03102016-Cap.3-Prognoze Giurgiu

CUPRINS
3. PROGNOZE ............................................................................................................................................ 3-3

3.1. Rezumat......................................................................................................................................... 3-3
3.1.1. Conţinut ................................................................................................................................. 3-3
3.1.2. Necesarul de apă proiectat ..................................................................................................... 3-3
3.2. Metodologie şi Ipoteze .................................................................................................................... 3-8
3.2.1. Strategia de abordare pentru definirea aglomerărilor .............................................................. 3-8
3.2.1.1 Consideraţii generale ........................................................................................................ 3-8
3.2.1.2 Consideraţii specifice ...................................................................................................... 3-10
3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor............................................................................... 3-11
3.2.1.4 Limitele / graniţele aglomerării......................................................................................... 3-12
3.2.1.5 Grupuri de aglomerări (“clustere”) ................................................................................... 3-12
3.2.1.6 Lista aglomerărilor definite pentru judeţul Giurgiu ............................................................ 3-13
3.3. Proiecţii Socio - Economice .......................................................................................................... 3-15
3.3.1. Perspective şi prognoze pentru dezvoltarea economică ........................................................ 3-15
3.3.2. Proiecţiile demografice la nivelul judeţului Giurgiu................................................................. 3-15
3.3.3. Proiecţiile venitului gospodăriilor la nivel judeţean şi al Operatorului Regional (COR) ............ 3-17
3.3.3.1 Estimarea venitului familial mediu în zona urbană din cadrul proiectului .......................... 3-18
3.4. Proiecţia Cererii de Apă ................................................................................................................ 3-20
3.4.1. Cerinţa casnică .................................................................................................................... 3-20
3.4.2. Cerinţa non - casnică ........................................................................................................... 3-21
3.4.2.1 Cerinţa industrială ........................................................................................................... 3-21
3.4.2.2 Cerinţa instituţională şi comercială .................................................................................. 3-21
3.4.2.3 Combaterea incendiilor ................................................................................................... 3-22
3.4.2.4 Variaţiile cerinţei de apă .................................................................................................. 3-22
3.4.3. Bilanţul de apă şi pierderile de apă ....................................................................................... 3-22
3.4.3.1 Obiectivele Bilanţului Apei ............................................................................................... 3-22
3.4.3.2 Apă livrată dar nefacturată .............................................................................................. 3-23
3.4.4. Sumar al Previziunilor cerinţei de apă ................................................................................... 3-25
3.5. Debitul de Apă Uzată şi Încărcările Proiectate............................................................................... 3-26
3.5.1. Apa uzată casnică ................................................................................................................ 3-27
3.5.2. Apa uzată non - casnică ....................................................................................................... 3-27
3.5.3. Sumar al încărcărilor şi debitului de apă uzată ...................................................................... 3-27
3.6. Concluzii ...................................................................................................................................... 3-29
3.7. Sisteme de Alimentare cu Apă Potabilă ........................................................................................ 3-29
3.8. Sisteme de Colectarea a Apelor Uzate ......................................................................................... 3-29
TABELE, FIGURI ŞI DIAGRAME

Tabel Nr. 3-1 – Populaţie conectată la sisteme de apă / cerinţa totală ............................................................ 3-4
Tabel Nr. 3-2 – Populaţie conectată la canalizare / poluare totală ................................................................... 3-5
Tabel Nr. 3-3 – Standardele nivelelor de epurare funcţie de mărimea aglomerării ........................................... 3-9
Tabel Nr. 3-4 – Estimarea populaţiei echivalente în zonele rurale ................................................................. 3-10
Tabel Nr. 3-5 – Repartiţia populaţiei în cadrul aşezărilor din judeţul Giurgiu (date pentru anul 2012) ............ 3-13
Tabel Nr. 3-6 – Conformitate cu termenele (Anexa 3, POS Mediu) .............................................................. 3-13
Tabel Nr. 3-7 – Rezumat al Anexei 3 – Plan de Implementare Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor
uzate............................................................................................................................................................ 3-14
Tabel Nr. 3-8 - Evoluţia principalilor indicatori economici în judeţul Giurgiu, 2012- 2016............................... 3-15
Tabel Nr. 3-9 - Ratele medii anuale de creştere a populaţiei în zonele urbane şi rurale la nivel regional, potrivit
Prognozei INS (Scenariul mediu) ................................................................................................................. 3-16
“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-1 din 29

de apă şi canalizare în judeţul Giurgiu” – revizia 2
Tabel Nr. 3-10 - Ratele de creştere anuale medii estimate ale populaţiei pentru zonele urbane şi rurale din
judeţul Giurgiu.............................................................................................................................................. 3-16
Tabel Nr. 3-11 - Populaţia istorică şi prognozată în judeţul Giurgiu, 2012 - 2043 ........................................... 3-17
Tabel Nr. 3-12 - Venitul Familial Mediu, Brut şi Net, Estimat în oraşele ROC pentru Mediile Naţionale şi
Regionale, 2010 şi 2011............................................................................................................................... 3-19
Tabel Nr. 3-13 - Ratele reale, anuale medii, de creştere prevăzute, ale venitului per cap de locuitor în oraşe,
2012 – 2043 ................................................................................................................................................. 3-20
Tabel Nr. 3-14 – Vârfurile zilnice şi orare pentru diferitele zone de alimentare cu apă ................................... 3-22
Tabel Nr. 3-15 –Cerinţa de apă .................................................................................................................... 3-25
Tabel Nr. 3-16 –Debit de apă uzată (m3/zi) .................................................................................................. 3-27
Tabel Nr. 3-17 –Încărcări CBO5 .................................................................................................................... 3-28
Figura Nr. 3-1 - Exemplu de definire a limitelor unei aglomerari – Republica Cehă........................................ 3-12
Figura Nr. 3-2 - Exemplu de cluster pe aglomerari selectat pentru sistem centralizat pentru ape uzate ......... 3-13
Figura Nr. 3-3 - Terminologia Bilanţului Apei conform cu AIA ........................................................................ 3-23
Figura Nr. 3-4 – Elementele reducerii pierderilor de apă ............................................................................... 3-24
Diagrama Nr. 3-1 - Statisticile cu privire la populaţie şi prognozele recente oficiale cu privire la populaţie la nivel
naţional ........................................................................................................................................................ 3-16
Diagrama Nr. 3-2 - Dezvoltarea prognozată a populaţiei în judeţul Giurgiu, 2012– 2043 ............................... 3-17

3. PROGNOZE
3.1. REZUMAT
3.1.1. Conţinut
Acest capitol este împărţit în două secţiuni. Au fost analizaţi întâi indicatorii macro şi socio-economici relevanţi
şi după aceea cele mai recente tendinţe la nivel naţional, regional şi judeţean, prognozele prezente ale
dezvoltării viitoare a populaţiei, venitului populaţiei şi activitatea economică a judeţului Giurgiu între anii 2013 şi
2043. Aceste prognoze vor servi ca bază pentru determinările ulterioare în cazul investiţiilor pe termen lung din
domeniul apei în judeţ, potenţialul capacităţii de contribuţie al rezidenţilor, consumatorilor industriali şi
instituţionali, prezentaţi mai târziu în capitolele 8 şi 9.
Capitolul 3.2 prezintă metodologia, ipotezele şi strategia de abordare considerate pentru definirea
aglomerărilor, unul din cei mai importanţi paşi în pregătirea unui Plan General (Master Plan) la nivel de judeţ.
Capitolul 3.3 prezintă prognozele pentru dezvoltarea viitoare a populaţiei, a activităţii economice şi a venitului
populaţiei la nivel judeţean, prezentate pentru perioada 2013-2043. Aceste prognoze servesc ca baza pentru
determinările şi estimările ulterioare ale investiţiilor necesare în cadrul sectorului apă a judeţului Giurgiu.
În prima parte a capitolului 3.3, este prezentată evoluţia economică pe termen scurt pentru perioada 2011 -
2012.
În partea de mijloc a capitolului 3.3 dezvoltarea populaţiei la nivel judeţean este comparată cu prognoza de
dezvoltarea la nivel naţional şi regional.
Cea de-a treia parte a capitolului 3.3 se concentrează pe previziunile venitului pe gospodărie, luând în
considerare evoluţia din ultimii ani a venitului brut mediu pe persoană, numărul mediu de persoane pe
gospodărie şi nivelul taxelor şi contribuţiilor sociale ce trebuie plătite din venitul brut pe gospodărie. Previziuniile
sunt realizate pentru perioada 2013 - 2043 atât la nivel urban şi rural, cât şi pe fiecare localitate urbană în parte.
În al doilea rând, au fost introduse dezvoltarea necesarului viitor de apă, a debitul de apă uzată şi încărcările
estimate pentru diferite localităţi din judeţul Giurgiu. Valorile rezultate vor constitui baza pentru dimensionarea
facilităţiilor de apă şi canalizare ce vor urma să îndeplinească cerinţele până în anul 2043.
Prognozele şi rezultatele pentru ambele sectoare, apă şi canal, se regăsesc în prezentul capitol şi în anexele
corespunzătoare.
3.1.2. Necesarul de apă proiectat

1. Studii socio-economice au relevat faptul ca populaţia judeţului Giurgiu are o tendinţă descrescătoare.
Cerinţa de apă în mediu casnic va avea de asemenea aceiaşi tendinţă. Mai mult, acolo unde reţelele furnizoare
de apă sunt prevăzute cu debitmetre, consumul de apă descreşte semnificativ.
2. Cererea de apă industrială are o descreştere similară după introducerea debitmetrelor şi a noi structuri de
tarif de către COR, către nivelele internaţional acceptate. Totodată, cerinţa de apă în sectoarele industrial şi
comercial urmează estimările date de către standardele româneşti (1343/1-2006 şi 1343/2-2006).
3. În baza informaţiilor obţinute de la Operatorii de Apă şi a investigaţiilor şi măsurătoriilor preconizate de
către Consultant, au fost stabilite şi calculate “bilanţul de apă” pentru diferite localităţi ale judeţului Giurgiu.
Datele principale sunt reunite în tabelul următor.
După compilarea datelor şi verificarea producţiei curente inclusiv prin luarea în considerare a performanţelor
curente şi de viitor ale reţelelor de distribuţie, a cerinţelor de apă pentru localităţile proiectului au rezultat
următoarele:

Tabel Nr . 3- 1 – Populaţ ie conectat ă la sisteme de apă / cerinţa totală
POPULAŢIE CONECTATĂ LA
SISTEME DE APĂ / CERINŢA TOTALĂ 2013 2015 2018 2020 2030 2043
(VOLUM INTRARE SISTEM DE APĂ)
Giurgiu (Giurgiu+Slobozia) loc. 57.048 59.933 59.587 59.358 56.576 52.096
3
m /zi 12.139 12.217 12.291 12.449 13.267 14.950
Bollintin Vale (Bolin. Vale+Crivina) loc. 8.190 8.674 8.620 8.585 8.165 7.500
3
m /zi 1.303 1.346 1.373 1.401 1.593 1.841
Mihăileşti (Mihailesti+Draganescu) loc. 4.741 4.928 4.898 4.877 4.640 4.263
3
m /zi 666 691 713 731 825 912
Valea Dragului (Valea Dragului + Vărăşti
1.828 9.728 9.618 9.546 8.846 8.871
+ Dobreni) loc.
3 268 954 962 973 994 1012
m /zi
Ulmi (Ulmi+Ghionea+Poenari + Mosteni+
Trest.+Cascioarele+Draganeasca) loc. 2.029 6.770 6.694 6.643 6.156 5.478
3
m /zi 241 761 761 771 793 813
Bolintin Deal (Bolintin Deal + Mihai
3.776 6.033 5.965 5.920 5.486 4.882
Vodă) loc.
3 407 612 610 618 636 659
m /zi
Hotarele loc. 2.664 4.014 3.968 3.938 3.650 3.247
3
m /zi 303 408 408 413 422 430
Gostinari (Gostinari + Colibaşi +
1.369 5.637 5.573 5.531 5.126 4.561
Câmpurelu) loc.
3 187 558 593 618 668 739
m /zi
Ogrezeni (Ogrezeni + Hobaia) loc. 2.185 4.999 4.943 4.905 4.546 4.045
3
m /zi 230 495 494 500 511 519
Floreşti (Floreşti + Palanca + Stoeneşti +
0 10.543 10.424 10.346 9.587 8.531
Icoana) loc.
3 0 1.108 1.111 1.128 1.171 1.224
m /zi
Roata de Jos (Roata de Jos + Roata
600 8.453 8.358 8.295 7.687 6.840
Mică + Sadina + Cartojani) loc.
3 205 925 925 937 965 1001
m /zi
Adunaţii Copăceni loc. 2.930 2.895 2.843 2.809 2.616 2.325
3
m /zi 409 405 404 409 430 454
Malu Spart (Malu Spart + Suseni) loc. 0 3.831 3.788 3.759 3.483 3.099
3
m /zi 0 396 395 400 409 412
Prundu loc. 2.317 3.763 3.720 3.692 3.421 3.044
3
m /zi 267 380 380 385 394 401
Clejani (Clejani+Podu Doamnei) loc. 498 2.337 2.311 2.293 2.125 1.891
3
m /zi 72 273 274 278 287 294
Neajlovu (Neajlovu+Sterea) loc. 0 1.544 1.527 1.515 1.404 1.249
3
m /zi 0 167 167 169 173 176
Ghimpaţi (Ghimpaţi+Copaciu+Naipu) loc. 4.221 5.568 5.506 5.464 5.063 4.505
3
m /zi 393 476 476 482 495 506
Vânătorii Mici (Vânătorii Mici + Izvoru +
Vânătorii Mari + Cupele) loc. 1.694 4.925 4.995 4.957 4.66 4.152
3
m /zi 161 377 383 388 400 405
Vedea (Vedea + Malu) loc. 5.536 5.588 5.525 5.483 5.081 4.521
3
m /zi 470 476 476 483 496 510
Crevedia Mare (Crevedia Mare +
Crevedia Mică) loc. 2.190 2.751 2.720 2.700 2.502 2.226
3
m /zi 248 298 298 302 310 318
Săbăreni loc. 0 2.918 2.885 2.864 2.654 2.361
3
m /zi 0 279 278 282 288 291
Bucşani (Bucşani + Vadu Lat + Podisor +
Obedeni +Anghelesti+ Uiesti +
Goleasca) loc. 1.804 3.980 3.935 3.905 3.619 3.220
3
m /zi 186 318 318 322 331 340
Mârşa loc. 2.768 2.794 2.762 2.742 2.541 2.261
3
m /zi 227 231 231 235 242 250
Frăteşti (Frăteşti+Remuş+Cetatea) loc. 4.517 5.463 5.401 5.360 4.967 4.420
3
m /zi 491 527 528 536 554 573
Joiţa (Cosoba + Joiţa + Bacu) loc. 2.376 6.598 6.523 6.474 6.000 5.338

3
m /zi 367 765 776 793 851 927
Mihai Bravu loc. 3.119 2.763 2.664 2.606 2.514 2.586
3
m /zi 249 226 221 222 235 266
Novaci (Novaci + Popeşti) loc. 2.589 2.763 2.731 2.711 2.512 2.235
3
m /zi 256 268 268 271 277 281
Băneasa (Băneasa + Pietrele + Frasinu
+ Sfântu Gheorghe) loc. 1.648 5.326 5.266 5.226 4.843 4.309
3
m /zi 191 494 495 501 517 532
Găiseni (Gaiseni + Carpenisu) loc. 0 3.182 3.205 3.181 2.982 2.653
3
m /zi 0 327 331 336 346 349
Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu + Valea
Bujorului) loc. 2.334 1.972 1.989 1.974 1.851 1.647
3
m /zi 239 225 228 231 239 245
Singureni (Singureni +Stejaru + Crânguri
+Chirculeşti) loc. 0 3.360 3.322 3.297 3.055 2.718
3
m /zi 0 344 343 348 355 361
Grădiştea (Grădiştea+Falaştoaca) loc. 0 2.564 2.535 2.516 2.332 2.075
3
m /zi 0 286 250 253 261 268
Dărăşti Vlaşca loc. 2.218 2.239 2.214 2.197 2.036 1.812
3
m /zi 222 229 232 236 242 247
Căscioarele loc. 0 2.201 2.176 2.159 2.001 1.780
3
m /zi 0 232 232 235 240 245
Călugăreni (Călugăreni+Braniştari+
Crucea de Piatra) loc. 425 2.822 2.790 2.769 2.566 2.283
3
m /zi 95 329 330 335 346 360
Grădinari (Grădinari+Zorile+Tantava) loc. 2.902 3.646 3.605 3.578 3.315 2.950
3
m /zi 321 380 380 385 394 403
Comana loc. 2.105 2.125 2.101 2.085 1.933 1.719
3
m /zi 196 199 200 203 210 217
Daia (Daia + Plopsoru) loc. 1.195 2.905 2.872 2.851 2.642 2.350
3
m /zi 145 283 282 285 291 294
Herasti (Herasti + Milosesti) loc. 0 2.414 2.387 2.369 2.195 1.953
3
m /zi 0 239 239 242 247 251
Gostinu loc. 0 2.359 2.332 2.315 2.145 1.909
3
m /zi 0 243 243 246 251 257
Isvoarele (Isvoarele+Teiusu) loc. 1.244 2.658 2.627 2.608 2.417 2.150
3
m /zi 127 236 236 239 245 250
Mogoşeşti (Mogoşeşti+Varlaam) loc. 944 2.658 2.627 2.608 2.417 2.150
3
m /zi 156 295 295 299 307 315
Oinacu (Oinacu+Braniştea+Comas.) loc. 1.269 3.421 3.382 3.357 3.111 2.768
3
m /zi 151 337 337 341 348 353
1. Valoarea asumată pentru calcularea numărului de populaţie echivalentă a fost asumat la 60g
CBO5/locuitor/zi şi rata de generare a apei uzate sau a “ratei de returnare la canalizare” de 100% pentru
consumatorii casnici şi pentru consumatorii non-casnici. Aceste valori au fost considerate valabile pentru
România.
2. Cantităţile de apă uzată şi a încărcărilor, ca de altfel şi evoluţia (creşterea) ratelor de conectare sunt
prezentate în tabelul următor.
Tabel Nr . 3- 2 – Populaţ ie conectat ă la canalizare / poluar e tot ală
POPULAŢIE CONECTATĂ LA
CANALIZARE / VOLUM APĂ UZATĂ / 2013 2015 2018 2020 2030 2043
POLUARE TOTALĂ - AGLOMERARE
Giurgiu (Giurgiu+Remus+Slobozia +
Oinacu) loc. 61.781 61.542 63.593 63.334 60.261 60.613
3
m /zi 11.839 12.681 11.781 11.993 12.770 14.598
t/an 1.711 1.619 1.610 1.604 1.527 1.405
Bollintin Vale loc. 7.944 8.074 7.692 7.663 7.410 6.832
3
m /zi 1.152 1.404 1.505 1.537 1.666 1.840
t/an 200 203 194 193 187 172
Mihăileşti loc. 4.541 4.397 4.372 4.356 4.157 3.833
3
m /zi
587 680 732 747 797 866
t/an

109 106 105 105 100 92
+ Dobreni) loc. 0 5.111 9.618 9.546 8.846 7.871
3
m /zi 0 550 977 986 1012 1043
t/an 0 234 232 230 213 190
Ulmi (Ulmi+Ghionea+Poenari + Mosteni+
Trest.+Cascioarele+Draganeasca) loc. 0 2.632 6.694 6.643 6.156 5.889
3
m /zi 0 408 740 749 768 831
t/an 0 148 147 145 135 60
Bolintin Deal (Bolintin Deal + Mihai
Vodă) loc. 1.928 3.581 5.965 5.920 5.486 4.882
3
m /zi 220 397 606 614 631 653
t/an 144 145 144 143 132 118
Hotarele (Hotarele+Isvoarele+
Teiusu) loc. 1.115 2.995 5.732 5.689 5.272 4.691
3
m /zi 144 321 577 585 597 605
t/an 135 136 134 133 123 110
Gostinari (Gostinari + Colibaşi +
Câmpurelu) loc. 0 2.737 5.637 5.594 5.266 4.685
3
m /zi 0 307 609 622 670 724
t/an 0 131 133 132 124 110
Ogrezeni (Ogrezeni + Hobaia) loc. 0 2.020 4.943 4.905 4.546 4.045
3
m /zi 0 229 496 502 513 520
t/an 0 118 116 116 107 95
Palanca (Palanca + Stoeneşti) loc. 0 2.043 4.835 4.799 4.517 4.019
3
m /zi 0 215 483 490 513 532
t/an 0 111 112 111 105 93
Floreşti loc. 0 0 2.549 4.427 4.103 3.650
3
m /zi 0 0 335 489 508 532
t/an 0 0 108 107 99 88
Roata de Jos (Roata de Jos + Roata
1.442 2.717 4.558 4.524 4.192 3.730
mică + Sadina) loc.
3 135 241 371 376 385 395
m /zi
105 106 105 104 97 82
t/an
Adunaţii Copăceni (Adunatii Copaceni +
Mogosesti + Varlaam) loc. 0 1.643 4.457 4.423 4.099 3.647
3
m /zi 0 322 539 547 573 603
t/an 0 557 924 936 962 984
Cartojani loc. 0 3.156 3.800 3.771 3.495 3.110
3
m /zi 0 312 384 389 397 406
t/an 0 93 92 91 84 75
Malu Spart (Malu Spart + Suseni) loc. 0 745 3.788 3.759 3.483 3.099
3
m /zi 0 110 399 405 414 422
t/an 0 91 90 89 83 73
Prundu loc. 2.915 3.270 3.720 3.692 3.421 3.044
3
m /zi 305 339 381 386 395 401
t/an 90 91 90 89 82 73
Clejani (Clejani+Podu Doamnei+
0 1.686 3.837 3.808 3.498 3.140
Neajlovu+Sterea loc. 162
3 0 316 320 328 335
m /zi 85
0 84 83 77 69
t/an
Ghimpaţi (Ghimpaţi + Copaciu) loc. 0 536 3.469 3.443 3.191 2.839
3
m /zi 0 101 323 327 337 345
t/an 0 82 81 81 75 66
Vânătorii Mari + Cupele) loc. 0 2.007 3.589 3.562 3.301 2.937
3
m /zi 0 180 300 304 311 319
t/an 0 79 79 78 72 64
Vedea loc. 0 0 3.131 3.108 2.880 2.562
3
m /zi 0 0 263 267 274 280
t/an 0 0 75 75 69 62
Crevedia Mare (Crevedia Mare +
Crevedia Mică +Sfantu Gheorghe) loc. 0 1.708 3.217 3.192 2.958 2.632
3
m /zi 0 197 333 338 345 349
t/an 0 71 70 70 65 58

Săbăreni loc. 0 1.108 2.885 2.864 2.654 2.361
3
m /zi 0 113 280 283 291 299
t/an 0 70 70 69 64 57
Mârşa loc. 0 1.148 2.762 2.742 2.541 2.261
3
m /zi 0 105 218 221 227 232
t/an 0 67 67 66 61 54
Frăteşti loc. 0 514 2.677 2.657 2.462 2.191
3
m /zi 0 143 315 315 329 343
t/an 0 65 64 64 59 52
Cosoba (Cosoba + Joiţa) loc. 1.566 2.972 5.001 4.964 4.600 4.093
3
m /zi 193 341 515 524 550 580
t/an 121 122 115 114 106 90
Mihai Bravu loc. 0 1.710 2.605 2.586 2.396 2.132
3
m /zi 0 146 213 219 225 230
t/an 0 63 63 62 58 51
Novaci (Novaci + Popeşti) loc. 0 414 2.763 2.742 2.581 2.296
3
m /zi 0 54 272 275 284 289
t/an 0 60 61 60 57 50
Băneasa loc. 0 965 2.412 2.393 2.218 1.974
3
m /zi 0 157 270 275 290 306
t/an 0 59 58 58 53 48
Malu loc. 0 503 2.394 2.376 2.202 1.959
3
m /zi 0 50 196 196 189 180
t/an 0 58 58 57 53 47
Cosoba (Cosoba + Joiţa) loc. 1.566 2.972 5.001 4.964 4.600 4.093
3
m /zi 193 341 515 524 550 580
t/an 121 122 115 114 106 90
Găiseni loc. 0 914 2.332 2.315 2.145 1.909
3
m /zi 0 141 260 264 272 236
t/an 0 57 56 56 52 50
Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu) loc. 0 935 2.543 5.524 2.339 2.081
3
m /zi 0 135 286 290 298 304
t/an 0 56 56 55 51 46
Singureni (Singureni + Stejaru) loc. 0 1.406 2.541 2.522 2.337 2.080
3
m /zi 0 159 264 269 275 279
t/an 0 56 56 55 51 46
Grădiştea (Grădiştea+Falaştoaca) loc. 0 1.011 2.535 2.516 2.332 2.075
3
m /zi 0 149 293 297 305 313
t/an 0 56 56 55 51 45
Dărăşti Vlaşca loc. 0 896 2.214 2.197 2.036 1.812
3
m /zi 0 107 233 237 242 247
t/an 0 54 53 53 49 44
Căscioarele loc. 0 0 2.176 2.159 2.001 1.780
3
m /zi 0 0 231 234 241 254
t/an 0 0 52 52 48 43
Calugareni (Calugareni + Branistari) loc. 0 1.288 2.375 2.357 2.185 1.944
3
m /zi 0 135 275 279 287 295
t/an 0 53 52 52 48 43
Gradinari (Gradinari + Zorile) loc. 0 1.482 2.380 2.362 2.224 1.978
3
m /zi 0 183 270 273 284 296
t/an 0 51 52 52 49 43
Comana loc. 0 0 2.101 2.085 1.933 1.719
3
m /zi 0 0 197 200 206 211
t/an 0 0 51 50 47 41
Bucşani (Bucşani+Dealu) loc. 0 1.327 2.297 2.280 2.112 1.880
3
m /zi 0 145 244 248 255 262
t/an 0 51 51 50 46 41
Daia loc. 0 0 2.103 2.087 1.965 1.748
3
m /zi 0 0 224 227 235 246
t/an 0 0 51 50 47 42
Herasti loc. 0 0 2.076 2.061 1.910 1.699
3
m /zi 0 0 207 212 217 229
t/an 0 0 50 50 46 41
Gostinu loc. 0 0 2.071 2.055 1.934 1.721
3
m /zi 0 0 221 224 231 244

t/an 0 0 50 50 47 41
Naipu loc. 0 0 2.036 2.021 1.873 1.666
3
m /zi 0 0 211 214 219 230
t/an 0 0 49 49 45 40
Detalii relevante despre asimilări, compilări date şi discuţii sunt prezentate în anexa C 3.1 - Criterii de
proiectare. Calcule ale cerinţei de apă, debitelor ape uzate şi încărcări sunt arătate în Anexa C 3.2. Bilanţul apei
se regăseşte în anexa C 1.1, care conţine detalii despre intrările din sistem (facturate şi nefacturate) şi pierderi,
cuprinzând pierderile aparente şi reale.
3.2. METODOLOGIE ŞI IPOTEZE

Unul din cei mai importanţi paşi în pregătirea unui Plan General la nivel de judeţ este definirea aglomerării, pe
baza analizei opţionale a clusterelor relevante pentru aglomerări. În continuare sunt prezentate strategia de
abordare şi estimările importante (v. sub-capitolul 3.2.1). Metodologia şi estimările relevante sunt descrise în
sub-capitolele corespunzătoare pentru previziunile socio-economice (v. capitolul 3.3), iar proiecţiile tehnice
pentru apă şi ape uzate în capitolele 3.4 si 3.5.
3.2.1. Strategia de abordare pentru definirea aglomerărilor
3.2.1.1 Consideraţii generale

Termenul “aglomerare” este definit şi interpretat în două documente:
 Directiva nr. 91/271/EEC, articolul 2.4; privind privind Epurarea Apelor Uzate Urbane; şi
 Termeni si Definitii din Directiva nr. 91/271/CEE din 16 ianuarie 2007, Bruxelles, Capitolul 1, cu privire
la Epurarea Apelor Uzate Urbane.
Cheia definirii unei aglomerări, potrivit specificaţiilor Directivei nr.91/271/ CEE cu privire la epurarea apelor
uzate urbane, modificată prin Directiva Comisiei nr. 98/15/CE din 27 februarie 1998 ale carei prevederi au fost
menţionate în documentaţia “Termeni şi definiţii din Directiva referitoare la epurarea apelor uzate urbane din
ianuarie 2007” este următoarea:
“Aglomerarea reprezintă o zona unde populaţia şi / sau activităţile economice sunt suficient de
concentrate în ceea ce priveşte apele uzate urbane pentru a fi colectate şi dirijate către o staţie de
epurare a apelor menajere sau catre un punct final de descarcare”.
Cele mai importante cuvinte în aceasta definiţie sunt “suficient de concentrate”. Aceşti termeni nu se definesc în
Directivă pe baza unei prevederi legislative, putând fi interpretaţi doar cu ajutorul unor argumente tehnice şi
economice. Astfel, rezultă o anumită flexibilitate în interpretarea Directivei, în particular, putând să discutăm
despre aspecte privind modul în care o aglomerare se poate lărgi / întinde într-o “zonă cu densitate scazută a
populaţiei”. Acest lucru este cel mai relevant pentru aglomerările mici sau municipiile care pot fi incluse într-una
din categoriile din Directiva (ex.: 2.000, 10.000 şi 100.000 populaţie echivalentă). O aglomerare poate include
mai multe municipii sau doar parţi dintr-un municipiu.
Documentul “Termeni şi Definiţii din Directiva nr.91/271/CEE cu privire la epurarea apelor menajere urbane
specifică urmatoarele:
 existenţa unei aglomerări este independentă de existenţa unui sistem de colectare. Conceptul de
aglomerare include din aceasta cauză acele arii care sunt suficient de concentrate, dar care nu au
încă un sistem de colectare;
 definirea aglomerării trebuie să aibă în vedere faptul că aglomerarea se defineşte pe baza unei zone
suficient concentrate şi nu a unei zone cu bazine de captare aparţinând unui sistem de colectare
conectat la o anumită staţie de epurare;
 o aglomerare poate să contină de asemenea zone care sunt suficient concentrate, dar în care nu
exista încă un sistem de colectare şi / sau în care apele reziduale sunt dirijate spre sisteme
individuale sau alte sisteme apropiate sau colectate în alt mod;
 limitele aglomerării nu trebuie în mod necesar să coincidă cu limitele sistemului de colectare (doar in
cazul unei rate de colectare de 100%);

 limitele unei aglomerări pot să corespundă sau nu marginilor / graniţelor unei unităti administrative;
 limitele unei aglomerări se bazează pe concentrarea populaţiei (densitatea populaţiei) şi concentrarea
activităţii economice;
 limitele aglomerărilor şi încărcărilor generate (persoane echivalente) ar trebui să ia în consideraţie
dezvoltarea viitoare şi sa fie actualizate în mod regulat;
 aglomerarea poate fi conectată la una sau mai multe staţii de epurare a apelor uzate. Mai mult decât
atât, o singură aglomerare poate fi deservită de mai multe sisteme de colectare, fiecare din ele fiind
conectată la una sau mai multe staţii. În mod similar, mai multe sisteme de colectare pot fi conectate
la aceeasi staţie;
 încarcarea generată a unei aglomerări deservită de doua sisteme de colectare şi două staţii de
epurare nu se va diviza în două zone ale sistemului de colectare, dacă aceste scăderi sau obstacole
au legatura cu cerinţele Directivei. De aceea, tipul de tehnologie de epurare ales (o epurare mai
riguroasă) depinde de încărcarea totală generată a aglomerării;
 în cazul în care există aglomerări distincte, separate fizic şi au sisteme de colectare separate dar sunt
deservite de o singură staţie de epurare a apelor reziduale urbane, obligaţiile legale ce decurg din
Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Urbane sunt determinate de marimea fiecărei aglomerari.
Oricum, pentru alte Directive (respectiv Directiva privind Apa pentru Baie), trebuie luat în considerare
impactul cumulativ (însumarea tuturor încărcărilor generate pentru toate aglomerările deservite de
staţia de epurare a apelor uzate); ca rezultat, cerinţele (articol. 3 şi 4) şi datele respective de
conformitate cu Tratatul de Aderare sunt definite de fiecare aglomerare în parte;
 daca aglomerarea include mai mult de 10.000 persoane echivalente (P.E.), trebuie asigurată o
epurare mai riguroasă prin termenii corespunzatori pentru apele uzate deversate / descărcate în
zonele sensibile (epurare terţiară);
 aglomerarile ce deţin între 2.000 – 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să prevadă înzestrarea cu o
reţea de colectare şi facilităţi de epurare la care se pot aplica cel puţin procedee de epurare
secundară sau echivalentă, în conformitate cu anexa I.B (art.4, alin.1) a Directivei;
 se poate întâmpla ca o aglomerare să scadă în timp din punct de vedere al mărimii şi astfel, sistemul
de colectare să nu mai corespundă cu limitele aglomerării. În acest caz trebuie revizuite limitele
aglomerării, iar marimea acesteia trebuie recalculată / actualizată;
 toate apele reziduale urbane generate într-o aglomerare trebuie colectate, dirijate şi epurate conform
cerinţelor Directivei, luându-se în considerare previziunile pentru debite pluviale peste nivelul normal;
 încărcarea totală a apelor uzate generate de o aglomerare reprezintă marimea unei aglomerări în
termeni tehnici şi este primul şi cel mai important criteriu de determinare a colectării apelor uzate şi
cerinţele de epurare.
Din documentul menţionat rezultă că pentru definirea aglomerărilor se poate alege un sistem centralizat sau
descentralizat de ape uzate. Aceste variante sunt analizate în capitolul 5 – “Analiza opţiunilor” iar rezultatele
sunt prezentate în Anexe.
Referitor la previziunile pentru procesul de epurare cel mai potrivit pentru apele uzate în cazul aglomerărilor
definite şi în baza urmatoarei prevederi:
“Statele membre vor asigura condiţiile necesare pentru ca apele reziduale urbane care sunt dirijate de
sistemele de colectare să fie supuse unei epurări mult mai riguroase, înainte de deversarea / descărcarea
în zonele sensibil,e decât cea prevăzută în articolul 4, prin documentul emis în 31 decembrie 1998 şi
pentru toate descărcările aglomerărilor cu peste 10.000 persoane echivalente.”
Consultantul, pentru a îndeplini obligaţiile stipulate în Directiva cu privire la Apele Uzate – referitoare la
prevederile privind epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru aglomerarile definite – va lua in
considerare standardele pentru nivelele de epurare prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:
Tabel Nr . 3- 3 – St andar dele nivelelor de epurar e f uncţie de mărimea aglomerării
OBLIGATIE PENTRU SISTEM CANALIZARE EPURARE
Subiect pentru cel mai ridicat nivel de epurare
Aglomerari cu peste 100.000 Asigurare sistem colectare conform
(art. 5, alin. 2) – îndepartarea nutrienţilor şi cele
persoane echivalente cu (art. 3, alin. 1)
mai înalte standarde pt. N si P
Aglomerari cu peste 10.000 Asigurare sistem colectare conform Subiect pentru o epurare mai riguroasă (art. 5,

persoane echivalente cu (art. 3, alin. 1) alin. 2) – îndepărtarea nutrienţilor
Aglomerari cu peste 2.000 Asigurare sistem colectare conform Epurare secundară sau echivalentă conform
persoane echivalente cu (art. 3, alin. 1) anexei 1B (art.4, alin. 1,3)
Aglomerari cu mai putin de Nu sunt cerinţe specifice; subiect însă pentru
Nu sunt cerinţe specifice
2.000 persoane echivalente “epurare corespunzătoare” (art. 7)
3.2.1.2 Consideraţii specifice

Lista următoarelor de consideraţii va fi utilizată, pentru definirea aglomerărilor posibile, în descrierea
delimitărilor de costuri efective tehnice:
 Mărimea aglomerării (persoane echivalente P.E.)
Încărcarea totală de ape reziduale generată de o aglomerare indică mărimea unei aglomerări în termeni tehnici
şi este primul şi cel mai important criteriu în determinarea cerinţelor privind colectarea apelor uzate şi epurarea
acestora, precum şi în ceea ce priveşte obligaţiile corespunzătoare. Încărcarea generată sau marimea
aglomerării se exprimă în populaţie echivalentă (P.E.).
Deoarece mărimea aglomerării este unul dintre cei mai importanţi parametri care trebuie luaţi în considerare,
numărul de locuitori în cadrul unei anumite zone selectate ca şi valorile populaţiei echivalente trebuie incluse în
criteriul relevant de definire. Numărul de locuitori conectaţi reflectă perspectiva evoluţiei veniturilor, iar numărul
populaţiei echivalente oferă o idee în ceea ce priveşte industria din zonă. Aceste aspecte vor fi relevante pentru
estimările financiare în selectarea aglomerărilor şi, mai târziu, în prioritizarea investiţiilor.
În concordanţă cu Directiva privind Apele Uzate, Consultantul s-a bazat în calculaţiile efectuate pentru populaţia
echivalentă (P.E.) pe urmatoarea prevedere:
“Încărcarea sau mărimea aglomerării se exprimă în populaţie echivalentă (P.E.), în baza articol. 2(6) al
Directivei: o populaţie echivalentă (1 P.E.) înseamnă o încarcare biodegradabilă organic, cu o cerinţă
biochimică de oxigen de 5 zile (BOD5) din 60 g de oxigen pe zi”.
Din acestea rezultă că populaţia echivalentă (P.E.) este o masură a poluării reprezentând media încărcării
organice biodegradabile pe persoană, pe zi. Încărcarea pentru o zonă de colectare sau aglomerare se
generează din apele uzate colectate de la:
 consumatori casnici (populaţie rezidentă sau non-rezidentă);
 alţi consumatori / consumatori industriali.
Apele reziduale industriale se colectează de la întreprinderi şi în urma altor activităţi economice (inclusiv
întreprinderi mici şi mijlocii) care se deversează sau ar trebuie să fie descărcate în sistemele de colectare sau
sunt dirijate către staţiile de epurare a apelor uzate. În cadrul Planului General, s-a prefigurat un inventar al
descărcărilor de ape reziduale industriale, rezultatele acestei analize fiind prezentate în anexa B.
În acest context, calculaţia s-a făcut în baza formulei de mai jos:
 P.E. (casnici) = număr de locuitori
 P.E. (alţi consumatori necasnici) = încărcare ape uzate (kg/zi) / 60g/zi x 1.000
 P.E. (aglomerări) = P.E. (casnici) + P.E. (necasnici).
Luând în considerare apele uzate rezultate de la consumatorii necasnici, cele mai multe din zonele urbane cu
infrastructuri dezvoltate atrag unitati industriale care să se instaleze în aceste arii. În cazul în care apele
menajere ar putea fi descărcate în reţeaua de canalizare, valorile P.E. ar trebui calculate conform celor indicate
mai sus. În cazul în care nu există informaţii valabile referitoare la situaţia centrelor comerciale şi industriale în
câteva arii, următoarele evaluări se vor face pentru estimările privind populaţia echivalentă în zonele rurale:
Tabel Nr . 3- 4 – Estimar ea populaţiei echivalent e în zonele rur ale
MARIMEA AGLOMERARII VALOARE P.E. (% LOCUITORI)
Mai puţin de 10.000 locuitori şi peste 5.000 1.15
Mai puţin de 5.000 locuitori şi peste 2.000 1.10
Mai puţin de 2.000 locuitori 1.00
 Consideraţii privind zonele specifice (ţintă), conform celor indicate în Planul de Implementare

Zona proiectată ca ţintă, aşa cum se arată în Planul de Implementare (Anexa A3 - Planul de implementarea a
Directivei Apei Uzate) va include cele mai mari (importante) localităţi din mediul rural (luând în considerare că
localităţile urbane - 3 oraşe – au făcut obiectul unor investiţii finanţate din Fondurile de Coeziune, lucrări care
vor duce la conformare totală atât pentru sistemele de alimentare cu apă cât si pentru sistemele de colectare a
apelor uzate şi de asemenea tratarea acestor ape uzate în statii de epurare). Acest lucru se aplică în mod
strategic, în concordanţă cu aspectele legale, financiare şi social-economice: (conformitate, număr locuitori
conectaţi, indicativ buget, susţinere financiară, suportabilitate, etc.). Din aglomerările care se vor defini în cadrul
prezentului Plan General, zona ţintă, în conformitate cu Planul de Implementare (Anexa A3 - Planul de
implementarea a Directivei Apei Uzate) va include principalele aşezări rurale, avînd peste 2.000 P.E. (pentru
termenele de conformare – pentru sistemele de colectare a apelor uzate şi de tratare a acestora) negociate prin
Tratatul de Aderare.
 Situaţia geografică şi topografică
Consideraţiile, cu privire la aspectele topografice referitoare la verificările pentru zona de captare (colectare)
sunt, din punct de vedere tehnic, primul pas în dezvoltarea conceptelor privind colectarea şi transportul apelor
uzate. Oricum, Consultantul a definit aglomerările în legatură cu o viitoare dezvoltare a unei zonei topografice
obişnuite. Acest fapt permite extinderea aglomerărilor în cazul unor aşezări care ar fi “suficient de concetrate” în
viitor. Astfel, investiţiile viitoare ar putea fi utilizate efectiv şi din punct de vedere al susţinerii financiare (fără
staţii de pompare, mai puţine costuri pentru reinvestiţii, mai puţine consumuri energetice, etc.)
 Existenţa unei reţele de colectare a apelor uzate, a staţiei de epurare a apelor uzate şi evaluare
tehnică a activităţii / procesului
Valabilitatea infrastructurilor în cazul epurării apelor menajere (o staţie de epurare a apelor uzate sau o reţea de
colectare) nu este în mod cert un criteriu pentru definirea aglomerării. Oricum, definiţia costurilor efective pentru
masurile tehnice ar trebui să ia în considerare utilizarea instalaţiilor existente (reabilitare şi / sau extindere). O
decizie cu privire la noi construcţii pentru facilităţile necesare trebuie să fie studiată pe baza unei reguli de
cercetare a fiecarui caz în parte.
 Costuri de investiţii, operare şi întreţinere pentru deservirea completă a aglomerărilor
Unul dintre cei mai importanţi parametrii pentru definirea aglomerării ar putea fi cel financiar, din cauza faptului
că măsurile proiectului trebuie să se refere la costurile efective, iar susţinerea financiară trebuie să fie una
dintre ţintele majore ale definirii proiectului. Cu privire la deciziile legate de interpretarea unei aglomerări, se va
pregăti susţinerea financiară printr-o analiză economică brută / sumară (comparaţie a costurilor de investiţii,
operare şi întreţinere).
3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor

Pentru a se realiza corelarea cu menţiunile Directivei pentru Ape Uzate şi conformitatea cu Termenii şi
Definiţiile Directivei privind Epurarea Apelor Uzate Urbane, criteriile pentru definirea aglomerarilor sunt:
 Concentrarea populaţiei – densitatea populaţiei pe o anumită arie
Cea mai importantă formulare a definiţiei aglomerării este expresia “suficient concentrată”, aceasta nefiind însă
definită în mod juridic prin Directivă şi putând fi înţeleasă doar cu ajutorul altor argumente de natură tehnică şi
economică.
 Concentrarea activităţilor economice
Definirea aglomerării în termeni tehnici trebuie să se bazeze pe condiţiile locale şi poate avea diferite moduri de
abordare în cadrul fiecarei ţări europene. Distribuţia aşezărilor şi metoda construcţiilor tradiţionale sunt chiar
diferite în unele regiuni din Europa faţă de altele.
În România populaţia intenţionează să dezvolte aşezari de-a lungul drumurilor principale sau cursurilor de râuri.
Dezvoltarea generală a zonelor construite diferă, în particular a se vedea pentru oraşele mici în comparaţie cu
cele mari.
 Concentrare suficientă a celor două criterii menţionate mai sus pentru apele uzate urbane care se
colecteaza şi transportate (dirijate)

Situaţia existentă în România relevă diferenţe mari între acessul populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi
serviciile sanitare.
3.2.1.4 Limitele / graniţele aglomerării

Marginile unei aglomerari se definesc prin limite ale zonelor construite în mod obisnuit şi zone care se vor
construi, acolo unde apele uzate pot fi colectate în baza unor costuri eficiente (densitate mare a clădirilor care
produc ape menajere). În cazul în care două sau mai multe din aceste arii sunt atât de apropiate, încat, din
punct de vedere al eficienţei costurilor o soluţie comună este mult mai potrivită, atunci ele pot alcătui o singură
aglomerare.
Graniţele aglomerărilor au fost definite de fapt prin utilizarea hărţilor recente şi a tuturor datelor disponibile,
pentru a delimita în mod cert zonele concentrate ale aşezărilor. S-a luat în considerare dezvoltarea viitoare a
aglomerării prin folosirea planului de urbanizare general (PUG). Aceasta abordare ne oferă posibilitatea de a
avea o imagine generală asupra dezvoltării rezidenţiale, industriale şi comerciale.
Experienţa în definirea aglomerărilor şi planificarea infrastructurii pentru apele reziduale în cadrul U.E.
demonstrează unitatea în ceea ce priveşte definirea graniţelor aglomerărilor. Cu toate acestea, alegerea finală
a soluţiilor centralizate şi / sau descentralizate se bazează pe o comparaţie a fiecărui caz în parte (de la caz la
caz).
Schema următoare prezintă un exemplu de definire a marginilor unei aglomerări, care s-a dezvoltat în
Republica Cehă.
LEGENDA:
Marginile administrative ale

Margini ale unei zone construite
Marginile unei aglomerari > 2000 p.e.
Marginile unei aglomerari < 2000 p.e.
A Grafic/desen al unui teren agricol sau altui teren agricole si
forestier – fara sau cu densitate redusa de cladiri
B Zona de construit – localitate cu planificare a concentratiei
cladirilor
Figur a Nr. 3- 1 - Exemplu de definire a limitelor unei aglomerari – Republica Cehă
Limita / graniţa unei aglomerări este acea linie care închide zonele concentrate ale unei aşezări. Consultantul
recomandă poziţionarea acestei linii la o anumită distanţă, după o întindere de teren fără clădiri cu anexe, într-o
zonă cu sau fără densitate scazută a clădirilor. Această distanţă este selectată la 200 metri în cazul
aglomerărilor cu peste 10.000 P.E. şi 100 metri pentru restul aglomerarilor mai mici, selectate.
3.2.1.5 Grupuri de aglomerări (“clustere”)

Linia de demarcaţie este dată de linia reunificatoare ce descrie grupul de aşezări / aglomerări, care pot fi unite
şi deservite de un sistem de epurare şi colectare central pentru apele reziduale. Aglomerările grupate nu sunt
cuprinse totdeauna în acelaşi bazin / zonă de colectare, dar trebuie să fie la o distanţă suficient de apropiată
pentru a fi interconectate. Totuşi, decizia privind un sistem centralizat sau descentralizat pentru apele uzate

trebuie să constituie un subiect pentru diferite analize, care să confirme eficienţa costurilor prin evaluari tehnice
şi economice.
Schema de mai jos oferă un exemplu de cluster pe aglomerări:
Aglomerari
Linie de margine
Linie de cluster
Interconectare
WWTP
Figur a Nr. 3- 2 - Exemplu de cluster pe aglomer ari selectat pentr u sist em centr alizat pentru ape uzate
3.2.1.6 Lista aglomerărilor definite pentru judeţul Giurgiu

Tabel Nr . 3- 5 – R epartiţia populaţ iei în cadrul aşez ărilor din judeţ ul Giurgiu (dat e pentru anul 2012)
DISTRIBUŢIA POPULAŢIEI
LIMITA SUPERIOARĂ LIMITA INFERIOARĂ NUMĂR POPULAŢIE % DIN TOTAL
1.000.000 100.001 0 0 0%
100.000 10.001 1 60.369 21,47%
10.000 5.001 1 8.074 2,87%
5.000 2.000 37 103.005 36,63%
< 2,000 133 109.759 39,03%
TOTAL 281.207 100,00%
Sursa: CNP, INS
Nota: tabelul arată numărul locuitorilor din cadrul localităţilor judeţului Giurgiu. În judeţul Giurgiu marea majoritate a populaţiei 39,03%
locuieşte în localităţi mici sub 2.000 de locuitori; aproximativ 39,50 % din populatie locuieşte în localităţi care au între 2.000 si 10.000
locuitori; investiţii importante se vor aloca pentru acest grup de aşezări.
În Anexa A3.1 sunt prezentate aglomerările luate în considerare pentru elaborarea Master Planului pe baza
căruia a fost depusă şi aprobată o Aplicaţie pentru Fonduri de Coeziune pentru trei aglomerări din judeţul
Giurgiu (aglomerarea Giurgiu-Slobozia, aglomerarea Bolintin Vale şi aglomerarea Mihăileşti). În Anexa A3.2
sunt prezentate aglomerările (cu mai mult de 2.000 P.E.) luate în considerare la elaborarea actualului Master
Plan (Master Plan actualizate). Conformitatea nu este un aspect absolut obligatoriu, deoarece definirea
aglomerării are doar un caracter tehnic, raportat la definirea / planificarea unui sistem pentru apele reziduale,
bazat pe eficientizarea costurilor. Definirea aglomerărilor va trebui să se refere la toate aglomerările peste
2.000 P.E. (populaţie echivalentă).
Datele de conformare menţionate în Anexa 3 a POS au fost diferenţiate pentru colectarea şi epurarea apelor
uzate. Consultantul nu recomandă implementarea lucărilor privind infrastructura pentru colectarea apelor uzate
şi cele pentru epurare la date diferite, punerea în funcţiune a reţelei de colectare, fără a fi urmată de o epurare
eficientă nefiind eligibilă pentru definirea proiectului. Anexa 3 a POS sugerează asigurarea conformităţii
aglomerărilor cu peste 2.000 populaţie echivalentă, aşa cum se arată în tabelul de mai jos:
Tabel Nr . 3- 6 – C onfor mit ate cu t ermenele (Anexa 3, PO S M ediu)
P.E. (POPULAŢIE ECHIVALENTĂ) TERMENE PENTRU CONFORMITATE
POS TRATAT DE ADERARE
2007 – Reţea de colectare
> 100,000 2010
2010 - Epurare

2010 – Reţea de colectare 2010 – Reţea de colectare
100,000 - 10,000
2013 - Epurare 2013 - Epurare
7,500 – 10,000 2018
2015 - Epurare
3,500 – 7,500 2018
2017 - Tratare
2,000 – 3,500 2018
2020 - Tratare
Lista tuturor aglomerărilor definite la nivelul judeţului Giurgiu este prezentată în Anexa C3.2.3 (la nivelul
întregului judeţ au fost identificate un numar de 128 aglomerări). Tabelul de mai jos prezinta lista aglomerărilor
peste 2000 PE definite la nivelul judeţului Giurgiu, fiind evidenţiat termenul de conformare. Există câteva
aglomerări cu termene limită diferite pentru sistemul de colectare a apelor uzate şi pentru tratarea apelor uzate
(termenul limită pentru colectarea apelor uzate este mai devreme decât cel pentru tratarea apelor uzate). S-a
convenit în aceste cazuri sa fie luat în considerare termenul cel mai îndepărtat.
Tabel Nr . 3- 7 – R ezumat al A nexei 3 – Plan de Implementar e D irectiva 91/271/C EE privind epurar ea apelor uzate
NR. CRT AGLOMERARE AN NR. CRT. AGLOMERARE AN
Giurgiu (Giurgiu-municipiu, Slobozia,
1 2013 23 Mârşa 2018
Remuş, Oinacu)
2 Bolintin Vale (oraş) 2013 24 Frăţeşti 2018
3 Mihăileşti(oraş) 2013 25 Cosoba 2018
Valea Dragului (Valea Dragului,
4 2015 26 Mihai Bravu 2018
Vărăşti, Dobreni)
Ulmi (Ulmi, Trestieni, Ghionea,
5 Poenari, Moşteni, Drăgăneasca, 2018 27 Novaci (Novaci, Popeşti) 2018
Căscioarele)
Bolintin Deal (Bolintin Deal, Mihai
6 2018 28 Băneasa 2018
Vodă)
Hotarele (Hotarele, Isvoarele,
7 2018 29 Malu 2018
Teiuşu)
Goştinari (Goştinari, Colibaşi,
8 2018 30 Joiţa 2018
Câmpurelu)
9 Ogrezeni (Ogrezeni, Hobaia) 2018 31 Găiseni 2018
Izvoarele (Izvoarele,
10 Palanca (Palanca, Stoeneşti) 2018 32 2018
Chiriacu)
Singureni (Singureni,
11 Floreşti 2018 33 2018
Stejaru)
Roata de Jos (Roata de Jos, Roata Grădiştea (Grădiştea,
12 2018 34 2018
Mică, Sadina) Falaştoaca)
Adunaţii Copăceni (Adunaţii
13 2018 35 Dărăşti Vlaşca 2018
Copăceni, Mogoşeşti, Varlaam)
14 Cartojani 2018 36 Căscioarele 2018
Călugăreni (Călugăreni,
15 Malu Spart (Malu Spart, Suseni) 2018 37 2018
Braniştea)
Grădinari (Grădinari,
16 Prundu 2018 38 2018
Zorile)
Clejani (Clejani, Podu Doamnei,
17 2018 39 Comana 2018
Neajlovu, Sterea)
18 Ghimpaţi (Ghimpaţi, Copaciu) 2018 40 Bucşani (Bucşani, Dealu) 2018
Vânătorii Mici (Vânătorii Mici, Izvoru,
19 2018 41 Daia 2018
Vânătorii Mari, Cupele)
20 Vedea 2018 42 Herăşti 2018
Crevedia Mare (Crevedia Mare,
21 2018 43 Gostinu 2018
Crevedia Mică, Sfântu Gheorghe)
22 Săbăreni 2018 44 Naipu 2018

3.3. PROIECŢII SOCIO - ECONOMICE
3.3.1. Perspective şi prognoze pentru dezvoltarea economică

Potrivit ultimei prognoze a CNP data publicitatii in noiembrie 2013, PIB-ul judeţului Giurgiu a fost de 4.647
eur/locuitor, inregistrand o crestere reala de -1.2% fata de anul 2011. Pentru anul 2013 se prognozeaza o
crestere de 2,1%, iar pentru perioada 2014 – 2016 ratele de crestere sa se situeze intre 2,0% si 2,8%. (a se
vedea tabelul de mai jos).
PIB-ul per locuitor al judeţului va creşte de la 4.647 Euro/ locuitor în 2012 la 5.934 Euro/ locuitor în anul 2016,
situând judeţul Giurgiu pe locul 3 în cadrul Regiunii 3 Sud Muntenia. În prognoza pentru perioada 2014 – 2016,
şi angajarea forţei de muncă şi numărul mediu de angajaţi sunt prognozate că vor creşte. Rata şomajului va
urma o tendinţă descendentă şi va atinge 6,0% în 2011 şi 5,8% în 2012, valori situate sub ratele de dezvoltare
regionale (6,6% în 2011, respectiv 6,3% în 2012). Prognozele pentru principalii indicatori economici potrivit
CNP sunt rezumaţi în următorul tabel:
Tabel Nr . 3- 8 - Evoluţ ia principalilor indicator i economici în judeţ ul Giurgiu, 2012- 2016
UNITATEA 2012 2013 2014 2015 2016
Creşterea reală a PIB-ului % -1,2 2,1 2,0 2,2 2,8
PIB per locuitor Euro 4.647 5.008 5.258 5.606 5.934
Numarul mediu de salariati
- rata creşterii anuale % -2,8 0,5 0,6 0,9 1,0
Salariul net mediu RON 1.0240 1.285 1.350 1.415 1.474
Rata şomajului % 5,9 5,4 5,3 5,0 4,9
Sursa: CNP
Creşterea salariilor a fost de 0,3% in 2012, iar estimarile pentru anul 2013 sunt de 3,7%, pentru anul 2014
sunt de 5,0%, pentru anul 2015 sunt de 4,8% iar pentru anul au fost estimate la 4,1%, niveluri situate sub
nivelul regional (5,8%; 5,1%; 4,9% si respectiv 4,2%). De asemenea aceste estimari au fost sub nivel naţional
in pentru anii 2013 si 2014 (5,8%, respectiv 5,1%), dar peste acest nivel in anii 2015 si 2016 (4,4%, respectiv
3,7%).
3.3.2. Proiecţiile demografice la nivelul judeţului Giurgiu

Aşa cum a fost menţionat în capitolele de mai sus, statisticile oficiale arată un declin al populaţiei din România
şi Regiunea Sud Muntenia, inclusiv judeţul Giurgiu. Declinul – observat în judeţul Giurgiu încă din 1990 – se
datorează a doi principali factori: sporul natural negativ (rata copiilor născuţi vii este mai mică decât rata
morţilor) şi emigrarea. Acest declin a fost confirmat in urma recensamantului organizat in toamna anului 2011 si
care arata ca populatia Romaniei a ajuns la 20.121,6 milioane de locuitori.
Pentru viitor, emigrarea este prognozată a fi mai puţin importantă, dar populaţia total va continuă să scadă din
cauza sporului natural negativ. Toate prognozele cu privire la populaţie publicate recent în România, inclusiv
scenariile de dezvoltare optimiste, previzionează continuarea tendinţei de declin demografic. Următoarea
diagramă arată dezvoltarea populaţiei în perioada 1992 – 2009 şi populaţia estimată în următoarele două
decenii, potrivit prognozelor pentru populaţie ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Statistica si previziuni privind populatia in Romania
23.000.000
Populatie totala 1992 - 2009 (INS)

22.500.000
Previzune INS 2005,Varianta

22.000.000 Constanta
Previziune INS 2005, Varianta

21.500.000 optimista

Locuitori
21.000.000 Medie
20.500.000
Pesimista
20.000.000 Previziune 2009, Varianta

Optimista
19.500.000 Previziune INS 2009, Varianta

medie
19.000.000
Pesimista
18.500.000
Source: INS
Diagr ama Nr. 3- 1 - Stat ist icile cu privir e la populaţie şi prognozele recente oficiale cu privir e la populaţ ie la nivel naţional
Conform datelor publicate de INS in documentul “Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare la
orizontul anului 2050” excepţia celor mai optimiste scenarii, cifrele totale ale populaţiei la nivel naţional sunt
prognozate că vor scădea de la aproximativ 21,5 milioane în 2008 la 19 milioane in anul 2030 si la 16,08
milioane in anul 2050. In profil teritorial, se asteapta o diminuare mai acccentuata a populatiei in regiunea Nord
–Est care va avea cel mai mare sold migratoriu negativ raportat la populatie (de peste 1,4 la 1000 locuitori). In
perioada 2012 – 2042 se prognozeaza o crestere naturala a populatiei, insa aceasta va fi depasita de fluxurile
migratorii negative.
Diferenţe semnificative există de asemenea şi între dezvoltarea prognozată a populaţiei din zona urbană şi
rurală. Chiar dacă la nivel naţional populaţia din zonele urbane este prognozată a scădea cu o rată anuală de
creştere între -0,68% şi -1,20% (în funcţie de scenariu), populaţia din zonele rurale este prognozată că se va
menţine mai mult sau mai puţin constantă, la o rată anuală de creştere între -0,25% şi 0,0%. Aceasta este în
principal consecinţa unei migraţii crescute a locuitorilor urbani către zonele rurale.
O prognoză cu privire la populaţie pentru Regiunea Proiectului din judeţul Giurgiu până în anul 2043 a fost
pregătită de Consultant pentru Master Plan. Anul de bază pentru prognoză a fost considerat 2012, avand la
baza datele finale ale recensamamntului organizat in octombrie 2011. Prognoza cu privire la populaţie a fost
analizată pentru a lua în considerare cifrele privitoare la populaţie publicate de INS. Consultantul a utilizat
diferite rate de creştere aplicate intervalelor de 5 ani începând cu 2013 şi până în 2043.
Tabel Nr . 3- 9 - Rat ele medii anuale de creşter e a populaţ iei în zonele ur bane şi r urale la nivel regional, potr ivit Prognozei INS
(Scenar iul mediu)
JUDEŢUL GIURGIU
VALORI IN % PE AN
2010-2015 2015-2020 2020-2025 2025-2043
Media totală - 0,57 -0,59 -0,58 -0,84
Zonele urbane -0,51 -0,56 -0,55 -0,69
Zonele rurale -0,60 -0,61 -0,60 -0,90
Sursa: INS
Tabelul de mai jos prezintă rata de creştere utilizată pentru judeţul Giurgiu pentru perioada de timp 2013 -2043.
Tabel Nr . 3- 10 - R atele de cr eşt ere anuale medii estimat e ale populaţ iei pentru zonele urbane şi rur ale din judeţul Giurgiu
JUDEŢUL GIURGIU
VALORI IN % PE AN
2010-2015 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2030-2035 2035-2043
Zonele urbane -1,60% -1,18% -0,31% -0,62% -0,62% -0,62%
Zonele rurale +0,47% -0,38% -0,62% -0,89% -0,89% -0,89%

Pe baza ratelor de creştere anuale medii de mai sus, populaţia prognozată pentru perioada 2013 – 2043 în
judeţul Giurgiu, este următoarea.
Tabel Nr . 3- 11 - Populaţ ia ist orică şi prognozat ă în judeţul Giurgiu, 2012 - 2043
2012 2015 2020 2025 2030 2035 2043
Total Populaţie 281.207 280.705 276.102 268.669 257.764 247.311 231.478
Populaţie Urbana 81.051 77.706 76.913 75.599 73.175 70.829 67.234
Giurgiu 60.369 57.511 56.981 56.098 54.374 52.703 50.137
Bolintin Vale 8.206 8.074 7.692 7.621 7.503 7.272 7.049
Mihailesti 4.690 4.615 4.397 4.356 4.289 4.157 4.029
Populaţie Rurală 200.156 202.999 199.189 193.069 184.589 176.482 164.243
La nivel judeţean, prognozele prezintă un declin al populaţiei totale de aproximativ 49.730 locuitori în următorii
30 ani (2013-2043), în mediul urban scaderea este de 13.817 locuitori, în timp ce populaţia din mediul rural
scade drastic cu 35.912 oameni.
Următoarea diagramă este o prezentare grafică a dezvoltării istorice şi prognozate a populaţiei în judeţul
Giurgiu, în mediul urban şi rural, ca şi din principalele sale oraşe.
Diagr ama Nr. 3- 2 - Dezvolt area pr ognozată a populaţiei în judeţul Giurgiu, 2012– 2043
3.3.3. Proiecţiile venitului gospodăriilor la nivel judeţean şi al Operatorului Regional (COR)

O prognoză a venitului gospodăriilor pentru zonele urbane şi rurale din judeţul Giurgiu până în anul 2040 a fost
alcătuită de Consultant pentru Master Plan. Anii de bază pentru prognoză au fost 2009, 2010 şi 2011. Ratele
anuale de creştere a venitului gospodăriilor au fost modificate având în vedere cele mai recente prognoze
macroeconomice publicate de Comisia Naţională de Prognoză pe termen mediu in profil teritorial – varianta de
toamna 2013.
Deoarece în România statisticile oficiale cu privire la venitul gospodăriei la nivel judeţean nu sunt disponibile,
acestea au trebuit să fie estimate pe baza cifrelor disponibile. Venitul mediu brut per capita la nivel regional şi
salariile nete la nivel judeţean şi regional au fost utilizate ca bază pentru această estimare. Formula utilizată a
fost următoarea:
VenMedGospjudeţ = (VenMedLocregiune x SalarMedjudeţ / SalarMedregiune) x DimensMedGospjudeţ (Formula 3 – 1)
unde:
VenMedGospjudeţ = Venitul mediu brut al gospodăriei (in RON / gospodărie / lună)
VenMedLocregiune = Venitul mediu brut pe locuitor în regiunea de dezvoltare în RON/capita/lună
SalarMedjudeţ/regiune = Salariul mediu net în judeţ / regiunea de dezvoltare (în RON/ lună)
DimensMedGospjudeţ = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ în loc. / gospodărie)

Ultimele statistici oficiale cu privire la dimensiunea medie a gospodăriei la nivelul judeţean au fost publicate
în Recensământul Gospodăriilor din 2011. Deoarece nu sunt disponibile cifre mai noi, dimensiunea gospodăriei
pentru anii 2009 – 2011 a fost estimată luând în considerare cifrele oficiale la nivel regional ca şi referinţă.
Formula utilizată a fost următoarea:
DimensMedGospjudeţ200x = (DimensMedGosprecensământjudeţ2002 X DimensMedGospregiune200x/
DimensMedGosprecensământregiune2011) (Formula 3 – 2)
unde:
DimensMedGospjudeţ200x = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ pentru anul 200X (în loc. / gospodărie)
DimensMedGosprecensământjudet2011 = Dimensiunea medie a gospodăriei în judeţ în conformitate cu
recensământul din 2011 (în loc. / gospodărie)
DimensMedGospregiune200x = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare pentru anul
200X (în loc / gospodărie)
DimensMedGosprecensământregiune2011 = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare în
conformitate cu recensământul din 2011 (în loc. / gospodărie)
3.3.3.1 Estimarea venitului familial mediu în zona urbană din cadrul proiectului
Pentru analiza Tarifului Maxim Disponibil, distribuirea venitului familial mediu şi a venitului familial în zona
urbană (oraşele Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihailesti) a fost estimată pe baza cifrelor corespunzătoare nivelului
judeţean, prezentate mai sus. Toate aceste trei oraşe sunt considerate oraşe care sunt incluse în COR.
Venitul familial brut (media pentru ambele oraşe) a fost estimată după cum urmează (datele la nivel naţional
sunt statistici oficiale publicate de INS):
VenMedGospCOR,med = [VenMedLocjudeţ,med x (VenMedLocnational,urban / VenMedLocnational,med ) x RegCF] x
DimensMedGospCOR,med (Formula 3 – 3)
unde:
VenMedGospCOR,med = Venitul mediu brut al gospodăriei în oraşele care urmează a fi incluse în
servicii zona din COR (in RON / gospodărie / lună)
VenMedLocjudeţ,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor pentru Judeţ (în RON/cap./lună)
VenMedLocnaţional,urban = Venitul mediu, brut pe cap de locuitor pentru zonele urbane la nivel naţional
(în RON/cap./lună)
VenMedLocnaţional,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor la nivel naţional (în RON/cap./lună)
RegCF = Factor de corecţie pentru Regiunea 1 a mediei judeţului
DimensMedGospjudeţ = Dimensiunea medie a gospodăriei în aria de deservire a COR (în
loc./gospodărie)
Pe baza venitului mediu, brut per cap de locuitor, pentru zona de servicii a COR (vezi Formula 3-3 de mai sus),
venitul familial brut pentru oraşele individuale COR a fost estimată pe baza următoarei formule:
VenMedGospLoc X = VenMedLocCOR,med x LocCF x DimensMedGospLOC X (Formula 3 – 4)
unde:
VenMedGospLoc X = Venitul familial mediu, brut în localitatea X (în RON/familie/lună)
VenMedLocROC,med = Venitul mediu brut pe cap de locuitor în zonade servicu din ROC (in
RON/locuitor/lună)
LocCF = Factor de corecţie pentru localitate (Giurgiu:1,05, Bolintin Vale:0,80,
Mihailesti:0,80)
DimensMedGospLOC X = Dimensiunea medie a familiei în localitatea X (în cap./ familie)

Pentru calcularea venitului familial brut pentru diferite grupuri de venit familial, distribuirea similară a
venitului familial, ca şi la nivel naţional, a fost estimată pentru aria de deservire a COR, pe baza venitului
familial brut pentru aria de deservire a COR (vezi Formula 3-3 de mai sus), venitul familial brut pentru orice
decil X de venit a fost estimat pe baza următoarei formule:
VenMedGospCOR, decada X = VenMedLocCOR,med x (VenMedLocnational,decada X / VenMedLocnational,med ) x
DimensMedGospCOR,decada X
Pentru orice an, 200X în decursul perioadei 2012 – 2043, dimensiunea medie a familiei a fost estimată pe
baza cifrelor publicate în recensământul familiei 2011 şi dezvoltarea dimensiunii, la nivelul regional respectiv
(date INS),
DimensMedGospCOR,decadaX = DimensMedGospCOR,med x (DimensMedGospregiune,an200x /
DimensMedGospregiune,recensamant2002 ) (Formula 3 – 6)
Unde:
DimensMedGospROC, decadaX = Dimensiunea medie a gospodăriei în aria de deservire a COR
(media pentru orasele COR) pentru anul 200X (în loc, / gospodărie)
DimensMedGospCOR,med = Dimensiunea medie a gospodariei în aria de deservire a COR
(media pentru toate oraşele COR (în cap. / familie)
DimensMedGospregiune200x = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare pentru
anul 200X (în loc / gospodărie)
DimensMedGospregiune,recensămân2002 = Dimensiunea medie a gospodăriei în regiunea de dezvoltare în
conformitate cu recensământul din 2011 (în loc, / gospodărie)
Pe baza dimensiunii medii a familiei, estimate pentru aria de deservire a COR (vezi Formula 3,6 de mai sus),
dimensiunea medie a familiei pentru orice decil x de venit a fost estimată după cum urmează:
Venitul mediu net, familial în aria de deservire a COR a fost calculat prin deducerea cheltuielilor pentru taxe
şi alte salarii referitoare la contribuţiile provenite din venitul familial brut, Pentru calcul, au fost evaluate aceleaşi
acţiuni din taxe şi contribuţii sociale, ca şi pentru familiile din zona urbană, la nivel naţional (aproximativ 16% în
anul 2013).
Venitul familial brut şi net estimat pentru aria de deservire a COR în anii 2010 şi 2011 este prezentat în
următorul tabel, împreună cu cifrele respective pentru judeţ (estimate), la nivel regional şi naţional (INS).
Tabel Nr . 3- 12 - Venitul Familial M ediu, Brut şi Net, Estimat în or aşele ROC pentru M ediile Naţionale şi Regionale, 2010 şi 2011
VENIT BRUT DIMENSIUNEA VENIT VENIT
MEDIU PER CAP MEDIE A GOSPODARIE GOSPODARIE
DE LOCUITOR FAMILIEI MEDIU BRUT MEDIU NET
ZONA
RON / RON /
GEOGRAFICĂ VENIT BRUT PER
CAP / FAMILIE GOSPODARIE / GOSPODARIE /
CAP DE LOCUITOR
LUNĂ (*) LUNĂ (*)
2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011
Medie 767 871 2,66 2,66 2.132 2.316 829 908
Urban 921 1.001 2,631 2,630 2.424 2.634 1.993 2.202
Zona rurală 610 666 2,870 2,860 1.752 1.903 1.615 1.767
România
Venit Decil 1 267 316 3,753 3,740 1.003 1.096 989 1.118
Venit Decil 2 405 467 3,030 3,241 1.226 1.406 1.173 1.384
Venit Decil 3 501 576 2,836 2,825 1.422 1.509 1.327 1.450
Regiunea Sud Medie 698 758 2,780 2,780 2.059 2.238 1.796 1.974
Medie 671 730 2,880 2,870 2.054 2.232 1.790 1.968
Judeţul Giurgiu Urban 807 8.39 2,770 2,770 2.270 2.477 1.858 2.061
Rural 534 558 2,910 2,900 1.580 1.730 1.454 1.602
Medie 847 881 2,619 2,600 2.254 2.471 1.845 2.031
Giurgiu
Venit Decil 1 295 320 3,536 3,510 1.061 1.195 1.037 1.170

Venit Decil 2 447 473 3,055 3,042 1.387 1.534 1.298 1.428
Venit Decil 3 554 583 2,671 2,652 1.504 1.647 1.361 1.483
Medie 645 672 2,929 2,630 1.921 2.096 1.772 1.744
Venit Decil 1 225 244 3,954 3,730 904 1.026 884 1.004
Bolintin Vale
Venit Decil 2 341 361 3,193 3,093 1.181 1.317 1.106 1.226
Venit Decil 3 422 444 2,988 2,988 1.281 1.414 1.160 1.274
Medie 645 672 2,625 2,626 1.722 1.879 1.409 1.563
Venit Decil 1 225 244 3,544 3,540 810 920 792 900
Mihailesti
Venit Decil 2 341 361 3,061 3,053 1.059 1.180 992 1.099
Venit Decil 3 422 444 2,678 2,678 1.148 1.267 1.039 1.143
(*)exprimat în preţurile curente
INS Sursa pentru mediile Naţionale şi Regionale:
Ratele asumate, reale de creştere pentru venitul brut per cap de locuitor pe perioada 2012 - 2043 sunt
prezentate în următorul tabel:
Tabel Nr . 3- 13 - R atele r eale, anuale medii, de creşt ere prevăzut e, ale venit ului per cap de locuitor în oraşe, 2012 – 2043
UNITATE 2010-2015 2016-2020 2021-2025 2026-2030 2031-2043
Medie % pe an 2,9% 6,7% 5,7% 5,5% 4,4%
- venit decil 1 % pe an 2,0% 3,3% 2,8% 2,8% 2,2%
- venit decil 2 % pe an 3,0% 5,0% 4,3% 4,1% 3,3%
- venit decil 3 % pe an 3,0% 5,0% 4,3% 4,1% 3,3%
După cum se arată în tabelul de mai sus, proiectările venitului familial au fost efectuate pe baza ipotezei că
venitul brut per cap de locuitor al familiilor celui mai sărac decil de venit (decilul 1 de venit) vor creşte cu
jumătate din rata admisă pentru o familie medie. Această ipoteză se bazează pe dezvoltarea observată în
ultimii ani la nivel naţional în perioada 2001 – 2009, rata de creştere reală a mediei venitului brut per cap de
locuitor, pentru primii decili de venit a fost sub 50% din media naţională, în timp ce pentru decilii 2 şi 3 de venit,
raportul a fost cuprins între 75% şi 80%, Cu alte cuvinte, se admite că diferenţa de venit dintre cele mai sărace
şi cel mai bogate familii din România va creşte.
3.4. PROIECŢIA CERERII DE APĂ

Pe baza datelor privind situaţia curentă (a se vedea Capitolul 2) şi a rezultatelor proiecţiilor socio-economice (a
se vedea Capitolul 3.3) s-au facut proiecţiile privind cererea de apă, considerându-se criteriile specifice de
proiectare ca şi prezumţiile necesare prezentate în urmatoarele capitole.
3.4.1. Cerinţa casnică

În baza impactului contorizării şi a creşterii tarifelor de peste tot, criteriile de proiectare referitoare la cerinţa de
apă pentru categorii diferite de consumatori este următoarea:
 Conexiune casă (HC): 110 l/zi şi locuitor;
 Conexiune gospodărie (YC): 80 l/zi şi locuitor;
 Conexiune cişmea publică (PT): 50 l/zi şi locuitor;
Cererea de apă casnică a fost măsurată pentru cazurile excepţionale şi a fost efectuată o analiză statistică
extinsă, de altfel consumul de apă scade odată cu creşterea contorizării.
Cerinta specifică de apă folosită pentru acest proiect este de 110 l/zi şi locuitor, asa cum a fost menţionat în
criteriile de proiectare. Cerinţa de apă corespunde cu cerinţele de proiectare din Romania (SR 1343-1, Iulie
2006), care specifică luarea în considerare pentru alimentarea cu apă a unei valori între 100 si 120 l/zi pe
locuitor.
Cerinţa de apă, în ultimă instanţă, este legată de standardul de viaţă al consumatorului. Luând în considerare
situaţia de fapt ca principal indicator al standardului de viaţa se poate spune că standardul de viata in zonele
urbane este mai ridicat decat in zonele rurale (comune).
Este de luat în considerare că consumul specific de apa menajeră va descreşte după introducerea contorizării
iar tarifele vor acoperi costurile.

In ceea ce priveşte previziunile cerinţei făcute pentru activitatea de creşterea a animalelor şi pentru udatul
grădinilor este asumat că acestea vor fi reduse la minimum după introducerea contorizării iar tarifele vor
acoperi costurile.
3.4.2. Cerinţa non - casnică
3.4.2.1 Cerinţa industrială

Ratele de debit apă uzată non-casnică provenind de la surse industriale variază cu tipul şi mărimea facilităţiilor,
gradul de apă refolosită şi a metodelor de tratare a apei uzate, în staţie dacă e cazul. Ratele vârfului de debit
vor fi anihilate prin folosirea în staţii a bazinelor de retenţie şi de egalizare.
Conform Metcalf & Eddy, 2003 (Wastewater Engineering, Treatment and Reuse, 4th Edition, Mc Graw Hill,
2003) valorile tipice de proiectare pentru estimarea debitelor zonelor industriale ce nu au deloc sau a industriilor
de tip proces-umed sunt de la 7,5 până la 14 m 3/ha/zi pentru dezvoltarea industriilor uşoare şi de la 14 la 28
m3/ha/zi pentru dezvoltarea industriilor medii. Contribuţia medie de apă uzată casnică (sanitare) la facilităţiile
industriale variază de la 30 la 95 l/angajat/zi.
Ocuparea prezentă a fostelor terenuri industriale folosite este neclară. Consumul de apă a fost în consecinţă
legat de numărul angajaţiilor din diferite tipuri de industrii având o variată paletă a consumului de apă. 80 litri pe
zi a fost asimilată pentru 1 angajat din industriile uscate şi 300 litri pe zi pentru industriile umede.
Avantajul acestor similitudini a condus la faptul că, consumul de apă industrial va fi direct legat de numărul de
populaţie activă a oraşului aflat sub ipotezele făcute în cadrul studiului de macro-afordabilitate.
Importante reduceri ale consumului industrial vor fi posibile datorită următoarelor motive:
 Viitoarea contorizare a consumatorilor: toţi consumatorii vor contorizaţi de către Compania Operator
General (COR) în vederea dobândirii unei baze trainice pentru contabilitate şi managerierea cerinţei;
 Introducerea tarifului de cost acoperitor: aceasta va cere industriilor să-şi optimizeze cererea de apă
funcţie de cererea operaţională. Concepte inovatoare cu apă refolosită şi măsuri de economisire a
apei vor fi generate;
 Acces facil la diferite surse de apă: industriile, în special cele mari consumatoare vor fi îndrumate să-
şi negocieze cu COR termenii specifici de furnizare a apei. Disponibilitatea acesului facil la sursele de
apă îi va face pe anumiţi clienţi să trateze direct cu Apele Române.
Principiul angajat-bază a fost adoptat pentru ipotezele cerinţelor de apă viitoare, ce va asigura un ridicat grad
de fiabilitate în conformitate cu proiecţiile cerinţelor de apă.
Cerinţa de apă industrială va scădea după introducerea contorizării şi a noi structuri de tarif a COR, la nivele
internaţional acceptate.
3.4.2.2 Cerinţa instituţională şi comercială

Aceasta se referă la cerinţa de apă a facilităţilor de genul: şcoli, spitale, birouri ale autorităţilor locale şi centrale,
spălat stradal, grădini publice, etc.
Estimarea cerinţei este în general bazată pe înregistrările prezente ale consumului contorizat, dacă este
disponibil. Altfel, va fi considerată estimarea dată în standardele române nr.1343/1-95 şi 1343/2-89. Cerinţa
zilnică pentru utilizatorii mari poate fi bazată pe următoarele criterii:
 Şcoli 50l/elev/zi
 Birouri 30l/angajat/zi
 Ateliere/magazine 5-50l/angajat/zi
 Spitale 250-450l/pat/zi
 Hoteluri 150l/pat/zi
 Restaurante 60l/scaun/zi
Cerinţa neidentificată a consumatorilor publici va fi cuantificată cu 20% în plus la cerinţa casnică.

3.4.2.3 Combaterea incendiilor
Este admis că, la nivel de Master Plan, cererile pentru combaterea incendiilor va fi adaptată normal în
capacitatea sursei, înmagazinare şi sisteme de distribuţie. Proiectele detaliate vor trebui să cuprindă cerinţele
SR 1343-1.
3.4.2.4 Variaţiile cerinţei de apă

Valorile de vârf sezoniere sau zilnice au fost estimate din facturile şi datele de producţie existente. Valorile de
vârf alese pentru a evalua capacităţile necesare sunt estimate în concordanţă cu standardele europene după
cum urmează:
Tabel Nr . 3- 14 – Vârf urile zilnice şi orar e pentr u diferit ele zone de aliment ar e cu apă
Zone de alimentare cu
< 20,000 cap < 100,000 cap > 200,000 cap
apă (1,000 – 5,000 cap)
Vârf zilnic 2.2 1.9 1.8 1.6
Vârf orar 5.5. 4.0 3.0 2.4
3.4.3. Bilanţul de apă şi pierderile de apă

Pierderile de apă constituie în unele părţi ale reţelei o cerere mare de apă. Unul din obiectivele proiectului
constă în a reduce pierderile cât mai mult posibil din punct de vedere tehnic şi cât mai rezonabil financiar.
În vederea evaluarii bilanţului apei şi a condiţiilor tehnice a reţelelor de distribuţie a apei, o analiză comparativă
a elementelor individuale ale reţelei (separat conducta, zonele de presiune, sector măsurat etc) şi a datelor
companiei ne-au condus la folosirea unei palete largi de indicatori tehnici.
În respect pentru scopul şi valabilitatea documentelor suport necesare, următorii parametrii au fost luaţi în
considerare pentru evaluarea condiţiilor tehnice ale reţelei:
 Vârsta conductelor: durata de exploatare a conductelor, viaţa teoretică de exploatare a materialului
conductei şi a structurii şi durata de exploatare a reţelei;
 Rata de avarii: evaluarea avariilor, exprimate ca număr de avarii relative la unitatea de lungime şi timp
(în mod uzual numărul de avarii/km/an);
 Pierderi de apă: un număr de indicatori sunt folosiţi pentru indicarea pierderilor de apă. Oricum, nu toţi
indicatorii includ efectul condiţiei tehnice ale reţelei;
 Calitatea apei: condiţiile tehnice ale reţelei de distribuţie pot conduce la un impact potrivnic calităţii
apei transportate;
 Presiunea: valoarea presiunii de operare poate afecta alţi indicatori de evaluare a condiţiei tehnice a
reţelei: pierderi de apă, rata avariilor, durata teoretică de exploatare a materialului conductei etc;
 Fiabilitatea: (cantitativă, calitativă): în ordinea de a identifica zonele critice ale reţelei şi prioritizarea lor
în cadrul procesului de reconstrucţie.
Fiecare indicator este de altfel un mijloc de monitorizare a condiţiei tehnice a reţelei evaluate.
3.4.3.1 Obiectivele Bilanţului Apei

Obiectivul este de a şti “câtă apă a fost pierdută” şi “unde a fost pierdută”.
Definirea principalelor componente ale bilanţului de apă IWA este următorul:
 Volumul de Apă Intrat este volumul anual intrat în sistemul de furnizare a apei;
 Consumul Autorizat este volumul anual de apă contorizată şi/sau necontorizată preluată de către
clienţi înregistraţi, furnizorul de apă şi alţi ce sunt implicit sau explicit autorizaţi să o facă. Aici este
inclusă apa exportată, pierderile şi excedentul după punctul de măsură.
Apa care nu aduce Venit (NRW) este diferenţa dintre Volumul de Intrare în Sistem şi Consumul Autorizat
Facturat. NRW este compus din:
 Consum Autorizat NeFacturat, în general o componentă minoră a Bilanţului de Apă;
 Pierderea de Apă este diferenţa dintre Volumul de Intrare în Sistem şi Consumul Autorizat, şi este
format din Pierderi Aparente şi Pierderi Reale;

 Pierderile Aparente sunt compuse din Consumul NeAutorizat şi alte tipuri de
neconcordanţe la măsurare;
 Pierderile Reale reprezintă Volumul Anual de Pierderi cuprinzând tot tipul de curgeri,
spargeri şi deversări ale onductelor, rezervoarelor în serviciu şi a conexiunilor în operare,
mai sus de punctul de măsură al clientului.
BMC - Billed
Metered RW
BAC - Billed Consumption Revenue
Authorized BUC - Billed Water
AC - Authorised Consumption Un-metered
Consumption Consumption
UMC - Un-billed
Metered
SIV - System UAC - Un-Billed Consumption
Input Authorized UUC - Un-billed NRW
Volume Consumption Un-metered
Consumption Non-Revenue
Unauthorized Water
AL - Apparent Consumption
Losses Metering
TL - Total Inaccuracies
Losses Leakage on
Transmission
RL - Real Leakage / Storage
Losses Overflows
Leakage on service
Connections
Figur a Nr. 3- 3 - Ter minologia Bilanţului Apei confor m cu A IA
3.4.3.2 Apă livrată dar nefacturată

Apa livrată dar nefacturată (NRW) este exprimată ca procent din toată apa produsă pentru sistem. NRW
include pierderile de apă pe sistem, branşări ilegale, contorizare inexactă, deversare a rezervoarelor şi
necontorizare legală in cazul combaterii incendiilor, spălări ale obiectelor tehnologice, etc.
Bilanţul apei prezentat în acest text se bazează pe informaţiile colectate de la operatori individuali şi verificate
de consultant pe parcursul vizitelor pe teren. Unde au lipsit informaţiile sau au fost inconsecvente s-au facut
următoarele ipoteze:
 Cerinţa specifică de apă trebuie corelată cu nivelul de contorizare. O rată de contorizare mare arată
un consum de ordinul a 120 l/persoană/zi sau mai puţin.
 Pierderile pe reţea trebuiesc corelate cu condiţiile reţelei, exprimate prin material şi vârstă.
Totuşi, în practică un simplu procent de NRW este un indicator slab al performanţei sistemului. De exemplu, de
obicei prin introducerea contorizării clientului se reduce semnificativ consumul de apă, ceea ce duce la o
creştere a procentului de NRW, cu toate că volumul absolut de pierderi va rămâne aproape acelaşi. Din acest
motiv, şi pentru a evita exprimarea în procente, NRW este adesea măsurat în litri/conectare/zi.
Pierderi reale
În 1999 şi 2000 Asociaţia Internaţională a Apei (AIA) pentru pierderile de apă şi indicatorii de performanţă a
publicat Bilanţul apei şi indicatori de performanţă pentru o mai bună utilizare , pentru apă livrată dar nefacturată
şi componentele sale. Diagrama de mai jos centralizează utilizarea mai bună a principiilor administrării
pierderilor reale (pierderi şi deversări de la sistemele de transmisie şi distribuţie până la punctul contorizarea
clientului sau consum). Pătratul mare roşu reprezintă volumul anual curent al pierderilor (CARL), obţinut din
bilanţul anual al apei. Pierderile reale au tendinţa de a creşte, pe măsură ce sistemul îmbătrâneşte, dar pot fi
ţinute sub control de desfăşurarea apropiată a celor patru componente a politicii de control efectiv a
pierderilor(arătată prin săgeţi). Este tehnic posibil să se atingă ”Pierderile reale anuale inevitabile” (UARL) , dar
aceasta nu e viabil din punct de vedere economic, doar dacă apa este insuficientă sau foarte scumpă sau

ambele. De aceea există şi un” nivel economic al pierderilor reale” (EARL) pentru fiecare sistem, în mod normal
între CARL şi UARL. Gama de programe pentru aplicarea abordării AIA, pe diferite nivele de complexitate, este
arătată dealungul diagramei celor „patru componente”.
Indicatorul de performanţă pentru eficienţa tehnică a managementul pierderilor reale, la presiunea de operare
curentă, este indexul de pierdere al infrastructurii (ILI), reprezentând raportul adimensional dintre CARL şi
UARL. ILI măsoară cât de bine sunt controlate reparaţiile, controlul activ al pierderilor şi al conductelor, la
regimul de presiune curent. Aceasta nu înseamnă neapărat că regimul de presiune curent este optim sau
economic. De aceea, chiar dacă se atinge un ILI mic, tot mai există oportunităţi pentru a reduce pierderile reale
anuale prin managementul îmbunătăţirii presiunii cum este arătat în schema de mai jos.
Operatorul va avea un interes vital în a-şi reduce pierderile. Pierderile fizice sunt cel mai bine descrise prin
figura de mai jos.
Figur a Nr. 3- 4 – Elementele r educer ii pier derilor de apă
Este recunoscut ca pierderile reale vor exista şi în cel mai bine controlat sistem. Inevitabil pierderile anuale
reale (UARL) sunt o măsură a realizării celor mai mici pierderi reale anuale din punct de vedere tehnic ale unei
reţele principale. În consecinţă, UARL sunt pierderi imanente pentru anumite caracteristici ale reţelei ce variază
în funcţie de următoarele valori:
 Lungimea aducţiunii (km);
 Numărul de branşamente;
 Lungimea totală a conductelor private(km)
 Presiunea medie (m coloana de apă).
Având în vedere că lungimea conductei şi branşamentele au tendinţa de a creşte, presiunea este cea care
contribuie la reducerea pierderilor. UARL pentru un sistem pot fi estimate ca:
UARL (litri/zi) = (18 x Lm + 0.8 x Nc + 25 x Lp) x P
Unde:
Lm = lungimea aducţiunii [km]
Nc = numarul branşamentelor
Lp = lungimea conductelor private de la limita proprietăţii până la contoar [km]
P = presiunea medie [m coloană de apă]

3.4.4. Sumar al Previziunilor cerinţei de apă
Cerinţa de apă (ca şi producţia de apă uzată) este funcţie de un număr de parametrii ce se vor schimba în
următorii ani:
 Creşterea populaţiei este intr-o descreştere uşoară corespunzător previziunilor oficiale.
 Creşterea numărului consumatorilor non-casnici este considerată a fi pozitivă.
 Introducerea tarifelor de acoperire a costurilor şi creşterea ratelor de contorizare ca măsuri
fundamentale ale strategiei de conservare a apei.
 Îmbunătăţirea reţelei va contribui semnificativ la reducerea pierderilor de apă în schemele de
distribuţie şi infiltraţii în sistemul de colectare ape uzate mai reduse.
 Rata mare de conectare la sistemul de canalizare duce la cantităţi mari de apă uzată.
Se disting doua categorii de grupuri de consumatori , casnici şi non-casnici. Ambele categorii au fost
elaborate pe baza datelor istorice şi ambele vor evolua la un moment dat , datorită unor parametrii ca :
standardele de viaţă, modificările tarifelor, rata contorizării, conştientizarea consumatorilor casnici şi non-casnici
ca cerinţa de apă de pretutindeni depinde de procedurile operatorului ce guvernează nivelul pierderilor tehnice
şi administrative.
Viitoare cerinţă specifică de apă în general aleasă în scopul acestui proiect a fost fixată la 110 l / persoană/zi
subliniată anterior în criteriul proiectului prezentat în acest document. Cerinţa de apă corespunde cu cerinţele
standardelor şi normativelor în vigoare (SR 1343-1, Iulie 2006). Cerinţa de apă este, până la un anumit punct,
legată de standardele de viaţă ale consumatorilor. Luând situaţia veniturilor ca principal indicator al
standardelor de viaţă se poate spune că în zonele urbane standardele de viaţă sunt mai ridicate decât în zonele
rurale (comune).
Secţiunea prezentă descrie evoluţia cerinţei de apă în proiectul de lungă durată până în 2043. Este inutil de
menţionat că cerinţa specifică de apă se va apropia de valoarea de 110 l/persoană/zi cum a fost explicat
anterior.
În continuare se presupune că pierderile pe reţea vor tinde către 25% sau mai mult. Ritmul în care
îmbunătăţirile reţelei vor avea loc depinde numai de mărimea localităţii şi de gradul de deteriorare întâlnit şi de
magnitudinea măsurilor luate.
Tabel Nr . 3- 15 –C erinţa de apă
3
CERINŢA DE APĂ (m /an) / SISTEM
2013 2015 2018 2020 2030 2043
ALIMENTARE APA
Giurgiu (Giurgiu + Slobozia) 4.430.831 4.459.203 4.486.316 4.543.751 4.842.617 5.456.763
Bolintin Vale (Bolintin Vale + Crivina) 475.565 491.290 501.148 511.537 581.547 671.940
Mihăileşti (Mihăileşti + Drăgănescu) 243.068 252.090 260.083 266.823 301.155 332.755
Valea Dragului (Valea Dragului +
97.923 348.320 351.268 355.302 362.684 369.287
Vărăşti + Dobreni)
Ulmi (Ulmi + Ghionea + Poenari +
Mosteni+ Trestieni + Cascioarele + 88.113 277.828 277.927 281.541 289.336 296.795
Draganeasca)
Bolintin Deal (Bolintin Deal +Mihai
148.497 223.486 222.582 225.625 232.115 240.370
Vodă)
Hotarele 110.593 149.072 148.818 150.729 154.162 156.910
Gostinari (Gostinari+ Colibaşi+
38.349 203.776 216.519 225.400 243.909 269.711
Câmpurelu)
Ogrezeni (Ogrezeni + Hobaia) 84.018 180.605 180.215 182.524 186.442 189.391
Floreşti (Floreşti + Palanca + Stoeneşti
0 404.420 405.398 411.617 427.377 446.629
+ Icoana)
Roata de Jos (Roata de Jos+ Roata
74.681 337.640 337.624 342.044 352.116 365.297
Mică+ Sadina + Cartojani)
Adunaţii Copăceni 149.155 147.815 147.429 149.299 157.012 165.807
Malu Spart (Malu Spart+Suseni) 0 144.505 144.183 145.993 149.116 150.473
Prundu 97.507 138.827 138.671 140.474 143.744 146.419
Clejani (Clejani+Podu Doamnei) 26.273 99.842 100.054 101.424 104.705 107.286
Neajlovu (Neajlovu+Sterea) 0 60.818 60.794 61.600 63.229 64.245

Ghimpaţi (Ghimpaţi+ Copaciu + Naipu) 143.516 173.862 173.744 176.016 180.535 184.550
58.812 137.655 139.959 141.636 145.844 148.001
Vânătorii Mari + Cupele)
Vedea (Vedea + Malu) 171.561 173.787 173.872 176.194 181.176 185.985
Crevedia Mare ( Crevedia Mare +
90.410 108.896 108.637 110.084 113.123 115.931
Crevedia Mică)
Săbăreni 0 101.749 101.499 102.856 105.195 106.385
Bucşani (Bucşani + Vadu Lat + Podisor
+ Obedeni + Anghelesti + Uiesti + 67.788 116.056 116.092 117.676 120.927 124.028
Goleasca)
Mârşa 82.719 84.249 84.442 85.635 88.430 91.393
Frăteşti (Frăteşti + Remuş + Cetatea) 179.076 192.317 192.803 195.460 202.082 209.165
Joiţa (Cosoba + Joiţa + Bâcu) 133.853 279.140 283.147 289.270 310.554 338.420
Mihai Bravu 90.941 82.349 80.781 80.994 85.615 97.024
Novaci (Novaci + Popeşti) 93.343 97.876 97.651 98.917 101.018 102.572
Băneasa (Băneasa + Pietrele + Frasinu
69.679 180.331 180.571 182.999 188.604 194.282
+ Sfântu Gheorghe)
Malu
Găiseni (Gaiseni + Carpenisu) 0 119.44 120.956 122.503 126.296 127.496
Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu + Valea
87.208 82.120 83.242 84.305 87.273 89.364
Bujorului)
Singureni (Singureni + Stejaru +
0 125.513 125.257 126.850 129609 131.720
Crânguri + Chirculeşti)
Grădiştea (Grădiştea + Falaştoaca) 0 104.375 91.306 92.507 95.252 97.994
Dărăşti Vlaşca 81.077 83.634 84.844 86.012 88.259 90.178
Căscioarele 0 84.700 84.595 85.648 87.722 89.434
Călugăreni (Călugăreni+ Braniştari +
34.562 120.011 120.401 122.136 126.471 131.234
Crucea de Piatra)
Grădinari (Grădinari+ Zorile + Tantava) 116.993 138.646 138.598 140.413 143.920 146.958
Comana 71.575 72.813 72.930 73.958 76.478 79.223
Daia (Daia + Plopşoru) 53.065 103.162 102.820 104.096 106.046 107.247
Herăşti (Herăşti + Miloşeşti) 0 87.263 87.084 88.215 90.117 91.541
Gostinu 0 88.617 88.781 89.881 91.764 93.633
Isvoarele (Isvoarele + Teiusu) 46.370 86.061 86.024 87.142 89.296 91.185
Mogoşeşti (Mogoşeşti + Varlaam) 57.022 107.670 107.757 109.164 112.141 114.950
Oinacu (Oinacu + Braniştea +
55.027 123.164 122.908 124.472 127.072 128.978
Comasca)
Detalii sunt prezentate în Anexa C3.2.1.
3.5. DEBITUL DE APĂ UZATĂ ŞI ÎNCĂRCĂRILE PROIECTATE

Apa uzată este în general colectată din areale ce au de obicei asigurată furnizarea de apă. În consecinţă,
încărcările şi debitele de apă uzată sunt în strânsă legătură cu consumul de apă. Rata de generare a apei
uzate sau a “ratei de retur a canalului” este de 100% pentru consumatorii casnici şi non-casnici. Aceste valori
sunt valabile pentru România.
Facilităţile colectării apei uzate au fost proiectate pentru a fi extinse în viitor fără adjustări majore ale reţelei
existente. Aceasta cere o strategie urbană viabilă de dezvoltare fără modificări majore în decursul anilor.
Proiectantul va fi atent la indicii de creştere urbană.
Debitul de apă uzată depinde şi de condiţiile generale ale reţelei. Ipotezele călăuzitoare din cadrul acestei faze
a proiectului au relevant importanţa nivelului ridicat al infiltraţiilor. Estimarea infiltraţiilor devine cu adevărat
importanta în cazul plierii la viitoarele cerinţe în cazul neîmbunătăţirii condiţiei tehnice a reţelelor. Este
considerată ca importantă reducerea infiltraţiilor în vederea unei extinderi, justificabilă economic, a sporirii
eficienţei tratării apelor uzate. Multe din oraşele României suferă din cauza diluţiei ridicate a apelor uzate, şi
care permit foarte dificil o tratare efectivă din cauza concentraţiilor foarte joase. Valoarea adoptată pentru
calcularea numărului Populaţiei Echivalente a fost asimilată la 60g CBO5/zi/locuitor. În ceea ce priveşte apa
uzată non-casnică, valoarea a fost asumata de 300mg CBO5/l, în conformitate cu regulamentele NTPA.

Încărcările substanţelor solide (70g/zi/locuitor), nitrogen (14g/zi/locuitor) şi fosfor (2g/zi/locuitor) au fost
estimate.
3.5.1. Apa uzată casnică

Debit retur (“rată de retur a canalizării”) de 100% din apa de consum casnic folosită.
3.5.2. Apa uzată non - casnică

Debit retur (“rată de retur a canalizării”) de 100% din apa de consum non-casnic folosită.
3.5.3. Sumar al încărcărilor şi debitului de apă uzată

În tabelul de mai jos sunt arătate tendinţele debitului de apă uzată (m3/zi) pentru localităţile judeţului Giurgiu.
Tabel Nr . 3- 16 –D ebit de apă uzat ă ( m3/zi)
DEBIT APĂ UZATĂ COLECTATĂ (m3/zi) /
2013 2015 2018 2020 2030 2043
AGLOMERARE
Giurgiu (Giurgiu + Slobozia + Remuş + Oinacu) 8.451 8.114 8.068 8.156 8.337 9.105
Bolintin Vale 1.028 1.027 987 1.001 1.048 1.074
Mihăileşti 559 534 532 540 558 570
Valea Dragului (Valea Dragului + Vărăşti + Dobreni) 0 463 816 819 819 802
Ulmi (Ulmi + Ghionea + Poenari + Mosteni+
0 352 623 629 631 661
Trestieni + Cascioarele + Draganeasca)
Bolintin Deal (Bolintin Deal +Mihai Vodă) 192 319 506 511 512 504
Hotarele (Hotarele + Isvoarele +Teiusu) 0 279 497 502 502 493
Gostinari (Gostinari+ Colibaşi+ Câmpurelu 0 250 488 497 525 543
Ogrezeni 0 69 122 124 125 124
Palanca (Palanca + Stoeneşti) 0 188 417 422 434 433
Floreşti 0 64 269 427 437 442
Roata de Jos (Roata de Jos+ Roata Mică+ Sadina) 118 198 315 318 318 312
Adunaţii Copăceni (Adunaţii Copăceni + Mogoşeşti
0 261 433 438 448 454
+ Varlaam)
Cartojani 0 272 332 335 334 328
Malu Spart (Malu Spart+Suseni) 0 98 341 344 345 339
Prundu 264 292 327 330 331 325
Clejani (Clejani+Podu Doamnei+Neajlovu+Sterea) 0 135 265 267 267 264
Ghimpaţi (Ghimpaţi+ Copaciu) 0 88 273 276 278 276
Vânătorii Mici (Vânătorii Mici + Izvoru + Vânătorii
0 153 249 251 251 248
Mari + Cupele)
Vedea 0 0 221 223 223 219
Crevedia Mare (Crevedia Mare + Crevedia Mică +
0 175 295 298 299 296
Sfântu Gheorghe)
Săbăreni 0 98 240 243 244 240
Mârşa 0 88 181 183 183 180
Frăteşti 0 120 256 258 262 263
Cosoba 169 283 446 454 468 477
Mihai Bravu 0 123 178 180 180 177
Novaci (Novaci + Popeşti) 0 46 234 236 239 234
Băneasa 0 134 226 229 238 242
Malu 0 43 165 164 153 141
Găiseni 0 94 207 209 209 206
Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu) 0 116 245 247 248 245
Singureni (Singureni + Stejaru) 0 140 231 233 234 230
Grădiştea (Grădiştea + Falaştoaca) 0 121 243 245 246 243
Dărăşti Vlaşca 0 91 197 199 199 196
Căscioarele 0 0 199 201 203 202
Călugăreni (Călugăreni+ Braniştari) 0 115 229 231 232 230
Grădinari (Grădinari+ Zorile) 0 157 229 231 236 233
Comana 0 0 162 163 164 161

Bucşani (Bucşani + Dealu) 0 120 198 200 200 196
Daia 0 0 192 194 197 194
Herăşti 0 0 179 181 181 178
Gostinu 0 0 189 191 194 192
Naipu 0 0 177 179 180 177
În tabelul de mai jos sunt arătate tendinţele încărcăriilor CBO5/l (kg/an).

Tabel Nr . 3- 17 –Încăr cări CBO5
ÎNCĂRCĂRI CBO5 (kg/an) /
2013 2015 2018 2020 2030 2043
AGLOMERARE
Giurgiu (Giurgiu + Slobozia + Remuş +
1.711.239 1.619.459 1.609.872 1.606.690 1.603.514 1.405.039
Oinacu)
Bolintin Vale 200.081 203.342 193.714 192.999 186.611 172.068
Mihăileşti 109.396 105.915 105.329 104.940 100.139 92.335
0 234.353 231.704 229.955 213.100 189.612
+ Dobreni)
Ulmi (Ulmi + Ghionea + Poenari +
Mosteni+ Trestieni + Cascioarele + 0 148.265 146.590 145.483 134.819 128.974
Draganeasca)
Bolintin Deal (Bolintin Deal +Mihai Vodă) 143.984 145.345 143.702 142.617 132.164 117.596
Hotarele (Hotarele + Isvoarele +Teiusu) 0 138.767 134.232 133.219 123.454 109.847
Gostinari (Gostinari+ Colibaşi+
0 130.907 132.766 131.764 124.024 110.353
Câmpurelu
Ogrezeni 0 117.953 116.620 115.740 107.256 95.434
Palanca (Palanca + Stoeneşti) 0 110.664 112.236 111.389 104.845 93.289
Floreşti 0 108.687 107.458 106.647 98.830 87.937
Roata de Jos (Roata de Jos+ Roata
105.353 106.348 105.146 104.353 96.704 81.688
Mică+ Sadina)
Adunaţii Copăceni (Adunaţii Copăceni +
0 105.258 104.067 103.283 95.713 85.163
Mogoşeşti + Varlaam)
Cartojani 0 92.585 91.539 90.848 84.189 74.909
Malu Spart (Malu Spart+Suseni) 0 90.821 89.795 89.117 82.585 73.482
Prundu 89.792 90.640 89.615 88.939 82.420 73.335
Clejani (Clejani+Podu Doamnei+
0 85.001 84.040 83.405 76.601 68.773
Neajlovu+Sterea)
Ghimpaţi (Ghimpaţi+ Copaciu) 0 82.055 81.127 80.515 74.614 66.389
0 79.494 78.595 78.002 72.285 64.317
Vânătorii Mari + Cupele)
Vedea 0 0 75.431 74.861 69.374 61.728
Crevedia Mare ( Crevedia Mare +
0 71.247 70.442 99.910 94.786 57.645
Crevedia Mică)
Săbăreni 0 70.303 69.509 68.984 63.928 56.882
Mârşa 0 67.309 66.548 66.046 61.205 54.459
Frăteşti 0 65.225 64.488 64.001 59.310 52.772
Cosoba 120.720 121.861 115.291 114.421 106.034 89.632
Mihai Bravu 0 63.479 62.762 62.288 57.723 51.360
Novaci (Novaci + Popeşti) 0 59.655 60.503 60.046 56.519 50.289
Băneasa 0 58.762 58.098 27.659 53.433 47.543
Malu 0 58.324 57.665 57.230 53.035 47.189
Găiseni 0 56.828 56.186 55.762 51.675 45.979
Izvoarele (Izvoarele + Chiriacu) 0 56.328 55.692 55.271 51.220 45.575
Singureni (Singureni + Stejaru) 0 56.289 55.653 55.233 51.185 45.543
Grădiştea (Grădiştea + Falaştoaca) 0 56.157 55.523 55.104 51.065 45.436
Dărăşti Vlaşca 0 53.942 53.332 52.930 49.050 43.644
Căscioarele 0 0 52.412 52.017 48.204 42.891
Călugăreni (Călugăreni+ Braniştari) 0 52.615 52.020 51.628 47.843 42.570
Grădinari (Grădinari+ Zorile) 0 51.398 52.128 51.735 48.696 43.328
Comana 0 0 50.618 50.236 46.554 41.423
Bucşani (Bucşani + Dealu) 0 50.877 50.302 49.922 46.263 41.164

Daia 0 0 50.667 50.285 47.331 42.114
Herăşti 0 0 50.018 49.641 46.002 40.932
Gostinu 0 0 49.880 49.504 46.596 41.460
Naipu 0 0 49.057 48.687 45.119 40.145
3.6. CONCLUZII
Facilităţile apei potabile sunt mai dezvoltate la nivel judeţean decât cele legate de canalizare.
3.7. SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ

Principalele lucrări proiectate în domeniul apei sunt de reabilitare / modernizare ale staţiilor de tratare (staţiilor
de clorinare) existente şi de reabilitare ale reţelelor de apă existente sau definire a noi reţele de distribuţie
(mediu rural).
3.8. SISTEME DE COLECTAREA A APELOR UZATE

Principalele direcţii ce au ghidat strategia Proiecţiilor a fost de reabilitare / modernizare a staţilor de epurare
existente (Roata de Jos) şi de definire a unei soluţii unice pentru asigurarea utilităţilor de epurare în cazul
aglomerărilor fără sisteme existente de apă uzată (comune şi sate).


03102016-Cap.3-Prognoze Giurgiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03102016-Cap.3-Prognoze Giurgiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

3. PROGNOZE ............................................................................................................................................ 3-3

TABELE, FIGURI ŞI DIAGRAME

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-1 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-2 din 29

3.1.2. Necesarul de apă proiectat

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-3 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-4 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-5 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-6 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-7 din 29

3.2. METODOLOGIE ŞI IPOTEZE

3.2.1. Strategia de abordare pentru definirea aglomerărilor

3.2.1.1 Consideraţii generale

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-8 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-9 din 29

3.2.1.2 Consideraţii specifice

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-10 din 29

3.2.1.3 Criterii pentru definirea aglomerărilor

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-11 din 29

3.2.1.4 Limitele / graniţele aglomerării

Marginile administrative ale

Figur a Nr. 3- 1 - Exemplu de definire a limitelor unei aglomerari – Republica Cehă

3.2.1.5 Grupuri de aglomerări (“clustere”)

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-12 din 29

3.2.1.6 Lista aglomerărilor definite pentru judeţul Giurgiu

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-13 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-14 din 29

3.3.1. Perspective şi prognoze pentru dezvoltarea economică

3.3.2. Proiecţiile demografice la nivelul judeţului Giurgiu

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-15 din 29

Populatie totala 1992 - 2009 (INS)

Previzune INS 2005,Varianta

Previziune INS 2005, Varianta

Previziune INS 2005, Varianta

20.000.000 Previziune 2009, Varianta

19.500.000 Previziune INS 2009, Varianta

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-16 din 29

3.3.3. Proiecţiile venitului gospodăriilor la nivel judeţean şi al Operatorului Regional (COR)

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-17 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-18 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-19 din 29

3.4. PROIECŢIA CERERII DE APĂ

3.4.1. Cerinţa casnică

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-20 din 29

3.4.2. Cerinţa non - casnică

3.4.2.1 Cerinţa industrială

3.4.2.2 Cerinţa instituţională şi comercială

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-21 din 29

3.4.2.4 Variaţiile cerinţei de apă

3.4.3. Bilanţul de apă şi pierderile de apă

3.4.3.1 Obiectivele Bilanţului Apei

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-22 din 29

Figur a Nr. 3- 3 - Ter minologia Bilanţului Apei confor m cu A IA

3.4.3.2 Apă livrată dar nefacturată

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-23 din 29

Figur a Nr. 3- 4 – Elementele r educer ii pier derilor de apă

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-24 din 29

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-25 din 29

Detalii sunt prezentate în Anexa C3.2.1.

3.5. DEBITUL DE APĂ UZATĂ ŞI ÎNCĂRCĂRILE PROIECTATE

“Master Plan revizuit pentru infrastructura Pagina 3-26 din 29

3.5.1. Apa uzată casnică

3.5.2. Apa uzată non - casnică