu
e(ceptia momentelor cand apa este rece si pestele cam amortit, trasatura unui crap si chiar ciortan este
violenta. 5nii slabesc la ma(imum frana mulinetei, altii activeaza baitrunner-ul, insa toti asteapta acea
caraiala minunata, dulce poem simfonic pentru urechile noastre dornice. Daca vreti sa invatati din
propriile greseli, strangeti frana la ma(imum. 2unetul facut de firul tensionat la ma(imum ce se rupe in
137
vant este o e(perienta ce nu va fi usor uitata. 6edevenind seriosi, daca nu aveti baitrunner, slabiti frana
cat puteti de mult. Daca aveti baitrunner, activati-l cu incredere. /anevrati manivela mulinetei astfel incat
sa aduceti firul paralel cu lanseta, chiar sub aceasta. 'tunci cind pestele trage, apucati concomitent de
lanseta si de fir si ridicati lanseta in pozitie verticala. &n momentul acesta aveti pestele sub control
(garantat%, asa ca puteti fie sa incepeti sa strangeti frana, fie sa dezactivati baitrunner-ul. Daca pestele ia
fir, mana voastra actioneaza ca o frina, asa ca e o9. &mportant, e(trem de important, este sa pastrati din
momentul inteparii firul permanent tensionat. Daca firul pierde din tensiune, devenind flasc (moale%,
crapul are mari sanse sa scuipe carligul sau sa pierdeti controlul
Ei, dragii mosului, inarmati-va cu multa rabdare, caci tocmai ati intepat un crap si il aveti in lanseta.
&ncepeti sa strangeti frana, sau dezactivati baitrunner-ul. &ncepeti sa mulinati. Daca nu recuperati fir, ci
tamburul se invarte in gol, nu va speriati, frana este inca prea larga. 6eapucati firul cu mana libera, si in
timp ce faceti pasi inapoi (pentru a pastra tensiunea in fir% strangeti frana mulinetei. 8u va panicati, nu o
strangeti la ma(imum, cate "-? ture sau chiar mai putin. 1rincipalul este sa nu intrati in panica,
gandindu-va ca veti pierde pestele. 8u indreptati varful spre apa, slabind tensiunea din fir. Daca va place
6e( Tunt si vreti sa WpompatiX, nu uitati sa mulinati in timp ce lasati lanseta in .os, altfel, 'ustralia fiind
departe, nu va auzi urarile de bine si de sanatate pe care i le adresati cu drag. 7arful sus si bucurie-n
suflet. 'cum, daca suntem atenti, in !` din cazuri stim cam cine este la capatul celalalt al firului. Daca
trasatura a fost scurta si violenta, e mai mult ca sigur ciortanel. Cu cat ceva-ul care intinde firul se ridica
sau coboara mai incet, cu atat pestele e mai mare. Daca lupta cu voi in larg, plecand voios in stinga sau
dreapta, amestecand firul vostru cu cele ale vecinilor, obligandu-va sa treceti neatent printre sculele si
urarile lor de sanatate si viata lunga, este un crap comun, sau romanesc, sau salonta (oglinda pentru
cunoscatori%. Daca il vedeti ca sare ca stiuca si face lumanari, sau se invarte delicat desupra apei la ?!-
#! cm, este novac, daca vine spre mal duios si delicat, fara sa opuna prea multa rezistenta, pregatiti-va
pentru un cteno (sau amur pentru aceiasi cunsocatori%. 0 data cu apropierea de mal, urmeaza clipe de
mare incercare pentru sufletelul vostru chinuit. 2trigate de voiosie, chiuituri si alte sunete bogate-n
decibeli nu prea sunt recomandate, nu de alta dar, la cat de prietenos e romanul, s-ar putea sa luati vreo
" peste ochi de la vecinii mai putin norocosi. Daca sunteti insotiti, puteti semnaliza optic sau acustic
catre coleg sa vina cu minciogul. Cum unde eG 3a indemana, in fundul portbaga.ului, ca doar ati venit la
iarba verde si nu la pescuitB Daca sunteti singurei, nu incercati sa il trageti spre mal culcat pe o parte, ca
s-ar putea sa aveti suprize. Daca nu e cteno (cam pe la "-# m il veti vedea la fata si veti sti%, nu va
speriati, e(ista solutii. &n primul rand, indiferent de natia lui, faceti bine si trageti un pic mai virtos de
lanseta, pentru a il scoate cu gura la aer, un procedeu absolut necesar. )ragand nenea Crap "-? guri
sanatoase, obosit fiind de lupta cu voi, se va inmuia si va poposi in mingiog. Daca e cteno, va va servi cu
drag "-? starturi rapide de la mal spre larg, fiti pregatiti, lasati-l sa ia fir (atentie la franaB%, si aduceti-l
delicat inapoi. Daca va a.uta cineva cu minciogul, rugati-l frumos sa nu prinda fluturi, adica sa dea cu
scula in apa dupa crap, ci sa-l tina (minciogul% intr-un loc, pentru ca voi, cei ce aveti situatia sub control
(adica lanseta in mana si pesteleYn carlig% il veti duce frumos pe crap in minciog. Daca sunteti singuri, e
o9, obositi-l un pic mai mult, tineti-l cu gura la aer si introduceti usor minciogul sub el.
,ravo, frumos crapB Daca aveti o saltea de primire, gazduiti-l binisor, udandu-l cu apa tot timpul,
faceti poze, postatile pe unde vreti sau trimiteti-le pe la reviste, si pe dansul plimbati-l un pic pe langa
mal, sa vada si el ce frumos e. Cand se va satura, va da din coada de Cood bEe si cam atat. Daca nu
sunteti de acord cu cele de mai sus, tac pac una la ceafa, si zdup cu el in portbaga.. 'veti gri.a acasa,
cand intrati in scara blocului, faceti taraboi, sa iasa toti crezand ca arde blocul, ca sa vada lumea ce
peste ati prins. 'rdeti apoi o gatita de crap, cu mult fum, sa moara toti de ciuda si puneti cate un
9ilogram in plus la fiecare depanare a amintirilor, ca doar meritati. 8u va ganditi prea tare la aia micii, de
vor si ei sa pescuiasca, ca or creste ei crapii pana se fac si copii mari. ,ineinteles, intre cele " atitudini
e(ista o pla.a larga de evolutii intermediare, asa ca faceti cum va lasa constiinta. Daca aveti cunoscuti
proprietari de balti, ziceti ca ati facut poza pe balta lor, sa vina fraierii buluc, sa fie si ala fericit, ca e om si
el si poate va lasa o data gratis sa prindeti ceva maruntis pe acolo.
13"
Totul despre crap
in'luen$a (remii
0rice e(pert al pescuitului la crap care foloseste
echipament de "!!! de dolari va va confirma ca ar putea
pescui la fel de bine cu scule Un valoare de "!! de dolari.
Cine pescuieste cu echipament avansat o face datorita
faptului ca este pur si simplu o placere sa folosesti un bat
sau o mulineta de calitate. Dar mai ales +veteranii+
pescuitului la crap stiu din e(perienta ca aceste lucruri sint
doar un adaos placut, si nicidecum necesar. /ult mai
important este sa ne facem lectiile, adica sa ne informam
cUt mai bine despre prada noastra mult rUvnita. Ca pescari
sportivi, depindem Un Untregime de instinctul natural al
pestelui de a se hrani. 8u Ul prindem cu plasa, nu Ul
harponam. )rebuie sa asteptam pUna cUnd pestele decide, de buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce
momeala noastra. 1entru a obtine acest rezultat - si pentru a elimina cUt mai mult factorul +noroc+ - este
necesar sa stim cUt mai multe despre modul de hranire al crapului. Vntrebarile cheie sint urmatoarele4
cum se hraneste, cUnd se hraneste si unde se hranesteB Daca gresim chiar numai unul din acesti
parametri, nu ne mai a.uta nici cel mai scump si mai sofisticat echipament din lume. Vntrebarea +cum se
hraneste crapul+ am tratat-o de.a Un unul din numerele trecute. 'm vorbit despre felul Un care crapul
absoarbe sau +inhaleaza+ hrana si o triaza Un bot. 'supra acestui punct esential vom reveni Un alt episod,
cUnd vom vedea de ce montura cu +fir de par+ Un combinatie cu un boilie si un plumb semi-fi( s-a dovedit
de a fi de departe cea mai eficienta. 3ocalizarea crapului va fi subiectul numarului urmator. ,uletinul
meteo, de mare a.utor
Desi am abordat-o de.a Un unul din numerele trecute, as vrea sa mai insist asupra problemei +cUnd se
hraneste pestele+, pentru ca este e(trem de importanta, si, Un acelasi timp, relativ usor de rezolvat.
Vn numarul 7 al revistei, am vorbit despre modul in care temperatura apei influenteaza cantitatea de
o(igen dizolvata in apa. 'ceasta cantitate de o(igen determina direct pofta de mUncare a crapului. Deci,
cu a.utorul unui simplu termometru de apa, puteti stabili cUnd si unde se gaseste o situatie promitatoare
pentru o captura record. 5n alt factor care va poate Undruma spre o partida de pescuit reusita este
vremea. De obicei, noi pescarii nu Ui dam atentie decUt atunci cUnd avem nevoie sa o invocam ca scuza
pentru o zi fara peste. 'cest lucru este o greseala fundamentala, pentru ca un simplu buletin meteo ne
poate a.uta enorm.
&resiunea a$m+s'erica $re/uie sa 'ie c+ns$an$a
1arametrul principal este presiunea atmosferica. 'ceasta se masoara Un milibari (mbar%. 1Una la 1!!!
mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1!1! mbar vorbim de o presiune atmosferica
ridicata. 1resiunea atmosferica scazuta Unseamna de obicei cer Unnorat, vUnt si averse de ploaie, Un timp
ce presiunea atmosferica ridicata este responsabila pentru vreme frumoasa cu cer senin. Crapii, ca si
toti pestii din familia ciprinidelor, s-au dovedit a fi foarte sensibili la orice schimbare a presiunii
atmosferice. Deci cele mai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp
cUt mai lunga. 2ingura e(ceptie este o perioada calduroasa Un timpul verii, cUnd temperatura apei poate
trece peste baremul critic de "? de grade Celsius. Conditii acceptabile ofera si o presiune atmosferica Un
scadere (adica atunci cind vremea se +Unrautateste+%, Un timp ce o presiune Un crestere este garantia unui
esec pescaresc. 2e poate spune ca o presiune atmosferica scazuta ne ofera cele mai bune conditii. De
ceG 'ceasta situatie meteorologica ne aduce de obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii,
indiferent de anotimp. Vn plus, ea aduce de multe ori vUnt si ploaie.
VSn$ul : ci$ mai pu$ernic
&nfluenta vUntului este imensa. 1e scurt, cu cUt mai mult vUnt, cu atUt mai bine. 7Unt prea puternic
pentru pescuit nu e(ista, chiar daca este neplacut pentru pescar. Efectele sint atUt de benefice din trei
motive4
139
1. /iscarea valurilor la suprafata o(igeneaza Untreaga apa. &mportanta cantitatii cUt mai mari de o(igen
am amintit-o de.a de mai multe ori.
". Curentul format de valuri la suprafata apei concentreaza hrana Untr-o parte restrUnsa a baltii. 'ceasta
hrana este transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc Un mal. Din acest motiv, se
recomanda sa pescuiti Untotdeauna cu vUntul Un fataB Vn aceste conditii, momeala trebuie plasata aproape
de mal, sau cel putin Un acea parte a baltii spre care bate vUntul.
?. 0data cu aparitia valurilor, scade vizibilitatea din e(terior Un apa, pentru ca +oglinda+ nu mai este
neteda, ci Un miscare continua. )otodata, patrunde mai putina lumina Un apa. Efectul este ca pestii se
simt mai siguri, mai putin amenintati, si Uncep sa se miste mult chiar Un timpul zilei, cautUnd hrana uneori
la adincimi surprinzator de mici. Vn plus, pescarul aflat pe mal este mai greu sau chiar imposibil de
reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec de-a lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui
monturi sint de obicei lansate mult prea departe.
7Untul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau directie. /ult timp s-a sustinut teoria ca Un timpul
iernii ar fi mai bine sa se pescuiasca cu vUntul in spate. ,anuiesc ca aceasta teorie s-a mentinut atUta
timp doar datorita faptului ca este mai comod pentru pescar sa stea la adapost cUnd este frig. 1ractica
Unsa a dovedit cUt se poate de clar un lucru4 cel mai bine este sa pescuim Untotdeauna cu vUntul Un fataB
&l+aia +7igenea6a apa
1loaia are un efect asemanator cu cel al vUntului. 0(igeneaza apa, dizloca hrana de pe maluri si
+sparge+ oglinda de la suprafata apei, provocUnd o mobilitate sporita a crapilor. ;oarte promitatoare este
situatia unei furtuni Un timpul verii, unde ploaia aduce o o(igenare rapida si substantiala, care poate
provoca o scurta perioada de hranire aproape efervescenta a crapilor. 0ricum, fiti foarte atenti la fulgere.
8u e de gluma sa te afli Untr-o barca, anga.at Untr-un dril prelungit, Un timp ce esti singurul punct
proeminent pe un plan de apa, si asta cu un paratraznet de carbon Un mUnaB ;ibra de carbon este un
e(celent conductor electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul ;lorentin 1etre.
In'luen$a lunii
)oate revistele pescaresti din 7est publica invariabil, numar de numar, tabelele solunare. 0
perioada buna de timp, am Uncercat sa ma orientez dupa ele. 2incer sa fiu, nu am observat nici cel mai
mic efect, lucru confirmat de toti specialistii de carpfishing cu care am vorbit. 2ingurul punct relevant
pare a fi luminozitatea. &n conditii de nopti cu cer senin si luna plina, pestii nu se simt atUt de bine
prote.ati de Untuneric ca de obicei si nu se aventureaza Un apropierea malului, deci trebuie cautati mai Un
larg. &nvers, Un schimb, cu cUt mai Untunecoasa este o noapte, cu atUt mai aproape de mal vom gasi crapii.
De altfel, acest lucru este valabil pentru orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei
schimbari sau de ora zilei.
"are es$e (remea i5ealaB
'sadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la crap ar fi, dupa parerea mea,
urmatoarele 4
- &n lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din timpul zilei este de 16 grade C, Un cursul noptii
de 1! grade C, temperatura apei este de 1# grade C , presiune atmosferica scazuta, cer noros, averse
de ploaie razlete, vUnt cald din 7est sau 2ud - 7est. 0 mentiune importanta4 toti acesti factori au efect
mai ales asupra apelor linistite. &ar cu cUt mai mica este o balta (ca suprafata, dar mai ales ca adUncime%,
cu atUt mai sensibila va fi fata de factorii meteorologici numiti. Vn cazul unor conditii nefavorabile,
Uncercati-va norocul mai
bine pe rUuri sau canale,
care depind de alti factori si
ofera conditii bune Un timpul
verilor calduroase sau al
iernii.
L+cali6area
crapului : sc1eme
'sa cum de.a stim - una
din principalele sarcini si
cheie de reusita ale unui
partide de pescuit la crap -
140
este localizarea acestuia . E(ista o seama intreaga de teorii cu privire la zonarea baltilor si apelor
curgatoare , la anumite zone sigure in care vom gasi mustaciosi , e(ista recomndari pentru praguri ,
zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de confluenta a " ape curgatoare , etc . )oate acestea se
bazeaza pe observatii facute de-a lungul timpului de pescari pe malul apelor . )oate au o mare doza de
adevar B )otusi pentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa . De aceea va propune un
studiu de caz - bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in care vom
e(plicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de locul de hranire - odihna - patrulare a
atit de doritului nostru prieten solzos .
2e reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . 2-au numerotat pe harta zonele de pescuit
interesante - unde ar trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit . &ncercam sa e(plicam
de ce fiecare zona este interesanta 4
Oona ' - in aval de un arbore scufundat . fona de protectie si de turbulenta . Crapul va gasi aici
hrana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi intotdeauna adapost
si camufla. in structura arboricola scufundata . fona necesita un echipament mai greu - in sensul in care
firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai
repede din zona de crengi imerse . &n general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem
+3a revedere+
Oona * - un cuptor sapat de curent in mal . 6ecomand plasarea unei lansete si in aceasta zona -
pentru ca putem avea surpriza unor e(emplare capitale - care isi adapostul in astfel de cuptoare .
Oona 9 - in aval de un prag de pietre . 3ogica de recomandare a unui astfel de loc este similara
celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia redusa , crapul va adopta
astfel de zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfel de zone .
Oona = - o confluenta intre " ape curgatoare . 0 zona e(celenta pentru crap - cu apa o(igenata ,
adinca si hrana din belsug . 3ipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal - ofera facilitati diverse de
nadire corespunzatoare . 5na dintre cele mai +prinzatoare+ zone din schema prezentata
Oona ? - este o consecinta a confluentei dntre rauri . /alul spalat din zona # se va depune si va
crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este recomandata pentru
pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede . )otodata cu o nadire
corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte in verile calduroase
Oona @ - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea e(terioara a curburii - apa
este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de depunere de sedimente . 2igur
in astfel de zone adanci e(ista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie B Cele mai
prinzatoare locuri pe tot timpul verii .
Oona B - iarasi o zona cu potential ma(im . 'pa adinca si prezenta unui mal de vegetatie
abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa hraneasca aici .
Camufla.ul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic pe e(teriorul curburii raului
o(igeneaza apa . 2e pot planta cu succes monturile la "-? metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea
unei gri.i sporite fata de eventualele tentative ale crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in
perdeua ade vegetatie
Oona C - in aval de o insula . fona puternic turbionata si care ofera hrana din belsug .
2igur ca e(ista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici - fara pretentia
ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii . 1romitem sa revenim cu un studiu
similar si pentru o balta B
/omeala pe rig - pescuitul crapului
141
S.MNUL
Somnul, marele gurmand
&n folclor, voracitatea stiucii i-a atras acesteia renumele de +rechinul apelor dulci+. Din punct de vedere
al obiceiurilor culinare, aceasta caracterizare s-ar potrivi mai degraba somnului, a carui lista de bucate
depaseste orice inchipuire, un adevarat festin pantagruelic. Din meniu nu lipsesc pestisori de orice fel,
rime, lipitori, serpi, soareci, diverse moluste, pasari si mici mamifere de apa. /ai mult, somnul este si
necrofag, consumind cu vadita placere cadavrele purtate de curent. 3egendele si traditia orala, unele
dintre ele citate chiar in lucrari de specialitate ca provenind din surse sigure, ii atribuie atacuri ucigase la
adresa omului. 2igur este ca s-au descoperit resturi umane in stomacul unor astfel de monstri, fara a fi o
certitudine originea acestora.
Ca si in cazul altor specii, atacul survine in functie de impulsurile pe care pestele le primeste prin
intermediul organelor de simt. 8umai ca somnul este printre putinii rapitori la care vazul nu are decit un
rol secundar. ;oarte important din punctul nostru de vedere este mirosul, e(trem de bine dezvoltat
compensator. Este si motivul pentru care daca folosim momeli vii acestea trebuie sa fie cit mai
proaspete, cit mai recent montate in cirlig, pe cit posibil cu leziuni minore care sa nu le afecteze
142
viabilitatea, dar care permit eliminarea anumitor substante cu rol de chemoatractant, in vreme ce pentru
alte momeli naturale este utila lasarea lor la +fezandat+. De e(emplu, momelile care elimina in apa singe
sau raspindesc un miros persistent de carne cu inceput de alterare sint percepute de la mare distanta si
cresc sansele de a atrage in zona vreun e(emplar hamesit.
8g+m+$ele nu sin$ rele 5el+cR
Cantitatea ma(ima de informatii necesare procurarii prazii este adusa somnului de perceperea
vibratiilor. 8u numai ca zgomotele nu ne defavorizeaza, ba din contra, ele ne pot deveni intr-o anumita
masura chiar utile. E(emplul clasic in acest sens il constituie utilizarea pe scara larga a cloncului, un
instrument de lemn cu a.utorul caruia se produc la suprafata apei sunete de intensitate .oasa, unde care
se propaga spre adincime, atragind e(emplarele mai mari de somn. 2a nu ne mire daca vom avea
atacuri dupa ce prin dreptul nostru a trecut vreo ambarcatiune lenta, in special un vapor mare, prinderea
somnului in astfel de situatii fiind relativ frecventa. Daca nu avem posibilitatea folosirii unui clonc sau nu
dorim sa o facem, din motive etice, putem sa captam suplimentar atentia pestelui montind plumbi de o
anumita forma si greutate, care produc la atingerea apei un zgomot infundat, asemanator aceluia obtinut
la deschiderea unei sticle de sampanie. Dupa numeroase incercari pescuind in acelasi loc, cu aceeasi
momeala si in acelasi timp am observat o imbunatatire certa a rezultatelor utilizind pentru monturi cu lest
distal plumbi turnati intr-o lingura adinca, dar avind ochetul in partea subtire a lor. &n cazul monturilor cu
plumb culisant, rezultate mai bune am avut cu plumbi romboidali asimetrici, cu centrul de greutate situat
spre cirlig si nu spre agrafa terminala a firului principal. Desi pare de necrezut ca niste plumbi banali pot
influenta semnificativ reusita unei partide de pescuit prin simplul zgomot pe care il produc la impactul cu
oglinda apei, rezultatele acestor e(perimente au constituit o adevarata surpriza, fiind deseori confirmate
in practica ulterior.
5n alt obicei pe care este bine sa il deprindem este studierea atenta a continutului gastric dupa
eviscerarea pestilor proaspat prinsi. 0btinem astfel informatii utile, mai ales in apele pe care nu le
cunoastem, despre cantitatea de hrana si tipul ei, date ce pot influenta deciziile noastre viitoare. Cel mai
frecvent am gasit diferite specii de pestisori (in functie de zona in care am pescuit guvizi de balta,
porcusori, obleti, carasei, mai rar albitura%, resturi de moluste (in special melci, unii inghititi fara a le fi
afectata cochilia, dar si mici scoici%, bucati de raci, lipitori.
"ele mai p+$ri(i$e m+meli
1ornind de la aceste consideratii putem schita tipurile de
momeli de care ne vom folosi, care pot sa constituie in acel moment
cu cea mai mare probabilitate hrana pestelui, cu conditia ca ele sa
poata fi si procurate. Cea mai buna intruchipare a acestor deziderate
sint rimele, care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul nostru. 8u intra
aici in discutie rimele rosii, zise si +de balegar+, ale caror dimensiuni
sint insuficiente, chiar montate sub forma de buchet. 'trag in plus tot
puietul, aducindu-ne sute de bibanei bataiosi, porcusori de-o
schioapa, in cel mai fericit caz platici ca palma, pina sa apucam sa
vedem vreo mustata de somn. Desi cresc ceva mai mari, rimele albe
(+de gradina+% sint foarte sensibile, sucombind rapid dupa imersia in
apa. &n caz de stricta necesitate, pot fi utilizate totusi cu succes
prinse mai multe pe un singur cirlig. De departe cele mai bune sint
suratele lor negre (+serpesti+, +de namol+%. 'cestea sint numai bune
pentru cirligele noastre serioase (ating lungimi de peste "! de cm in
repaus, corespunzatoare unei grosimi de 1 cm%, au suprafata aspra,
rugoasa, ceea ce le face e(trem de neplacute pestilor de mici
dimensiuni, au in plus o buna rezistenta sub apa. De altfel, locurile
prielnice pentru gasirea lor sint tocmai malurile namoloase ale baltilor, zonele mlastinoase si papurisurile
ramase in urma retragerii apelor. Efortul deosebit de a le gasi in clisa este intotdeauna rasplatit pe
masura. De multe ori, oaspetele nostru la cina este nu somnul, ci crapul sau surata lui din riuri, mreana.
5n lucru merita retinut4 nu puneti niciodata o rima in cirlig fara a-i rupe citiva milimetri din ambele capete.
Daca nu vom afecta prea tare centrii nervosi, mobilitatea se pastreaza, in plus substantele eliminate
acum din belsug sint un foarte puternic atractant. 0 alta momeala care se gaseste pe toate baltile - apa
sa fie: - este broasca. E(emplarele alese nu trebuie sa depaseasca 1! cm si in nici un caz nu vor fi
anesteziate lovindu-le in prealabil. 2e prind in montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii
143
posterioare, fie - preferabil - imediat pe sub (atentie, nu prinB% coloana vertebrala in zona de insertie a
picioarelor la trunchi. 7om avea gri.a sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom
risca sa-i producem paralizii. Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se ascunda in
mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu broasca in apa mica, limpede,
veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde.
Ca un batracian ce se respecta, broasca nu poate +respira+ numai prin intermediul pielii, ci este
necesara inhalarea periodica de aer atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul
tegumentului. 3ipsa de o(igen o va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre
suprafata apei. Dar tocmai aceste smuciri atrag pestii, mai ales e(emplarele recalcitrante si suspicioase.
Dupa un timp broasca moare asfi(iata, pur si simplu se ineaca (nu duceti e(perimentul pina la capat sub
ochii dvs. daca sinteti o fire mai sensibila, s-ar putea sa nu mai folositi o astfel de momeala niciodataB%,
necesitind inlocuirea frecventa. 5nii pescari ii .upoaie inainte de lansare portiuni din piele pentru a
favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se .ustifica. 0 putem folosi ca momeala
in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul
baltii in amurg devine de-a dreptul obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor.
5n adevarat desert pentru prietenul nostru este coropisnita. 1e cit de productiva este aceasta insecta
in pescuitul somnului, pe atit este ea de greu de gasit. 2int foarte bune e(emplarele mari pe care le
descoperim sapind prin de.ectii vechi linga gra.duri, in pamintul in care se cultiva cartofi, in gramezi de
resturi vegetale in putrefactie. Cradinarii le ademenesc cu cartofi fierti sau ingropind toamna resturi de
de.ectii animale proaspete, prin fermentarea carora se dega.a caldura, atragind insectele dornice de
adapost in zone de unde pot fi usor distruse. De multe ori pot fi intilnite atunci cind sapam dupa rime
serpesti printre radacini de papura sau sub bradisul putrezit ramas pe uscat dupa viitura. 0ricum le-am
procura, trebuie sa fim atenti sa nu distrugem insectele inainte de a-si duce la bun sfirsit rolul. 1entru
aceasta, trebuie sa tinem cont ca centrii nervosi ai coropisnitelor se afla aproape in totalitate in torace. 0
coropisnita fara abdomen se misca mult si bine, la cea mai mica presiune pe torace paralizeaza. De
aceea, fie ii trecem cirligul numai prin abdomen, dar acesta este moale si pestele poate fura rapid
momeala, fie incercam sa trecem cirligul prin fata ventrala a toracelui, greu de realizat daca e gros si are
spin mare, fie o legam pur si simplu de acesta cu un fir de ata subtire dar rezistenta (cam in genul
monta.ului cu fir de par la crap%. &n afara de somn, ne poate aduce si o mreana mai mare, mai rar un
clean daca pescuim in zona colinara- este foarte mobila, inoata foarte bine in apa, datorita greutatii
specifice mici si a perisorilor fini si desi care o acopera si retin bule de aer are tendinta de a se ridica
spre suprafata. 2e preteaza foarte bine pentru monturile cu plumb culisant daca stim sa evitam
incurcaturile aparute in timpul lansarii. Dar sa nu anticipam.
6uda buna cu rima neagra, lipitoarea se poate si ea procura la fata locului. Este cea mai folosita
momeala de catre lipoveni. )raieste practic nelimitat in apa daca e trasa delicat pe cirlig, se pastreaza
usor odata procurata (trebuie doar sa-i mentinem umiditatea si sa o ferim de calduri e(cesive, in special
de razele directe ale soarelui%, miscarile in apa sint perfect naturale, cu atit mai pline de vioiciune cu cit
furtuna este mai aproape. 1e de alta parte, cu e(ceptia bibanilor mari si foarte flaminzi nu prea tenteaza
un alt peste, un mare avanta. in apele cu mult maruntis. 8ici somoteii nu prea se inghesuie, aviz
amatorilor de distractie care prefera sa prinda si sa redea baltii zeci de somotei in loc sa astepte zile
intregi captura vietii, dar este un adevarat deliciu pentru somnii de dimensiuni medii si mari. Este insa
greu tolerata de unii pescari si secreta un mucus bogat si foarte aderent in recipientul de pastrare sau pe
pensa cu care o punem in ac. 're corpul moale, foarte elastic si este greu de strapuns cu acul, virful
acestuia trebuie sa ramina liber pentru o intepare corecta.
2coica este un alt a.utor pretios pe care ni-l ofera balta in lupta cu monstrii din adincuri. Este o
momeala foarte buna spre toamna, dar este mai putin specifica pescuitului la somn. Cu a.utorul ei putem
prinde la fel de bine sau chiar mai bine crap, biban sau vreo platica mare ratacita. 2e procura usor si se
pastreaza la indemina in apa mica de la mal (unde pui ca nici nu ne e teama ca nu o mai putem prinde
daca o ia la fuga%. /erge foarte bine prinsa in monturi cu plumb distal, mai ales daca pescuim in curent.
2e introduce o lama subtire de cutit intre valvele sale, in regiunea posterioara a lor de-o parte si de alta a
zonei de imbinare, cu a.utorul careia sectionam cei doi muschi care mentin lipite valvele si scoica se
deschide ca o carte. 0 fi(am prin intermediul piciorului si a celor citeva ligamente ramase netaiate,
lasindu-i libere restul organelor in bataia apei. Dezavanta.ul ma.or este marea perisabilitate, vara se
altereaza rapid in apa calda si isi pierde proprietatile, devenind foarte friabila. 1entru a nu fi luata de
curent sau de primul peste curios, este de multe ori necesara prinderea ei cu a.utorul unui cirlig triplu, cu
toate nea.unsurile ce decurg de aici.
'm lasat la sfirsit momeala care ar fi parut la prima vedere cea mai buna pentru pescuitul acestei
specii - pestisorul viu (utilizarea de pestisor mort in montura este aproape inutila din motive de.a
enuntate%. 2pre deosebire de alti rapitori, nu aceasta este neaparat cheia succesului. 'vem la indemina
atit de multe posibilitati de a-l inlocui cu solutii cel putin la fel de bune, incit de multe ori timpul pierdut cu
144
procurarea momelii si unele dezavanta.e ale acesteia nu se regasesc in rezultate. )ehnicile care
utilizeaza pestisor viu sint nespecifice, acest tip de momeala este aproape la fel de +caracteristic+
somnului ca si rima4 putem prinde in egala masura salau, avat, biban mare, clean sau chiar stiuca. Este
util sa alegem de la inceput montura cu plumb distal prezentata anterior, pentru avanta.ele mentionate.
Ca specii de pestisori sint de preferat porcusorii si caraseii, care supravietuiesc suficient de mult timp. &i
putem prinde trecindu-le cirligul prin ma(ilarul superior in dreptul narilor, prin ambele ma(ilare in dreptul
buzelor sau pe sub aripioara dorsala, dar in acest ultim caz numai daca nu pescuim in curent puternic. 0
atentie cu totul deosebita merita tiparul. Este un peste deosebit de rezistent la conditiile de mediu, se
procura destul de usor de la diversi intreprinzatori de ocazie si rezista e(ceptional de bine la transport. &n
plus, unduirile sale produc o atractie fatala asupra somnilor. 1entru a nu-i stin.eni miscarea nu se trece
cirligul prin peste, este de altfel destul de greu de tinut
nemiscat, fiind foarte alunecos, de preferat sa il legam de cirlig
cu ata sau cu o bucata de lita. )rebuie sa tinem cont insa ca
tiparul este prote.at in anumite regiuni, pescuitul lui fiind pe
alocuri interzis si ca este o momeala adresata aproape in
e(clusivitate somnilor capitali, utilizarea lui presupunind o doza
consistenta de rabdare din partea pescarului. Celelalte
potentiale momeli de pe lista de bucate a acestui peste sint
mai putin adecvate pescuitului sportiv, cu rezultate mai
modeste si posibilitati reduse de procurare. Ca o curiozitate, in
categoria +si alele:+ lipovenii folosesc destul de mult
fragmente de organe (in general ficat% sau intestinele
animalelor mici (in general pasari de curte sau pesti%. 1rintr-o
nadire periodica cu astfel de resturi atrag e(emplarele mari in
gropi adinci, lipsite de curent. 1ot fi folosite si pe post de
momeala propriu-zisa, mai ales cu a.utorul unor cirlige triple.
1escarii de la gurile Dunarii si de pe litoral prefera intestinele
proaspat recoltate de la pestii marini datorita mirosului
caracteristic, persistent. 1entru noi viscerele de hering sau de
macrou pot fi o alternativa.
!a$alia 'inala
Cu toate temele facute, putem trece acum la atacul propriu-zis. &ata-ne in transa pe malul baltii
adulmecind, luindu-i urma, gata de prima lansare. Daca am optat pentru o montura cu plumb culisant, nu
trebuie sa ne pripim. Cu cit mai brusca va fi miscarea imprimata momelii, cu atit plumbul va tisni mai iute
si momeala va pleca mai tirziu, incurcindu-se cu firul principal. 1entru a evita acest lucru, trebuie sa
efectuam lansarea cu miscari ample, mai lente decit in mod normal. De indata ce montura intra pe
traiectoria descendenta, frinam delicat cu un deget desfasurarea firului de pe tambur, pentru a incetini
planarea plumbului si a permite momelii sa treaca in fata. 2-ar putea ca manevra sa nu ne reuseasca de
la prima incercare si frinarea sa fie prea brutala, cu prabusirea zgomotoasa a monturii in apa, cu mult
inaintea locului dorit. Cu timpul vom deprinde e(act tehnica. si mai simpla este efectuarea unei manevre
asemanatoare, dar incepind imediat inaintea impactului plumbului cu apa, astfel incit traiectoria urmata
din acest moment sa nu fie strict verticala, cu aceleasi urmari nefaste asupra momelii, ci sub forma unui
arc de cerc. 'cest mic artificiu are ca rezultat indreptarea curburii firului, permitind totodata dispunerea
de la inceput a plumbului intre noi si momeala. 'stfel nu mai este necesara recuperarea acestuia pret de
citiva zeci de centimetri tiris pe fundul apei, ceea ce in zone cu obstacole frecvente este un avanta..
Daca nu folosim o momeala foarte perisabila, care poate fi inlaturata la cea mai slaba atingere, atacul
este indea.uns de puternic pentru a nu fi absolut necesara prezenta unui semnalizator. Chiar daca ne
este mai confortabil si il consideram indispensabil, orice mi.loc de semnalizare a atacului - de tipul
bambinei sau a celor montate pe fir dincolo de inelul terminal - trebuie sa mentina linia in tensiune, lucru
dificil de realizat daca pescuim in plin curent, cu atit mai mult cu cit firul este destul de gros si opune o
rezistenta sporita curgerii apei. &n astfel de conditii, este de preferat sa asezam lanseta intr-o pozitie
aproape verticala sau perpendicular pe directia firului, avind cel mult un semnalizator acustic prins pe
virf. Daca pescuim de pe mal, putem utiliza o bucata de teava din 17C cu diametrul interior ceva mai
mare decat al minerului lansetei, pe care o infigem in pamint sub unghiul dorit si in care vom introduce
lanseta, ferind-o de contactul cu solul. 8u este nici pe departe un pescuit de finete, dar pentru ceea ce
ne-am propus sa prindem este cel mai potrivit.
Dupa aducerea monturii in pozitie finala, atacul poate surveni neasteptat de repede. &ndiferent ca
pescuim la pluta sau stationar cu plumb pe fund, nu trebuie intepat la primele semne ale atacului, ci
145
numai in clipa in care sintem absolut siguri ca momeala a fost inghitita. ;oarte rar pestele este nehotarit
si renunta la intentiile sale agresive initiale. Daca trasaturile inceteaza, este mai probabil ca momela
noastra sa fi cazut la datorie, mai ales in cazul celor legate cu ata de cirlig. Cind pescuim cu plumb pe
fund primul semn al atacului este perceput de multe ori dupa autointeparea pestelui, care pleaca linistit
cu momeala in gura. 6obustetea echipamentului e invers proportionala cu sensibilitatea lui, ceea ce face
ca primele trasaturi sa nu se transmita intotdeauna. 'cest dezavanta. este mai evident in cazul
monturilor cu plumb culisant, cind dam peste cirduri numeroase de somotei. /ai mult, mocutele pot sta
mult si bine in cirlig inainte de a ne da seama de captura, un motiv in plus pentru a verifica periodic linia.
Daca nu avem nici un semn de activitate de mai mult timp si momeala s-a dovedit a-si fi pastrat
viabilitatea, o plasam din nou in acelasi loc, pentru ca de multe ori atacul se declanseaza prompt dupa
cea de-a doua lansare.
2a presupunem ca am avut un atac ca la carte. 'm intepat si: nimic. /ontura nu vrea sa se
clinteasca. 2int doua posibilitati4 fie am infipt temeinic cirligul intr-o radacina, fie radacina este mai vie
decit ne-am astepta. &n varianta favorabila noua, primele secunde vor fi hotaritoare pentru desfasurarea
ulterioara a evenimentelor. /odalitatile in care pestele reactioneaza la manevrele noastre difera foarte
mult in functie de dimensiunea lui. 5n somn capital ramine initial neclintit ca si cum nimic nu s-a
intimplat, apoi va incerca sa fuga spre primul adapost. Daca terenul ne avanta.eaza nu avem decit sa-i
opunem rezistenta unei frine bine reglate, mai ales daca se indreapta spre amonte. Cind pescuim insa
linga radacini, trebuie sa incercam cu toata fermitatea sa ii schimbam planul, altfel este ca si pierdut. 5n
peste de o asemenea talie este greu de strunit fara a pune in mare pericol integritatea echipamentului si
daca a intrat in ragalii este mai bine sa il determinam sa iasa singur de acolo, ceea ce de multe ori ne
reuseste (parca e mai bine cu un singur cirlig pe linie, nuG%. 8u trebuie decit sa batem repetat in lanseta,
mentinind in permanenta contactul cu pestele, impulsurile pe care le primeste prin intermediul firului
fiindu-i foarte neplacute.
Dupa ce il scoatem in +cimp deschis+ mai avem un ultim mare obstacol de trecut4 sa-l ridicam de pe
fund. /alurile cu panta lina sint propice scoaterii unui astfel de monstru, care nu este speriat de
modificarea brusca a adincimii si poate fi scos cu un efort minim. Cea mai proasta situatie este atunci
cind pescuim linga un prag sau in gropile de linga maluri abrupte. Diri.area pestelui pina la baza pragului
se face relativ usor, dar cei #-$ metri care ramin sint un adevarat cosmar. Cu cit mai inalt este pragul si
mai mica adincimea apei inspre mal, cu atit chinurile noastre vor dura mai mult, fiecare metru cistigat
contind enorm. 8u trebuie sa ne grabim, nerabdarea de a ne vedea prada fiind in acest caz foarte
paguboasa. De cele mai multe ori, pestele o zbugheste din nou spre adincuri si nu putem face altceva
decit sa ii dam fir si sa evitam contactul acestuia cu eventualele scoici de pe buza pragului- o lanseta
mai lunga este mana cereasca in aceasta situatie. 3upta se desfasoara mai bine la rece, in sensul
propriu al cuvintului, caci diri.area bataliei se face optim stind pe buza pragului. 'tentie insa la
schimbarile bruste de directie, care ne pot dezechilibra si la +.ucariile+ taioase plantate ecologic in mil de
conationalii nostri. Dupa citeva incercari nereusite (mai bine prea multe decit prea putineB% pestele va fi
adus la suprafata si trecut efectiv peste prag printr-o usoara rotatie a lansetei si in nici un caz nu tragind
direct de fir. 5n e(emplar mai mic va incerca mai degraba sa se propteasca in micile denivelari ale albiei,
lasindu-se practic tirit. 0data ridicat de pe fund isi curbeaza caracteristic coada, rotindu-se in .urul
propriei a(e, ceea ce ii creste rezistenta la inaintare. Cu ultimele forte poate incerca o ultima aruncare in
lateral, daca avem in acest moment frina de partea noastra partida este insa cistigata.
2e afirma frecvent ca cea mai buna modalitate de a scoate un somn pe mal este prin prinderea
ma(ilarului inferior cu degetul mare de la mina introdus in gura pestelui. 1erfect adevarat pentru pestii
mai mici, ai caror dinti nu strapung pielea, desi putem la fel de bine sa-i apucam din partea posterioara a
capului, acolo unde se termina operculele. 1entru pestii mari nu putem aplica niciuna dintre metode, mai
ales ca o simpla stringere din falci ne semneaza biletul de trimitere la plasticianul care ne va coase la loc
degetul. 0ri ne purtam literalmente cu manusi, ori rasturnam pestele si il prindem strins de cartila.ul care
solidarizeaza inferior arcurile branhiale, moment in care lupta noastra ia sfirsit. Cu cit succes si in
realitate, ramine de vazut peste nu foarte mult timp.
2omnul - +0peratiunea /onstru+
1utine sUnt speciile de pesti rapitori care sa satisfaca toate pretentiile unui pescar. 2tiuca e lacoma, se
prinde usor si se apara aprig, dar e(emplarele mari sUnt din ce Un ce mai rare- Un plus, are o carne de
calitate medie. 'vatul se repede nesabuit, atacul scotUndu-i din amorteala chiar si pe cei mai flegmatici
pescari, are o carne dulce, dar prea greu de descoperit Un multimea de osicule ce o Umpaneaza. /ulti
dintre noi ne-am bazat succesele de Unceput de cariera pescuind bibani, ceea ce nu presupune prea
mari subtilitati sau tehnici speciale, dar acestia sUnt de.a prea mici pentru pretentiile noastre. 2alaul,
vedeta atUtor dezmaturi culinare, se lasa mai greu de gasit si oricum prea rar la dimensiuni
impresionante. E(ista Unsa si o e(ceptie, notabila de altfel - un peste care atinge dimensiuni remarcabile,
146
cu atUt mai greu de pacalit cu cUt este mai mare, un peste a carui carne este si gustoasa, si lipsita de
oase, UntUlnit atUt Un lacuri mari, cUt si Un ape curgatoare, Untr-un cuvUnt, un trofeu foarte rUvnit de pescari.
CE8E6'3&)')&
S+mnul (Silurus glanis) este un peste mult raspUndit Un 'sia, mai ales Un regiunile centrale ale
continentului, si Un Europa. Din marile fluvii ce se varsa Un /area Caspica si /area 8eagra s-a raspUndit
treptat spre vestul Europei prin bazinul Elbei si al 6inului. Daca Un urma cu numai o .umatate de secol
era considerat practic absent din apele 'ngliei si ;rantei, din 1eninsula &berica si din &talia, multiplele
sale calitati si mai ales valoarea economica deosebita au dus la introducerea sa cu succes Un aceste
zone, devenite renumite pentru numeroasa lor populatie de somni. Vn apele 1adului si ale Ebrului a
devenit atUt de numeros, UncUt pericliteaza e(istenta speciilor autohtone. Vn 6omRnia se afla Un mai toate
apele curgatoare din regiunea colinara si de ses, marii afluenti ai Dunarii Un regiunea cursului mi.lociu si
inferior, Un Dunare pe tot parcursul sau si mai ales Un Delta, precum si Un numeroase lacuri interioare si
litorale.
Vntreaga Unfatisare ni-l recomanda ca pe un
rapitor feroce. Capul este mare, turtit dorso-
ventral, cu musculatura bine dezvoltata la nivelul
operculelor, cu o gura imensa, semicirculara,
captusita cu o sumedenie de dinti mici, conici,
Undreptati posterior, dispusi inclusiv pe arcurile
branhiale. 1e ma(ilarul superior poseda o
pereche de mustati foarte lungi, ce pot fi miscate
independent, cu a.utorul carora pestele
e(ploreaza temeinic mediul Uncon.urator. 1e fata
ventrala a ma(ilarului inferior se afla alte doua
perechi de mustati, mult mai scurte. 0chii sint
foarte mici, vazul fiind si el slab dezvoltat, ca o
adaptare la adUncimea mare la care Usi petrece
cea mai mare parte din viata. Corpul este
puternic, aproape cilindric, se termina printr-o
coada lunga, puternica, turtita lateral. 1ielea
groasa si lipsita de solzi este acoperita de un strat bogat de mucus. Vnotatoarea dorsala uste unica, de
mici dimensiuni, spre deosebire de Unotatoarea anala, care este foarte lunga, a.ungUnd pUna Un
vecinatatea celei caudale. 1ectoralele au prima radie Ungrosata si foarte ascutita, putUnd produce rani
serioase la o manipulare negli.enta. Culoarea sa variaza de la o apa la alta, somnul avUnd o mare
capacitate de a imita coloratia mediului Uncon.urator. Vn albii nisipoase culoarea este cenusiu-verzuie,
marmorata, cu abdomenul alb-murdar, dar poate deveni maslinie Un ape cu vegetatie abundenta si chiar
negricioasa Un ape adUnci foarte limpezi. 1astrat mai mult timp Un .uvelnic devine aproape negru, cu
marmoratii pe flancuri, iar dupa ce moare se albeste destul de rapid, Un totalitate.
Dimensiunile depasesc frecvent 1m si "! de 9g, putUnd atinge e(ceptional #-$ m si peste "!! de 9g.
;acUnd abstractie de migratia Un Dunare a morunului, este cel mai mare peste de apa dulce de la noi. De
remarcat ca dimensiunile ma(ime sUnt atinse Un apele mai calde din sudul continentului, recordul national
al 'ngliei nedepasind spre e(emplu ?! de 9g. Din pacate, desi nu este prea pretentios fata de conditiile
de mediu si ar gasi cantitati corespunzatoare de hrana pentru a atinge dimensiunile care l-au facut
subiectul atUtor legende, specia se afla la noi Untr-un regres evident de cUnd s-a introdus pe scara larga
+electrificarea+ pescuitului.
1este activ la temperaturi relativ ridicate, somnul sta Un gropile adUnci de pe fundul albiei din
noiembrie si pUna la Unceputul lui martie, prinderea lui Un acesta perioada prin metode sportive fiind rara.
Dupa o scurta perioada de hranire intensa, premergatoare reproducerii, e(emplarele mature de peste #
ani si peste #$-$! cm lungime Untreprind scurte migratii Un amonte sau intra Un baltile inundate limitrofe,
unde femelele depun, numai atunci cUnd temperatura apei atinge 1@-"! de grade, pUna la $!!.!!! de icre
mici (?-?,$ mm%, care vor fi atent pazite pUna la ecloziune. 6eproducerea are deci loc cam de la mi.locul
lunii aprilie si pUna Un iunie, suprapunUndu-se cu perioada legala de prohibitie pentru ma.oritatea speciilor
de pesti din apele colinare si de ses (cu e(ceptia stiucii%. Daca punem la socoteala si lungimea legala de
recoltare (peste $! de cm%, faptul ca icrele de somn nu sUnt comestibile, si interzicerea pescuitului pe
timp de noapte (Unca Un vigoare%, ar trebui sa fie bine prote.at din punct de vedere al pescarului sportiv.
2pecie mai degraba sedentara, pleaca din balta la primele semne de scadere a nivelului apei si se
instaleaza Untr-un teritoriu relativ mic, pe care nu-l va mai parasi decUt Un cautarea hranei, pentru scurt
timp si pe distante foarte mici. Vl aflam pe fundul apei, de cele mai multe ori lUnga praguri adUnci, Un gropi
147
ferite de curentul puternic, printre pietre, radacini, dupa copaci scufundati, Un anafoare, acolo unde albia
este tare, nisipoasa, si mai putin Un zonele mUloase. 'cum Uncepe hranirea intensa, care dureaza din
iunie si pUna spre finalul lui octombrie, apogeul fiind atins Un iulie-septembrie. De altfel, este printre
putinele specii de la noi care nu sUnt deran.ate de temperaturile ridicate din aceasta perioada, mai ales
ca vUnatoarea este predominant nocturna, cUnd se repede bezmetic la orice misca Un .urul sau, fara a
negli.a eventualele cadavre pe care i le aduce apa. 0ricum, dupa ce racirea vremii din noiembrie a facut
ca temperatura apei sa scada sub 7-@ grade hranirea Unceteaza complet, somnii se aduna Un gropi si
hiberneaza pUna la sosirea primaverii.
C&/153 DE 351)'
2e considera ca perioada optima pentru pescuitul somnului cuprinde lunile august si septembrie, daca
toamna este blUnda chiar si primele zile ale lui octombrie, cUnd pestele a acumulat destule rezerve pentru
perioada iernii, crescUnd mult Un greutate si devenind un adversar redutabil. Daca primavara este
timpurie si perioada de prohibitie este decalata corespunzator, putem Uncepe pescuitul Unca din iunie,
mai ales Un apele de ses si Un Delta. Cu cUt dezghetul are loc mai devreme si perioada marilor inundatii
din 3unca Dunarii este mai scurta, cu atUt mai rapid putem Uncepe ofensiva. 1entru apele curgatoare
colinare, mai ales Un aval de bara.ele de acumulare sau Un canalele de evacuare ale termocentralelor
pescuitul poate Uncepe odata cu primele zile Unsorite de primavara, bineinteles Unainte de instalarea
prohibitiei, dar nu trebuie sa ne asteptam la rezultate iesite din comun. Vn orice caz, datorita preferintei
pentru temperaturi crescute, adevaratul sezon Uncepe vara si se termina cu mult Unainte de instalarea
definitiva a iernii.
1erioada de hranire pe parcursul unei zile difera si ea foarte mult. 2omnul matur (denumit de
lipoveni si iarma cUnd are ?-6 9g, sau pana cUnd depaseste aceasta greutate% este un peste solitar,
nocturn, ziua Usi cauta adapost Un locuri ferite, unde asteapta nemiscat apropierea prazii. 2pre seara Usi
paraseste locul de pUnda, apropiindu-se tot mai mult de suprafata apei, efectuUnd scurte deplasari Un .urul
adapostului, Un care revine cu primele raze ale soarelui. /ocutele (e(emplare sub "$! g% si somoteii
(e(emplare de pUna la 1-1,$ 9g% se hranesc pe perioada Untregii zile si umbla de obicei Un cUrduri. Vn plina
vara avem deci sanse sa prindem un e(emplar respectabil mai ales Un amurg sau Un zori, destul de rar si
utilizUnd numai anumite momeli Un restul zilei- spre toamna, pe timp noros si mai ales vara Unainte de
furtuni puternice aceasta diferentiere nu mai este atUt de evidenta. 2omnul este foarte sensibil la
modificarile brutale ale proprietatilor apei si Usi schimba rapid +toanele+ Un functie de acestea. Daca apa
Uncepe brusc sa creasca sau se tulbura dintr-o data este mai bine sa ne Umpacam cu ideea si sa ne
apucam de altceva. 3a fel de nefavorabila este si situatia inversa, care are ca rezultat parasirea gUrlelor,
a ghiolurilor, canalelor si retragerea pestilor Un bratele mari. Daca Unsa cresterea nivelului apei se
produce relativ treptat, putem trage nade.dea unor capturi frumoase.
;iind un peste destul de lenes, localizarea lui cu precizie ne asigura o buna parte din succes. Vn
lacuri vom gasi somnul Un gropi cu fund argilos, mai ales Un acele regiuni alimentate de izvoare sau Un
zonele de confluenta cu vreo apa curgatoare care alimenteaza lacul. 1entru lacurile rezultate prin
bararea unei ape curgatoare, vechea albie ne poate oferi capturi de e(ceptie. Este inutila cautarea lui
prin tufele de bradis, la apa mica si Un regiunile acoperite de un strat gros de mUl, care Ui sint total
neprielnice. Vn Delta tranziteaza frecvent ghiolurile Untinse ce au legatura directa cu Dunarea, fiind
adeseori capturat Un plasele localnicilor, dar nu face obiectul unui pescuit special Un aceste ape. /arile
canale dintre lacuri si gUrlele ce fac legatura cu Dunarea sint locuri preferate de somni, cu precadere
acele zone dragate recent, portiunile adUncite de curUnd si Un special acelea unde e(ista un curent cUt de
mic.
Vn rUuri Ul gasim mai ales Un anafoare, acolo unde apa sapa praguri adUnci, cu precadere acolo unde s-
au facut consolidari de maluri cu materialul scos din albie. Deosebit de favorabile sint coturile pe care le
face cursul apei, caz Un care preferam portiunile cu mal abrupt si cuptoarele de sub malul spre care se
Undreapta apa. 1roductive sUnt si gropile ramase Un urma vechilor e(ploatari de balast si zonele de lUnga
poduri sau la confluenta a doua rUuri, Un spatele bancurilor de nisip create de curent. 8u trebuie sa ne
pierdem timpul Un apele mici si repezi, cu fund pietros sau prundis, pe bancurile de nisip din zonele de
Untinsura unde apa nu depaseste 1 m. Desi iubeste apele curgatoare mai presus de orice, somnul - si Un
special e(emplarele mari - nu pot rezista mult timp Un plin curent si se retrag Untotdeauna Un spatele
obstacolelor, la adUnc.
Dunarea si bratele sale adapostesc cele mai mari e(emplare de somn de la noi. 1e tot parcursul
batrUnului fluviu ne putem Uncerca norocul, dar cele mai bune zone sUnt de obicei si cele mai greu
accesibile. Cu riscul de a pierde montura dupa montura, trebuie sa alegem portiunile din spatele
arborilor prabusiti Un albie, uneori aruncUnd momeala chiar printre radacinile salciilor de lUnga mal. ;oarte
14"
bune sUnt marile golfuri din coturile fluviului, acolo unde se formeaza curenti circulari. 'cestea mentin
mult timp pe loc trunchiuri masive, care se scufunda Un cele din urma aici. Este un pescuit e(trem de
dificil, dar cu satisfactii pe masura. ,ratele moarte, pe care nu se circula constant si care nu au deci
albia curatata de trunchiuri si radacini pot adaposti somni, daca nu sint complet colmatate
Vn Delta putem alege de principiu orice brat al Dunarii si gUrlele principale derivate din acestea. 2int
foarte bune confluentele dintre ape, acolo unde sedimentele aduse de fluviu gasesc conditii prielnice
pentru odihna, formUnd uneori insule Untinse. 0rice canal dragat Un astfel de zone, taind sau numai
ocolind ostroavele constituie un loc favorabil. De multe ori gUrle mai largi si totodata mai lenese se pot
uni, formUndu-se aici simple bancuri de nisip, acoperite la inundatii, Untarite de trunchiurile pe care le
aduce apa, portiuni pe care vegetatia se instaleaza treptat (foto 1%. 'ceste platouri cu apa mica, e(trem
de variabile ca Untindere de la un an la altul Un functie de forta viiturii, sUnt alintate de-o parte si de alta de
ape adUnci, cu curent blUnd, Un care putem sa ne Uncercam norocul. Daca astfel de canale largi sau brate
secundare ale Dunarii se Ungusteaza brusc, devenind dintr-o data Unvolburate si aparent prea vi.elioase,
nu trebuie decUt sa cautam zonele cu anafoare, micile peninsule, malurile abrupte cu salcii prabusite, Un
spatele carora, Un ochiuri umbrite cu apa linistita pot pUndi adevarati monstri (foto "%. Dupa ce apa scapa
de strUnsura uscatului, rasfirUndu-se peste grinduri nisipoase, fara a da Unsa semne de oboseala, trebuie
sa ne mutam atentia dinspre mal spre portiunile din mi.locul albiei, unde curentul (uneori insesizabil la o
privire superficiala% este suficient de puternic pentru a Umpiedica formarea unui strat gros de mUl.
'6/'/E8)53
Echipamentul folosit pentru pescuitul somnului variaza Un functie de dimensiunile capturii-tinta si de
metoda aleasa. 1ractic, posibilitatile sUnt nenumarate - se poate pescui cu momeli artificiale sau
naturale, Un apropierea malului sau spre mi.locul apei, pe fundul apei sau la suprafata. Conditia minima
necesara trebuie sa fie robustetea Untregului echipament, pescuitul fara o lanseta puternica si o rezerva
minima de fir fiind aproape imposibil.
3anseta va fi solida, pe masura dimensiunilor pestilor pe care ne asteptam sa-i prindem. Cum
somnul nu este, dupa cum vom vedea, +vedeta+ pescuitului cu artificiale, lanseta nu trebuie sa aiba
neaparat o actiune rapida. 1e de alta parte, pescuind Un special Un curent puternic si uneori cu aruncari la
mare distanta, rigiditatea blancului trebuie sa fie considerabila, pentru a putea lansa greutati
corespunzatoare. De principiu, daca pescuim cu momeli naturale vii usor distructibile la smucituri este
bine ca puterea lansetei sa fie concordanta cu greutatea monturii, pentru a avea cUt mai putine rateuri la
lansare. 1entru pescuitul din barca nu sUnt necesare lansete foarte lungi, care pot fi de multe ori o
povara, dar daca malul este abrupt, greu accesibil si pescuim Un imediata lui apropiere, o lanseta lunga
ne scoate din impas. Din contra, daca accesul la apa se face Untr-o zona Ungusta, printre copaci si
trebuie sa plasam momeala la departare, o lanseta cUt mai scurta ne va fi de mai mare a.utor. De aceea
nu mi se pare corecta stabilirea unui echipament standard pentru o anumita specie de peste. Vn general,
lungimea lansetei poate varia Untre ",#! m si # m, cu un optim de ",7-?,6 m, avUnd o putere de minim 6!-
1!!g, dar cifrele sint departe de a fi absolute. /ult mai important este sa tinem cont de specificul fiecarei
partide de pescuit. 0bligatorie este pastrarea Un cele mai bune conditii a inelelor, tensiunile din fir Un
timpul drill-ului fiind foarte mari.
/ulineta .oaca un rol foarte important. Conteaza prea putin raportul de recuperare, deoarece nu
avem nevoie neaparat de o recuperare rapida. ;unctionarea ireprosabila a frUnei si lipsa oricarei urme de
eroziune pe galet ne pot salva de multe neplaceri. Cantitatea de fir depozitata pe tambur nu trebuie sa
fie mai mica de @!-1!! de metri. Daca tinem cont de faptul ca grosimea firului utilizat depaseste !,?$
mm, ba chiar atinge !,$-!,6 mm Un cazul monofilamentelor (sau !,"$-!,? mm Un cazul firelor te(tile%,
tamburul si implicit mulineta sUnt masive si nu ne va fi usor daca nu putem sa ne asiguram un suport
adecvat. &ndiferent de ce tip de fir vom alege, acesta trebuie sa reziste nu atUt la greutatea propriu-zisa a
capturii, cUt mai ales la agatarile frecvente, de cele mai multe ori imposibil de evitat. 1escuind Un zone
deschise, fara obstacole submerse, putem folosi fire ceva mai subtiri, chiar daca avem perspectiva unor
capturi capitale, putUnd mai lesne diri.a pestele folosind ma(imal restul echipamentului- Un acest caz,
trebuie sa eliminam ceva mai frecvent primul metru de fir, rapid uzat prin frecarea cu inelul terminal. CUnd
pescuim printre sau lUnga radacini, spre care pestele nostru se va Undrepta invariabil, la cea mai mica
suspiciune de uzura a monofilamentului sau de scamosare a firului te(til renuntam la Untreaga portiune
afectata, pentru a nu depana ulterior amintiri despre +cum ar fi putut sa fie:+- se Untelege ca nodurile,
oricUt de solide ar fi ele, ies din discutie.
6eferitor la monturi se impun de la bun Unceput cUteva precizari de ordin general. 2omnul nu se
.oaca decUt foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarUt si o
mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe Unapoi, oricUt de mare ar fi ea. Cura sa
149
impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub "! de cm% nu ridica probleme
pentru o anumita dimensiune a cUrligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de +bun
simt+ pentru alte specii. Vn cel mai rau caz acordam o sansa Un plus somoteilor, dar nu va bazati numai
pe asta pentru a-i prote.a. /ai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru
zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc%. De aceea nu este absolut necesara utilizarea cUrligelor triple,
care pot fi parado(al cauza multor ratari. Efortul pentru a Unfige un cUrlig triplu Un gura pestelui este mult
mai mare decUt Un cazul unuia simplu, Un plus puterea cu care pestele strUnge ma(ilarele este
remarcabila, deci Unteparea presupune o anumita forta, de.a diminuata de distanta mare la care uneori
pescuim.
1e de alta parte, dintii somnului sint mici si numerosi, nu pot taia dintr-o data firul monturii, oricum
destul de gros, dar Ui provoaca foarte rapid uzura, mai ales daca este un monofilament moale, subtire,
sau fir te(til de slaba calitate. Daca pescuiti cu montura dintr-un astfel de fir Untr-un loc plin de somotei
scamosarea va fi rapida, ruperea firului survenind Unainte de a prinde primul peste care merita pastrat.
Chiar si Un lipsa acestuia, la prima agatare montura va fi pierduta. Vn concluzie, indiferent de tipul
monturii sUnt de preferat cUrligele simple, mari, cu ti.a relativ lunga, legate cu fir te(til teflonat, 9evlar sau
monofilament rigid, dur, prote.ate eventual cu un varnis subtire. 8umai Un aceste conditii struna nu este
indispensabila.
Pescuitul somnului
1escuitul somnului vizeaza indeosebi e(emplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un
e(emplar cat mai mare si nu +moace+ de 1-" 9g. De aceea pescuitul acestor e(emplare este diferit de
cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.
)rofeele de somn, e(emplarele de peste "! de 9ilograme se gasesc in raurile mari (0lt, /ures,
1rut, 2iret, Cris%, in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie.
De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in .urul locului sau de vanatoare,
localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva
timp va veni un altul sa-i ocupe locul%. 1escarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane
decat sa se ghideze dupa e(perienta si configuratia locului. 5n copac prabusit in apa, un cotlon sapat in
malul raului, o groapa din mi.locul lacului sunt tot atatea locuri preferate de somn. Ca regula generala,
somnul se gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in prea.ma oricarui obstacol aflat in apa. &ntr-un
canal de irigatie din campie, nu mai adanc de .umatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi
somotei .... cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi
somotei o gasisera e(trem de buna drept ascunzatoare.
2omnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe care il face la
suprafata apei cu coada. 2omoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei.
M+meala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. 2e folosesc cu succes coropisnitele,
caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.
Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. 2e poate trage pe carlig,
dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. /ai bine o legam de ti.a carligului
cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita
miscarilor ei.
Caraseii de circa 1!-1$ cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand gri.a sa
nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul 1escuitul la rapitori cu momeli vii. 'tat caraseii cat si
tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca%.
6amele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. 2unt de culoare neagra-verzuie, aspre la pipait
si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de aproape 1 cm
diametru si ?! cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu ti.a lunga, numarul 1F!. ;iind
rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in asteptarea
somnului vizat. 2unt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem
un astfel de peste.
150
,roscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. 2e pune pe fir in
apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 1! in 1!
minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.
8adirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis
unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.
3anseta va fi de ?-?.$! metri pentru pescuitul de pe mal si de ".$!-? metri la pescuitul din barca,
cu o actiune de minim $!-1!! de grame. /aterialul din care este construita poate fi carbon dar si fibra de
stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.
/ulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 1!! metri de fir de !.#!. Cel mai bine ar fi sa
puneti pe ea cam 1$! de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit
desfasurand tot firul de pe mulineta. &ar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir
suficient sunt tardive. /ulineta poate fi atat cu tambur fi( dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta
multiplicatoare.
8ailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste !.?$ mm. 1e
mulineta se vor pune 1!!-1$! metri de fir. 2truna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru
e(emplarele mari, din sarma de otel de ?!-#! cm lungime. 1entru somnii mai mici de pana la $ 9g se
poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de !.6!.
Carligele vor fi cu ti.a lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele
"F!-1F! pentru carasel, broasca, 1-" pentru pescuitul cu rama.
1lumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei, tipari% pe
loc.
2e poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fi(a sau culisanta%, fie cu lanseta cu plumbul pe fundul
apei. 2e lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu gri.a pentru a nu strica momeala din
carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita. 'tentie de asemenea pentru a
nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. 3anseta va fi supravegheata tot
timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente
trage pestele% este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.
&nteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa, plina
de dinti. 7om astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre somn si
abia apoi vom intepa.
2coaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. &n primul
moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. &l putem scoate din aceasta stare ciupind
usor firul lansetei si producand astfel vibratii.
&n momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in viteza si
de obicei acesta este punctul critic. 1oate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze fara
sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din
aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti
pe mal.
0bosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu rare
fiind drill-urile de ?!-$! de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat
in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe
fundul apei.
0data obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci cand
incape%, cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig% sau cu mana bagata
in gura pestelui. 5nii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele in cap cand acesta a.unge la
mal.
151
Pescuitul somnului la clonc
Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii profesionisti pana la aparitia metodelor
mai noi si mai +productive+, gen curentul electric. Cloncul este un lemn curb scobit la un capat care
produce un zgomot infundat la lovirea apei. fgomotul sau vibratiile produse sunt de natura a scoate
somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in cautarea prazii. 8u incercati sa va
faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe cat de primitiv pe atat de comple( precum
un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de +original+ anuland complet actiunea sa.
1escarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca deasupra
locului banuit a avea somni% cu doua-trei lansete. 1lumbul este greu pentru a tine firul intins chiar in
curent, a.ungand pana la "!! de grame. /omeala este fie o coropisnita, fie un pestisor sau un buchet de
rame. 2e mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii.
M+meli na$urale : c+r+pisni$a
CoropiOniPa este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. /irosul caracteristic al
acesteia este depistat de cQtre +mustQcios+ de la mare distanPQ, Oi sunt locuri pe DunQre unde o
coropiOniPQ Un cRrlig echivaleazQ cu un somotei.
"um + gasim
Cel mai adesea o gQsim din UntRmplare, sQpRnd dupQ rame. Dar putem sQ o cQutam cu Oanse mari
Un rQsadniPele din grQdinile de legume. 'ceste rQsadniPe sunt cultivate primQvara devreme pe un substrat
de gunoi de gra.d Un care coropiOniPele preferQ sQ ierneze datoritQ cQldurii dega.ate. 1rezenta coropiOniPei
se recunoaOte prin micile ridicQturi la suprafaPa solului Oi dupQ prezenta plQntuPelor ofilite care se smulg
uOor, acestea fiind retezate de la rQdQcinQ. 5neori Un nopPile de varQ o putem vedea zburRnd Un .urul unui
bec aprins.
"um + p>s$ram
' doua problema, dupQ gQsirea coropiOniPelor, este pQstrarea lor. 7om folosi un vas de minim 1!
litri (acvariu vechi, gQleata, etc.%. Cu cRt vasul este mai voluminos, cu atRt +confortul+ coropiOniPelor va fi
mai mare Oi implicit durata lor de viaPQ Un captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o coropiOniPa F un
litru de pQmRnt.
1entru a nu se rQni intre ele le vom tQia cu o forfecuPa vRrfurile labelor scormonitoare. 8u le vom
rupe labele Un Untregime fiindcQ vor supraviePui mult mai puPin.
1QmRntul va fi umed Oi afRnat, cel de la muOuroaiele de cRrtita, de pQdure sau de gunoi fiind cel
mai bun. 3a nevoie vom amesteca niOte frunze Un pQmRnt normal. 7om amesteca de asemenea Oi cRPiva
morcovi, tulpini Oi rQdQcini de plante, cartofi, pentru hrana coropiOniPelor.
7asul cu coropiOniPe Ul vom tine cRt mai departe de soare Oi cQldura. &deal ar fi un beci. De
asemenea, trebuie sQ Ul Pinem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia sQ descoperim cQ o deOi are
un aspect atRt de greoi, coropiOniPa poate totuOi zbura.
1RnQ la locul de pescuit vom transporta coropiOniPele Untr-un vas mai mic, de genul unei gQlePi de
plastic de $ litri umplutQ cu pQmRnt reavQn Oi cu frunze, cu capac prevQzut cu gQuri mici pentru aerisire.
7om avea tot timpul gri.Q sQ nu o lQsQm Un bQtaia directQ a soarelui Oi vom umezi din cRnd Un cRnd
pQmRntul, dacQ este nevoie.
152
"um pescuim
2e foloseOte pe cRrlige simple cu ti.a apro(imativ de lungimea ei, numQrul 1F! - ?F!. 1entru a
rezista mai bine in cRrlig, mai degrabQ o legQm de ti.a acestuia, cu aPQ subPire, trecutQ de cRteva ori Un
.urul ei, decRt sQ o strQpungem ca pe o rRmQ.
TE4NI"I
Plumbing D +ic engle+ii%
S+n5area apei M '+l+sirea marKerului
2ecretul Hatercraft-ului Z hai, s-o zicem pe romaneste, WcitireaX apei Z sunt, pe langa WnasulX
pescarului (si in absenta sonarului%, cele doua operatii despre care vorbim in aceste pagini4
<<plumbing== si <<leading==.
Cele doua operatiuni a.uta crapistul sa cunoasca in detaliu fundul apei. 'tat in ce priveste
adancimea, cat si din punctul de vedere al eventualelor accidente ale acestuia- in plus, pot dezvalui
prezenta unor eventuale obstacole4 vegetatie, pietre, colonii de scoici etc.
&ata cum se desfasoara aceasta sondare. ;olosim un plumb de !-1!! grame prevazut cu ochet,
prin care trece Z trebuie sa treaca usor - firul principal (recomandabil, un monofilament robust si rezistent
la abraziune%, care este legat de mar9er. 8odurile, prote.area lor cu bilute F margele de silicon sunt la
latitudinea fiecaruia, in functie de tipul si marimea mar9erului folosit, de greutatea plumbului, de
dimensiunile ochetilor cu care sunt prevazuti plumbul, respectiv, mar9erul etc.
&ntreaga alcatuire se lanseaza avand un reper fi( pe malul celalalt (nu luati ca reper masina
pescarilor de vis-a-vis, ca poate se mutaB%, la distanta la care... a.ungem.
0data plumbul a.uns pe fundul apei, WintindemX linia, astfel incat mar9erul sa fie stopat de plumb
(faza 1 in desen%. 'poi, incepem sa eliberam firul de pe mulineta (activati baitrunnerul sau slabiti frana%,
in WportiiX masurate, eventual marcate pe lanseta. &n momentul in care mar9erul a a.uns la suprafata,
lungimea firului eliberat da adancimea apei in locul acela("%. Evident, intr-un loc care prezinta un relief
deosebit, se va vedeaB (?% 0 nota pentru pretentiosi4 puteti lua in calcul si lungimea mar9eruluiB

&n continuare, recuperati firul pana ce mar9erul a.unge din nou la plumb. 'poi, recuperati Z tragand
tot ansamblul pe fundul apei Z inca un metru Z doi (sau pana a.ungeti la un obstacolBBB% si repetati
operatiunea de mai sus.
153
6epetati de atatea ori cat considerati necesar, pana a.ungeti in apropierea malului- evident, reluati
toata WafacereaX, spre un alt punct de reper (in evantai%, incat o suprafata cat mai mare aflata inaintea
voastra sa va fie cunoscuta Wla milimetruX
3a ce bunG
1oate de aici trebuia sa plecam. 1entru ca este indeobste cunoscuta preferinta craputzilor de a sta
in locuri WaccidentateX, pe langa un WdigX scufundat sau intr-un WsantX subacvatic, ca sa nu mai vorbim de
pietroaie, garduri (BBB%, radacini, ragalii, gropi etc. &i place dumnealui, crapului, sa stea in locuri WumbriteX
de vegetatie, sa se deplaseze pe veritabile WpoteciX, sa manance in locuri cu fundul WcuratX... desi nu
e(ista reguliB
&deea este ca, dupa vreo .umatate de ora (cel multB si ganditi-va ce pret mic este aceasta .umatate
de ora fata de avanta.ul urias prezentat de cunoasterea locului in care va avea loc WbataliaX cu pestele%
veti avea la dispozitie o harta ca cea din imagineB
154
4a pescuit pe timp de vint
8u sunt putine cazurile cind mergem la pescuit si incepe sa bata vintul, provocind nemultumirea
pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. )rebuie sa stim ca, sub luciul
apei, vintul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.
8e gindim intodeauna ca pestilor nu le plac e(tremele, nici frigul patrunzator, nici arsita.
'numite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vint de nord, vint de
sud, vint de ploaie%. &nsa vintul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta
apar si primele capturi frumoase. 'm remarcat ca atunci cind vintul nici macar nu adie putine sunt
sansele de a ne umple .uvelnicul cu peste.
1roblema este ca, din pacate, pe timp de vint pescuitul la undita este evident ingreunat. 8u
este totusi grav pentru ca, folosind e(perienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vintului
transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vint veti dori sa
aveti noroc de vint. 1e timp de vint s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca,
devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata +prada+ in acest strat o(igenat de actiunea
vintului.
/ulti pescari, pentru a rezolva +problema vintului+ si pentru a mentine pluta in valuri, au
tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind +calupuri+ respectabile. 8u este solutia optima,
e(istind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea
vintului. &n continuare este necesar sa determinam efectul vintului pe suprafata iazului dar si in
straturile mai profunde. 3ansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp% si observam pe luciul
apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta%. 'cesta este indicatorul fortei vintului in
stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adincime care
pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. 'parenta poate fi
inselatoare- asadar este important sa facem citeva mici teste si e(perimentari intotdeauna cind
avem de-a face cu vintul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vint pina la o adincime agala
cu .umatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. 2ub acest nivel pestele este linistit si ferit
de turbulentele din timpul vintului puternic. 7om
analiza acum cazul vintului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti
folosirea plutelor lungi dar cu virf sibtire.
Vin$ 5in spa$e
&n acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vintul culca incetisor linia
pe locul nadit. ;aceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza
nada in afara +vadului+. &n general, aceasta directie este foarte avanta.oasa pescuitului.
Vin$ 5in 'a$a
&n acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. 0 undita firava poate ceda usor
daca este fortata prea tare, mai ales cind plumbii sunt usori. &n acest caz, pestele are predilectie pentru
zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa
decit in larg.2e recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cit mai lunga.
Vin$ 5in la$eral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. /ai mult, o pozitie
incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect
plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vintul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cind
este violent si in rafale trebuie sa avem gri.a sa stapinim varga utilizind un suport adecvat iar virful va
trebui sa fie pus in pozitie submersa (pina la $ cm% pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vintului.
'ici, o pluta lunga cu virf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate bune.
"+nclu6ii
155
Cind pescuiti pe vint alegeti plute lungi cu virf filiform. 2cufundati virful unditei in apa (cca. $
cm% si supravegheati ca pluta sa fie in zona cu adevarat nadita. 6etineti ca apa este agitata de vint pina
la o adincime agala cu .umatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. 2ub acest nivel
pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic.
RIGPuri
4air:rig
3a sfarsitul anilor Y7!, Nevin /addoc9s si 3en /iddleton au inventat hair-rig-ul. 8u a fost asa, un
vis care i-a aruncat frenetici noaptea din pat, ci era nevoie de el, pentru ca Z in urma unor cercetari
serioase Z s-a observat ca, scuzatiB, crapii au devenit reticenti in a manca momelile atasate de linia de
pescuit. 2i s-au gandit sa puna momeala alaturi de carlig si nu pe carligB
/ai mult, WlegendaX spune ca atunci cand au inceput sa pescuiasca astfel, ei si-au scos
manivelele mulinetelor si, cu pic9-up-ul mulinetei ridicat, au dat posibilitatea crapului sa Wia linieX, pana
cand puneau ei manivela la loc si puteau sa WintepeXB
Evident, toata aceasta treaba este strans legata de evolutia momelilor, mai e(act de trecerea de
la graunte, particule, viermi, rame si, mai ales, pasta, la momelile fierte, adica boilies. Evident, daca poti
pune o rama, un vierme sau sa modelezi pasta pe carlig, un boilie tare ca piatra, nu.
' aparut, astfel, hair-ul.
1ractic, este vorba de a atasa un WhairX (pe romaneste, fir de par Z de fapt, a fost si materialul
utilizat de /addoc9s si /iddleton% de carlig si, apoi, de a monta momeala pe acest fir.
Cel mai simplu de realizat este folosind un chiostec de fir te(til si un carlig cu ochi, impuscand
doi iepuri dintr-un foc4 legam carligul de chiostec si obtinem si hair-ulB, ca in figura.
156
'cest nod (fara nodB sau 9notless-9not% este cel mai des folosit de crapisti, din mai multe
motive4
este simplu de realizat-
permite atasarea unui numar de momeli limitat doar de placerea crapului si imaginatia
pescarului-
permite a.ustarea lungimii hair-ului, in functie de marimea momelii sau... de dorinta
pescarului-
permite ca, prin numarul de WbucleX din .urul ti.ei, reglarea modului in care este prezentata
momeala (de regula, se a.unge pe ti.a, in dreptul varfului carligului%-
prin folosirea unor materiale cu rigiditati diferite (monofilament, fir impletit, fire speciale%,
permite WactiuniX diferite ale ansamblului momeala Z carlig Z chiostec, odata aspirate de crap-
'm aratat, mai sus, hair-rig-ul cel mai folosit, nu pe cel WclasicX.
Cel clasic presupune simpla legare a unei momeli, prin intermediul unui fir (de regula, se
foloseste ata dentara - dental floss%, de curbura carligului. Cum eu nu folosesc acest mod clasic de
atasare a momelii, nu il recomand.
157
15"
159
160
161
162

163
164
T2) H(*,) R(,
165
S*+9) 5(.) R(,
C'(.(1+&&: 5+&+*1)$ R(,
T2) S*#;-+* R(,
166
Nail #ig
&+pup#ig.nMu5
<H(*,)$= P#3-%3= S.(>> '(,<
167
P#3-U3 R(,
H)&(9#3.)'-R(,

16"
A-*)7(+ D-'(,
S1#'3(#-'(,
169
170
171
T2) L+:-#* R(,
172
G'+?)& R(,7
173
R#%,2#'72+&&#; R(,
S2#19)' R(,
S(&.-'(,
174
@#*$)'&(A*
5+(. 5+,
175
&escui$ul #api$+ril+r
Pescuitul la rapitor cu pestisori vii
Este de departe cea mai respandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse si a
usurintei de folosire. 1rincipiul este cat se poate de simplu 4 rapitorii se hranesc cu pestisori viiG 'tunci
sa le oferim astfel de pestisori, garnisiti bineinteles cu carligele corespunzatoare. /etoda da rezultate
atat pt incepatorii aflati la primele capturi, cat si pentru pescarii >cu pretentii>, aflati in cautarea capturilor
capitale. 2ingura conditie este de a adapta monta.ul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati.
2peciile pe care le vizeaza de aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si somnul.
A(an$aNe9
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. 0 data
montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. 8u e metoda cea mai eficace de
pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar debutant este un inceput.
".Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari. Dovada stau capturile prezentate in
revistele de pescuit.
De6a(an$aNe9
1.&n ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren in
favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund.
".Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale for obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor
momeala.
M+n$aNele 5e /a6a
E(ista o multitudine de monta.e, fiecare pescar adaptand unul de.a e(istent la preferintele sale, dar
in pricipiu e(ista doua monta.e de baza, care se pot combina 4 intre ape, la pluta si 1ater 8oster. 1rimul
este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al doilea va
ramane e(act in locul lansarii. &n functie de conditile de pescuit, fiecare are avanta.ele si dezavanta.ele
sale.
/onta.ul intre ape este cel mai simplu si raspandit. 2e compune dintr-o pluta fi(a sau culisanta, cu
o portanta intre ? - "! grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa o scufunde, dintr-un
176
plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu%. 2truna este de regula atasata de linie printr-un varte., pentru
ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca firul. 3a pescuitul stiucii, salaului si somnului mare
struna va fi metalica, preferabil cat mai fle(ibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.
M+n$aNul &a$er N+s$er
&n functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, e(ista doua variante ale monturii 1ater
8oster 4 cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa plumbul care va fi
culisant. (aici doua poze cu cele doua cazuri% &n cel de-al doilea caz vom folosi un pestisor care innoata
de preferinta la suprafata (oblete, carasel%, pentru a nu se infunda in mal, caz in care montura devine
ineficienta.
&es$is+rii m+meala
&n principiu orice specie de peste poate servi ca momeala daca este suficient de rezistenta in
carlig. De asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare specie in parte.
/odul de intepare a pestisorului este prezentat in imaginile urmatoare. 'legerea depinde de tipul
pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. &mportant este ca acul sa fie foarte bine ascutit.
Cand il intepati de spate, aveti gri.a sa nu-i atingeti sira spinarii. )ineti minte ca un rapitor incepe sa
inghita prada de la cap. 'cesta este motivul pentru care va recomand prima varianta de intepare.
Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig%, tiparul (la pescuitul
somnului%, babusca, rosioara.
1estisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari%, fie ii prindem din timpul verii, cand acestia
abunda, si ii tinem acasa intr-un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii pescuim cu o
napatca mica de 1(1 metri, chiar pe locul de pescuit. 1entru a-i pastra mai mult timp trebuie sa le
asiguram conditii optime de lumina (nu-i tineti in beci fara lumina%, temperatura (1!-"! grade Celsius%,
o(igen (folositi un aerator de acvariu% si hrana.
177
"um pescuimB
3ansarea monta.ului in locul vizat se face cu gri.a pentru ca pestisorul sa nu se deterioreze sau sa
zboare din carlig. Este de preferat lansarea pe sub mana. &n cazul in care panta pe care o face firul este
suficient de mare, putem lansa fara momeala, dupa care intindem firul, prindem pestisorul de fir prin
intermediul unei agrafe si il lasam sa coboare pe fir in apa, pana la adancimea reglata in prealabil cu un
stopper. 'sezarea lansetei in suport se va face dupa ce ne-am asigurat ca frana mulinetei este bine
reglata.
&n cazul in care pescuim cu o montura intre ape, din cand in cand vom mai misca momela din loc,
pentru a >acoperi> o suprafata mai mare de apa.
/uscatura este de obicei sesizata printr-o scufundare a plutei urmata de tragerea firului. 1luta de
poate si culca, daca rapitorul porneste spre suprafata. ;iti gata sa-i dati fir, pentru a nu simti o rezistenta
anormala din partea pestisorului momeala. &nteparea trebuie facuta atunci cand considerati ca rapitorul
are in gura carligele din momeala. 'ceasta durata este e(trem de variabila, chiar pentru aceeasi specie.
/ai bine il lasati mai mult decat mai putin, pana cand veti sti s apreciati corect momentul inteparii.
Ec1ipamen$ul necesar
1.3anseta intre ?-# metri, cu o actiune telebolica. 1uterea ei va fi corelata cu talia pestilor urmariti.
1entru distante mai mici se poate folosi si o undita de #-6 metri.
"./ulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. 'legeti mai degraba una mai
mare decat una mica, cu 1-? rulmenti. 'r trebui sa poata inmagazina 1$! metri de !.?. 'tentie la
reglarea franei.
?.8Elon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va a.uta sa vedeti gplecarileY mai bine. !."6 e un
diametru bun, !."# pentru un pescuit la distanta mai mare, !.?! daca pescuiti in locuri cu agatari
frecvente. 1entru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator.
#.2trune metalice fle(ibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si
e(emplare mai mari de salau si somn.
$.Cama de plute cu portanta de la $ la "! grame.
6.1lumbi intr-o gama de la 1 la 1! grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu ochet de
"! - #! grame pentru monturile 1ater 8oster.
7.7arte.uri cu agrafe.
17"
Pescuit cu Nig-uri
Daca vreti sa va perfectionati abilitatea de a prinde peste cu .ig-uri si plastice moi, nu ratati aceste
ponturi de la /ar9 /artin.
1escuitul cu .ig-uri, este din pacate una dintre cele mai prost intelese tehnici de pescuit la salau. &n mod
sigur, este si subiectul celor mai multe intrebari care mi se pun la seminariile mele si in discutiile pe la
concursuri.
1rimavara si toamna, pescuitul cu .ig-uri si plastice este probabil cea mai eficienta metoda de a prinde
salau pe rauri, lacuri si in orice balti care au aceasta specie. De aceea, am si crezut ca este necesar sa
dedic acestei tehnici un capitol intreg in cartea mea +SalleE ;ishing "!1+ (cap. ;ishing Hith soft
plastics%+.
;ie ca doriti sa va perfectionati, fie ca vreti sa va imbunatatiti serios performantele avute cu .ig-uri, va
sfatuiesc sa incercati cat de des posibil sa pescuiti pe verticala si sa e(perimentati aceasta tehnica
deosebit de eficienta.
7reau sa invat sa pescuiesc mai bine cu .ig-uri pe rauri si nu reusescG '.utorB 8u te teme, vei invata
repede. )otul e sa fii foarte atent la detalii, la sculele pe care le folosesti, la .ig-uri in mod special si chiar
si la modul in care iti controlezi barca. 'ceste trei ingrediente laolalta sunt cheia succesului.
Daca sunteti incepatori, va sfatuiesc sa folositi o lanseta scurta pentru a pescui pe verticala, sa nu fie
mai lunga de 6>. /otivulG 2implu, pentru ca o lanseta scurta te a.uta mai mult sa controlezi evolutia .ig-
ului, fara a-l determina sa faca miscari e(agerat de ample. Cu un bat mai lung, de 6>6+ sau 7>, orice
incapator va anima .ig-ul cu miscari e(agerate. Cea mai des intalnita greseala pe care am remarcat-o la
multi pescari consta tocmai in felul in care anima .ig-urile. 1rea multa viteza si smucituri prea ampleB
Eu incerc sa fac .ig-ul sa se ridice de pe fund doar cativa cm. E mai bine sa nu se miste deloc, sau doar
sa se tarasca pe fund, decat sa fie saltat prea des si prea mult. 7a recomand prin urmare o lanseta
specializata pentru acest lucru, un ,er9leE 2eries & de 6>, de e(emplu, sau orice alta lanseta la fel de
usoara si sensibila, care va va permite sa distingeti cel mai fin atac al salaului. E important ca lanseta sa
fie usoara si sensibila, o sa va a.ute sa va concentrati mai mult asupra evolutiei nalucii pe fund.
7a sfatuiesc sa va concentrati cand pescuiti cu .ig. 8u sa stati la baliverne cu prietenul sau partenerul de
pescuit. Daca veti face asta, .ig-ul va evolua eficient in zona de atac si nu va topai prin straturile de apa
fara nici un sens.
5n alt aspect important este folosirea unui fir de calitate. ,er9leE ;ireline este unul bun, pe care-l
folosesc si eu, pentru ca imi permite sa pastrez contactul cu .ig-ul. 8u e(ista elasticitate in acest fir si din
acest motiv simt mai bine tzacurile. 8u e(agerati insa cu folosirea unor fire peste masura de rezistente,
un diametru mare va face firul mai vizibil. De asemenea, va sfatuiesc sa incercati varianta ;lame (galben
fluo%. E suficient unul de @ lbs test, care are acelasi diametru cu un monofilament de ? lbs test. Eu
folosesc chiar si ;ireline de 6 lbs. ;inetea liniei e importanta pentru ca evolutia nalucii va fi influetata mai
putin de curent si veti simti mai bine .ig-ul, chiar si la adancimi mari. Culoarea galben fluo pe de alta
parte va a.uta sa vedeti unghiul facut de linie in apa, asa ca veti sti totdeauna unde se afla .ig-ul.
3egat de .ig-uri, incepeti cu cele mai grele cu care va descurcati, apoi scadeti cate putin greutatea,
avand gri.a sa fiti sigur ca simtiti contactul cu fundul. 8u e bine sa pescuiti cu .ig-uri prea usoare dar nici
cu .ig-uri prea grele. Daca sunt prea usoare vor fi luate de curent si nu veti mai pescui pe verticala. Cu
un .ig greu, poate chiar de 1F" oz sau ?F# oz, veti pescui in mod sigur pe verticala.
7a recomand sa achizitionati mai multe .ig-uri de diferite dimensiuni, 8orthland ;ire,alls, inclusiv
cele mai grele modele, pentru eventualitatea in care veti pescui in curent cu shad-uri sau grub-uri. Eu
folosesc in plus si atractant ,er9leE 1oHerbait, care face naluca mai vizibila si deci mai eficienta, lucru
important in special cand pescuim in rauri cu ape tulburi si lipsite de luminozitate.
5rmeaza cel de-al treilea ingredient4 modul in care va controlati barca. 7ertical inseamna vertical. Daca
va aflati pe un rau cu motorul pornit, va trebui sa invatati sa controlati barca astfel incat unghiul in care
intra firul in apa sa fie pe cat posibil mai aproape de ! de grade. &nvatati de asemenea sa va folositi de
179
vant. 1uneti barca cu botul in bataia vantului, pentru a putea mentine .ig-ul la verticala chiar daca sunteti
influentati si de vant si de curent in acelasi timp.
2i acum sa trecem la atac. 'dica la atacul pestelui asupra nalucii. 'ici totul este concentrarea. 5neori,
cand salaii aspira naluca, veti simti doar un mic tzac. 'lteori veti simti doar greutatea lor in fir. &n unele
cazuri nu simtiti nimic, pentru ca pestele se ridica cu naluca. 'tunci veti vedea trasatura doar daca
urmariti firul, care se deplaseaza intr-o parte sau face burta. &n toate aceste situatii e important sa
intepati fara ezitare.
Dincolo de aceste sfaturi, tot ce va pot spune este sa nu uitati sa practicati acest gen de pescuit cat mai
frecvent. &n fond, e doar un alt motiv de a iesi in sanul naturii.
8alucile din plastic chiar sunt pe placul salailorG /a indoiesc. 2alailor le plac pestisorii vii, asta e sigur.
Dar si plasticile pot fi e(trem de eficiente, reusesc sa-i pacaleasca aproape in orice situatie.
5na dintre aceste situatii este pescuitul in rauri, unde salaii se grabesc sa inghita orice vine intra in zona
lor de actiune. Chiar asa este. 5na dintre tehnicile pe care le-am invatat pescuind pe raul Detroit,
demonstreaza acest lucru din plin. 1e un .ig cu ti.a lunga, am indesat un ,er9leE 1oHer /innoH. 'poi am
agatat de varf o alta naluca din plastic, din care am pastrat doar cativa centimetri. 'm folosit un 1oHer
CraHler tot de la ,er9leE, montat dupa ce am pus pestisorul din plastic, ca si cum ar fi fost o rama pusa
doar pe varful carligului. Combinatia asta de naluci, in curentul din rau, functioneaza ca si cum ar fi un
vobler de dimensiuni serioase, vibreaza simultan si coada pestisorului si viermele din silicon din varfului
acului. 'ceasta montura a fost folosita cu succes nu doar pe rau, ci si pe lacurile de acumulare, in
conditii de vant puternic, cand este dificil sa controlez barca pentru a mentine evolutia pe verticala.
&n ultimii ani, am inceput sa folosesc genul asta de montura in orice situatie, chiar si atunci cand in mod
normal logica imi zicea sa folosesc pestisor viu. 'cum insa folosesc viermi silicononici de @-1! cm,
1oHer Sorm de la ,er9leE, in nuante de galben sau chartreuse. 0 astfel de combinatie dintre un grup si
un shad pare sa fie o naluca eficienta pentru bibanul american, care e mult mai agresiv. 2i totusi,
functioneaza foarte bine si la salau. Daca inainte as fi pescuit intr-un loc cu .ig de 1F@ oz si pestisor viu,
acum folosesc eficient in acelasi loc un .ig de 1F# cu soft plastic.
&ata cum procedez4 lansez, las .ig-ul sa se duca pe fund si cand simt ca am a.uns acolo recuperez pana
cand firul se intinde perfect. 'poi ridic varful lansetei de la ora la ora 11 (imagineati-va un ceas%. 'poi
las .ig-ul sa cada din nou pe fund cu linia putin tensionata, ca sa-l simt cand atinge fundul. Cand ating
fundul apei, fac din nou acelasi lucru, aducand progresiv naluca catre barca. Cand a.ung cu .ig-ul in
dreptul barcii, il .oc pe verticala de mai multe ori, pentru a stimula un eventual salau care a urmarit
naluca pana sub barca si nu s-a incumetat sa atace.
Cel mai important pont pe care vi-l pot da este sa va asigurati ca .ig-ul atinge fundul dupa fiecare
miscare pe care i-o imprimati din lanseta. /ulti gresesc si recupereaza naluca spre barca la cativa metri
de fund, crezand ca ea se misca pe fund. E nevoie de rabdare si de un oarecare simt al ritmului pentru a
face naluca sa evolueze in zigzag pe fundul apei. Cand veti prinde miscarea, veti observa ca mai
intotdeauna salaul inhaleaza naluca pe cadere. Chiar daca nu simtiti cand s-a intamplat, veti intepa
intamplator in secunda urmatoare cand ridicati din nou varul lansetei pentru a salta naluca de pe fund.
1entru multi pescari, aversiunea fata de nalucile din plastic e foarte greu de indepartat. E mult mai usor
sa ai incredere in rame, lipitori, pestisori vii si alte feluri de mancare preferate de salau. 2i nu e nimic rau
in asta.
Din punctul meu de vedere insa, plasticele reprezinta o modalitate e(trem de eficienta de a sonda
anumite structuri si a determina salaii sa atace, chiar daca nu sunt la vanatoare. 0 momeala vie, care
sta pe loc, s-ar putea sa nu le faca pofta de mancare. Dar o naluca din plastic ce trece prin zona unde
sunt ei ii va pune in miscare in mod sigur. &ncercati. 7a garantez ca va va placea si acest stil de pescuit.
1"0
,onturi pentru plastice moi
&n ultimul timp, magazinele din tara au inceput sa scoata la vanzare tot mai multe modele de naluci
siliconice. De la /ister )Hister si pana la 2torm, toate marcile bune si imitatiile ieftine ale acestora isi fac
aparitia si pe piata noastra. E un semn bun, inseamna ca se cauta plasticele. Deci tot mai multi au
inceput sa le foloseasca.
1escarii preocupati serios de pescuitul cu artificiale o fac demult, procurandu-si nalucile din afara. Ei stiu
de.a ca pescuitul cu plastice poate fi mult mai productiv decat cel cu momeli naturale.
2peciile vanate sistematic cu plastice sunt bibanul si salaul. Dar si stiuca se lasa pacalita. 'vatul ataca
shaduri. 3a fel si pastravul si somnul. 5neori chiar si cleanul se prinde la gruburi foarte mici. 1ractic, nu
e(ista rapitor care sa nu poate fi prins la plastice. Dar e nevoie de multa practica pentru a sti sa alegi
forma, culoarea si evolutia potrivita pentru ca o naluca din silicon sa fie atacata. /ai ales ca e(ista sute
sau chiar mii de modele de astfel de naluci. Ele au insa avanta.ul de a fi mai ieftine decat nalucile din
materiale mai greu de prelucrat si pot fi prezentate pestilor in mai multe feluri.
,lac9 bass-ul, bibanul american, este pestele care a determinat producatorii sa investeasca sume mari
in dezvoltarea nalucilor din silicon. 8oi nu-l avem, cel putin nu inca. Dar nu-i nici o problema. Celor
interesati sa invete cum se procedeaza cu naluci din silicon le recomandam cateva iesiri la biban de-al
nostru.
Este specia care poate fi prinsa cel mai usor cu plastice si in mai toate apele noastre. 1escuitul la biban
cu plastice permite e(perimentarea tuturor monturilor, pentru ca vaneaza la toate adancimile si intr-o
varietate de conditii. Dupa ce va faceti mana si simtiti ca ati inteles cum sta treaba cu plasticele, puteti sa
treceti linistiti la alte specii. 7eti vedea ca va fi mult mai usor sa prindeti si ceilalti rapitori.
M+n$ura cu Nig
Cea mai folosita montura a nalucilor siliconice este montura pe carlige lestate, asa numitele .iguri.
/otivul pentru care aceasta montura cunoaste un asemenea succes este simplitatea. 8u e nevoie de
noduri complicate, de accesorii sau pricepere. Este cea mai conventionala modalitate de a monta o
naluca din silicon si functioneaza pentru toate tipurile (tubes, grubs, Horms, shads d alte creaturi%. 1oate
fi pescuita in viteza iar numarul de rateuri este scazut.
&n functie de specificul nalucii siliconice, greutatea si forma .igului, ansamblul poate capata o evolutie
diferita. 1lasticele pe .ig pot fi pescuite in orice conditii, pe verticala, pe orizontala, la suprafata ca un fel
de popper, cu evolutie in dinti de ferestrau intre ape, tarate pe fund etc. )oate tipurile de recuperare
functioneaza si toate nalucile din plastic montate in acest fel prind peste. Dar nu singure. 1escarul
trebuie sa stie sa aleaga tipul de recuperare, culoarea si dimensiunea nalucii si tipul de .ig care se
potriveste cel mai bine, in functie de situatie.
E(ista o multime de tipuri de .ig, fiecare producator se straduieste sa scoata in fiecare an ceva nou.
1utem folosi unele vopsite si cu ochi, altele simple, e(ista chiar si .ig-uri plutitoare care permit pescuitul
intre ape sau .ig-uri cu o cavitate in fata, care permit pescuitul cu un plastic pe suprafata, cu pompa.e,
e(act ca la popper. 1utem chiar improviza .ig-uri rasucind pur si simplu sarma de plumb pe carlige. 2au
ne putem turna acasa daca avem matrite (cele mai folosite sunt marca Do-it%.
FacK* #ig
Ca ma.oritatea monturilor pentru plastice si aceasta a fost descoperita de pescarii americani de blac9
bass. De incepatori de data aceasta. 8estiind cum sa procedeze, acestia au infipt carligul in vierme la
1"1
.umatate si au lansat asa, miscand apoi din timp in timp varful lansetei. Culmea a fost ca au prins intr-un
loc unde ceilalti pescari e(perimentati nu prea au avut cu ce sa se laude. 'sa se face ca aceasta
montura a fost repede adoptata de catre specialisti si nu putine au fost concursurile castigate de cei care
o foloseau cu pricepere. De "! de ani incoace, se pare ca aceasta montura este cea mai prinzatoare in
concursurile de pescuit din 25'. 8u e nimic complicat la mi.loc, se foloseste un carlig simplu (de
preferat unul cu ti.a scurta de tipul celor care se folosesc la crap%. 7iermele se infinge in carlig la
.umatate si asta e tot. 2e lanseaza fara nici un lest, cu un ochi pe fir pentru a vedea atacurile pe cadere.
Daca se doreste neaparat lest, se recomanda folosirea unor bobite de plumb despicate, prinse direct pe
fir. Daca nu ati avut parte de un atac, din clipa in care viermele a a.uns pe fund ridicati varful lansetei si
apoi lasati din nou naluca sa coboare pe fund. &mportat este ca sub apa viermele sa onduleze cat mai
mult si cat mai natural, pentru a atrage atentia pestilor din zona. 8u recuperati in viteza, aceasta
montura se pescuieste foarte lent si cu multe miscari din varful lansetei, trebuie sa va imaginati ca
viermele din silicon se deplaseaza si pe orizontala ondulandu-se de la .umatate, ca unul adevarat.
Chiar daca pare ciudata (de altfel asta si inseamna Hac9E rigging Z montura ciudata% veti descoperi ca
prinde peste. /ai ales in ape limpezi cu adancimi relativ mici, pe langa malurile abrupte sau structurile
incarcate cu vegetatie acvatica. ;unctioneaza insa doar cu viermii siliconici lungi asemanatori cu ramele
sau lipitorile, naluci greu de reperat deocamdata la noi. 'cest gen de pescuit se preteaza cel mai bine la
biban, in mod deosebit in canale cu debit scazut si vegetatie abundenta. Dar, cum spuneam, e nevoie de
viermi siliconici speciali, cu o greutate mai mare, care sa se scufunde cu o evolutie asemanatoare
momelii naturale. &n cazul in care viermele este montat +normal+ pe carlig, montura se numeste
Heightless rig, adica monta. fara plumb.
Spli$s1+$ #ig
'ceasta montura a fost conceputa pentru pescuitul de finete in ape cu multa vegetatie. 1ermite lanseuri
destul de lungi dar si prezentari fine. Carligul este unul special, cu o mica indoitura pe ti.a. 7iermele se
inteapa intai la capat, apoi se trage cu totul, se roteste cu 1@! de grade iar varful se ascunde in corpul
viermelui, infipt pana la .umatate. 1e fir, mai sus de naluca, se prind bobitele de plumb la distante egale.
Cu cat apa este mai adanca cu atat mai mica trebuie sa fie distanta dintre plumbi. Daca pestii stau la
suprafata, distanta dintre plumbi trebuie sa fie mai mare, pentru a permite nalucii sa cada cat mai lent.
;unctioneaza si cu tHistere clasice, la biban, montate pe carlig simplu, cu sau fara ochet.
Te7as rig
1"2
Este montura cea mai des folosita de pescarii americani, chiar daca la noi nu si-a gasit la fel de multi
adepti. 2e foloseste un carlig special, similar celui folosit la splitshotting. 7arful acului se trece intai prin
capul viermelui, apoi carligul este scos aproape in intregime, intors in .urul propriei a(e si infipt pana la
.umatate ceva mai .os in corpul nalucii siliconice. 1ana aici, seamana intru-totul cu montura splitshoting.
8u se mai pun insa bobite de plumb pe fir ci una singura, conica si culisanta. De aici si avanta.ul
monturii4 in timpul lanseului plumbul se lipeste de naluca ducand-o repede la fund. Cand incepem sa
lucram naluca, cu stopuri repetate, plumbul aluneca pe fir in sens invers, catre pescar, lasand carligul cu
naluca sa cada mai incet spre fund, mult mai incet decat atunci cand folosim montura clasica pe .ig.
1escarii americani obisnuiesc sa puna in loc de lest din plumb greutati din tungsten, mai reduse ca
volum si mai dure, combinate cu bile din plastic colorat. 2e pare ca in aceasta combinatie lestul din
tungsten se ciocneste de bilutele din plastic tare sau sticla si iese un zgomot care atrage pestii. De
asemenea, bilele colorate, adesea fosforescente, au si ele un rol in prezentarea nalucii. Daca observati
ca pestii ataca preponderent pe cadere, va sfatuim sa schimbati .ig-ul si sa incercati montura te(as rig,
tocmai pentru ca evolutia pe cadere a nalucii va fi mult mai lenta. 'lunecarea plumbului pe firul de nailon
va fi oprita de nod, daca folositi un leader. Daca nu, e bine sa puneti pe fir un opritor de tipul celor
folosite pentru plutele culisante. 're avanta.ul ca poate fi miscat in sus si in .os, delimitand pla.a de
alunecare a plumbului. Cu cat plumbul aluneca mai mult pe fir, cu atat naluca va cadea mai incet dar si
viteza cu care pescuim va scadea proportional, fiind nevoie sa asteptam mai mult pana cand naluca
a.unge pe fund. 6egland distanta prin incercari repetate veti gasi e(act acea viteza de coborare de care
are nevoie naluca pentru a evolua pe cadere. 1lumbul se poate si bloca fi( langa carlig, cu un fragment
de scobitoare de e(emplu.
/ontura functioneaza pentru toate tipurile de naluci, dar cu alte carlige. 1entru shad-uri merg bine
carligele off-set (sau .ig-hoo9s% iar pentru tHistere carligele de drop-shot, sau chiar cele de crap, la
nevoie. &mportant, de asemenea, este sa folositi un mono, cat mai rezistent la abraziune. ;irul te(til, pe
langa ca e vizibil, se taie destul de repede in scoici. De asemenea, nu e(agerati cu raportul de greutate
dintre plumb si naluca.
"ar+lina rig
/ontura Carolina functioneaza cu aceleasi ingrediente ca si montura )e(as4 carlig off-set cu ti.a indoita si
plumb (sau lest din tungsten%. 1lumbii pot fi conici, rotunzi, fusiformi sau de orice alte forme. De data
asta insa, plumbul nu mai e culisant ci fi(, uneori chiar atasat cu un varte. si nu direct pe fir. &n functie de
distanta dintre naluca si plumb, vom putea pescui astfel de plastice la diferite adancimi, pe orizontala,
facandu-le sa evolueze constant sau cu pauze, doar din viteza de recuperare.
/ontura se foloseste mult cu plastice care au o oarecare portanta si nu ating substratul daca nu au lest
propriu. Carligul se leaga de fir printr-un nod 1alomar sau 5ni iar plumbul e de preferat sa fie dotat cu un
varte., pentru a se putea roti atunci cand se agata. 1lumbul nu trebuie sa fie prea greu, doar atat cat este
suficient pentru a simti atunci cand atinge fundul.
1escuitul cu monturi Carolina poate fi foarte productiv in special cu naluci cu greutate specifica mai mica
decat apa, care pot ramane suspendate atunci cand plumbul sta pe loc. 6eactia nalucii siliconice la
miscare este influentata si de distanta dintre ea si plumb, de aceea e bine sa incercati cu un lest semifi(,
pentru a putea modifica fara alte noduri si pierderi de timp lungimea firului dintre plumb si naluca.
1"3
Dr+p:S1+$
'ceasta montura este considerata speciala pentru pescuitul de finete. Ea e(ista demult, dar a fost
redescoperita si rafinata de pescarii .aponezi, fiind astazi foarte folosita si in Europa si 52, mai ales dupa
aparitia celebrei naluci de drop-shot pe nume 2en9o.
Ce presupune aceasta monturaG 5n plumb in forma de lacrima si un carlig special de drop-shot legat cu
un nod palomar ceva mai sus, astfel incat sa faca unghi de ! de grade cu firul. 3a drop-shot nu se
pescuieste pe recuperare ci static, in general pe verticala din barca. Dar merge si de pe mal, cu
recuperare liniara, lenta, acolo unde apa se adanceste intr-un unghi mai mic si nu e(ista agataturi care
ar putea opri plumbul.
0 alta deosebire importanta este ca raportul dintre greutatea plumbului si a nalucii este disproportionat,
plumbul trebuie sa fie mult mai greu, astfel incat sa permite pastrarea tensiunii in fir atunci cand
stationeaza pe fund. Din cauza tensiunii din fir naluca montata pe carlig va evolua cu vibratii puternice.
E(ista naluci siliconice special concepute pentru drop-shot, dar merg si multe dintre cele pescuite in mod
normal pe .ig. 8alucile de drop-shot se monteaza diferit, carligul se infinge doar in capat. Daca incercati
cu shad-uri, va sfatuim sa folositi carlige off set, din cele pe care se toarna .ig-uri.
7arful lansetei de drop-shot trebuie sa fie ceva mai moale, pentru ca la mari adancimi nu se va simti o
trasatura ci doar o tensiune in fir. )rasatura se va vedea mai usor pe o lanseta cu varf sensibil. 'ltfel, ar fi
imposibil, pentru ca firul va fi tinut tot timpul in tensiune si nu e posibil sa vezi ceva oricat te-ai uita la fir.
7ibratiile varfului nu strica, de asemenea, pentru ca se transmit imediat nalucii. E important sa folositi un
fir cat mai subtire pentru a evita influenta curentilor asupra plumbului de pe fund. Din cand in cand, puteti
ridica incet plumbul, lasandu-l apoi sa cada iarasi, fara a detensiona vreun moment firul. &n momentul in
care simtiti greutate, e posibil sa fie o trasatura. 8u intepati, pentru ca nu e nevoie. E suficient sa
mulinati un metru de fir si pestele se inteapa singur. ;ara indoiala, e plictisitor sa pescuiesti la drop-shot,
nu prea mai e(ista acel dinamism care ne atrage catre tehnicile de pescuit cu plastice. Dar functioneaza.
Dovada este ca toate casele producatoare de articole de pescuit au serii de lansete si naluci specializate
pentru aceasta tehnica, tocmai pentru ca tot mai folosita in locurile pescuite intensiv si multe turneee de
blac9 bass au fost castigate asa.
/ontura poate fi foarte productiva in ape cu un covor de alge pe fund, pentru ca permite mentinerea
nalucii deasupra acestora, plumbul fiind mascat in acelasi timp chiar de covorul de alge.
1"4
Tehnici de pre+entare a monturilor
Dupa ce am vazut care sunt metodele de a monta plasticele, e bine de stiut cum se numesc si tehnicile
de prezentare ale acestora.
3a .igging e mai simplu, e vorba strict de pescuitul cu plastice pe .ig, pe verticala sau intre ape. 5neori
poate insemna si pescuit cu .ig-uri din metal, fara nimic altceva. 1escuitul cu dandineta si alte naluci de
copca este deci tot .igging.
;lipping-ul presupune prezentarea nalucii lansate pe sub mana in locuri precise, in ochiuri de apa printre
maldare de bradis, de e(emplu, controland cu mana firul pentru a simti atacul pe cadere. De obicei se
folosesc lansete cu mulinete de baitcasting. 3a flipping isi gasesc cea mai buna aplicatie monturile fara
plumb (Heightless d Hac9E rig%.
1itching-ul este ceva foarte asemanator, dar se refera la monturi lestate si lanseuri lungi. )ehnica de
prezentare a monturii drop-shot se cheama in limba. de specialitate doHnshoting. )oate aceste nume
complicate nu trebuie neaparat retinute. Daca nu va pasioneaza lectura de specialitate, le puteti uita
numaidecat.
&mportant este sa stiti sa folositi monturile, nu atat cum sunt botezate tehnicile de prezentare. 8ici
lanseta de baitcasting nu este ceva strict necesar, cu o lanseta de spinning si ceva antrenament puteti
aseza un .ig de doua grame e(act acolo unde veti dori.
Clasi(icarea si descrierea monturilor pentru pescuitul cu plastice moi
FA"DG #IG (T:#IG)
"irlig9 0Hner /osIuito, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi 2almon Egg, etc.
&lum/aN9 -
3ir9 /ono !,16 - !,"", /ulti4 !,!6-!,1# (ma( 1" lb test%
Ec1ipamen$9 2pinning. 3anseta cu actiunea E(tra-;ast sau ;ast
S+'$:/ai$9 Horms (Damamoto 2en9o, etc.%
Aplica$ii si $e1nica9 1escuit in ape libere (fara obstacole%, la suprafata sau intre ape. 6ecuperare +stop-
n-go+, +in dinti de fierastrau+ sau liniara cu acelerari din viteza de recuperare.
Specii $in$a9 biban, salau, avat
"A#.LINA #IG
1"5
"irlig9 0Hner 3ong 8ec9, 0Hner 0ffset 2han9, 0Hner +b+, 0Hner f-8ec9, Cama9atsu C-/ag,
Cama9atsu C-3oc9 Sorm, Cama9atsu 0ffset 2han9, Cama9atsu 0ffset Sorm 2uper 3ine, /ustad
0ffset
&lum/aN9 1lumb fi( (cu anouri% #-1$ grame (lacuri% si 7-?! grame (curent%. 1lumb culisant (in forma de
glont% de "-1! grame (lacuri% si $-"! grame (curent% plus bila de sticla rosie, oran., galben, sidef (de
acelasi diametru ca si diametrul ma(im al plumbului%
3ir9 /ono !,"! - !,"$, /ulti4 !,1!-!,16 (ma( 16 lb test%
Ec1ipamen$9 2pinning sau casting. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast, mai lunga decit in
mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi%
S+'$:/ai$9 Horms, chubs, lizards, craHfish (/ann>s bellE Sorm, Cizit )ube, Cabela>s 3iving EEe Chub,
Damamoto 2em9o, Culprit 0riginal 3izard, etc.%
Aplica$ii si $e1nica9 Cirlig montat +Heedless+ sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si cirlig4 ?!-
1!!cm. 1escuit in ape cu structuri medii. 6ecuperare +stop-n-go+. 3estul este mentinut pe substrat,
naluca +planind+ desupra obstacolelor.
Specii $in$a9 biban, salau, stiuca (daca se foloseste plumb fi( (cu ocheti% si fir de 9evlar intre plumb si
cirlig%
TECAS #IG
"irlig9 0Hner 3ong 8ec9, 0Hner 0ffset 2han9, 0Hner +b+, 0Hner f-8ec9, 0Hner 6ig>8, 0Hner Sorm
2aver, Cama9atsu C-/ag, Cama9atsu C-3oc9 Sorm, Cama9atsu 0ffset 2han9, Cama9atsu 0ffset
Sorm 2uper 3ine, /ustad 0ffset
&lum/aN9 1lumb culisant (in forma de glont% de "-1! grame (lacuri% si $-"! grame (curent% plus bila de
sticla rosie, oran., galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul ma(im al plumbului%
3ir9 /ono !,"! - !,"$, /ulti4 !,1!-!,16 (ma( 16 lb test%
Ec1ipamen$9 2pinning sau casting. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast, mai lunga decit in
mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi%
S+'$:/ai$9 tubes, Horms, grubs, (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, /ann>s bellE Sorm, Cizit )ube, Cabela>s
3iving EEe Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nica9 Cirlig montat +Heedless+. 1escuit in ape cu structuri dense. 6ecuperare liniara
lenta. 2ingura metoda de penetrare sub structuri, in curent (se lanseaza la #-$ metri in amonte de
structura (de e(emplu, salcii scufundate%, se lasa naluca sa atinga fundul si printr-o deriiva controlata se
lasa naluca sa patrunda sub structura, prin +canalele+ sapate de curent. Cind se considera ca naluca a
atins zona optima se incepe recuperarea liniara, cu accelerari din virful vergii%
Specii $in$a9 biban, salau, somn
S&LIT S4.T #IG
"irlig9 0Hner /osIuito, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi 2almon Egg, etc.
&lum/aN9 'lica despicata "-$ grame (lacuri%, 7-1$ grame (curent%
1"6
3ir9 /ono !,16 - !,"", /ulti4 !,!6-!,1# (ma( 1" lb test%
Ec1ipamen$9 2pinning. 3anseta cu actiunea ;ast
S+'$:/ai$9 shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, Cabela>s 3iving EEe
Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nica9 Cirlig montat +Heedless+sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si cirlig4 ?!-
1!!cm. 1escuit in ape mici, cu structuri bine definite. E(celenta pentru pescuitul in apropierea malului,
primavara si toamna. 6ecuperare +stop-n-go+. 3estul este mentinut pe substrat, naluca +planind+
desupra obstacolelor.
Specii $in$a9 biban, salau
D#.& S4.T #IG
"irlig9 0Hner /osIuito, 0Hner DoHn2hot 0ffset, Cama9atsu 2plit 2hot F Drop 2hot, Daiichi 2almon
Egg, etc.
&lum/aN9 'lica despicata, 3indE 8o-2nag, 0Hner DoHn2hot 2in9er de #-7 grame (pina la 1$ grame in
ape adinci%
3ir9 /ono !,"" - !,"@, /ulti4 !,1#-!,"! (ma( 1@ lb test%
Ec1ipamen$9 2pinning. 3anseta cu actiunea ;ast sau /oderate-;ast
S+'$:/ai$9 shaduri fara apendice vibratil, chub-uri (2lug Co, ,ass 'ssasin 2had, /ann>s bellE Sorm,
,er9leE Drop 2hot 1oHer,ait, Cizit )ube, Cabela>s 3iving EEe Chub, etc.%
Aplica$ii si $e1nica9 Cirlig montat +Heedless+sau +nose hoo9ed+. Distanta dintre plumb si cirlig4 ?!-
@!cm. 1escuit in ape cu structuri dense. 1rezentari verticale, direct in structura, .oc imprimat din virful
lansetei. E(celenta in pescuitul din barca, in ape limpezi, pentru pesti slab activi.
Specii $in$a9 biban, salau
1"7
&escui$ Speciali6a$
Pescuitul la guvi+i
0bserv ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile
pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de ?9g (ce sa mai vorbim de un salbatic
romanesc de 1!9g.% sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de ?! ani de cind mi-a intrat
aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunchii charleston timp de $-1! min. dupa ce il
vad pe dinsul in .uvelnic%.
)otusi... 2atisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la +baboiasi+, in special in lunile februarie-
martie cand platicutele, bibanii si rosioarele sunt deosebit de hraparete. De multe ori nici nu mai
ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de ce, atita timp cit
dinsii se multumesc si cu coa.a de rima.
Dar, mai e(ista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de catre pescarii de
apa dulce, dar care in perioada 1$ /artie-!1 /ai devine deosebit de activ si care poate oferi
satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. 'duc in discutie guvidele
din /area 8eagra. Este o placere sa-l pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in
prohibitie la apele de ses si colinare%. Este perioada in care poti pescui de regula ?9gFh, daca
marea nu este agitata.
Cuvidele mai are un mic secret pentru care merita sa-l pescuiesti, secret pe care nu il cunosc nici
unii locuitori ai litoralului. 're niste icre colosale, de marimea celor de stiuca, galben-aurii si
foarte, foarte gustoase. 2e pot consuma pra.ite (dar este pacat%, salata de icre (numai de guvide
sau in amestec cu icre de ciprinid% sau sarate, pe piine cu unt. 'm convingerea ca acei dintre
dumneavoastra care le-au gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 19g
de icre pentru iarna ce vine. Durerea este ca iti trebuiesc cam @- 9g de femele pentru 19g de
icre si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat.
1entru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre habitatul si
obiceiurile lor. De regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada
(alevini, sprot sau guvizi tineri%, culege resturi de scoici aduse de curenti si unde ulterior se
refugiaza. &n perioada de depunere a icrelor, apro(imativ "! aprilie-!$ /ai, iese de la piatra in
zone nisipoase sau cu piatra alba (fara alga%.
'ceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa depunerea icrelor, apa
incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe la inceputul lunii
octombrie, cind apa se mai raceste la mal.
Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face placere sa va
descriu tehnica mea, pentru a prinde cit mai mult peste. 0ricum, guvidul este atit de activ in
perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in cat timp%.
;olosesc o lanseta de ?!-6!g, mulineta de marime $! sau 6! cu recuperare cit mai rapida, fir de
!,?$mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte
rapida la acest pescuit%.
1escuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare%. 1luta poate tine o greutate de ?!g de
plumb, avand in vedere ca uneori este necesara o lansare la o distanta de "!-?!m de dig sau ca
se pescuieste uneori la o adincime de 7-1! m.
1""
/ontura este pe un fir de !,?$mm, doua cirlige nr.# (de preferat mustad argintate%, cu o
greutate de ?!g intre cirlige. 'dincimea apei se regleaza prin deplasarea nodului culisant in
lungul cimpului. Deasupra ochiului de care se prinde montura, pe cimp, se face un nod
pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa nu se piarda pluta.
/omeala4 midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica%, rama rosie de gradina (cat mai
mare, groasa si suculenta%, rama neagra (f.f. buna%, sprot proaspat sau sarat. 3a utilizarea midiei
si a sprotului e(ista dezavanta.ul ca trebuie inlocuita momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu
este necesar in cazul celorlalte momeli ( se castiga timp pretios%.
&nainte de a incepe pescuitul, observati apa. 'legeti locul unde apa este mai deschisa la culoare,
lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati astfel de zone%. &n acest caz se
cheama ca momeala a a.uns la +cap de piatra+ si se afla in zona in care locuieste, de regula,
guvidul . &ntai lansati mai la distanta, potriviti apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi
aduceti pluta catre mal, mutand-o cate 1-1,$ m. 5rmariti daca e(ista locuri unde aceasta se
indreapta. Cautati in acest mod zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. 'colo se afla
dinsul adunat. 6epetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai
bun si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti.
Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a momelii pe fundul
apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa numai atat cat sa se
indrepte pluta.
7eti pierde cu toate aceste proceduri apro(imativ 1! min., daca nu cunoasteti locul dinainte, dar
merita.
Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul marii fiind, in
general, foarte variat ca adincime.
Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in ma(im "-? min, ceva este
in neregula. 0ri momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca o data apa la pluta, ori
locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele nu maninca (lucru pe care il veti
observa uitindu-va la ceilalti pescari% si atunci +aveti putintica rabdare+, sigur isi va da drumul
dupa un timp destul de scurt.
Daca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indreapta pluta%, nu ezitati a
schimba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca din acel loc ati prins
mai mult de ?-# 9g.
Daca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari%, pescuiti la +cap de piatra + sau pe +placa de piatra+
(zona cu apa mai inchisa la culoare%. Daca doriti sa prindeti femele (mai mici ca dimensiune, dar cu icre%,
1"9
pescuiti in zone in care apa este mai deschisa la culoare.
Cum deosebiti masculii de femeleG /asculul este in general mai inchis la culoare, este mai mare, are
capul mai masiv si gura mare. ;emelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura mica si sunt albicioase
pe burta.
1entru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa-i sfatuiesc ca legarea
carligelor sa fie scurta, la #-$ cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa cada pe plumb, iar al
doilea cirlig sa fie prins cit mai .os posibil, atat cat sa nu se incurce cu primul. 'duc aceasta precizare
deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau sa prinda guvizi cu monturi pe care le
foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra plumbului la "!-"$cm si al doilea cu inca pe atata
mai sus. 8u prea se oboseau guvizii sa urce pana la momeala.
1entru cei ce vor dori sa-si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca cele din
comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate cu mai mult de ?!g
de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde ?-$ plute (sau niciuna%, voi descrie modul in care le
confectionez eu (vezi figura urmatoare%.
/aterial 4 pluta sintetica (greu de gasit%, lemn de balsa (si mai greu de gasit%, talpa de la papucii
turcesti (din cei colorati aflati in bazar- alegeti model cu talpa cit mai tare%.
1entru a confectiona corpul plutei, se taie o bucata de material, cu latura de apro(imativ ",$ cm. Corpul
se formeaza, foarte usor, cu putina indeminare, la un polizor, rotind bucata de material in .urul a(ei sale.
'ntena se confectioneaza din betisoare sau tubulete de plastic (se gasesc la librarii%. )ubuletul se
incalzeste usor la un cap si prin rasucire intre degete, se obtine forma ascutita.
2e practica un orificiu in capatul corpului plutei, cu o sula sau o sirma ascutita, pe care o tinem in mina
190
stinga, iar cu corpul plutei in mina dreapta, se impinge usor acesta catre sirma ascutita, rasucindu-l
totodata in .ururl a(ei sale, in ideea de a obtine un orificiu coa(ial cu corpul plutei.
&n orificiul astfel obtinut se introduce tubuletul de plastic. 2imilar, se introduce in capatul liber al
tubuletului, o bucata de material, pe care ulterior o modelam la polizor, pentru a obtine forma de la
capatul antenei.
Cele doua inele se confectioneaza din sirma de cupru de !,6-!,7mm. 2irma se roteste, de e(emplu, in
.urul unui ac de cusut mai gros, se modeleaza ca in figura, se introduc in corpul plutei si ulterior se
matiseaza. &nelul de .os se va fi(a cit mai apropiat de baza, iar cel de sus cam in locul in care iese pluta
din apa (loc ce se poate afla prin lestarea plutei cu greutatea dorita si probare intr-un vas cu apa%. 1entru
frumusete, mai introducem o bucata de tubulet in partea inferioara a corpului plutei (asta ca sa se mire
colegii de pescuit cum am reusit sa gaurim pluta pe toata lungimea%.
2e vopseste dupa gust, reviste, cat de buna avem vederea, sau nu se vopseste deloc daca am ales
papucii viu colorati.
191
Tips J TricKs
M+$$+9 A Nemini nasci$ur sapiensA
/ulti +pescari+ se lasa pacaliti de bete, mulinete d accesorii +cu sclipici+ cu preturi pentru buzunarul
oricui.
De ce sa investeasca Un marci arhicunoscute, cu calitati pe masura, cRnd Usi pot achizitiona
+sculele+ din piete, de la tarabe, locuri, de altfel dubioase, daca ne gRndim la comertul cu articole de
pescuit.
2i uite asa se e(plica de ce altii prind capturi impresionante pe balta iar cei care Usi spun ca nu are
sens sa investeasca Un +ustensile+ sofisticate si, pe deasupra atRt de scumpe, se enerveaza de ce nu pot
si ei sa intre Un posesia unor capturi asemeni celor care au investit Un articolele de pescuit. 'sta nu ar fi
nimic, daca nu ar Uncepe sa aiba palpitatii, Un urma gRndurilor invidioase care le inunda mintea. 2i asa
apar +remarcile+ si apostrofarile de genul4+Du-te D-le mai Uncolo....nu vezi ca dai peste firul meuG+ sau
+1e asta eu trebuia sa-l prind....daca nu veneai dumneata.+ etc.
1entru ca sa nu fiti nevoiti sa a.ungeti protagonistul unor astfel de situatii, penibile, de altfel, va
recomandam cRteva ponturi atunci cand va hotarRti sa achizitionati articole de pescuit4
Lanse$e
6eferitor la lansete recomandam4 pentru pescuitul usor, Un locuri cu stuf si multe crengi este de
preferat o undita telescopica de $ - 7 m.
1entru pescuitul mediu pe rRuri, Un balti sau pe Dunare4 lanseta de ?,$! - #,$! m cu actiune de ?! -
6! g.
1entru pescuitul greu, la plumb, Un lacuri, Dunare si /are4 lanseta de # m cu actiune 1!! - 1"! g.
1entru somn, stiuca4 lanseta de #,$! - $,#! m cu actiune de "!! - #$! g.
1entru pescuitul cu naluci4 lanseta de ",1! - ",#! cu actiune de ma(im $! g.
Este recomandabil sa achizitionati vergi din " - ? elemente, avRnd avanta.e privind uzura redusa la
mufari ti mai ales curba ( mai putin franta % dupa care lucreaza.
Muline$e
6ecomandabil sa aveti mulinete cu ma(im # rulmenti pentru cele cu angrena. coroana-pinion.
Este bine, de asemenea sa aveti mulinete cu carcasa metalica ( tambur metalic %, acestea
permitRnd angrena.ului .ocul mai mic.
2i, bineUnteles, este de dorit a avea mulinete de diferite marimi, numarul lor trebuie sa fie egal cu
cel al lansetelor.
3ire
'ici ramRne la latitudinea dumneavoastra,Unsasi Un functie de lansetele si mulinetele pe care le
detineti. De asemenea, locul unde veti pescui este f. important pentru alegerea firului. ;iti hotarRti la ce
dati4 la pluta, la plumb, la Hobler sau tHister. Vn functie de toate acestea, firele pot fi de la !,1" pana la
!,$!.
S'a$uri prac$ice
1estele proaspat se verifica astfel4 daca este pus Untr-un vas cu apa si cade la fund, Unseamna ca e
bun.
Daca pestele proaspat are miros de mRl, se tine 1 ora Un apa rece si otet ("-? linguri otet la 1 l apa%.
3a prepararea icrelor este bine sa se foloseasca neaparat apa minerala sau sifon rece, pentru a le
face mai emoliente.
Crapul are un os amar Un forma de triunghi, Un locul Un care se leaga sira spinarii de cap- acesta
trebuie scos Unainte de pregatirea pestelui.
,ibanul se poate curata de solzi daca se scufunda Un apa clocotita cRteva secunde.
1entru pastrarea dulcetii pestelui, pestele curatat nu se tine Un apa, doar se spala repede.
&crele de mreana fiind to(ice crude, nu se consuma decRt fierte sau pra.ite.
3a curatarea pestelui mare trebuie sa se aiba Un vedere eventuala prezenta a teniei, fapt care
interzice consumarea pestelui.
;riptura de peste se fragezeste numai cu vin alb- vinul rosu da fripturii un gust rau.
1estele se curata mai usor de solzi daca Ul bagam Un apa clocotita si pe urma Un .et de apa rece.
3aptii de peste trebuie tinuti 1! minute Un apa cu putina lamRie. 'poi se zvRnta si se pra.esc, usor
tavaliti, Un prealabil, prin faina.
192
3a preparatele de peste se serveste numai vin alb sec.
1reparatele de peste se servesc pe farfurii ovale. 2e va Unco.ura pestele cu frunze mici de patrun.el
verde si cu felii de lamRie si masline.
&crele se pastreza amestecate cu multa sare.
Vnainte de a frige fileul de peste, ungeti-l cu putin suc de lamRie. Vn acest mod, carnea devine foarte
tare si nu se mai farRma.
2area si acreala fac sa se coaguleze mai repede substantele albuminoide din carne si aceasta sa
nu se sfarRme.
0data congelat, pestele nu mai poate fi recongelat. 8u numai ca-si pierde calitatile nutritive, dar nu
mai are nici gustul placut.
193
Del$a Dunarii
LEGENDA9
194
1
Tulcea : canalul Mila 3% : garlele Sireasa; S+n$ea : canalul .lgu$a :
Dunarea Vec1e : sa$ul Mila 3 : "risan : maliuc : Tulcea

Tulcea : Vic$+ria : canalele Li$c+(; "risan : "ara+rman : "risan :

Maliuc : Tulcea
3
Tulcea : Maliuc : "risan : canalul "risan : "ara+rman : canalul
"ara+rman : lacurile &uiu; #+su; #+sule$ : canalul #+su : Impu$i$a :
canalul !ursuca : Sulina : Tulcea
)
Murig1i+l : canalele Duna(a$; Dran+( : g+l'ul 4+l/ina : lacul #a6im
: Gura &+r$i$ei
% Turil+(ca : Gura &+r$i$ei
,
"risan : Dunarea Vec1e : canalul Eracle : garla L+pa$na : canalul
L+pa$na : Trei Ie6ere
-
"risan : Dunarea Vec1e : canalul Magearu : Dunarea Vec1e : /ra$ul
Sulina : "risan
ALTE T#ASEE9
Traseul
nr. 19
)ulcea - Canalul /ila ?$ - Cirla 2ireasa - Cirla 2ontea - Canalul 0lguta -
Dunarea 7eche - /ila "? sat - Crisan -
Traseul
nr. 9
)ulcea - Canalul 3itcov - Canalul Crisan - Caraorman - Totelul 3ebada -
/aliuc - )ulcea
Traseul
nr. 39
)ulcea - /aliuc - Totelul 3ebada - Canalul Crisan - Caraorman - 3acul
1uiu - 1opas ,)) 6osu - 3acul 6osu - Vmputita - Canalul ,usurca - 2ulina Z
)ulcea
Traseul
nr. )9
/urighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Colful Tolbina - 3acul
6azim - Cura 1ortitei
Traseul
nr. %9
burilovca - Cura 1ortitei
Traseul
nr. ,9
Totelul 3ebada - Dunarea 7eche - Canalul Eracle - Cirla 3opatna -
Canalul 3opatna - 3acul )rei &ezere
Traseul
nr. -9
Totelul 3ebada - Dunarea 7eche - Canalul /agearu - Dunarea 7eche -
,ratul 2ulina - Totelul 3ebada
Traseul
nr. 09
)raseul turistic )ulcea Z Chilia 7eche pe ruta4 mun. )ulcea - canalele4
/ila ?6 Z 2ireasa Z 2ontea Z 6azboinita Z 2tipoc Z 1ardina - loc. Chilia
7eche
Traseul
nr. 29
)ur Chilia pe ruta4 loc. Chilia 7eche - brat Chilia - bratul ,abina - bratul
Cernovca - canal 2ulimanca - 3acul /erheiu /ic - 3acul /erhei - 3acul /atita
- 3acul ,abina - canal 6adacinoasele -canal 1ardina -loc. Chilia 7eche
Traseul
nr. 109
)ur 2f. Cheorghe pe ruta4 loc. 2f. Cheorghe -canalele4 faton Z ,uhaz Z
1alade ZCrasnicol - bratul 2f.Cheorghe - loc. 2f. Cheorghe
Traseul
nr. 119
)raseul turistic 2ulina Z1eriprava, pe ruta4 2ulina - can. Cardon - can.
2fistofca - 1eriprava
Traseul
nr. 19
)raseul turistic 2ulina- 1eriprava, pe ruta4 2ulina - can. Cardon - Colful
/usura - bratul /usura - bratul 2tambulul 7echi - brat Chilia Z 1eriprava
Traseul
nr. 139
)ur 5zlina pe ruta4 loc. 5zlina - can. 5zlina - lacurile4 5zlina si &sac -
canal &sac ? - gRrla 1erivolovca - brat 2f. Cheorghe - loc. 5zlina - cu e(tensie
lac &sac- canal &sac "- canal 3itcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat
2ulina - Centru de &nformare si Documentare Ecologica Crisan
Traseul )raseul turistic burilovca Z 1eriboina - &stria pe ruta4 loc. burilovca - lacul
195
nr. 1)9
Colovita - canal 7 - lacul 2inoe - cherhana 1eriboina - punctul Cetatea &striei -
canalul && - lacul fmeica - lacul Colovita - loc. burilovca
Traseul
nr. 1%9
)raseul turistic )ulcea - /ila "? pe ruta4 mun. )ulcea - bratul 2ulina -
canal /."" - garla 2ontea - Dunarea 7eche - loc. /ila "?
Traseul
nr. 1,9
)raseul Crisan - /ila "? pe ruta4 loc. Crisan - Dunarea 7eche - canal
,ogdaproste - lacurile4 ,ogdaproste - 3a amiaza - )rei &ezere - garla 3opatna
- canal Eracle - Dunarea 7eche - loc. /ila "?
Traseul
nr. 1-9
)raseul 2ulina - 2f. Cheorghe pe ruta4 oras 2ulina - canalele4 ,usurca Z
&mputita - cordon litoral Z )ataru - loc. 2f. Cheorghe
Traseul
nr. 109
)raseul 2ulina Z 2f. Cheorghe, pe ruta4 oras 2ulina4 canal ,usurca-
canal 6osu Z &mputita - lac. 6osulet - cherhana 6osulet - lac 6osu - baza
turistica 6osu - lacul 1uiu - can. /ocansca - lac Erenciuc - brat 2f. Cheorghe
- loc. 2f. Cheorghe.
Traseul
nr. 129
3ac Casla- Carla 2omova- 3ac 1otica- 3ac 1arches Z 3ac )elincea
196
MI" DI"TI.NA#
0ccesoriile - strict necesare
Cu fiecare zi ce trece, accesoriile capata o tot
mai mare importanta si nu se mai poate concepe o
partida de pescuit in care sa nu utilizam cateva
accesorii, altele decat pluta sau acul. 1recum se
intampla si in cazul celorlalte produse de gen, marii
campioni ai lumii colaboreaza cu producatorii de
articole de pescuit, elaborand cele mai variate si mai
utile accesorii, astfel incat atunci cand a.ung pe piata
sa fie capabile de a genera satisfactii celor ce le vor
utiliza. Cateva dintre aceste accesorii voi incerca sa le
descriu si sa le comentez pentru a va a.uta sa le
utilizati corect.
:arteNul "QantirasucitorulQ# M format, de obicei,
din trei piese si care are rolul sa permita linguritelor,
Hobbler-elor, tHister-elor sau altor naluci sau feedere
sa se invarta la recuperare fara a rasuci firului-
:arteNul cu agra(a - are acelasi rol cu cel al
varte.ulului, diferenta constand in posibilitatea realizarii
diferitelor tipuri de monturi conferita de agrafa-
0gra(a - dispozitiv metalic care asigura o
continuitate si, totodata, o legatura sigura intre firul
principal si restul monturii-
:arnisul - tub din cauciuc avand rolul de a fi(a
diferite accesorii folosite in timpul unei partide de
pescuit. 2unt folosite la fi(area plutelor pe firul
principal sau la prote.area diferitelor noduri sau
monturi.
BlocaNul din silicon Z bobite din cauciuc siliconic,
de diferite marimi, care au rolul de a prote.a
accesoriile culisante din diferite monturi.
BlocaNul T - culisant sau fi(, sunt fabricate de
obicei din material plastic avand rolul de a crea
posibilitatea realizarii diferitelor monturi pe firul
principal sau in prelungirea lui.
:0RTR
:0RTR C! 0GR010
B4OC0R /IN SI4ICON
B4OC0R T
B!RGMI! ,T04IC SI
CROST0
197
QBambinaQ - inelara sau tubulara, fluorescenta sau
simpla, are rolul de a mentine firul intins in pescuitul
stationar si de a semnaliza orice actiune a pestelui
asupra momelii.
QBambinaQ electronica Z sistem electronic ce
avertizeaza sonor si luminos orice schimbare a pozitiei
firului, indiferent de sensul de deplasare al acestuia.
Burghiul Z folosit pentru gaurirea boillies-urilor sau
a boabelor de porumb pentru a facilita prinderea lor in
carlig.
0cul pentru boillie sau pestisor Z facilitateaza
tragerea firului de par prin boillie sau prin boaba de
porumb.
Tubul antinod cu agra(a Z dispozitiv care se
monteaza pe firul principal pentru a elimina nodurile
care duc la slabirea rezistentei firului si pentru a creea
monturi culisante.
'ceste accesorii, enumerate mai sus, sunt doar o
mica parte din vasta gama de accesorii ce asigura o
partida de pescuit de calitate si plina de satisfactii.
&n lumea moderna si ultra electronizata a
pescuitului, banalul cub de mamaliga ramane doar o
amintire. 8oile nade si momeli fac viata mai usoara
atat pescarilor, cat si sotiilor acestora care, dupa
plecarea barbatilor, aveau de facut curatenie cam o
saptamana.
5na din momelile recent aparute pe piata
romaneasca a articolelor de pescuit sunt si boillies-
urile. Daca vreti sa utilizati corect boillies-urile atunci
aveti nevoie de o sumedenie de accesorii.
Boillie rolle-ul este dispozitivul din material plastic
sau din metal cu a.utorul caruia se pot produce
boillies-urile. Cu a.utorul acestui dispozitiv, prin unirea
si apoi presarea celor doua componente in prima faza
se da o forma cilindrica pastei (aluatului% care apoi, cu
acelasi dispozitiv, se taie in bucati egale, a caror
sfericitate se poate corecta invartindu-le apoi in palme.
Burghiul metalic poate avea un diametru cuprins
intre !,$ si ",$ milimetri fiind utilizat pentru e(ecutarea
unui orificiu prin care, ulterior va fi trecut firul de par.
B4OC0R PNTR! BOI44I
B4OC0R S0G0T0
0/ITI:I 4ICMIOI PRO1I
STOPPR /IN SI4ICON
0T0 / ,ONT0R SI
,0RG4
T C!4IS0NT C! 0GR010
19"
Croseta este acul metalic cu a.utorul careia firul de
par se trece cu usurinta prin boillie. De obicei, croseta
utilizata pentru boillie este prevazuta cu o siguranta
care impiedica scaparea firului in timp ce este tras prin
orificiul practicat anterior cu a.utorul burghiului.
1irul impletit, pentru inaintas, este un fir
multifilament impletit din care se realizeaza atat firul
de par, cat si inaintasul special pentru boillie. De
obicei, este un fir de matase ce are un strat protector
care-l face rapid scufundator .
BlocaNul pentru boillie este fabricat, de obicei,
din material plastic si are forma literei 7. 2e monteaza
la capatul firului de par pentru a impiedica iesirea
boillies-urilor.
BlocaNul sageata este e(ecutat din material plastic
sau din cauciuc siliconic avand rolul de suport pentru
boillie, inlocuind astfel firul de par, capatul liber
montandu-se direct pe carlig. Cele mai des utilizate
bloca.e sageata sunt cele din cauciuc siliconic acestea
fiind mai moi si nesesizate de crap.
0ditivii lichi+i sunt aromatizantii pentru boillies-uri.
'cestia se pot adauga in apa cu care se framanta
amestecul pentru boillies-uri sau sunt folositi pentru
baia in care boillies-urile se scufunda inainte de
folosirea lor. Cama aditivilor lichizi este e(trem de
variata, dar cele mai utilizate arome sunt cele de
capsuna, scoica, vanilie sau zmeura.
Dotati cu aceste accesorii impatimitii de crap mai
au nevoie de iscusinta pentru a gasi lacurile, din ce in
ce mai putine, care mai au crap. 6estul este dibacie,
e(perienta si multa, multa... sansa.
8outatile din domeniul articolelor de pescuit fac
posibil ca acum sa se poata pescui in orice tip de apa
si la orice adancime. 0data cu edificarea comple(elor
hidroenergetice pe principalele ape ale tarii a aparut si
conceptul de pescuit la mare adancime. &ndustria
articolelor de pescuit nu a ramas indiferenta la noile
necesitati si a produs o serie de noi accesorii care fac
posibil pescuitul la mare adancime.
Pluta culisanta - pluta prevazuta cu un ochet (din
material plastic sau metalic% necesar montarii acesteia
pe firul principal. 1luta culisanta este produsa intr-o
gama variata de modele si tipodimensiuni.
:0RTR C!4IS0NT C!
B!CS0
B4OC0R PNTR! IN0INT0S

B4OC0R / C0!CI!C


T!B 0NTINO/ C! 0GR010
199
Stoppere din silicon - bobite din silicon sau din
cauciuc de diferite dimensiuni care sunt montate pe
firul principal, inainte si dupa pluta culisanta si au rolul
de a bloca culisarea- gaura interioara, de asemenea,
are diferite dimensiuni- au rolul de bloca. pentru pluta
si asigura posibilitatea reglarii adancimii la care vrem
sa pescuim. De asemenea, se utilizeaza si ca tampon
pentru plumbii culisanti.
0ta de blocaN - ata speciala cu care se face un
nod pe firul principal- permite reglarea adancimii la
pescuitul cu pluta culisanta. 'vanta.ele bloca.ului de
ata sunt dimensiunile reduse si stabilitatea mare pe fir.
,argelele - margele cu diametrul interior mic- se
monteaza pe firul principal, dupa ce s-a montat
bloca.ul de silicon sau bloca.ul de ata- are rolul de a
bloca trecerea de bloca. a ochetului plutei culisante.
Suport pluta culisanta cu agrafa si bucsa
metalica sau ceramica - ansamblu de piese care
asigura posibilitatea montarii plutei cu a.utorul agrafei-
bucsa metalica sau ceramica asigura culisarea cat mai
usoara a intregului ansamblu pe firul principal.
T culisant cu agra(a Z dispozitiv din material
plastic cu agrafa pentru prinderea plutei culisante. )-ul
asigura o culisare usoara pe firul principal si tine pluta
departe de firul principal- se elimina riscul de incalcire
a firului pe pluta culisanta.
:arteN culisant cu bucsa - agrafa cu varte. si
bucsa asigura o mobilitate mare a plutei si o culisare
fina pe firul principal.
'ceste accesorii fac posibila utilizarea plutei
culisante si, implicit, pescuitul la mare adancime. Daca
utilizam si montam corect aceste accesorii atunci
satisfactiile nu se vor lasa mult asteptate.
&ndustria ustensilelor si accesoriilor de pescuit
este una dintre cele mai dinamice industrii. 'stazi mai
mult ca oricand. 2aptamanal apar noi si noi articole,
astfel ca e greu sa tinem pasul cu prezentarea lor.
7om incerca, totusi, sa facem acest lucru, cu rezerva
ca XsubiectulX este departe de a fi epuizat, iar articolele
pe care le vom prezenta in continuare sunt, ca
importanta practica, WsmecheriiX pescaresti care nu
trebuie sa lipseasca din trusa nici unuia dintre pescarii
care se respecta.
B0,BIN

C4OPOTI
0:RTIOO0R
4CTRONIC
200
BlocaN pentru inaintas - dispozitiv din material
plastic, compus, de obicei, din doua elemente, avand
ca scop principal facilitarea montarii forfacului pe firul
principal, eliminand, totodata, necesitatea e(ecutarii
unui nod suplimentar. Dispozitivul nu afecteaza
rezistenta la rupere a firului, asigurand posibilitatea
schimbarii rapide a inaintasului.
BlocaN (ull-stop - dispozitiv din material plastic
care, prin constructia lui, se aplica pe fir fara a face
noduri, ci doar prin simpla introducere a firului prin
nisele special concepute. 're rolul de stopper pentru
articolele culisante montate pe firul principal (plumbi
culisanti, momitoare de diferite tipuri si marimi, alte
monturi culisante%.
BlocaN T culisant - dispozitiv din material plastic
compus din doua elemente care au rolul de a facilita
realizarea de monturi culisante si rotative fata de firul
principal. 'sigura montarea forfacului fara a face nod
pe firul principal. Este deosebit de eficient in pescuitul
la rapitor cu pestisor viu.
,argea cu agra(a - dispozitiv culisant realizat, de
regula, din material plastic. 1rinderea plumbului, a
momitorului sau a forfacului se face cu a.utorul unei
agrafe. Este utila in realizarea diferitelor monturi
culisante, cu precadere potrivite la pescuitul crapului.
BlocaN de cauciuc - realizat din material elastic,
are forma de margea si se prezinta in diferite
dimensiuni (#mm, 6mm, @mm%. 're ca scop
amortizarea socurilor create de plumbi sau momitoare
si prote.area noturilor in timpul lanseurilor sau in timpul
inteparii. Este deosebit de util in realizarea monturilor
helicopter la pescuitul crapului.
Tub antinod cu agra(a - realizat din material
plastic, de regula, de culoare neagra sau verde, se
prezinta in diferite dimensiuni. 're rolul de a tine firul
asezat pe fundul lacului, in apropierea forfacului. '.uta
la realizarea de monturi culisante potrivite la pescuitul
cipirinidelor.
Cum spuneam, WmaruntisuriX mari, dar care,
utilizate corect, pot aduce satisfactia unor capturi
WcapitaleX sau daca nu, atunci cel putin a unor partide
de pescuit reusite.
1roducatorii de accesorii pentru pescuitul sportiv
201
produc o sumedenie de avertizoare, de la cele clasice
pana la cele mai moderne si mai performante. 5nii
producatori au creat si dispozitive combinate care
e(ecuta chiar si inteparea pestelui, concomitent cu
semnalizarea momentului trasaturii. Daca industria va
evolua in acest ritm, in curand pescarii vor face pla.a
in timp ce ustensile super sofisticate vor trage pestele
pe mal. 7oi incerca sa va prezint cateva avertizoare.
Bambinele - dispozitive avand forma unui inel, tub
sau sfera care se monteaza pe firul principal si care
are ca scop, prin ridicarea sau coborarea sa,
avertizarea pescarului asupra activitatii e(istente la
capatul opus al firului. ,ambinele pot fi clasificate in
doua categorii4 simple sau fluorescente, acestea din
urma putand fi clasificate si ele in doua categorii4 care
devin fluorescente in urma introducerii in corpul lor a
unui starlet sau care se activeaza cu a.utorul unei
lanterne.
Clopoteii - dispozitive destinate prinderii pe bat
sau pe firul principal, sunt folosite mai ales in pescuitul
de noapte, avand rolul de a avertiza sonor miscarile
varfului batului sau a firului principal la atacul pestelui
asupra momelii. 'cest dispozitiv poate fi dotat si cu un
suport pentru montarea unui starlet, avertizarea
facandu-se in acest caz si vizual.
0verti+oarele electronice reprezinta varful
evolutiei avertizoarelor folosite in pescuit. Datorita
sensibilitatii lor vor sesiza, vizual si sonor, chiar si cea
mai mica miscare a firului principal. 'ceste
dispozitive,indiferent de producator, par a fi identice,
diferentierea facandu-se doar prin numarul de
posibilitati de avertizare. Daca optam pentru folosirea
avertizoarelor electronice mai avem nevoie si de un
dispozitiv pentru intinderea si mentinerea intinderii
uniforme a firului. 1entru aceasta putem folosi
clasicele bambine sau sHinghere special create.
'vertizoarele electronice pot fi prezentate individual
sau in seturi de doua sau mai multe unitati. 3a randul
lor, seturile pot fi compuse din mai multe avertizoare
simple sau pot contine o centrala la care sunt
conectate prin cablu sau unde radio. &n cazul celor
dotate cu o centrala ce functioneaza prin unde radio,
avertizoarele sunt conectate la un emitator care trimite
un semnal catre unitatea centrala indicand care dintre
avertizoare a emis semnalul. 6aza de receptie, in
acest caz, este de apro(imativ $! de metri intre
emitator si centrala. 0 dotare suplimentara a aparut la
avertizoarele de ultima generatie, acestea semnaland
ridicarea sau coborarea firului prin led-uri de culori
diferite.
202
S-inghere - dispozitive e(ecutate, mai ales, din
bara de otel avand la unul dintre capete un dispozitiv
de prindere pe rodpod celalalt capat fi(andu-se pe firul
principal. )i.a metalica este prevazuta cu o greutate,
e(ecutata tot din metal, cu a.utorul careia se poate
modifica forta de intindere a firului principal.
'tat, deocamdata, despre avertizoare.
Componentele mulinetelor
&n indelungata evolutie a mulinetelor,
modificarea acestora s-a facut in paralel cu
dezvoltarea tehnologiei si cu necesitatile pietei,
unele componente fiind inlocuite sau doar
modificate in functie de necesitatile modului de
utilizare.
,ulineta este dispozitivul utilizat pentru
bobinarea mecanica a firelor de pescuit pe un
dispozitiv de acumulare. )otodata, mulineta
poate fi definita ca fiind dispozitivul care, prin
acumularea unei cantitati mai mari de fir,
asigura firul necesar unui pescuit la distanta,
lungimea lanseului nemaifiind influentata de
lungimea batului folosit.
Tamburul este subansamblul care asigura
acumularea si depozitarea ordonata a firului.
Este confectionat, de obicei, din materiale
usoare (alia.e de duraluminiu, aluminiu-titan,
material plastic%, e(istand insa si unele tipuri de
mulinete, de forta, la care tamburul este
confectionat din otel.
.ic--up - este denumirea data dispozitivului
care aseaza firul pe tambur si care preia
intreaga forta pe care o e(ercita captura
asupra firului. Este confectionat din otel si are
un galet montat pe el.
Galetul, cunoscut si sub denumirea de rola,
are rolul de a diri.a firul in timpul recuperarii
acestuia. Daca initial acestea erau
confectionate doar din metal, acum sunt
produse din materiale rezistente la frecare,
pentru reducerea frecarii unii producatori
dotand galetul cu un rulment.
1rana este subansamblul din interiorul
mulinetei care, dupa activare, impiedica sau
incetineste rotirea tamburului in sens invers
mulinarii. 6eglarea ei corespunzatoare elimina
riscul ruperii firului principal in timpul drill-ului.
203
;rana poate fi pozitionata in fata sau in spatele
mulinetei, ambele pozitionari avand atat
avanta.e, cat si dezavanta.e.
02ul principal realizeaza legatura dintre
corpul mulinetei si tambur, avand rolul de a
genera miscarea inainte-inapoi a tamburului,
necesara asezarii uniforme a firului principal.
Coroana dintata reprezinta piesa de
rezistenta ce asigura rotirea partii superioare a
mulinetei si infasurarea firului pe tambur.
,anivela este cea care pune in miscare
intregul mecanism al mulinetei fiind
confectionata din metal sau din alia.e din
materiale usoare.
Daca intregul ansamblul este corect ales si
corespunde tipului de pescuit pe care vreti sa-l
practicati, mulineta poate oferi satisfactii intr-o
partida de pescuit.
Chubb3 /arter
&deea pescuitului pe verticala, cu naluci artificiale, a aparut pentru prima data in zona
nordica a Canadei, unde pescuitul sportiv la copca reprezenta singura metoda de pescuit pe
tot parcursul anulului. 1rimele accesorii pentru pescuitul pe verticala au fost .il-erele, dar
acestea aveau un randament destul de scazut. )reptat, dupa aparitia Hobbler-elor, au inceput
sa apara si noile modele $hu?.
$hu? Darter este unul dintre cele mai reusite Hobblere pentru pescuitul pe verticala.
+Durduliul sagetator+ (chu?, l. engleza @ durduliu, darter,l. engleza@sagetator% incepe sa
+lucreze+ de indata ce intra in contact cu apa avand o evolutie identica atat la coborare, cat si
la recuperare. 2pre deosebire de alte momeli folosite in pescuitul pe verticala, ChubbE Darter
aproape +invie+ in apa +inotand+ precum un peste viu folosit ca momeala. 'dancimea optima de
actiune este cuprinsa intre " si @ metri. 1entru a genera o vibratie mai puternica si pentru a
creea o evolutie cat mai buna, dupa ce a a.uns pe fundul apei, recuperati circa 6! de cm si
apoi il opriti. /iscati cateva secunde Hobbler-ul pe in plan orizontal si vertical, din spitul
lansetei, dupa care incepeti o noua recuperare. &novatia consta si in faptul ca aceste tipuri de
Hobblere nu necesita recuperare totala, ele actionand la fel de bine si atunci cand se scufunda.
)ot ca o noutate, Hobbler-ele chubbE-darter, prin constructia lor, e(tinde aria de actiune de
la cativa centimetri la " - ? metri. 'cest tip de Hobbler evolueaza pe orizontala in directia in
care este indreptat capul Hobbler-ului. 2chimband pozitia capului Hobbler-ului schimbam si
directia in care se deplaseaza acesta in plan orizontal. /iscarea naturala, aria de actiunea si
vibratiile produse atrag pestii, mai ales pe cei rapitori. 1ot fi folosite atat in apa clara, folosind
modele in culori naturale, cat si in ape tulburi, folosind culori metalizate, aurii sau portocalii.
Datorita coloritului lor aceste Hobblere sunt
recomandate pentru pescuitul din barca sau la
copca, la salau, stiuca, biban, pastrav sau clean.
ChubbE-darter este un accesoriu ce merita sa fie
cuprins in arsenalul fiecarui impatimit al pescuitului, mai
204
ales al celor ce iubesc pescuitul in anotimpul rece, la copca.
Cu ocazia sarbatorilor de iarna doresc tuturor cititorilor revistei WinfopescarX sarbatori
fericite si fir intins
1reerunner, !nt-ist
1escarii, novici sau nu, se impart in doua categorii, cei care recunosc ca le scapa sensul
unor termeni nou introdusi in Wlimba.ul pescarescX si cei care nu recunosc. 1entru prima
categorie am infiintat aceasta noua rubrica in care dorim sa e(plicam termenii, nu doar sa-i
traducem.
A")) "%NN)" este un termen inregistrat de bana2 care se
refera la sistemul de eliberare a tamburului, sistem folosit in
special la mulinetele pentru pescuitul crapului si este utilizat in
timpul de asteptare a pestelui.
Cum se utilizeazaG Dupa lansare si asezarea lansetei pe
suport se activeaza sistemul free runner, in asteptarea capturii.
1rin actionarea acestui sistem se debraiaza frana uzuala a
mulinetei, tamburul ramanand activat doar pe sistemul de franare
free runner, reglarea franei sistemului facandu-se in functie de
viteza curentului apei. 'stfel, pe o balta linistita poate fi lasat sa actioneze mai putin, iar pe o
apa curgatoare frana va fi reglata astfel incat forta curentului sa nu poata scoate firul de pe
tambur. &n nici o situatie nu ne vom baza pe frana de asteptare in lupta cu pestele. 'cest
sistem reprezinta un regla. de finete, iar strangerea puternica duce la distrugerea lui. (fig.1%
6evenirea la frana obisnuita, Wde luptaX, se face prin rotirea
manivelei mulinetei (o rotatie completa% concomitent cu inteparea
pestelui sau prin actionarea manuala a manetei sistemului.
%N!BIS! este, deasemenea, un terment inregistrat de bana2
fiind un sistem revolutionar care nu permite firului sa se rasuceasca
in timp ce este condus de rola de ghida., la bobinarea pe tambur.
'cest lucru a fost posibil prin realizarea, pe un capat al rolei, a unui
canal cu o latime apropriata de diametrul firului recomandat pentru a
fi folosit pe acea mulineta (fig."%. 'cest canal face ca firul sa stea
perfect perpendicular pe a(ul tamburului in timpul bobinarii. 3a vechile mulinete rola avea
concavitatea mare in raport cu diametrul firului, astfel incat firul se deplasa pe suprafata
concavitatii atacand a(ul tamburului in unghiuri diferite de !
!
, solicitand ca firul sa faca o
miscare de rasucire la depunerea pe tambur.
Rig-uri si arti(iciale speciale
7ine frigul, dar odata cu acesta incep sa dispara si
micutii pestisori, puietul, in fapt principala sursa de hrana
a rapitorilor. &n tot raul si un bine pentru ca rapitorii devin
mult mai activi si pot fi pacaliti mai usor cu a.utorul micilor
bi.uterii prezente in trusa oricarui pescar care se respecta,
momelile artificiale4 .ig-urile (momeli artificiale fabricate din
silicon% si voblerele.

Rig-ul cu cap t-ister este format dintr-un carlig
special, lestat sau nelestat, pe care se monteaza un
tHister sau un pestisor de silicon. 1rin configuratia pe care
o prezinta, .ig-urile lestate sunt prevazute cu un cioc
realizat la turnare. 'cest cioc are rolul de a impiedica
!RORIG
205
tHisterul sau pestisorul de silicon de a cadea sau de a se
deplasa in sus sau in .os pe carlig. big-urile se prezinta
sub diferite forme, marimi sau grama.e dar, in mod
obligatoriu, fiecare marime isi are corespondentul in
aceeasi marime a tHisterului. )otodata, acestea se
prezinta intr-o paleta larga de culori. 3estarea capetelor
tHister se face prin turnarea plumbului pe coada .ig-ului in
diferite cantitati.
Rig-urile nelestate, asa numitele euroNig-uri, se
folosesc cu precadere la tHisterele si grub-urile mari care
asigura din insasi greutatea lor lestul necesar lanseului. &n
ambele cazuri, .ig-uri lestate sau nelestate, se obtin
rezultate e(celente in pescuitul salaului si a bibanului, dar
nu sunt de ignorat rezultatele la pescuitul celorlalte
categorii de rapitori. 6eusita unei partide de pescuit este,
insa, conditionata de inspiratia fiecaruia in alegerea
tHisterului ideal, functie de timp si culoarea apei. 8u in
ultimul rand, un rol important il reprezinta priceperea
fiecaruia de a +.ucaX corespunzator naluca.

Cicada Z imitatie de pestisor confectionata din
tabla de ino(, materiale anticorozive sau materiale
acoperite cu substante anticorozive. Cicadele sunt foarte
potrivite la pescuitul pe verticala (iarna la copca sau pe
cursuri de apa cu adancimi mari%. 1artile laterale ale
cicadelor prezinta impremeuri sub forma de solzi, pot fi
argintate sau vopsite in cele mai diverse culori. 'ceste
+.ucariiX dau mari satisfactii in pescuitul bibanului.
Spinnerbait-ul (lb. engl. - momeala rotativa% este
confectionat din sarma oteloasa si este compus din doua
subansamble. 5nul din acestea este montat pe sarma
oteloasa, respectiv rotativa care se poate prezenta in
orice forma si culoare, iar celalalt este un .ig sau un
tHister atasat la primul subansamblu. &mpreuna formeaza
o naluca irezistibila pentru avat si salau.
Eobbler-ul Chubb3 /arter este un Hobbler special
creat pentru pescuitul la copca sau din barca in acumulari
cu apa adanca. 1rin constructia lui, acesta creaza o
vibratie specifica atat la scufundare, cat si la urcare, in
timpul recuperarii. De asemenea, chiar si in situatia in
care batul ramane imobil, Hobbler-ul ChubbE Darter se
deplaseaza fata de a(a perpendiculara, in directia in care
este orientat capul Hobbler-ului, circa ? metri la o
adancime de # metri. 2ingurul Hobbler care are o astfel
de evolutie in apa este produs de firma poloneza 2almo



CM!BBI /0RTR
,ono(ilamente
206
&storia monofilamentelor este una de data relativ recenta si este indisolubil
legata de cea a unui polimer, cunoscut azi foarte bine de fiecare dintre noi.
8Elonul, caci despre acest polimer este vorba, a fost descoperit in 25' in anul
1?@. Din gama larga de aplicatii pe care le oferea, firma germana D'/ a ales, in
acelasi an 1?@, sa-l foloseasca sub forma unui fir, denumit DamEl, produs pe
care l-a si promovat in paginile unui catalog. 2e poate spune ca acesta a fost +certificatul de
nastere+ al monofilamentelor.
5n an mai tarziu, firma D5 108) produce primul fir monofilament din nElon, pentru ca in
1#1, firma americana 2T'NE21E'6E sa inceapa productia pe scara larga a acestui
monofilament din nElon. De atunci, monofilamentul, altfel spus firul intr-o singura structura,
continua sa fie folosit de toti pescarii. 1ana in anul 17@, monofilamentul din nElon nu a
cunoscut modificari sau imbunatatiri ma.ore.
&n acel an, firma .aponeza N56ET' CTE/&C'32 patenteaza monofilamentul fluor-carbon
(polivinil fluorid, un polimer in combinatie cu atomi de carbon%. 'cesta a fost rezultatul
cercetarilor facute ca urmare a nevoii pescarilor .aponezi de a pescui o specie de talie mica,
asa numitul 'Er. ' rezultat un fir subtire, aproape invizibil in apa. &nteresant este ca acest
monofilament fluor carbon se folosea, intr-o prima faza, doar la realizarea forfacului.
/arii producatori de accesorii si ustensile de pescuit din 25' si Cermania nu au asteptat ...
invitatii speciale si au trecut la productia in serie a monofilamentului fluor-carbon.
Caracteristicile monofilamentului flor-carbon sunt urmatoarele4 indice redus de reflectie a
luminii si un indice de refle(ie apropiat de cel al apei, calitati care-l fac aproape invizibil in apa-
nu absoarbe apa datorita densitatii mari a moleculelor si a tipului de legaturi stabilite intre
atomii de fluor si de carbon- isi pastreaza rezistenta la nod in proportie de @`- este un fir
rapid scufundator datorita densitatii mai mari fata de cea a nElonului- are o mare rezistenta la
abraziune, fiind foarte potrivit la pescuitul in ape cu structuri rigide (pietre, vegetatie, structuri
de fier, etc.%- are o foarte mare rezistenta la coroziune, comportandu-se e(celent in apele
poluate sau acide.
)oate aceste calitati il recomanda, cu precadere, la pescuitul pastravului si cleanului,
contribuind, de multe ori decisiv, la partide de pescuit rela(ante dar, in primul rand, eficiente
Pluta
&n marea diversitate a articolelor de pescuit, pluta este un element dintre cele mai
importante, un adevarat +punct de referinta+. &n multitudinea de forme si marimi, ea este
nelipsita din baga.ul oricarui pescar. &storicul plutei este oarecum confuz, pierzandu-se in
negura anilor. 8ecesitatea de a sesiza orice atac al pestelui asupra momelii puse pe carlig a
dus la dezvoltarea unei adevarate industrii in materie de plute.
/aterialele din care au fost confectionate plutele in decursul timpului au variat in functie de
materialele e(istente in fiecare etapa de dezvoltare a acestei... afaceri. Daca totul a inceput cu
o bucatica din coceanul unui porumb sau o bucatica de lemn slefuit, s-a a.uns ca in zilele
noastre varietatea materialelor din care se confectioneaza plutele sa fie foarte mare. Ele
prezinta o varietate enorma de forme si marimi, ceea ce duce la clasificari diverse4
- in functie de materialul din care sunt fabricate4 lemn de balsa, plastic in.ectat, spuma
poliuretica, in.ectata sau strun.ita-
- in functie de stilul de pescuit4 bologneza, sheffield-
- in functie de specia de peste urmarita4 peste pasnic (crap, caras, platica, albitura, etc.%, peste
rapitor (salau, stiuca, etc.%-
- in functie de modul de utilizare4 fi(a (cand adancimea apei nu depaseste lungimea batului%,
culisanta (cand adancimea la care vrem sa pescuim este mai mare decat lungimea batului%-
- in functie de forma plutei4 picatura, picatura inversa, morcov, pana, creion.
;iecare clasificare are semnificatia ei. 'legerea tipului de pluta se va face de catre fiecare
pescar in parte, in functie de preferintele fiecaruia, adaptat la stilul de pescuit ales. Coloritul
plutei este inca un argument de a va alege singuri plutele.
De la banala pluta din dop de sticla cu pana de gasca si pana la actualele materiale,
flotabilitatea este incontinuu imbunatatita. Cama deosebit de variata de plute ce se gaseste la
ora actuala pe piata romaneasca acopera gusturile, necesitatile si preferintele oricarui
207
impatimit in ale pescuitului.
"uesiana
"uesiana este denumire data vergilor mufate, dupa numele orasului francez 6ouba(
unde a fost utilizata pentru prima oara. &n literatura romana de specialitate, denumirea de
rubesiana este folosita pentru a defini atat tehnica, cat si varga utilizata in acest stil de pescuit.
&deea creerii rubesienei s-a nascut din necesitatea de a plasa montura cu nada cat mai
departe de mal si la o adancime cat mai mare. )ehnica folosita este una de mare finete,
distanta mica a firului intre varful vergii si pluta( !,6 Z 1,$m% asigurand o intepare precisa si
energica, fiind deosebit de eficace atunci cand bate vantul. )otusi, stilul are limite4 raza de
actiune este conditionata de lungimea vergii, regulamentele internationale prevazand o
lungime ma(ima a vergii, in competitii, de 1#,$ m.
(arga reprezinta chiar mi.locul de aplicare a tehnicii, lungimea cea mai frecvent
comercializata, pe plan mondial, fiind de 1? m, dar e(ista fabricanti care produc rubesiene
chiar si de 1#,$ m. ;iind fabricata din grafit inalt modulat, permite o manevrabilitate deosebita
in timpul competitiilor.
Cit-urile sunt tronsoanele de rezerva ale rubesienelor. Este recomandat ca la
achizitionarea unor rubesiene sa se procure # - $ 9it-uri de diferite dimensiuni pentru ca, in
partidele de pescuit, sa fie posibila schimbarea rapida a tronsonului defect.
Shad-uri, grub-uri sau t-istere
8umele generic de shad a fost imprumutat din denumirea originala, S*SSD
S7*D. 'pare pe piata in anul 1@! cand compania Eister !,ister breveteaza nalucile
suple din silicon ce purtau numele generic de S7*D. 'paritia shad-urilor a dus la
aparitia unei noi tehnici pentru impatimitii spinning-ului, mai ales la salau sau biban.
1escuitul cu shad-uri cere multa indemanare si fantezie din partea practicantilor
acestui stil de pescuit. 1entru a putea pescui cu aceste naluci este necesar ca ele sa fie
echipate cu 6ig-uri (6ig, l. engleza@a dantui% asa fiind numite carligele speciale.
!,isterele fac parte din categoria nalucilor suple si de aceea este necesar ca alegerea
shad-ului sa fie facuta cu gri.a, in functie de activitatea pestilor, luminozitatea atmosferica,
culoarea apei sau a vegetatiei. 5n element important este alegerea .ig-ului potrivit ca greutate
sau marimea carligului in raport cu cu marimea shad-ului. )Histerele se impart in doua mari
categorii4 shad-uri (pestisori, broscute, racusori% si grub-uri (rame, vermusi, larve%. ;iecare
categorie de shad-uri sunt fabricate in diferite marimi si culori incat sa poata satisface aproape
toate dorintele.
'parute timid inainte de >@ shad-urile au invadat piata dupa si ocupa un loc binemeritat
intre accesoriile fiecarui impatimit de spinning. 7arietatile coloristice si constructive asigura
necesarul de shad-uri pentu toate tipurile de ape. 'stfel, este necesar sa cunoastem cateva
detalii priving constructia lor. bocul dezordonat al batului in timpul recuperarii creeaza o vibratie
si imita miscarea haotica a pestelui ranit. De asemenea, vibratia este data si de grosimea cozii,
asigurand diferite nivele de vibratii.
Cele mai uzuale shad-uri si grub-uri folosite la noi sunt cele de $-@ cm, iar culorile cele mai
+prinzatoare+ sunt4 galben, sidef, verde fluo, rosu sau combinatiile de culori galben-negru, alb-
rosu, galben-portocaliu.De asemenea, un success deosebit il au tHister-ele fluo cand se
pescuieste la adancimi mari sau acolo unde luminozitatea este mai scazuta. 7aloarea
esentiala a acestor imitatii aproape perfecte, din silicon, este data de capturile numeroase si de
stilul activ adoptat de pescar. Deprinderea folosirii (a invata pestisorii sa inoate% cu success a
shad-urilor este considerata o adevarata arta. 'tunci cand reusesti sa creezi .ocul si vibratia
corespunzatoare, atacul pestelui este iminent.
8outatile in acest domeniu apar zi de zi si fac posibila realizarea unor partide de pescuit cu
20"
adevarat succes. Cel mai mare castig success va fi, totusi, atunci cand fiecare dintre noi va
intelege ca pescuitul sportiv nu se rezuma la asigurarea unor mese... pantagruelice, ci atunci
cand respectam natura, legile, ne respectam reciproc.
SOR1 - pluta de curent
De la banala pluta confectionata
din tulei de porumb sau din dop de pluta,
cu o pana de gasca in varf, si pana la
actualele super sofisticate dispozitive,
numarul pestilor din apele noastre a
scazut direct proportional cu dezvoltarea
industriala. 1entru satisfacerea
frumosului deziderat al pescuitului si,
implicit, capturarea pestelui, marii
producatori de plute cauta sa realizeze
noi prototipuri care sa satisfaca toate
cerintele pietii.
1roducatorul &talian $"*;%SS# a
realizat modelul S#"A de plute care, prin constructie, se
mentine in repezis, acolo unde am dori sa pescuim.
'cest gen de pluta asigura obsedatilor de pescuitul in
repezis satisfactii depline.
1entru a fi utilizate e necesar sa stim sa le folosim.
&ata cateva detalii tehnice. 1lutele S#"A se impart in trei categorii4 Wde stangaX pentru cazurile
in care curentul de apa vine din stanga locului in care pescuim, Wde dreaptaX daca curentul vine
din dreapta si universale adica acele plute care, prin simpla repozitionare a componentelor, pot
fi utilizate indiferent din ce directie vine curentul de apa.
7om vorbi despre cele universale. 1entru asamblarea corecta a unei astfel de plute e
necesar sa respectam cateva reguli. Vntotdeauna corpul plutei va fi orientat cu partea pe care
este inscriptionat grama.ului impotriva curentului de apa, iar partea inferioara se va monta in
asa fel incat toate unghiurile sa fie orientate in sensul curentului de apa. )i.a metalica, ce
compune partea superioara, se monteaza orientata catre malul pe care pescuim, iar antena se
monteaza intr-un unghi de #$ grade fata de ti.a metalica, orientata spre malul opus. 1luta se
monteaza pe linie cu a.utorul varnisurilor, avand insa gri.a ca firul sa urmareasca unghiurile
ti.elor metalice. 1luta se poate supralesta, lasand afara doar o treime din antena.
8outatea firmei C6'35220 nu va umple de peste raurile noastre decimate dar, folosind
aceasta pluta si reamintindu-ne principiul sanatos catch F release, vom avea satisfactii si buna
dispozitie atunci cand pescuim in repezis.
Spinnerbait
Spinnerait este un cuvant compus in limba engleza. &n traducere, spinner inseamna
torcatoare, iar ait inseamna momeala. 'sadar, spinnerbait poate fi tradus Wmomeala
torcatoareX.
2pinnerbait are o adevarata istorie, iar de-a lungul ei se pot puncta cateva date de
referinta. &n 117, modelul Shannon !,in Spinners a reprezentat prima incercare prin care se
renunta la rotativa in linie. ' trebuit sa treaca insa peste ?! de ani ca sa se a.unga la modelul
7ouser 7ell Driver considerat modelul spinnerbait-ului modern. 1ana atinci insa, in 1?@, ;red
'rborgast brevetase paletele $olorado cu bratul lung sau scurt.
&storia recenta a spinnerbait-urilor consemneaza alte cateva realizari inovatoare. &n anii h7!
apar pe piata primele modele combinate $olorado < Billo, (HilloH - lb. engl., salcie %, iar mai
209
apoi, in anii h@!, apar asa numitele imitatii, adica S-irt-urile din silicon.
3a noi in tara, spinnerbait-ul, ca forma si modalitate de pescuit, a aparut relativ recent, dupa
anii h!, din cauza unei perceptii nerealiste, negative chiar. 5nul dintre motive ar putea fi lipsa
informatiei in acest domeniu. )otusi, este de apreciat faptul ca spinnerbait-ul prinde tot mai
mult teren in randul amatorilor de noutati in domeniu si, treptat, chiar in randul pescarilor
conservatori.
;rumusetea acestui stil de pescuit, la care se adauga gama deosebit de larga si variata a
materialelor care pot fi gasite la ora actuala pe piata, pot aduce pescarilor satisfactii deosebite4
eleganta pescuitului cu naluca si drill-ul spectaculos. 2pinnerbait-ul este, in cele din urma,
simbioza dintre linguritele rotative sau oscilante si .ig-urile ale caror
WimbracaminteX dau forme noi, intr-o multitudine de varietati posibile.
S-irt-ul (pamatuful%, Shad-ul (naluca supla%, /ru-ul
(viermele scurt%, toate din silicon sau cauciuc, functie de formele
si culorile deosebit de variate, fac posibila alegerea
WimbracaminteiX potrivita oricarei situatii4 specia de peste, culoarea
si gradul de limpezime ala apei, conditii atmosferice sau, pur si simplu, imaginatia fiecarui
pescar. &n aceste conditii, spinnerbait-ul reuseste sa acopere cea mai mare parte a speciilor de
peste care raspund pozitiv la acest stil de pescuit. ,a mai mult, prin calitatile sale, spinnerbait-
ul reuseste sa atraga chiar si pe cei mai pasnici pesti.
1entru reusita e(ista un singur pas. 'cela de a incercaB
Spinning
7erbul to spin, in limba engleza, inseamna a rasuci, a invarti. &n urma cu
apro(imativ "!! de ani cateva intamplari au facut sa apara o noua forma a
pescuitului recreativ, spinning-ul. 'stfel in 'nglia, prin anul 1@!!, un pescar
lanseaza o naluca turbionara din lemn, matisat cu matase, ce avea o forma
alungita. 'ceasta naluca imita un pestisor iar prin miscarea sa haotica prin apa
lasa impresia ca e bolnav, fapt ce a trezit
instinctele rapitorilor avand ca rezultat primele capturi
'stfel a luat nastere primul devon G.hanton
minno,H. De la acesta la voblerele actuale a fost
doar un simplu pas.
&n aceeasi perioada, in 2tatele 5nite, tanarul bulio ,uel scapa o lingurita de argint in apa si
a vazut un pastrav repezindu-se la ea. 5imit de agresivitatea cu care pestele s-a napustit
asupra metalului stralucitor a taiat coada unei lingurite de argint si a dat doua gauri, una pentru
legarea firului iar cealalta pentru fi(area carligului, imediat dupa testarea noii inventii aparand si
primele capturi. 'ceste intamplari au generat o noua tehnica de pescuit4 rasucit si invartit.
Descoperirea si realizarea mulinetei cu o bobina fi(a a deschis drumul catre pescuitul cu
naluci suple diferite ca forma si colorit. &n 1?" )he Touse of TardE realizeaza mulineta TardE
'lte( cu frana pe tambur, pic9-up automatic si multiplicator devenind modelul de baza al
viitoarelor mulinete de spinning. &n acelasi an ,ache ,roHn, un arhitect din 2tatele 5nite,
popularizeaza acest stil, propunand termenul de spinning ce va caracteriza tehnica de pescuit
ce foloseste mulineta cu bobina fi(a, fire subtiri si lansete de ma(im ",$ m. Cu acest
echipament trebuiau lansate naluci cat mai usoare, la distante mari si cu precizie, imprimand
nalucii, la recuperare, viteza, vibratie si .oc haotic dar controlat.
Spinning-ul poate fi definit ca pescuitul la rotativa, oscilanta sau vobler. ;armecul acestor
metode de pescuit recreativ a facut ca nalucile sa fie confectionate din cele mai diferite
materiale, infiintandu-se adevarate centre de cercetare pentru realizarea unor forme si culori
cat mai atractive pentru pesti. Chiar si lansetele pentru aceast stil de pescuit sunt speciale,
betele de spinning clasificandu-se dupa actiunea si lungimea lor.
0 creatie si un mod de viata a catorva generatii de impatimiti ai pescuitului recreativ, acesta
este spinning-ul.
210
:ergi, lansete sau rubesiene
'vantul si amploarea luate de pescuitul sportiv si recreativ au dus la dezvoltarea unei
adevarate industrii a articolelor si accesoriilor de pescuit care au devenit din ce in ce mai
sofisticate. Domeniul betelor de pescuit nu face e(ceptie de la ... regula. 2-au facut progrese
importante, iar gamele deosebit de variate vin in intampinarea fiecarui tip de ... buzunar. 2a le
luam pe rand.


(*"/* - bat compus din cel putin un element, fara inele sau suporti de mulinete, cu
lungimi cuprinse intre " si @ metri. 7ersiunile telescopice ale vergilor prezinta cel putin doi
elementi. 'nii >7! au revolutionat intreaga industrie a pescuitului, a betelor, dar in special a
vergilor prin realizarea acestora din fibra de sticla. Cama diversificata si pretul scazut al
acestora le fac, chiar si astazi, deosebit de atractive. 'paritia &./.-urilor (intermediate-modulus%
a dus la scaderea cu mai mult de $!` a greutatii, fapt ce a dus la largirea spectrului de
utilizare al vergilor.

;*NS)!* - bat inelat, prevazut cu dispozitiv de prindere al mulinetei. 1rezinta foarte
multe tipuri, clasificate pe categorii4
- dupa materialul din care este confectionat4 fibra de sticla, grafit, carbon-
- dupa actiunea pe care o au. &n ceea ce priveste lansetele din fibra de sticla acestea pot avea
actiune mica, medie sau mare sau prezinta o actiune de varf de tip ' (lucreaza doar spitul%, de
tip , (lucreaza primele doua tronsoane% sau de tip C (prezinta o actiune parabolica%. 3ansetele
din carbon se impart in ultra high-modulus, high-modulus, e(tra heavE high-modului-
- dupa stilul de pescuit4 bologneza (pentru pescuit la pluta%, spinning (pentru pescuitul la vobler,
lingurita, tHister% si spinner-bait. /ai e(ista tipuri de lansete pentru pescuitul maritim, pescuitul
in ape statatoare sau in ape curgatoare-
,olognezele sunt fabricate din fibra de sticla sau carbon, au lungimi cuprinseintre # si @
metri si fac fata pestilor de talie mica si medie.Ele sunt adecvate pescuitului la pluta la distante
mari de mal (match sau sheffield% si asigura lanseuri care depasesc de 1! ori lungimea batului.
3ansetele pentru pescuitul stationar se impart, la randul lor, in mai multe categorii.
;abricate din fibra de sticla, acestea sunt cu actiune medie (pentru pescuitul pestilor de talie
medie%, actiune mare ($!-"!!g, pentru pescuitul, in special, al ciprinidelor% si actiune grea
("!!-@!!g, pentru pescuitul pestilor de talie mare%. 0 categorie aparte o reprezinta betele
pentru pescuitul crapului (lungimi cuprinse intre ?,! si #,"! metri si o actiune cuprinsa intre
",$ si ?,$ lbs, adica 6!-1!!g%.
3a spinning, lansetele au lungimi cuprinse intre 1,@! si ?,!! metri si o actiune cuprinsa
intre $ si 1"!g.
3ansetele de muscarit au lungimi cuprinse intre ",$! si ?,!! metri.
0 parte dintre lansetele pentru pescuitul marin pot fi folosite la pescuitul in apele curgatoare
mari. Elementele care difera la acest tip de lansete sint multiplicatorul in loc de mulineta sau
rolele pe rulmenti in locul inelului de varf.

"%')SI*N* -
varga ale carei componente se mufeaza element cu element, prezinta doar trei tronsoane
telescopice si are lungimi cuprinse intre si 16 metri. 8oul regulament international limiteaza la
1# metri lungimea ma(ima a rubesienelor folosite in concursuri. 6ubesienele sunt fabricate din
carbon de cea mai buna calitate, la realizarea lor folosindu-se materiale ca &/@-&/1! care
manifesta o rigiditate foarte buna la o greutate foarte mica.
211
&ndustria betelor de pescuit isi continua dezvoltarea intr-o dinamica cu care e greu sa ti
pasul. 1roducatorii incearca sa gaseasca Wreteta idealaX, respectiv greutate mica a betelor si o
rezistenta foarte mare. Din pacate, de multe ori, Wreteta idealaX este prea scumpa pentru cei
mai multi dintre pescari.
Eobbler-ul
Sobbler-ul este imitatia aproape perfecta a unui pestisor. Corpul poate fi confectionat din
metal, lemn sau material plastic de care vin atasate una sau doua ancore.
Din timpuri stravechi pasionatii pescuitului au sesizat ca, pe langa speciile de pesti pasnici,
e(ista si specii de pesti rapitori. 5rmarind activitatea si obiceiurile acestora, au concluzionat ca
cel mai bun mod de a prinde pesti rapitori este folosirea pestisorilor ca momeala. 1entru ca in
anotimpul rece pestii de talie mica sunt foarte greu de prins, s-a trecut la imitarea lor, in diferite
forme si din diferite materiale. 1rimele Hobblere erau sculptate manual din lemn si apoi
vopsite. Dupa atasarea carligelor si efectuarea primelor teste, se descoperea ca toate
Hobblerele pluteau si se deplasau doar pe suprafata apei. Capturile erau destul de rare, dar
probabil dadeau sperante celor ce se incumetau sa-si confectioneze asemenea naluci. 2-a
descoperit apoi ca aplicand o bucata de metal pe corpul Hobbler-ului aceasta il a.uta sa se
scufunde, in functie de lestul aplicat putandu-se pescui la adancimi diferite. 0 data cu trecerea
timpului, s-a descoperit ca adancimea la care va evolua Hobbler-ul poate fi data de inclinatia
barbetei care, in timpul recuperarii, il poate scufunda sau il poate ridica la suprafata.
&n functie de constructia Hobbler-elor se diferentiaza doua mari categorii4 plutitor, adica acel
Hobbler ce nu coboara mai mult de un metru sub nivelul apei si scufundator, adica Hobbler-ul
ce lucreaza la adancimi mai mari de 1,$ metri. 5n rol deosebit in constructia Hobbler-elor il
ocupa realizarea coloritului. Coloritul Hobbler-elor trebuia sa imite cat mai fidel modelul real.
6ealizarea aceluiasi tip de Hobbler intr-o gama cat mai variata de combinatii de culori il face
eficient, indiferent de luminozitate sau de culoarea apei. 5n Hobbler fusiform va vibra in timpul
evolutiei atragand atentia rapitorilor, iar introducand in corpul Hobbler-ului cateva bile acestea
vor genera o vibratie sonora si vor cauza o miscare haotica, irezistibila. Cu actualele materiale
din care sunt confectionate Hobbler-ele, starea de flotabilitate poate fi controlata direct in
momentul fabricarii Hobbler-ului, ne mai fiind necesara adaugarea ulterioara de lest. De la
marii producatori de Hobblere 6apalla, 2almo, nume de rezonanta, pana la micii producatori
de naluci, un alt mod de clasificare al Hobbler-elor si catalogarea lor se face in functie de
speciile de rapitor pentru care sunt confectionate. 'stfel, avem
Hobblere pentru stiuca, salau, salmonide (pastrav, lostrita% ,avat, somn
si alte specii. 1erceptia coloristica sau vibratia creata la un
moment dat este favorabila realizarii capturii unei alte specii de peste
decat cea pentru care era fabricat Hobbler-ul. /ultitudinea de
Hobblere ce se gasesc acum pe piata romaneasca, pot
satisface orice capriciu sau pretentie.
/ergand pe principiul Wprinde si elibereazaX frumusetea
pescuitului la Hobbler este cu atat mai nobila
212