Cap.3-Proiectii-rev-1 Caras Severin

EPTISA ROMANIA SRL
CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA
Capitolul 3
Proiectii
3.1 Sumar 4
3.2 Metodologie si prezumtii 4
A. Consideratii generale si aspect legale privind tratarea apelor uzate urbane 4
1. Consideratii generale 4
2. Baza legala 5
2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE 5
2.2 Termene de implementare a Directiei 91/271/CEE 6
2.3 Legislatie nationala in domeniu 6
B. Termeni, definitii si clarificari concept 7
3. Termeni si definitii 7
4. Parametrii cheie in determinarea incarcarilordin ape uzate 8
5. Aglomerare – clarificari concept 9
5.1 Definirea aglomerarilor 9
5.2 Incarcarea generala a aglomerarii 12
5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari 13
5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari 13
6. Metodologie de codificare a aglomerarilor 14
C. Metodologie de definire a aglomerarilor 15
7. Situatia cadru de referinta 15
8. Redefinirea aglomerarilor individuale la nivelul Judetului Caras-Severin 16
8.1 Principii aplicate 16
3.3 Proiectii socio-economice 17
3.3.1. Tendinte si prognoze macro-economice 18
3.3.2. Principii demografice la nicvel national si local 26
3.3.3 Proiectii demografice pentru aglomerarile identificate 43
3.3.4 Proiectii privind veniturile pe gospodarie 46
3.3.5 Proiectii ale activitatilor economice 48
3.4 Estimarea cerintei de apa 50
3.5 Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata 90
ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN JUDETUL CARAS - SEVERIN”
Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Capitolul 3 – Proiectii 1
EPTISA ROMANIA SRL
TABELE
3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate) 20

3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 20
3.3 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 22
3.4 Rata anuala a inflatiei in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant) 22
3.5 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate) 23
3.6 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de 23
Consultant)
3.7 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori 25
inregistrate)
estimate)
3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012 28
3.10 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei (istoric si prognoze), 29
perioada 2000 – 2043
3.11 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 30
2043 (varianta medie)
3.12 Ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Caras Severin comparativ cu 30
ratele estimate la nivel national si regional, in varianta medie
3.13 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, diferetiate pe 31
mediul urban si rural
3.14 Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Caras Severin 33
3.15 Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural 34
3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie 47
3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean 48
3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate) 49
estimate)
3.20 Coeficienti de variatie – Sistem Resita 51
3.21 Coeficienti de variatie – Sistem Otelu Rosu 51
3.22 Coeficienti de variatie – Sistem Baile Herculane 52
3.23 Coeficienti de variatie – Sistem Oravita 52
3.24 Coeficienti de variatie – Sistem Bocsa 53
3.25 Coeficienti de variatie – Sistem Moldova Noua 53
3.26 Coeficienti de variatie – Sistem Caransebes 54
3.27 Componentele balantei apei 55
3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin 77
3.29 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa RESITA 79
3.30 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa CARANSEBES 80
3.31 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BOCSA 81
3.32 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa OTELU ROSU 83
3.33 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ORAVITA 85
3.34 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BAILE HERCULANE 87
3.35 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa MOLDOVA NOUA 88
3.36 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ANINA 89
3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul 93
Caras Severin
3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare RESITA 94
3.39 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare 96

EPTISA ROMANIA SRL
CARANSEBES
3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BOCSA 97
3.41 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare OTELU 99
ROSU
3.42 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare 101
MOLDOVA NOUA
3.43 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ORAVITA 102
3.44 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BAILE 104
HERCULANE
3.45 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ANINA 105
3.46 Proiectia cantitatilor de poluant 106
FIGURI
3.1 Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane 10
3.2 Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei 15
3.3 Rata bruta de formare a capitalului fix 21
3.4 Rata anuala a inflatiei 22
3.5 Rata somajului BIM 24
3.6 Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043 29
3.7 Evolutia populatiei in judetul Caras Severin 31
3.8 Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Caras Severin 32
3.9 Evolutia populatiei jud. Caras Severin in mediul urban si rural 32


EPTISA ROMANIA SRL
3.1 SUMAR
Aceste previziuni sunt instrumente de importanta esentiala in procesul de planificare, permitand

evaluarea nivelelor de investitii necesare, in vederea asigurarii respectarii depline a prevederilor
legislatiei in vigoare cu privire la sistemele de alimentare cu apa si canalizare.
Proiectiile cu privire la dezvoltarea socio-economica, la nivel national, regional si judetean, vor trasa
principalele tendinte si directii de analiza, constituind o baza pentru determinarea unor previziuni cu
privire la cererea de apa (menajera, ne-menajera, industriala), precum si cu privire la debitele de ape
uzate menajere si industriale, inclusiv cu privire la cantitatile de namol rezidual rezultate in urma
tratarii, pentru intregul orizont de timp al Master Planului, mai exact 2007 – 2037.
In evaluarea previziunilor socio-economice, s-a recurs la utilizarea a diverse prognoze cu privire la

evolutia populatiei si la tendintele asociate acesteia. Ca punct de plecare pentru previziunile la nivel
regional si judetean, s-a pornit de la prognozele emise de Institututl National de Statistica si de
Comisia Nationala de Prognoza, rezultatele relevand o tendinta dramatica de descrestere a populatiei
la nivelul intregii perioade acoperite de Master Planul pentru judetul Caras – Severin (de la 327.600
locuitori in anul 2007 la 197.000 locuitori in anul 2050.
3.2 METODOLOGIE SI PREZUMTII
A. Consideratii Generale si Aspecte Legale privind Tratarea Apelor Uzate Urbane
1. CONSIDERATII GENERALE
Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa aplice legislatia de mediu in vederea – in
primul rind – indeplinirii termenelor de conformare asumate prin Tratatul de Aderare, si, in continuare,
de aplicare a stategiei de prevenire, monitorizare si protectie a mediului. In acest context, din
perspectiva Directivei 91/271 CEE privind Tratarea Apelor Uzate Urbane, Ministerul Mediului si
Padurilor considera etapa de definire a aglomerarilor ca fiind primordiala in elaborarea strategiei
investitionale privind dezvoltarea infrastructurii de colectare si tratare a apelor uzate urbane.
Conceptul de “aglomerare” reprezinta un indicator important in monitorizarea termenelor de
conformare si ca urmare, este absolut necesar sa fie asigurata o intelegere comuna, corecta si
uniforma a acestui termen si aplicarea unui set omogen de principii, criterii, reguli si norme tehnice de
definire.
Ca pasi importanti in concretizarea acestui deziderat, Ministerul Mediului si Padurilor a elaborat in timp
o serie de clarificari, detalieri si ghiduri, urmarindu-se urmatoarele aspecte:
(i) Asigurarea bazei legale in vederea implementarii Directivei 91/271/CEE
(ii) Definirea termenului de “Aglomerare”
(iii) Abordari procedurale si metodologice in definirea aglomerarilor.


EPTISA ROMANIA SRL
Pornind de la aceste informatii si dispozitii legale, echipa de Asistenta Tehnica pentru Managementul
Proiectului din cadrul Aplicatiei pentru Fonduri de Coeziune “Modernizarea infrastructurii de apa si apa
uzata in judetul Caras-Severinj” a revizuit metodologia de delimitare a aglomerarilor pentru o abordare
unitara a etapei de actualizare a Master Plan-ului privind infrastructura de apa/apa uzata la nivelul
judetului Caras-Severin.
2. BAZA LEGALA
Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi
completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaţiei
comunitare în domeniul apelor uzate. Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a
fost transpusa in intregime in legislatia romaneasca prin Hotarârea Guvernului nr.188/2002 pentru
aprobarea normelor privind conditiile de descarcare ale apelor uzate in mediul acvatic, modificata si
completata cu Hotarârea Guvernului nr. 352/2005.
O sinteza a bazei legale este redata in continuare:
Legislatie comunitara Legislatie nationala
HG nr. 188/2002 (MO nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
Directiva 91/271/EEC din 21.05.1991,
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat de HG nr. 352/2005 (MO nr.
privind tratarea apelor uzate urbane
398/11.05.2005)
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru modificarea si completarea unor acte normative
Directiva 98/15/EC din 27.02.1998
care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului
Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996), modificată de Legea nr. 310/2004 (MO nr.
Regulamentul nr.1882/2003/EC si
584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr. 413/12.05.2006), OUG nr. 3/2010 (MO nr.
1137/2008/EC
114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010 (MO nr. 497/19.07.2010)
OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru modificarea şi completarea unor acte normative
care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007
(MO nr. 395/12.06.2007)
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/1.08.2006) privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de
emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului
Tehnic privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se folosesc nămoluri de epurare
2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE

Obiectivul central al directivei este protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate
urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea
produselor din industria alimentară) [Art.1].
În România, legislaţia europeană din domeniul epurării apelor uzate şi evacuării în mediul acvatic a
fost transpusă în perioada 2002-2005, însă, sunt necesare în continuare etape de implementare
pentru conformarea integrală la cerinţele Directivei.
Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării
Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său
teritoriu ca zonă sensibilă. Ca urmare, cu referire la articolul 5 (si Anexa II) – Zone sensibile, tara
noastra aplica prevederile articolelor 5(8) [intregul teritoriu este zona sensibila] si 5(4) [cerinte
neaplicabile daca statiile de epurare au eficiente de cel putin 75% in tratarea si eliminarea atit a
azotului total cit si a fosforului total].
Directiva stabileste standarde si mecanisme de conformare caracteristice pentru colectarea, epurarea
si evacuarea apelor uzate de tip urban cit si pentru tratarea si dispunerea namolurilor (provenite din
procesele de tratare a apelor uzate). Aceste standarde si mecanisme fac trimitere la sistemele de
colectare (retele de canalizare), statii de epurare ape uzate, monitorizare, raportare si prevederi
legislative privind autorizarea evacuarilor de ape uzate.
Sumarizind, obiectivele de ansamblu ale Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:
 Colectarea si tratarea apelor uzate in toate aglomerarile > 2.000 PE;
 Asigurarea unei tratari adecvate a apelor uzate la aglomerarile < 2.000 PE, in cazul cind
acestea sint colectate;
 Asigurarea tratarii biologice (tratare secundara) a apelor uzate, ca cerinta standard;
 Asigurarea unei tratari mai avansate (tratare tertiara) a apelor uzate, in ariile sensibile si a
zonelor relevante de colectare a acestora;


EPTISA ROMANIA SRL
 Posibilitatea aplicarii unui tratament mecanic (treapta primara) ca exceptie in cazul apelor
marine (zone mai putin sensibile);
 Reglementari pentru deversarea apelor uzate industriale in sistemul de colectare ape uzate
urbane;
 Reglementari pentru deversarea anumitor ape uzate industriale in corpurile de apa (industria
agro-alimentara);
 Reglementari pentru solutii sustenabile privind dispunerea namolurilor provenite din tratarea
apelor uzate.
Pe ansamblu, cerintele Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:

Cerinte privind:
Marime
Sistemul de colectare ape uzate
aglomerare Tratare ape uzate
(canalizare)
> 10.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari avansate (Art.5, §2)
> 2.000 PE Asigurarea unui sistem de colectare (Art.3, §1) Aplicarea unei tratari secundare sau echivalent, conform
Anexei I B (Art.4, §1,3)
< 2.000 PE Fara o cerinta specifica Fara cerinte specifice, dar subiect pentru o “tratare
adecvata” (Art.7) in cazul aglomerarilor cu un sistem de
colectare existent
2.2 Termene de implementare a Directivei 91/271/CEE

Termenele de implementare a prevederilor Directivei variază si depind de dimensiunea aglomerării si
de impactul acesteia asupra apelor receptoare. Termenele de conformare stabilite in articolele 3
(sisteme de colectare a apelor uzate urbane) si 4 (epurarea apelor uzate urbane) ale Directivei au fost
negociate de catre Romania in cadrul Capitolului 22 – Mediu.
Termen Sistem de colectare ape uzate urbane Tratare ape uzate urbane
(31 Dec.) Clasa de marime aglomerare (PE) % Clasa de marime aglomerare (PE) %
2010 2.000 ≤ PE < 10,000 60,8 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 50,5
2.000 ≤ PE < 10,000 69,1
2013 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 60,6
PE ≥ 10,000 termen final [art.3] 100,0
2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 2.000 ≤ PE < 10.000 tratare secundara 76,7
2015 2.000 ≤ PE < 10.000 80,2 PE ≥ 10,000 tratare avansata [art.4,5] 100,0
Populatie conectata la un sistem de colectare si tratare ape uzate urbane - ≥ 70% (POS Mediu)
2018 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0 2.000 ≤ PE < 10.000 termen final 100,0
Avind in vedere declararea ca zona sensibila a intregului teritoriu al tarii, termenul de tranzitie final
pentru implementarea Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene intermediare pentru
colectarea si epurarea apelor uzate urbane (la nivelul Romaniei).
Acesta decizie se concretizeaza în faptul ca aglomerarile cu mai mult de 10.000 persoane echivalente
trebuie sa asigure o infrastructura pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea
avansata, mai ales în ceea ce priveste nutrientii azot şi fosfor – HG 352/2005 art. 3 (1). În ceea ce
priveste gradul de epurare, epurarea secundară (treapta biologica) este o regula generala pentru
aglomerarile mai mici de 10.000 persoane echivalente.
Pentru aglomerarile cu mai putin de 2000 p.e. si mai putin de 10.000 p.e. din zonele costiere, înainte
de evacuarea în apele receptoare, este necesar sa se realizeze ”o epurare corespunzatoare”, care sa
aiba în vedere conditiile locale. Si pentru aceste tipuri de aglomerari, perioada finala de tranzitie este
31 decembrie 2018.
Pentru aglomerările cu mai putin de 2000 p.e., care sunt localizate în zone de deal sau de munte
avind conditii geo-morfologice si climatice deosebite, se impun solutii specifice si individuale: statii de
epurare mici, epurarea naturală în lagune sau alte metode de epurare neconvenţionale.
2.3 Legislatie nationala in domeniu
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată prin Directiva
98/15/EC, a fost transpusă în intregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 /
28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
apelor uzate.


EPTISA ROMANIA SRL
Ca urmare a procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană şi obligaţiile asumate de
România prin Tratatul de Aderare (Cap. 22 – Mediu, Calitatea apei), H.G. 188/2002 a fost completată
şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005. Astfel, au fost incluse cerinţele privind
conformarea cu termenele de tranziţie negociate pentru sistemele de colectare şi staţiile de epurare,
precum şi statutul de zonă sensibilă pentru România.
A fost adoptată Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.
107/1996 (M.O.nr.584/30.06.2004), la rândul ei modificată şi completată de Legea 112/2006. Aceste
legi transpun prevederile Directivei Cadru privind Apa nr. 2000/60/CE. Hotărârea de Guvern nr.
352/2005 cuprinde:
Anexa Indicativ Continut

NTPA - Norme tehnice privind colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [transpunerea
011 cerintelor Directivei 91/271/EEC]
1 Plan de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti [stabilirea de
Anexa actiuni, termene si responsabilitati aferente activitatilor de implementare a prevederilor Directivei
91/271/EEC]
Normativ privind conditiile de evacuarea a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor sau
2 NTPA 002
direct in statiile de epurare
Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
3 NTPA 001
evacuarea in receptorii naturali
Planul de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, prezentat în
anexa la normele tehnice NTPA 011 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
orăşeneşti, care face parte integrantă din HG nr. 352/20052, prevede termene pentru fiecare dintre
activităţile de implementare.
După aderarea la Uniunea Europeană, România a inclus, în Hotărârea de Guvern nr. 210/28.02.2007
pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul
protecţiei mediului, prevederile cerute de articolele 15, 16, 17, 18 şi 19 referitoare la relaţiile cu
Comisia Europeană privind monitoringul, raportarea, reprezentarea în Comitete şi verificarea
conformării.
Autorităţile competente pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
urbane sunt: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul
Dezvoltării Regionale sii Turismului, Administraţia Naţională “Apele Române” cu Administraţiile
Bazinale de Apă, Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile
Publice de Gospodărie Comunală, Administraţia publică locală, Operatorii locali pentru servicii publice
de apă şi canalizare.
B. Termeni, Definitii si Clarificari Concepte
3. TERMENI SI DEFINITII
Directiva 91/271/EEC, in scopul asigurarii unei intelegeri comune si corecte a prevederilor acesteia,
introduce o serie de termeni si definitii (Art.2), dupa cum urmeaza:
Art. Termen [RO / EN] Definitie
Ape uzate urbane Reprezinta apele menajere uzate sau amestecul de ape menajere uzate cu ape
2(1)
[Urban waste water] industriale uzate şi/sau ape pluviale
Reprezintă apele uzate care provin din zone rezidentiale şi servicii asociate
Ape uzate menajere
2(2) acestora şi avind ca origine predominanta metabolismul uman şi activităţile
[Domestic waste water]
casnice
Ape uzate industriale Reprezintă toate apele uzate care provin din spaţiile utilizate in scopuri
2(3)
[Industrial waste water] comerciale sau industriale, altele decat apele menajere uzate sau apele pluviale
Reprezintă o zonă in care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient
Aglomerare
2(4) ‫٭‬ de concentrate pentru ca apele uzate urbane sa fie colectate si dirijate catre o
[Agglomeration]
statie de epurare sau un punct final de deversare
Sistem de colectare Reprezintă un sistem de conducte (retea de canalizare) pentru colectarea si
2(5)
[Collection system] dirijarea si/sau transportul apelor uzate urbane catre statia de tratare
Reprezinta incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de
Persoana echivalenta (PE) oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta. Aceasta
2(6) ‫٭٭‬
[Population equivalent] incarcare se determina pe baza incarcarii medii maxime saptaminale la intrarea
in statia de epurare (pe parcursul unui an) excluzind situatii deosebite (de


EPTISA ROMANIA SRL
exemplu perioade de ploi abundente)
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces fizic şi/sau chimic care
implica decantarea/sedimentarea materiilor solide in suspensie sau prin alte
Tratare primara
2(7) procese prin care CBO5 a apelor uzate care intră se reduce cu cel puţin 20%
[Primary treatment]
inaintea evacuării şi totalul materiilor solide in suspensie al apelor uzate care
intră, se reduce cu cel puţin 50% inaintea evacuarii
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane printr-un proces care implica in general
Tratare secundara
2(8) tratare biologică urmata de o decantare secundară sau printr-un proces care
[Secondary treatment]
permite respectarea condiţiilor impuse in Anexa I – tabel 1
Reprezintă tratarea apelor uzate urbane prin orice proces şi/ sau sistem de
Tratare corespunzatoare evacuare care, dupa descarcarea apelor uzate, permite receptorilor (emisarilor)
2(9)
[Appropriate treatment] sa intruneasca conditiilor de calitate relevante şi indeplinirea principalelor cerinte
ale prezentei directive şi ale altor directive comunitare
Reprezintă nămolurile reziduale, tratate sau nu, care provin din procesele de
Namoluri
2(10) tratare din cadrul staţiilor de epurare a apelor uzate urbane sau din procesele de
[Sludge]
tratare a apei brute in vederea potabilizarii
Reprezintă imbogăţirea apei cu elemente nutritive, in special cu compuşi ai
Eutrofizare azotului şi/sau ai fosforului, cauzind o crestere accelerată a algelor şi a vegetatiei
2(11)
[Eutrophication] din specii superioare, provocind o perturbare nedorită a echilibrului organismelor
din apă şi la o degradare a calităţii apei respective
Reprezintă zona de tranziţie la gura de vărsare a unui curs de apă, intre apa
Estuar dulce şi apele de coastă. Statele membre vor stabil limitele exterioare (maritime)
2(13)
[Estuary] ale estuarelor in contextul prezentei directive, ca parte a programului de
implementare, conform art. 17 alin. (1) şi (2)
Ape costiere Reprezintă apele din afara porţiunii de plajă descoperită in timpul refluxului sau
2(14)
[Coastal waters] in afara limitei exterioare a unui estuar
4. PARAMETRI CHEIE IN DETERMINAREA INCARCARILOR DIN APE UZATE

In procesul de determinare a marimii aglomerarilor (din punct de vedere al PE), stabilirea incarcarii
apelor uzate urbane ce vor necesita tratare reprezinta primul pas. Acest lucru se apreciaza functie de
o serie de indicatori / parametri de calitate a apelor uzate urbane, aceeasi parametri ce vor fi
monitorizati si la deversarea in emisar dupa tratare in SEAU (valori stabilite conform NTPA – 011).
La momentul actual exista o serie de valori orientative consacrate (teoretice) in literatura internationala
de specialitate, valori ce sint utile in cazul unor proiecte de tip “Greenfield (de la “zero”)” sau pentru
unele estimari brute, dar, in cazul unor aglomerari unde deja exista retele de canalizare se va lua in
consideratie incarcarile cu poluanti conform masuratorilor (valorile reale) daca acestea variaza intr-o
masura semnificativa (~15%) fata de valorile teoretice de referinta. Functie de situatie, valorile pot fi
majorate cu un coeficient de siguranta.
Principalii parametri urmariti sint urmatorii:
 Consumul biochimic de oxigen (CBO5): valoare teoretica oficiala in stabilirea incarcarii – 60
g/zi pentru 1 PE; masuratorile indica 50 - 70 g/zi.loc.(in cazul retelelor de canalizare in sistem
separativ), concentratie zilnica 250 – 500 mg O2/l.
 Consum chimic de oxigen (CCO): 45 - 85 g/zi.loc, concentratie zilnica 600 – 1000 mg O2/l.
 Materii in suspensie (MS): 60 - 80 g/zi.loc.(in cazul retelelor de canalizare in sistem
separativ), concentratie zilnica 100 – 400 mg/l.
 Azot total Kjeldahl (NT): 8 - 12 g/zi.loc, concentratie zilnica 50 – 125 mg/l.
 Fosfor total (PT): 2 - 4 g/zi.loc, concentratie zilnica 15 – 30 mg/l.
In afara acestor parametri cheie, valoarea incarcarilor este influentata si de alti factori precum: -
consumul de apa (in jur de 110 – 170 l/zi.loc, cu variatii functie de elasticitatea sistemului, a tarifelor
aplicate, de situarea in mediul urban sau rural, perspectivele de dezvoltare, variatii sezoniere, etc);
caracteristici apa uzata industriala (depinde de tipul industriei, de gradul si eficienta facilitatilor de pre-
epurare existente, de raportul CCO/CBO5 ce difera de cel casnic, de regula in plaja 2 – 2,5);
caracteristici ape pluviale (calitatea apelor pluviale depinde de aria de captarea a ploilor, tipul ploii si
momentul cind se iau probe – in primele 15 min. concentratiile sint mult mai mari - , valori mai ridicate
ale materiilor in suspensie, usoar mai reduse pentru CCO, prezenta hidrocarburilor, variatii hidraulice
mari in retea).


EPTISA ROMANIA SRL
In final, dupa tratarea apelor uzate urbane, efluentul va trebui sa respecte valorile impuse conform
Normelor Tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (NTPA -011)
stabileste o serie de prevederi referitoare la evacuarile de ape uzate, dupa cum urmeaza:
Indicator / Parametru Procentul minim
# Concentratie 1) Metoda de determinare de referinta
de calitate de reducere (%)
Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU (se aplica valorile de concentratie sau procente de reducere)
CBO5 Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.
Consum biochimic de 25 70 – 90 Oxigenul dizolvat se determina inainte si dupa
1 40 – in conditiile art.7
oxigen (la 20°C), fara mg/l O2 5 zile de incubatie, la 20°C ±1°C, in intuneric
2) alin.(2) din anexa
nitrificare complet. Se adauga inhibitor de nitrificare.
CCO Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.
125
2 Consum chimic de 75 Se utilizeaza metoda cu dicromat de potasiu
mg/l O2
oxigen (K)
35 mg/l 90
3) Filtrarea unei probe ndustrial ve printr-o
35 – in conditiile art.7 90 – in conditiile art.7 membrana de filtru de 0,45 µm, uscare la
alin.(2) din anexa alin.(2) din anexa 105°C si cintarire.
MS
3 (peste 10.000 PE) (peste 10.000 PE) Centrifugarea unei probe ndustrial ve,
Materii in suspensie
60 – in conditiile art.7 70 – in conditiile art.7 timp de cel putin 5 minute, cu acceleratie
alin.(2) din anexa alin.(2) din anexa medie de 2800 – 3200 g, uscare la 105°C si
(2.000 – 10.000 PE) (2.000 – 10.000 PE) cintarire.
Evacuare ape uzate urbane tratate din SEAU in zone sensibile supuse eutrofizarii (se aplica valorile de
+
concentratie sau procente de reducere; functie de conditiile locale se aplica unul sau ambii indicatori)
2 mg/l
PT (10.000 – 100.000 PE)
4 80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara
Fosfor total 1 mg/l
(peste 100.000 PE)
15 mg/l
(10.000 – 100.000
NT 5)
5 4) PE) 70 – 80 Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara
Azot total
10 mg/l
5)
(peste 100.000 PE)
Nota: 1) Reducere fata de incarcarea influentului.
2) Parametrul poate fi inlocuit de un alt parametru: TOC (carbon organic total) sau TOD (consum total de oxigen), daca se poate stabili o relatie intre CBO 5 si
parametrul inlocuitor.
3) Acest parametru este optional.
4) Azot total (NT) inseamna: suma azotului Kjeldahl (Norganic + NH3), azot din nitrati (NO3) si azot din nitriti (NO2).
5) Aceste valori reprezinta concentratii anuale, ndustrial media anuala a probelor pentru fiecare parametru se va conforma cu valorile relevante ale
parametrului. Totusi, prescriptiile pentru azot pot fi verificate utilizind mediile zilnice, daca se demonstreaza, in ndustrial cu prevederile art.10 alin.(1), ca se
obtine acelasi nivel de ndustrial. In acest caz media zilnica nu va depasi 20 mg/l N (azot). Aceasta cerinta se aplica atunci cind ndustrial apei este de
peste 12°C in timpul functionarii reactorului biologic al statiei de epurare. Conditia privind temperature ar putea fi inlocuita printr-un timp limitat de functionare,
tinindu-se cont de conditiile ndustri regionale. Aceasta ndustrial se aplica daca se demonstreaza ca se obtin rezultate echivalente.
5. AGLOMERARE - CLARIFICARI CONCEPTE

Dupa aparitia Directivei 91/271/EEC, pe baza a numeroase studii de caz si a experientei diferitelor
grupuri de lucru privind greutatile intimpinate de statele membre in implementarea directivei, in
16.01.2007 a fost realizat un document avind caracter orientativ – “Termeni si Definitii privind Directiva
91/271/EEC – Tratarea Apelor Uzate Urbane”, cu intentia de clarificare a unor aspecte continute in
Directiva.
5.1 Definirea aglomerarilor
1. Definitia “aglomerarii” conform art.2(4) al Directivei este:
“Aglomerare” reprezinta o zona in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de
concentrate pentru a justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de
tratare ape uzate sau un punct final de deversare.
2. Termenul de aglomerare se refera in primul rind la o zona suficient de concentrata pentru a
justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate.
Existenta (definirea) unei aglomerari este un fapt independent atit de existenta unui sistem de
colectare a apelor uzate cit si de existenta unei statii de epurare. Existenta aglomerarii se refera de
facto situatiei in care populatia si/sau activitatile economice sint suficient de concentrate pentru a
justifica colectarea apelor uzate urbane si transportarea catre o statie de tratare ape uzate sau un
punct final de deversare. Ca atare, conceptul de aglomerare include de asemeni si acele zone
suficient de concentrate dar care nu au dezvoltat un sistem de colectare a apelor uzate. Mai mult,
deoarece cerintele Directivei vor trebui indeplinite in viitorul apropiat (pentru a evita non-
conformarea),va trebui luat in calcul cresterea aglomerarii atunci cind se proiecteaza sistemele de

EPTISA ROMANIA SRL
canalizare si statiile de epurare. De aceea planificarea investitiilor devine crucial in cazul unor rate de
conectare reduse si/sau expansiunea aglomerarilor.
Trebuie subliniat faptul ca aglomerarea coincide cu insasi zona suficient de concentrata si nu cu
situatia de facto a existentei unei “arii de colectare” a unui sistem de colectare (de exemplu – reteaua
de canalizare) in aglomerarea respectiva.
Totusi, cind sistemul de colectare este in intregime in teren, limitele aglomerarii (in sensul Directivei)
pot coincide cu limitele sistemului de colectare. Cu alte cuvinte, “aria de colectare” a sistemului de
colectare coincide cu limitele aglomerarii si unde rata de conectare a aglomerarii este de 100%.
Este posibil ca o aglomerare sa descreasca in marime cu timpul, si astfel sistemul de colectare nu mai
coincide cu limitele aglomerarii; in acest caz limitele aglomerarii vor trebui revizuite iar marimea
aglomerarii va fi recalculata si actualizata.
[NB: Master Planul este elaborat pentru un orizont de timp de 30 de ani, cu actualizari din 5 in 5 ani;
in cazuri exceptionale (de ex. adoptarea sau schimbarea legislatiei in domeniu cu implicatii majore in
strategia de investitii, modificarea impartirii teritorial – administrative) actualizarea Master Planului se
poate realiza si la alte intervale de timp.]
3. In particular, este de la sine inteles ca in implementarea Directivei de catre statele membre, acestea
vor defini limitele fiecarei zone suficient de concentrate (aglomerare) prin determinarea de la caz la
caz si avind in vedere conditiile locale. Pe parcursul procesului de definire a aglomerarilor, criteriile de
identificare a limitelor acestora pot fi:
a) Concentrarea populatiei (de ex. densitatea populatiei functie de anumite arii)
b) Concentrarea activitatilor economice
c) Concentrarea suficienta a criteriului a) sau a) si b) pentru a justifica colectarea si transportul
apelor uzate.
Privind acest criteriu c) trebuie reliefat faptul ca recomandarile avute in vedere se refera la posibilitatile
tehnice de realizare a colectarii si transportului, si nu la situatia de facto a existentei sau lipsei unui
sistem de colectare.
4. De aceea, delimitarea unei aglomerari trebuie sa reflecte conturul zonei suficient de
concentrate.Totusi, Directiva nu indica detalii cu privire la stabilirea acestor contururi.
5. Termenul “aglomerare” nu trebuie confundat cu unitatea administrativ-teritoriala (UAT) –
oras, comuna, sat – nici ca denumire, nici ca limite. Limitele aglomerarii pot, sau nu, sa
coincide cu limitele unitatii administrative. Astfel, este posibil ca mai multe unitati
administrativ-teritoriale sa formeze o aglomerare, sau vice versa, o singura unitate teritorial-
adminstrativa poate fi acoperita de mai multe aglomerari, daca acestea reprezinta zone
suficient de concentrate separate in spatiu ca rezultat al unor dezvoltari istorice sau
economice. Este de subliniat ca o aglomerare poate, de asemeni, sa contina zone suficient de
concentrate dar inca nu a fost dezvoltat un sistem de colectare, si/sau colectarea apelor uzate se
realizeaza prin sisteme individuale, alte sisteme adecvate sau in orice alt mod.
6. In scopul planificarii (incluzind stabilirea si actualizarea implementarii programelor sub incidenta
art.17 al Directivei) o atentie deosebita se va acorda si viitoarelor extinderi ale aglomerarilor (cauzate
de cresterea populatiei si/sau intensificarea activitatilor economice). De aceea, incarcarile generate si
limitele/contururile unei aglomerari (marimea exprimata in PE, de exemplu) vor trebui revizuite si
actualizate in mod regulat. Situatia actualizata va fi reflectata in rapoartele ce trebuiesc intocmite si
transmise conform articolelor 15, 16 si 17 ale Directivei.


EPTISA ROMANIA SRL
Fig.3.1 – Relatii posibile intre aglomerari si statiile de epurare ape uzate urbane
(Sursa: Termeni si Definitii privind Directiva 91/271/EEC – 2007)
7. Aglomerarea poate fi deservita de o singura SEAU (raport 1:1) sau de mai multe SEAU (raport 1:n).
Mai mult, a singura aglomerare poate fi deservita de mai multe sisteme de colectare, fiecare dintre
aceste sisteme putind fi conectate la una sau mai multe SEAU. In mod similar, mai multe sisteme de
colectare pot fi conectate la aceeasi SEAU. Fig.1 ilustreaza principalele relatii intre aglomerari si
statiile de epurare (SEAU).
Scenariu Comentarii
Reprezinta cel mai simplu caz, o aglomerare deservita de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit
a
conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare (SEAU), respectiv raportul 1:1
Reprezinta o varianta a cazului “a”, in care un numar de zone adiacente si cu asezari suficient de concentrate,
prezentind un oarecare grad de discontinuitate spatiala, dar interconectate in mod continuu prin sistemul de
colectare si deservite de o singura statie de epurare. Si in acest caz raportul este 1:1.
Ca exemple de discontinuitate spatiala se pot intilni – localitate coerenta dar divizata de catre un curs de apa
sau o autostrada; localitati mici, foarte apropiate unui oras si care sint tratate ca un tot unitar in vederea
a-1 colectarii si tratarii apelor uzate. In acest ultim exemplu, este relevant sa tratam sistemul rezultant (sistem de
colectare si statie de epurare) ca o singura aglomerare avind in vedere existenta unei continuitati iar incarcarea
rezultata va avea impact asupra unui singur corp de apa. Acest tip de consolidare este incurajat in situatiile care
conduc la o abordare coerenta a tratarii apelor uzate in vecinatati apropiate de mici localitati si orase. In acest
caz, ca element de raportare, se considera aglomerarea consolidata si nu unitatile administrativ-teritoriale
componente.
Cazul unei aglomerari singulare ce acopera zone aferente mai multor unitati administrativ-teritoriale , deservita
a-2 de un singur sistem de colectare a apelor uzate - definit conform art.2(5) – si de o singura statie de epurare
(SEAU), respectiv raportul 1:1
Reprezinta cazul unei singure aglomerari deservite de 2 sisteme de colectare, fiecare sistem conectat la o statie
de tratare. Divizarea unei zone suficient de concentrate in mai mult de o aglomerare este inacceptabil, daca are
ca rezultat orice diminuare sau aminare a cerintelor legate de sistemul de colectare si tratare, cerinte ce s-ar
b fi aplicat asezarilor sau orasului in cazul in care ar fi considerate ca o singura aglomerare. Astfel de divizari pot fi
acceptate daca nu afecteaza cerintele Directivei. Totusi, in interesul unei coerente si transparente a raportarii
catre Comisie, se va preciza clar ca aglomerarile divizate se refera la aceeasi localitate; in plus va trebui sa fie o
singura prezentare in scopul raportarii datelor pentru orase, comune si alte asezari.
Cazul unei singure aglomerari, acoperind zone ale mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate,
b-1
deservite de mai multe sisteme de colectare si mai multe SEAU. Raport 1:n.
Reprezinta cazul mai multor aglomerari distincte si fizic separate, avind sisteme de colectare separate, dar
deservite de o singura statie de epurare (SEAU). In timp ce obligatiile legale ce decurg din aplicarea Directivei
sint determinate de marimea fiecarei aglomerari si natura corpului de apa receptor, este important ca decizia
c determinarii sa fie luata in baza impactului cumulat rezultat din situatia existentei unui singur punct de
deversare. In particular, acest lucru poate avea implicatii in atingerea obiectivelor de calitate a apei si a
cerintelor de mediu (de exemplu ape de imbaiere). Raportarile vor trebui facute pentru fiecare aglomerare fizica
distincta.
Scopul acestor scenarii prezentate nu este acela de a ilustra prezenta sistem individual sau adecvat la care face
Nota
referire art.3 al Directivei.
8. Optiunea privind solutia tehnica adoptata nu poate conduce la un nivel mai scazut al cerintei de
tratare decit cel definit exclusiv pe baza incarcarii totale generate de catre intreaga aglomerare si a
tipului si calitatii corpului de apa la punctual de deversare.
9. Este posibil ca o aglomerare sa fie deservita de mai multe statii de epurare, fiecare dintre acestea
deversind apele uzate tratate in corpuri de apa diferite. Este de asemenea posibil ca aceste corpuri de
apa sa faca parte din categorii diferite (de exemplu sensibile sau normale). In ceea ce priveste
corpurile de apa sensibile, cerinta aplicarii unui tratament mult mai stringent, prevederile art.3 si 5(2)

EPTISA ROMANIA SRL
din Directiva indica mai degraba ca este impusa de populatia echivalenta a intregii aglomerari
(incarcarea totala generate exprimata in PE) si nu de capacitatea oricareia dintre statiile de epurare
individuale care deservesc aglomerarea. Astfel, in cazul in care o aglomerare are mai mult de 10.000
PE, se va aplica o tratare mai avansata pentru apele uzate deversate in zonele sensibile, chiar daca
tratarea se refera doar la o parte din apele uzate generate in aglomerare.
Acest principiu de baza (nivelul necesar de tratare a apelor uzate urbane depinde de: marimea
aglomerarii exprimata in PE, de caracterul ariei receptoare si de tipul corpului de apa receptor – apa
curgatoare, estuar, ape costiere) este redat mai sugestiv prin exemplul urmator:
O aglomerare avind 16.000 PE este deservita de 2 SEAU, una avind capacitatea de 7.000 PE,
cealalta avind 9.000 PE, ambele deversind apele tratate intr-o zona sensibila. In acest caz,
intreaga incarcare a aglomerarii (16.000 PE) face obiectul unei tratari avansate (tertiare) cu
termen de conformare 2015, dar si fiecare SEAU in parte va trebui sa aplice o tratare tertiara
(chiar daca incarcarea este sub 10.000 PE).
10. In situatiile in care sistemul de colectare al unei aglomerari singulare a fost aproape in intregime
dezvoltat, zona de colectare a acestui sistem va coincide in mare masura cu limitele aglomerarii.
Situatia in care intreaga incarcare generata de intreaga zona suficient de concentrate este tratata de o
singura statie de epurare, cazul simplu “o aglomerare – o statie de epurare” se considera de asemeni
compatibila cu Directiva. Totusi, trebuie avut in vedere ca aglomerarea este definita pe baza unei
zone suficient de concentrata si nu pe baza zonei de colectare a unui sistem existent de colectare
conectat la o statie de epurare.
11. Sumarizind, aglomerarile trebuie sa includa:
(1) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare (sau sistemele) – asa cum face
referire art.2(5), 3 si Anexa I.A - , exista, si apele uzate sint sau ar trebui dirijate (sau transportate, in
cazul sistemelor individuale de tratare sau alte sisteme adecvate) catre o statie de epurare (SEAU);
(2) Zone suficient de concentrate unde sistemul de colectare nu exista. Exista trei posibilitati:
(2a) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin
sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care ating acelasi nivel de protectie a mediului ca
si cea a unui sistem de colectare (sistem de colectare nu in intelesul dat de art.2(5) ci conform cu
art.3(1) ultimul paragraf);
(2b) Zone suficient de concentrate unde apele uzate urbane sint colectate prin
sisteme individuale sau alte sisteme adecvate dar care nu ating acelasi nivel de protectie a mediului
ca si cea a unui sistem de colectare (neconforme);
(2c) Alte zone suficient de concentrate in care colectarea nu se realizeaza prin nici o
metoda (conformarea va trebui inca realizata).
12. Toate apele uzate urbane generate intr-o aglomerare trebuiesc colectate, dirijate catre si tratate in
statia de epurare in conformitate cu cerintele Directivei, avind in vedere si previziuni pentru apele
meteorice deversate prin guri de descarcare (vezi Anexa I.A al Directivei, inclusiv notele de subsol).
13. Este de dorit acordarea de sprijin si indrumare autoritatilor implicate pentru a asigura respectarea
Directivei in spiritul si litera acesteia.
14. Primul nivel de raportare privind implementarea Directivei este la nivel de aglomerare.
5.2 Incarcarea generata a aglomerarii

1. Incaracarea totala a apelor uzate urbane generate de catre o aglomerare (cunoscuta anterior ca
“incarcare nominala”) exprima marimea aglomerarii in termeni tehnici si reprezinta primul criteriu
principal in determinarea cerintelor legate de colectarea si tratarea apelor uzate si conformarea
corespunzatoare.
2. Indrumarile privind calcularea incarcarilor generate de catre o aglomerare ar trebui sa ajute la
obtinerea unei cuantificari cit mai apropiate a marimii acestei aglomerari, in termeni de populatie
echivalenta (PE). Statele Membre trebuie sa se asigure ca metoda aplicata nu conduce la nici o
subestimare a nivelului de tratare aplicabil si volumului total ce trebuie tratat.


EPTISA ROMANIA SRL
3. Prin incarcare generata se intelege incarcarea organic biodegradabila a aglomerarii, exprimata in
PE. Aceasta se refera la cerintele de colectare a apelor uzate urbane, sau altfel spus face trimitere la
art. 3(1) a Directivei. Nu include incarcarea apelor uzate industriale nediluate ce sint tratate separat si
deversate direct in receptori.
4. Incarcarea generata sau “marimea” aglomerarii se exprima in PE. Conform art.2(6) al Directivei,
aceasta reprezinta “incarcarea organica biodegradabila avind un consum biochimic de oxigen la 5 zile
(CBO5) de 60 gO2/zi, raportat la 1 persoana echivalenta”.
Daca statele Membre aplica alte criterii, ca de exemplu valori ale CBO5 de 55 la 70 gO2/zi, sau CBO7,
sau CBO20, vor trebui sa converteasca rezultatele in termeni de CBO5 cu 60 gO2/zi.
5. Incarcarea generata va trebui sa tina seama atit de conditiile climatice locale normale cit si de
variatiile sezoniere, in scopul determinarii unei capacitati corecte a sistemului de colectare si a
capacitatii de tratare a SEAU (vezi art.4(4) – “incarcarea exprimata in PE trebuie calculata pe baza
valorii maxime a mediei incarcarilor saptaminale masurate pe perioada unui an, excluzind situatiile
deosebite ca de exemplu cele datorate unor ploi neobisnuite - si 10, fiind indirect legate de calcularea
incarcarii aglomerarii).
6. In determinarea incarcarii generate se are in vedere:
- populatia rezidenta
- populatia ne-rezidenta (turisti, navetisti, etc)
- industriile ce intra sub incidenta art.11 al Directivei.
- apele uzate industriale provenite de la agentii economici (inclusiv medii si mici) care
deverseaza, sau ar trebui sa deverseze, in sistemul de colectare urban sau SEAU.
- toate celelalte ape uzate urbane, fie colectate (prin sistemul de colectare in sensul art.3(1),
fie necolectate dar generate in cadrul aglomerarii.
7. In multe cazuri, incarcarea generata a unei aglomerari difera de incarcarea data de conectari sau
alte intrari (de ex ape uzate vidanjate), masurate la intrarea in SEAU. Acest lucru se datoreaza faptului
ca aprecierea incarcarii generate a unei aglomerarii ar trebuie sa se bazaze pe schema generala de
calcul prezentata in subcapitolul 3.5 – Estimarea incarcarii si a volumului de apa uzata. Mai mult,
incarcarea generata estimata trebuie sa include si o marja de siguranta pentru a asigura conformarea
cu Directiva la orice moment. Totusi, de asemeni in cazul in care sistemul de colectare al apelor uzate
urbane nu acopera intreaga aglomerare, incarcarea generata nu este identica cu incarcarea data de
conectari si intrari.
8.Incarcarea generata este un parametru care poate, in termeni practici, sa nu fie intotdeauna calculat
in detaliu ci, in astfel de cazuri, se poate baza partial pe estimari.
5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari

1. Schema generala de calcul: metodele de calcul a incarcarii generate ar trebui sa include cel putin
urmatoarele
 Populatia rezidenta + modificarile sezoniere + populatia ne-rezidenta (de ex. turisti, navetisti,
etc) si
 Apele uzate industriale (provenite de la agenti comerciali mici si medii si/sau activitati
economice) ce sint deversate in sistemul de colectare urban sau SEAU (= industriile indicate
in art.11 al Directivei) si
 Incarcarile din ape uzate menajere sau urbane provenite de la sursele mentionate mai sus, si
care ar trebui colectate prin sistemul de colectare (si/sau prin alte mijloace) dar care nu sint
colectate sau nu ajung la SEAU (sisteme de colectare incomplete)
Aceasta abordare este in general cea mai utilizata. Se aplica intregii aglomerari si include zone ce nu
sint inca deservite de sistemul de colectare sau alte metode de colectare si zone ce nu sint conectate
la o SEAU.
2. Daca din motive practice, un Stat Membru utilizeaza o metodologie diferita pentru a determina
incarcarile generate in aglomerari, va trebui sa prezinte Comisiei toate informatiile asupra
abordarii/metodei pe care a utilizat-o. Statele Membre trebuie sa asigure ca incarcarea generata a

EPTISA ROMANIA SRL
unei aglomerari nu este subestimata sau cerintele Directivei nu sint atinse. Comisia va concluziona
corectitutidea abordarii si/sau necesitatea verificarii. In caz de dubii, este posibil sa ceara informatii
suplimentare.
5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari

1. Este posibil ca incarcarea generata a unei aglomerari sa se modifice cu timpul. Aceasta modificare
a incarcarii se poate datora unei serii de factori ce includ:
- modificarea populatiei din cadrul aglomerarii (diminuari sau cresteri).
- modificarea zonelor suficient de concentrate (diminuari sau cresteri).
- conectarea sau deconectarea de la sistemul de colectare a unitatilor industrial sau a altor
activitati economice din cadrul aglomerarii.
Este posibil, de asemeni, ca modificarea incarcarii generate sa se datoreze si unor modificari in
metoda de calcul utilizata.
2. Atunci cind apare o modificare a incarcarii, este posibil ca cerintele asupra sistemului de colectare
si/sau a tratarii (articolele 3,4,5 si 7 ale Directivei) sa scada sau sa depaseasca valoarea ca PE
stabilita la nivelul Directivei.
De exemplu, in urmatoarele circumstante, se poate intimpla ca cerintele privind tratarea pentru o
anumita aglomerare data sa fie periclitate:
- valoarea relevanta in PE este depasita si aglomerarea va necesita un nivel superior de
tratare;
- incarcarea generata a aglomerarii descreste sub valoarea relevanta in PE si ca atare
cerintele privind tratarea devin mai putin stringente.
3. In cazurile in care modificarea incarcarii generate a aglomerarii (marimea aglomerarii) rezulta:
- in relaxarea cerintelor de tratare, Statele Membre pot mentine nivelul anterior (mai strict) de
tratare.
- in niveluri superioare de tratare, acestea vor trebui implementate cel tirziu la datele limita
prevazute in Directiva sau Tratatul de Aderare. In scopuri de raportare, ne-conformarea aparuta
trebuie sesizata Comisiei impreuna cu un plan de actiuni realistic privind atingerea conformarii.
4. Cind termenele limita au fost deja depasite, capacitatile de colectare si de tratare a apelor uzate
urbane trebuie sa tina pasul cu gradul de crestere urbana. In caz contrar exista posibilitatea unui mare
risc de deterioarare a conditiei mediului receptor. Este de la sine inteles ca planurile de dezvoltare
urbana si deciziile privind utilizarea terenurilor vor tine seama de toate implicatiile privind colectarea si
tratarea apelor uzate urbane. Modificarile privind cresterea aglomerarilor vor trebui reflectate
programe si actualizari conf.art.17.
5. Ca cerinta minima, treapta secundara de tratare trebuie mentinuta in zonele normale sau sensibile
pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 PE, ce deverseaza in cursuri de apa curgatoare sau
estuare, si (in toate cazurile) pentru toate aglomerarile mai mari de 10.000 PE, ce deverseaza in apele
costiere.
6. Daca marimea aglomerarii, dupa schimbarea incarcarii generate, nu mai este raportata cu nici o
valoare noua in PE, acest fapt va trebui transmis obligatoriu cu urmatorul raport pentru a confirma
tranzitia.
6. METODOLOGIE DE CODIFICARE A AGLOMERARILOR

Din motive de necesitate a uniformizarii colectarii, dezvoltarii si armonizarii datelor si raportarilor
statistice la nivelul statelor membre a Uniunii Europene, s-a introdus de catre Eurostat “Nomenclatorul
Unitatilor Teritoriale pentru Statistica” (prescurtat NUTS), inca din 1988, dar aceasta clasificare se
aplica teritoriului Romaniei incepind cu 1 Ianuarie 2007. Unul din obiectivele particulare ale acestei
reglementari este acela de a gestiona procesul inevitabil de modificare a structurii administrative a
statelor membre intr-un mod cit mai eficient, in asa fel incit sa se minimalizeze impactul acestor
modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii datelor statistice regionale.


EPTISA ROMANIA SRL
Noul Regulament NUTS, revizuit la nivelul EU-27, a intrat in vigoare la 1 Ianuarie 2008, amendarile
aduse fiind publicate in Jurnalul Oficial OJ L39 din 10 Februarie 2007. Conform acestor reglementari,
au fost stabilite trei nivele principale, functie de marimea medie a populatiei aferente unitatii teritoriale:
Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3

Marime medie populatie (loc) 7.000.000 - 3.000.000 3.000.000 – 800.000 800.000 – 150.000
La un nivel mult mai detaliat, se stabilesc judete si municipalitati, numite LAU – Unitati Administrative
Locale, si care nu sint supuse regulilor NUTS, dar contribuie la o mai buna identificare a aglomerarilor.
Regulamentul NUTS in vigoare la aceasta data prevede 3 nivele NUTS si 2 nivele LAU (echivalentul
fostelor nivele NUTS 4 si 5). Pentru Romania, a fost necesara introducerea nivelului NUTS 1 pentru a
corespunde cu cerintele aderarii la Uniunea Europeana – au fost definite 4 macroregiuni la nivelul tarii
si 8 regiuni la nivelul NUTS 2. Corespondenta dintre nivelele NUTS si unitatile administrative nationale
la nivelul Romaniei, respectiv judetul Caras-Severin, sint urmatoarele:
Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3 LAU 1 LAU 2

Romania 4 Macroregiuni 8 Regiuni 42 Judete + Bucuresti - 3174 Comune, Orase, Municipii
Jud.Caras- Macroregiunea Regiunea Vest Judetul Caras-Severin 2 Municipii, 6 Orase, 69
-
Severin 4 (RO4) (RO42) (RO413) Comune
Fig.3.2 – Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei

stinga – NUTS 1 si NUTS 2; drepta – NUTS 3
(Sursa: Eurostat – Regiuni in Uniunea Europeana NUTS 2006/EU -27)
C. Metodologie de Definire a Aglomerarilor
7. SITUATIA CADRU DE REFERINTA

Ministerul Mediului si al Padurilor, in baza cerintelor Directivei 91/271/EEC si a indrumarilor prezentate
in documentul “Termeni si Definitii in Directiva 91/271/EEC privind Tratarea Apelor Uzate Urbane”
[ianuarie 2007] a elaborat un ghid privind orientarile si rezultatele obtinute din experienta implementarii
Directivei la nivelul Uniunii Europene.
Legat de conceptul de aglomerare, si in vederea eliminarii unor confuzii, MMP introduce o serie de
definitii (ce nu sint continute in cadrul Directivei), dupa cum urmeaza;

Reprezinta o grupare constituita prin asocierea a mai multor aglomerari (avind
clase de marime diferite in termeni de PE) ce pot fi interconectate printr-un
Cluster (Grupare de
sistem centralizat de colectare a apelor uzate, si deservita de o singura sau mai
1 aglomerari)
multe statii de epurare ape uzate. Constituirea „cluster-ului” se realizeaza
[Cluster]
exclusiv in baza unei analize tehnico-economice ce stabileste fezabilitatea
solutiei adoptate.
Zona de alimentare cu apa are la baza criterii similare cu cele utilizate pentru
Zona de alimentare cu apa definirea aglomerarilor si a cluster-ului, cu observatia ca poate include una sau
2
[Water supply area] mai multe UAT-uri si sint legate de prezenta si disponibilitatea diferitelor tipuri de
surse de apa.
Reprezinta un sistem centralizat format din parti, ce include una sau mai multe
Sistem de alimentare cu apa localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de la aceeasi statie de
3
[Water supply system] tratare apa potabila (STA); stabilirea granitelor sistemului de alimentare cu apa
se realizeaza numai in baza unor criterii tehnico-economice si a fezabilitatii

EPTISA ROMANIA SRL
constituirii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a obiectivelor si
populatiei din aria proiectului.
NB: A nu se confunda granitele sistemului de alimentare cu apa cu cele ale
aglomerarilor sau cluster-ului (care se refera exclusiv la colectarea si tratarea
apelor uzate urbane).
Abordarea MMP in procesul de definire a aglomerarilor se bazeaza pe Planul National de

Implementare – ca document de referinta - , pe detalierea si revizuirea mai multor optiuni la nivel
regional / local (ca parte a unui plan de investitii pe termen lung) si finalizarea limitelor in cadrul
studiilor de fezabilitate (Aplicatie FC).
8. REDEFINIREA AGLOMERARILOR INDIVIDUALE LA NIVELUL JUDETULUI CARAS-SEVERIN
8.1 PRINCIPII APLICATE

Revizuirea aglomerarilor individuale la nivelul judetului Caras-Severin - in conformitate cu cerintele de
conformare si a criteriilor de definire a aglomerarilor – constituie prima etapa in procesul de
identificare si determinare a investitiilor necesare.
AGLOMERARI CU P.E. MAI MARE DE 2000 IN JUDETUL CARAS SEVERIN
Populatie
Nr
Aglomerare Localitati componente ale aglomerarii (an 2012) P.E.aglomerare
crt.
localitate
1 Resita Resita 71,568 89,854

2 Caransebes Caransebes 24,185 28,613
3 Bocsa Bocsa 15,842 18,144
4 Otelu Rosu Otelu Rosu (Ciresa) 11,724 14,362
Moldova Veche 8,439
5 Moldova Noua Moldova Noua 3,099 12,989
Macesti 538
6 Oravita Oravita 9,049 10,035
Baile Herculane 4,490
7 Baile Herculane 8,520
Pecinisca 518
Anina 5,506
8 Anina 8,294
Steierdorf 1,979
9 Teregova Teregova 2,781 2,869
Toplet 2,136
10 Toplet 2,725
Barza 489
11 Carasova Carasova 2,325 2,403
12 Mehadia Mehadia 2,164 2,186
13 Bozovici Bozovici 2,120 2,209
14 Berzovia Berzovia 2,028 2,256

EPTISA ROMANIA SRL


EPTISA ROMANIA SRL
3.3 PROIECTII SOCIO – ECONOMICE
Rezumat
Urmatoarele paragrafe reprezinta o scurta descriere a continutului acestui capitol si a surselor de date
utilizate pentru indicatori. Prezentul capitol are doua parti principale, prezentate in comparatie: profilul
socio-economic al Romaniei pentru componenta macro-economica si profilul socio-economic al
judetului Caras-Severin.
Informatiile si datele necesare (conform liniilor directoare puse la dispozitie de catre Ministerul
Mediului), precum si indicatorii utilizati in vederea evaluarii profilelor, au fost derivate cu ajutorul unor
tabele si cifre obtinute dintr-un numar de surse, dupa cum urmeaza:
 Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la

Institutul National de Statistica din Romania (anuarele statistice, proiectii ale principalilor
indicatori macroeconomici, proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2050), Comisia
Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 - 2016, etc.),
Prognoza Europeana pentru Primavara 2013, precum si alte surse recunoscute. Totodata s-a
tinut cont de: Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie
2008), ce stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE
si de Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost
Beneficiu” (versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea
consecventei in realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.
 Profilul socio-economic al judetului Caras – Severin a fost elaborat in principal pe baza
informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (proiectiile privind
populatia Romaniei pana in anul 2050), de la Consiliul Judetean Caras - Severin, din Planul
National de Dezvoltare intocmit de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala pentru
Regiunea Vest, Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil
teritorial 2013 – 2016).
Metodologia utilizata in vederea acestei evaluari a constat din colectarea tuturor datelor fiabile
disponibile, emise de catre autoritatile guvernamentale si institutiile descentralizate ale acestora, cum
ar fi birourile de statistica, precum si prezentarea acestora prin comparatie cu valorile regionale si
locale ale acelorasi indicatori, in special pentru zonele urbane vizate de viitoarele aplicatii pentru
fondurile de coeziune.
Obiective generale si specifice
Obiective generale:
1. Statistici la nivel national si judetean pentru ultimii 5 ani; precum si

2. Predictiile pentru urmatoarele decenii.
Indicatorii specifici urmand a fi utilizati (in vederea compararii cu cifrele nationale) sunt
prezentati succinct in continuare:
1. Parametri demografici: populatie, forta de munca, numar de locuri de munca, rata somajului,
evolutia veniturilor;
2. Evolutia economica la nivel judetean: evolutia PIB, investitii straine directe, inflatie, situatia
contului curent, rata exporturilor si a importurilor;


EPTISA ROMANIA SRL
3. Proiectii ale veniturilor pe gospodarie: venituri medii in zonele urbane / rurale, surse de
venituri, structura cheltuielilor / veniturilor pe gospodarie, cheltuieli pentru servicii, la nivelul
gospodariilor.
Indicatori ai conditiilor socio-economice
1. Populatie;
2. Proiectii privind economia nationala (evolutia PIB national si regional, rata inflatiei, cursul de
schimb);
3. Venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie, luandu-se in considerare dimensiunea medie a
gospodariei si decilele cu veniturile cele mai scazute;
4. Rata de ocupare a fortei de munca si rata veniturilor.
In ultimele doua decenii, situatia Romaniei s-a caracterizat printr-o dezvoltare regionala, cu tendinte
de crestere si expansiune concentrate in zona Bucurestiului, in jurul oraselor mari din provincie,
amplasate in vestul si centrul tarii, precum si in orasele portuare. Prin comparatie cu acestea, situatia
zonelor de nord - est si sud – vest a tarii a stat mult mai prost. Economia a inregistrat 7 ani de crestere
si majoritatea echilibrelor macro-economice au nivele apropiate sau asemanatoare parametrilor pentru
statele UE 27.
3.3.1 TENDINTE SI PROGNOZE MACRO – ECONOMICE
Acest sub-capitol se refera la perspectivele de dezvoltare la nivel national, regional si judetean,

trasand perspectivele macro-economice pe termen mediu si perspectivele pe termen lung, pentru o
perioada de 30 de ani, dupa anul 2012. Aceste date de baza, colectate deja si prezentate succint in
capitolele urmatoare, furnizeaza suficiente informatii pentru a se propune / analiza varianta „cea mai
probabila” a variabilelor economice cheie (cum ar fi: PIB, rata inflatie si cursul de schimb), si, in
continuare, pentru a se prezenta indicatorii specifici utilizati in contextul analizei de suportabilitate (mai
exact, venituri si cheltuieli la nivel de gospodarie).
Prezentare succinta a evaluarii macro-economice
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,
care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
1. Cresterea reala a PIB in ultimii 6 – 7 ani inregistrata in Romania este mai mare decat in alte tari
din Europa de Est.
2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica
tendinta pozitiva, insa nivelele sunt inca scazute, prin comparatie cu alte tari din Europa de Est si
reprezinta doar 40% din media inregistrata in statele UE 27.
3. In termeni reali, atat industria, cat si agricultura, s-au contractat, in timp ce sectorul de servicii a
crescut considerabil.
4. Se inregistreaza un nivel scazut pentru “alte servicii”, prin comparatie cu alte tari din Europa de
Est, reprezentand 54% din media statelor UE 27 (administratie publica, sanatate, asigurari,
educatie, etc.)
5. Incepand din 2005, rata inflatiei s-a situat sub 10%, inflatia continuand sa scada.
6. Cursul de schimb EURO / RON se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate: rata anuala in ultimii
cinci ani a variat in intervalul 3.34 - 4.05 RON pentru 1 EURO.
7. PIB-ul judetului Caras Severin a cunoscut o crestere notabila în ultimii 6 ani, însa sub mediile de
la nivel regional si national.


EPTISA ROMANIA SRL
8. PIB-ul/cap de locuitor a crescut de la an la an, având o tendinta de crestere constanta: de la
78,4% din nivelul national în 2008 la 84,8% în 2012.
Produsul Intern Brut (PIB)
Previziunile pe termen mediu si lung (2014 – 2043)
In perioada 2000 – 2003, Romania a inregistrat o crestere economica sustinuta, rata reala de
crestere a PIB crescand de la 2,4% la 5,2%; in perioada 2004 - 2005, rata reala de crestere a PIB a
fost de aprox. 4%, nivel determinat de consecintele negative ale inundatiilor asupra agriculturii, pentru
ca din anul 2006 pana in 2008, sa atinga nivelul de aprox 7% p.a. ca urmare a accelerarii nivelului
investitiilor si a consumului intern. Anul 2009 marcheaza varful crizei economice, resimtite acut si in
Romania, rata PIB scazand pana la -6,6% in 2009, -1,1% in 2010. Incepand cu anul 2011 PIB
inregistreaza o cresterea reala pozitiva de 2,2%, respectiv 0.7 in anul 2012..
Rata de crestere a PIB va fi declansata de cererea interna, de investitiile in sectorul privat si in special
in sectorul de infrastructura, atat pe baza investitiilor straine, cat si pe baza gradului de absorbtie a
fondurilor structurale oferite de Uniunea Europeana. Cu toate acestea, perspectiva pe termen scurt
trebuie adoptata cu precautie, avand in vedere ca ar putea implica un risc de supraincalzire
economica, datorita urmatoarei perechi de elemente: evolutie rapida si politici salariale, care va
genera o cerere menajera ridicata, cu urmatoarele doua influente majore: importurile vor depasi
exporturile, exporturile nete vor inregistra o tendinta de scadere, iar procesul de inflatie va fi in
crestere.
Perspectivele de crestere sunt determinate de pe de o parte de accelerarea cresterii cererii interne ca

urmare cresterii puternice a salariului real, a expansiunii pietei de credite si a gradului de ocupare a
fortei de munca, si, pe de alta parte, de cresterea investitiilor guvernamentale si private. In acest
orizont de timp, se preconizeaza un nivel ridicat al investitiilor publice determinate de necesitatea
satisfacerii obligatiilor asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si,
totodata, de necesitatea asigurarii unei infrastructuri de baza care sa atraga investitorii privati.
Regiunea Vest a asigurat aproximativ o zecime din PIB-ul naţional, ocupand penultimul loc in ceea ce
priveste contributia la formarea PIB national, conform datelor oficiale, neschimbat în ultimii 6 ani,
datorită creşterii economice puţin sub nivelul naţional.
În 2012, judeţul Caraş-Severin a avut 1,3% din PIB-ul naţional (12,4% din PIB-ul regional), în valoare
de 7.383,5 milioane lei (preţuri curente).
Pentru anul 2013 Comisia Nationala de Prognoza a publicat o valoare inregistrata a cresterii PIB la
nivel national de 3,5%.
Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza („Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru

perioada 2014-2017 – Scenariul pentru programul Convergenta 2014-2017” – mai 2014) pentru anul
2014 situeaza rata de crestere PIB la nivelul Romaniei la 2,5%, urmand ca ulterior sa aiba o evolutie
crescatoare, atingand in anul 2016 o valoare de 3% iar in 2017, 3,3%.
Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza
Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”
(decembrie 2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’.


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate):
Crestere reala
2008 2009 2010 2011 2012
(%)
PIB Romania 7.3% -6.6% -1.1% 2.2% 0.6%
PIB Regiune
0.9% -6.3% 1.9% 2.5% 0.6%
Vest
PIB Caras
-0.2% 0.6% -1.7% 3.0% -1.4%
Severin
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza
Tabel 3.2 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):
Crestere reala (%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043
PIB Romania 3.5% 2.5% 2.6% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%
PIB Regiune Vest 2.4% 2.1% 2.3% 2.9% 3.3% 3.6% 3.8% 4.2% 4.2%
PIB Caras Severin 1.9% 2.0% 2.0% 2.6% 3.0% 3.3% 3.5% 3.9% 3.9%
Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Anexa 3 din „Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de
apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”
Investitii straine
Romania va ramane o locatie atractiva pentru investitori si investitiile straine, ocupand locul 26 la nivel
global si 5 la nivel regional (conform clasamentului realizat de EIU), principalii factori determinanti fiind
marimea mare a pietei interne si rolul potential de centru regional. Desi nivelul relativ scazut al
salariilor nu va mai reprezenta un punct forte, cresterea productivitatii muncii, introducerea ratei unice
de impozitare si reducerea progresiva a contributiilor la asigurarile sociale platite de angajatori au
contribuit la atragerea de investitori.
Cresterea investitiilor in capital fix s-a accelerat de la -28,1% in 2009 la 7,3% in 2011, ramanand unul
din principalii factori de crestere in 2011 si pe parcursul perioadei de analiza, ca urmare a modernizarii
sectorului industrial si al seviciilor si al atragerii unor fluxuri sporite de investitii directe. Expansiunea
investitiilor este determinata de necesarul de investitii in sectorul infrastructurii – autostrazi, drumuri,
sisteme de alimentare cu apa, canalizare si epurare ape uzate, producerii si distributiei de energie
electrica, in sectorul hotelier, al vanzarii cu amanuntul prin extinderea retelei de centre de cumparaturi.
Conform estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza, rata bruta de formare a capitalului fix se va situa
aproape de 7% in perioada 2013 – 2016.


EPTISA ROMANIA SRL
Rata bruta de formare a capitalului fix

10.0% 7.3% 6.0%
5.6% 7.3%
5.0%
6.7%
-1.8%
0.0% 3.5%
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
-5.0%
-10.0%
Rata bruta de formare
-15.0% a capitalului fix
-20.0%
-25.0%
-28.1%
-30.0%
Fig.3.3 – Rata bruta de formare a capitalului fix

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, Proiectia principalilor indicatori macroeconomici in perioada
2013 – 2016, feb. 2013
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca rata de crestere a exportului de bunuri se va mentine in

intervalul 1 – 6,3% in perioada 2013 – 2016, in timp ce rata de crestere a importului de bunuri (FOB)
va creste treptat de la 2,8% in 2013 la 6.6% in 2016. Totusi, aprecierea leului, cresterea modesta a
cererii in Uniunea Europeana si competitia puternica a altor state precum China si India vor face
dificila mentinerea unor rate de crestere a exportului la nivele peste 7 – 8% p.a. in intervalul 2013 –
2016, conform estimarilor EIU.
Inflatie si cursul de schimb
Prognoza pe termen mediu si lung (2014 – 2043)
In 2007, rata anuala a inflatiei masurata cu ajutorul indicelui pretului de consum (IPC) s-a situat in jurul
unei medii de 4,84%. Mai mult chiar, merita mentionat faptul ca inflatia din Romania nu se mai
incadreaza printre cele mai ridicate din cadrul statelor membre UE de data recenta. In luna decembrie
2007, Romania s-a plasat pe locul cinci din punct de vedere al ratei de inflatie, inaintea Bulgariei,
Estoniei, Letoniei, Lituaniei si Ungariei.
Datorita punctelor slabe la nivel macroeconomic – deficitul de cont curent in crestere, ponderea mare
a finantarii cu ajutorul creditelor, crestere antrenata de consum mai degraba decat de exporturi –
Banca Nationala a Romaniei a intervenit pentru a contracara aceste tendinte, consolidand politicile
monetare si majorand rata dobanzii de politica monetara de doua ori, in Octombrie 2007 si in ianuarie
2008, cu cate o jumatate de punct procentual de fiecare data, pana la 8 procente. Cu toate acestea,
principala provocare a bancii centrale din punct de vedere al politicii monetare a fost reprezentata de
respectarea stricta a tintei de inflatie, instrument de importanta majora in reinitierea si mentinerea
dezinflatiei pe o traiectorie in concordanta cu obiectivele pe termen mediu.
Dupa anul 2008 Romania a cunoscut un usor proces de dezinflatare, ritmul de crestere a returilor de
consum reducandu-se de la 7,85% in 2008 la 5,79% in 2011 si 3,33% in 2012.
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o scadere graduala a ratei anuale a inflatiei de la 3,98%
din 2013 la 2.7% in 2017. Desi valorile prognozate pentru orizontul de timp 2014 – 2017 de cele doua

EPTISA ROMANIA SRL
institutii difera, in sensul ca rata anuala a inflatiei estimata de Comisia Nationala de Prognoza este
superioara celei estimate de Economist Intelligence Unit, se observa continuarea procesului
dezinflationist.
Pentru orizontul 2018 – 2043, Consultantul a tinut cont de indicatiile din Anexa 3 din „Ghid Analiza
Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa uzate finantate din Fondul de Coeziune si FEDR”
(decembrie 2008) – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu asistenta JASPERS’. Astfel, pentru
restul orizontului de timp analizat, se estimeaza ca rata anuala a inflatiei se va reduce si se va
mentine in jurul nivelului de 2% p.a.
Tabel 3.3 Rata anuala a inflatiei in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate):
Indicator U.M 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Rata
%
anuala a 45.70 34.50 22.50 14.10 9.30 9.00 6.56 4.84 7.85 5.59 6.09 5.79 3.33
p.a.
Inflatiei
Tabel 3.4 Rata anuala a inflatiei in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant):
2021 -
Indicator U.M 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
2043
Rata anuala a
% p.a. 3.98% 2.2% 3.1% 3.0% 2.7% 2.4% 2.0% 2.0% 2.0%
Inflatiei
Rata anuala a Inflatiei

50.00%
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00% Rata anuala a Inflatiei
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2024
2000
2003
2006
2009
2012
2015
2018
2021
2027
2030
2033
2036
2039
2042
2043
Fig.3.4 – Rata anuala a inflatiei

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza si estimari Consultant


EPTISA ROMANIA SRL
Previziunea ratei de schimb a a fost publicata de Comisia Nationala de Prognoza („Proiectia
principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2017 – Scenariul pentru
programul Convergenta 2014-2017” – mai 2014) precum si in Anexa nr 3 la ghidul ACB “Ipoteze si
sursa datelor pentru previziunile din ACB” pusa la dispozitie de catre Ministerul Mediului.
Tabel 3.5 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2000 – 2012 (valori inregistrate):
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata de schimb
3.12 3.75 4.05 3.62 3.52 3.34 3.68 4.24 4.21 4.24 4.46 4.42
RON / EURO
Tabel 3.6 Rata de schimb RON / Euro in perioada 2013 – 2043 (valori estimate de Consultant):
An 2014 2015 2016 2017 2018 - 2043
Rata de schimb RON / EURO 4.48 4.45 4.42 4.40 4.00
Populatia ocupata, somaj si salarii
In perioada 2013 – 2016, populatia activa in Romania este prognozata sa creasca in medie cu 0.5%
p.a.comparativ cu o scadere medie anuala a populatiei cu varsta de munca de 0.1% p.a. Intrarea pe
piata fortei de munca a generatiei 1980 va determina o rata de scadere mai mica a populatiei in varsta
de munca, care, combinata cu o usoara crestere a participarii pe piata fortei de munca, vor permite
cresterea fortei de munca.
Populatia ocupata in Romania a inregistrat un trend usor descendent in perioada 2009 – 2012,
respectiv scaderi de -3,4% pana la cresteri de 0,5%, de la 8.3 milioane persoane in 2009 la 8.1
milioane persoane in 2012. Pentru orizontul de timp 2013 – 2016, se preconizeaza o crestere medie
anuala de aprox. 0.7%.
Numarul mare al persoanelor care lucreaza peste hotare (estimata la 1 – 2 milioane persoane) creaza
lipsa de personal specializat in anumite domenii (precum sectorul constructiilor) si, pe masura ce
restrictiile privind migrantii din Romania sunt eliminate progresiv, exista incertitudini in ceea ce
priveste nivelul emigratiei viitoare catre alte state membre ale Uniunii Europene si numarul
persoanelor care se vor reintoarce in Romania.
Piata muncii din Romania se confrunta pe de o parte, cu o forta de munca dinamica in sectoarele
emergente, si, pe de alta parte, cu o mobilitate si productivitate scazute in sectoarele traditionale ale
economiei. La nivelul economiei nationale, se remarca o modificare a structurii pe sectoarele
economiei nationale, in sensul reducerii numarului populatiei angajate in agricultura si industrie in

EPTISA ROMANIA SRL
favoarea serviciilor. Principalele sectoare care inregistreaza si vor continua sa indice o crestere a
numarului de salariati sunt comertul, telecomunicatiile, cercetarea si dezvoltarea, serviciile de
intermediere financiara si IT.
Din perspectiva ratei de ocupare a resurselor de munca, Regiunea Vest se situeaza pe locul doi (dupa
regiunea Nord Vest) in ierarhia Regiunilor de Dezvoltare din Romania, inregistrand o rata de ocupare
de 64%, superioara ratei inregistrate la nivel national de 59,6%. Judetul Caras Severin ocupa ultimul
loc in cadrul Regiunii Vest, inregistrand in 2011 o rata de ocupare de 54,8%, sub media la nivel
regional (64%) si national (59,6%).
Distributia populatiei ocupate civile la nivelul judetului Caras Severin evidentiaza o pondere importanta
in domeniul agriculturii, vanatoare si silvicultura (41%), urmata de industrie (26,8%) si comert (12%),
restul activitatilor detinand ponderi intre 2% - 6%. Totuşi, populaţia ocupată în sectorul industrial (in
special industria prelucratoare) a scăzut semnificativ în perioada 1992 - 2008, îndeosebi în oraşele
puternic industrializate din Caraş-Severin, în special ca urmare a disponibilizărilor masive din sectorul
metalurgic şi orientării populaţiei spre sectorul serviciilor.Inchiderea intreprinderilor si a exploatarilor
miniere nerentabile a marit numarul somerilor, conducand la consecinte sociale si economice pentru
zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de munca in zonele urbane si cresterea costurilor de
intretinere a locuintelor a determinat migratia populatiei somere spre zonele rurale, unde practica o
agricultura ineficienta.O comparatie intre celelalte regiuni de dezvoltare arata ca in 2012, exceptand
regiunea Bucuresti – Ilfov, Regiunea Vest se afla pe locul intai in ceea ce priveste cea mai scazute
rata a somajului (4%), urmata de Regiunea Nord-Vest (4.5%), in timp ce sud-vest Oltenia a avut cea
mai ridicata rata a somajului (8.4%).
In ultimii 12 ani (2000-2012), rata somajului in judetul Caras Severin depaseste substantial rata
somajului inregistrata atat la nivelul regiunii Vest cat si la nivel national. Dupa anul 2011 rata somajului
tinde spre valoarea inregistrata la nivel national, fiind usor superioara acesteia.
Rata somajului BIM

8.0% 7.4%
6.9% 7.0% 6.9%6.8%
7.0% 7.3% 6.5%
6.7% 6.2%
6.0% 6.6%
6.4% 5.4%
5.0% 5.8%
4.5%
4.0% 5.0%
4.0%
3.0% 3.5% Rata
2.0% somajului
BIM
1.0%
0.0%
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
2029
2031
2033
2035
2037
2039
2041
2043
Fig.3.5 – Rata somajului BIM



EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.7 Rate medii anuale de crestere a populatiei ocupate civile si a somajului (valori
inregistrate):
Rata de crestere
2008 2009 2010 2011 2012
anuala medii(%)
Populatia ocupata civila

0.8% -5.8% -3.4% 2.2% 0.7%
Regiunea Vest
Populatia ocupata civila

-0.2% -4.2% -4.6% 0.2% 0.5%
jud. Caras Severin
Rata Somajului -
3.8% 7.3% 6.0% 3.7% 4.0%
Regiunea Vest
Rata Somajului - jud.

6.0% 10.2% 9.0% 5.6% 5.6%
Caras Severin
estimate):
Rata de crestere
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043
anuala medii(%)
Populatia ocupata
civila 0.8% 0.9% 1.1% 1.2% 1.2% 1.1% 1.0% 1.0% 1.0%
Regiunea Vest
Populatia ocupata
civila 0.6% 0.8% 0.9% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%
jud. Caras Severin
Rata Somajului -
3.8% 3.3% 2.8% 2.5% 2.4% 2.3% 2.2% 2.0% 2.0%
Regiunea Vest

5.4% 5.0% 4.3% 3.5% 3.4% 3.3% 3.2% 3.1% 3.0%
Caras Severin
Perspective regionale si locale
Rezumatul situatiei specifice la nivel regional si local

Regiunea Vest si indeosebi judetul Caras-Severin au inregistrat rate de crestere mai mari fata de alte
regiuni / judete, uneori mai mari chiar decat media la nivel national. Cu toate acestea, cele mai
importante tendinte, identificate pe baza profilului socio – economic prezentat anterior, sunt
enumerate succinct in continuare:
1. Cresterea PIB local in ultimii 6 ani a fost notabila, insa s-a situat sub media la nivel regional si
national;
2. PIB/cap de locuitor a crescut de la an la an, ceea ce nu face decat sa demonstreze o puternica
tendinta pozitiva, de la 78,4% din nivelul national in 2008 la 84,8% in 2012.

EPTISA ROMANIA SRL
Evolutia economiei locale
Obiectivul acestui sub-capitol este acela de a stabili prezumtiile de la care se va porni in prognozarea
PIB pentru judetul Caras Severin, pe termen mediu si lung:
 Anii de referinta pentru predictiile la nivel de judet se bazeaza in mare parte pe seria de date
disponibile pentru anii 2008 - 2012.
 Ratele anuale, pe termen scurt si mediu (2013-2017), precum si predictiile pe termen lung (2018-
2043) vor fi stabilite pe baza celei mai recente prognoze macro-economice publicate de Comisia
Nationala pentru Prognoza, si de Uniunea Europeana.
 Scenariul la nivel de judet va trebui sa fie in concordanta cu prognozele nationale: pe termen scurt
si mediu, estimarile privind produsul intern brut si populatia au ramas mai mult sau mai putin apropiate
de predictiile cele mai recente, in timp ce, pentru previziunile pe termen lung, Consultantul a decis sa
selecteze un scenariu optimist (ambele prognoze fiind ajustate cu raportul la nivel local / national), pe
baza unor repere generale, dupa cum urmeaza:
o Este de asteptat ca cresterea PIB sa se situeze aproape de nivelul national, datorita
potentialului identificat ca parte a analizei economice si sociale.
o Conform asteptarilor Consultantului cu privire la PIB/cap de locuitor, acesta se va
alinia tendintelor inregistrate la nivel national.
3.3.2 PROIECTII DEMOGRAFICE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice,
care vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
1. In ultimul deceniu, la nivelul Romaniei s-au inregistrat doua fenomene majore, mai exact migratia
si mobilitatea fortei de munca.
2. Din punct de vedere regional, sursele nete de migratie sunt reprezentate de regiunile Nord – Est,
Sud – Est, Sud, Sud – Vest si Nord – Vest, in timp ce regiunile Vest, Centru si Bucuresti – Ilfov
sunt beneficiarele nete ale acestor fluxuri ale fortei de munca. Aceasta tendinta este corelata si cu
“tiparele” neoficiale ale migratiei peste hotare, avand in vedere ca regiunile la nivelul carora se
experimenteaza pierderile cele mai mari de forta de munca sunt aceleasi: Nord – Est, Sud – Est,
Sud si Sud – Vest).
3. La nivelul tuturor regiunilor se inregistreaza inca un aflux net de migratie catre zonele rurale, in
scopul agriculturii de subzistenta, ceea ce constituie o tendinta foarte ingrijoratoare, daca se ia in
considerare faptul ca o mare parte a fortei de munca romanesti este deja implicata in agricultura si
ca productivitatea este deja relativ redusa in acest sector.
4. Romania beneficiaza de o perspectiva pozitiva a fortei de munca, pe baza statisticilor privind
populatia activa economic: 8,8 milioane de oameni în 2011, şi o rată a şomajului de 5,2%.
5. Din punct de vedere zonal, datorita fluxurilor de migratie a fortei de munca, rata de ocupare este
mai mare in municipii si orase decat in zonele rurale.
6. În ultimii sapte ani (orizontul 2006 – 2012), populatia din judetul Caras-Severin a intrat în declin cu
1,9% pe an, ceea ce a condus la o densitate a populatiei de 32,2 loc/km2 (79,9 loc/km2 la nivel
2
national si 54 loc/km la nivelul Regiunii Vest).


EPTISA ROMANIA SRL
7. Procesul de îmbatrânire accelerat - pondere mica a populatiei tinere si pondere mai mare pentru
grupa de peste 60 de ani în comparatie cu cea de la nivel national si regional; nivelul se apropie
de indicatorii de la nivel national.
8. Nivel moderat al urbanizarii de 54,3%, sub nivelul Regiunii Vest (62,1%) si putin sub nivelul
national de 54%.
9. Pâna acum, judetul Caras-Severin a fost un recipient net al migratiei, însa din 2006 a devenit
sursa de migratie.
Prognoza demografica pe termen mediu si lung (2013 – 2043)
Din punct de vedere demografic, dupa o perioada de varf in care s-a inregistrat o populatie maxima de
23,2 milioane locuitori, pe la mijlocul anilor 1990, este de asteptat ca declinul populatiei la nivelul
Romaniei sa continue, datorita natalitatii in cadere libera si a ratei nete de emigrare. Este de asteptat
ca aceasta incetinire in tendinta de scadere a populatiei sa fie sustinuta de nivelele veniturilor, aflate in
crestere, precum si de imbunatatirile din sectorul serviciilor de sanatate. Desi migratia neta inspre alte
tari s-a ridicat la ordinul a circa 30.000 persoane anual, dupa revolutia din 1989, rata migratiei s-a
redus mai apoi considerabil. Cu toate acestea, exista inca numeroase persoane care lucreaza in alte
state UE, in special in Italia, Spania si Germania.
Rezultatele finale ale recensamantului din 20 octombrie 2011 au aratat un lucru ingrijorator: populatia
Romaniei a scazut drastic in ultimii ani.
Potrivit datelor afisate de Comisia Centrala pentru Recensamant, populatia stabila totaliza in 2011
20.121.641 de locuitori. La recensamantul anterior, din 2002, populatia numara 21.680.974 de
persoane. Ceea ce inseamna o scadere accelerate de 7,2% in doar zece ani.
Romania a inregistrat in perioada 2002 – 2011 cea mai drastica scadere a populatiei din toata
Uniunea Europeana.
Cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi
Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din
Moldova - Vaslui, Bacău, Vrancea - dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman. În
Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de precedentul recensământ. Ilfovul
reprezintă singurul judeţ în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%),
unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre
localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov. Şi judeţul Timiş a înregistrat o creştere faţă de
2002, dar nesemnificativă (0,8%).
Prognozele la nivel national prezinta tendinta de scadere a populatiei Romaniei (inclusiv in varianta
optimista), cauzele fiind multiple: mentinerea fertilitatii la un nivel scazut, cresterea sperantei de viata
la nastere, schimbarile care vor interveni in structura pe grupe de varsta a populatiei, soldul negativ al
migratiei externe etc. Pentru orizontul de timp analizat, se asteapta ca emigrarea sa se reduca, insa
sporul natural negativ va contribui in mod semnificativ la reducerea populatiei.
Trendul descendent prognozat de specialisti este observabil chiar din 1990 cand populatia Romaniei
era de 23.206.720 locuitori (la 01 iulie), numarul scazand treptat pana la 21.565.119 locuitori la 1
ianuarie 2007, respectiv 20.121.641 locuitori la recensamantul din octombrie 2011. Rata anuala medie
de crestere a populatiei la nivel national in perioada 1990 – 2000 a fost de -0.34%, comparativ cu -
0.56% in intervalul 2000 – 2007 si -3.02% in intervalul 2008 – 2012.


EPTISA ROMANIA SRL
Regiunea Vest urmează tendinţa de la nivel naţional în ceea ce priveşte scăderea populaţiei,
deoarece se confruntă cu un proces demografic de îmbătrânire puternic, astfel, in orizontul 2002 –
2011 populatia regiunii a scazut cu 6,65% comparativ cu scaderea de 7,2% inregistrata la nivel
national.
În oglindă, se poate observa procesul de scădere din judeţul Caraş-Severin, respectiv 295,579
locuitori la 10 octombrie 2011, inregistrand o scadere de 11.3% in perioada 2002 – 2011, scadere
mult mai accentuata decat cea inregistrata la nivel national si regional. Aceasta tendinta de scaderea
a populatiei se datoreaza atat unui sold migratoriu extern negativ, cat si unui spor natural negativ al
populatiei.
Tabel 3.9 Evolutia comparativa a populatiei in orizontul 1990 – 2012
% % % %
variatie variatie variatie variatie
Total
1990 1995 2000 2007 2012* anuala anuala anuala anuala
Populatie
1995 / 2000 / 2007 / 2012 /
1990 1995 2000 2007
Romania 23,211,395 22,712,394 22,455,485 21,565,119 19,043,767 -0.43% -0.23% -0.58% -1.38%
Regiunea
2,198,504 2,089,433 2,044,570 1,926,707 1,730,146 -1.01% -0.43% -0.84% -1.04%
Vest
Judet
Caras 408,510 367,513 353,728 328,681 274,277 -2.09% -0.76% -1.04% -2.10%
Severin
*Date Recensamant octombrie 2011
Sursa: Institutul National de Statistica
Pentru analiza evolutiei populatiei la nivelul tarii, al Regiunii Vest si al Judetului Caras Severin, au fost
consultate datele statistice inregistrate in perioada 1990 – 2012, furnizate de Institutul National de
Statistica, prognozele realizate de Institutul National de Statistica publicate in anii 2011 si 2012,
precum si prognozele pulicate de United Nations Populations Division (UNPD) si de Eurostat. Datele
statistice istorice privind populatia publicate de Institutul National de Statistica sunt disponibile cu
ocazia recensamintelor, precum si anual la datele de 01 ianuarie si 01 iulie. Ultimul an pentru care
sunt disponibile date statistice oficiale privind populatia este 2012, pentru care sunt prezentate date la
01/01/2012.
Prognoza populatiei Romaniei la nivel national a fost realizata de Institutul National de Statistica in
anul 2007 in cadrul documentului „Proiectarea populatiei Romaniei in profil teritorial pana in anul
2050”. Acest document utilizeaza ca an de baza 2007 si prezinta previziuni pentru evolutia populatiei
Romaniei pentru orizontul de timp 2007 – 2050 la nivel de tara si regiuni de dezvoltare, in trei variante
de evolutie demografica: medie, optimista si pesimista.
Prognozele realizate privind populatia Romaniei publicate atat de INS, cat si de alte institutii abilitate
(Institutul National de Cercetari Economice, United Nations Populations Division, Eurostat) estimeaza
o scadere a populatiei in toate variantele de previziune. Pana la nivelul anului 2050 (moment pana la
care INS a publicat prognoze), valorile estimate de cele trei institutii sunt foarte apropiate, pentru
restul orizontului de timp, respectiv pana in anul 2043, valorile prognozate de UN Population Division
se situeaza sub cele estimate de Eurostat.
Graficul de mai jos prezinta estimarile specialistilor INS pana in anul 2043, in varianta medie.


EPTISA ROMANIA SRL
Istoric si prognoze privind populatia Romaniei in perioada 2000 – 2043:
Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043
25,000,000
20,000,000
15,000,000
Evolutia populatiei
Romaniei in orizontul
10,000,000 2000 - 2043
5,000,000
-
2000 20007 2014 2021 2028 2035 2042 2043
Fig.3.6 – Evolutia populatiei Romaniei in orizontul 2000 - 2043

Sursa: Institutul National de Statistica
Desi la nivelul orizontului de timp analizat (2013 – 2043), rata medie anuala de crestere a populatiei,
in varianta medie, este de -0.72% p.a., pe intervale de timp intermediare, ratele medii anuale de
crestere a populatiei sunt distincte, reflectand tendintele demografice ale perioadei respective.
Tabel 3.10 Ratele medii anuale de crestere a populatiei Romaniei (istoric si prognoze), perioada
2000 – 2043:
Rata de crestere
anuala media a 2000 - 2012 2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043
populatiei (%)
Romania -1.36% -0.59% -0.59% -0.88%
Sursa: INS, estimari Consultant
Trendul descendent al populatiei se va resimti la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare si al judetelor

tarii, insa diferentiat, in functie de conditiile specifice fiecarei unitati administrative.
Prognoza populatiei la nivelul regiunii de dezvoltare Vest.
La Recensamantul din octombrie 2011, populatia Regiunii Vest era de 1.818.313 locuitori, in scadere
fata de anul 2000 cu 10,6%. Institutul National de Statistica prognozeaza o scadere pana la 1.568.500
pentru anul 2050. Situatia comparativa a ratelor medii anuale crestere a populatiei la nivel national si
regional, pentru perioada 2012 – 2043, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.11 Ratele de crestere ale populatiei la nivel national si regional, in perioada 2012 – 2043
(varianta medie):
Rata de crestere anuala

2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043
media a populatiei (%)
Romania -0.59% -0.59% -0.88%
Regiunea Vest -0.41% -0.41% -0.61%
Comparativ cu evolutia estimata la nivel national, populatia Regiunii Vest este prognozata a scadea cu
rate medii anuale mai mici.
Prognoza populatiei la nivelul judetului Caras Severin
Similar modelului utilizat pentru Romania si Regiunea Vest, prognoza populatiei din judetul Caras
Severin care face obiectul analizei in cadrul prezentului Master Plan s-a realizat in scenariul mediu.
Trendul general al evolutiei populatiei urmareste evolutia generala a populatiei la nivel de tara si de
regiune de dezvoltare, inregistrandu-se un trend general descendent.
Pentru estimarea populatiei din judetul Caras Severin, Consultantul a luat in considerare evolutia
demografica pe perioada 1990 – 2012, precum si prognozele publicate de INS la nivelul judetului
Caras Severin. Anul de baza pentru estimarea demografica este anul 2012 pentru care sunt
disponibile informatii la 01 ianuarie. Pentru calculele ulterioare, s-a utilizat varianta medie a
prognozelor realizate de INS pana in 2050, pentru restul orizontului, Consultantul utilizand propriile
estimari conservative, respectiv presupunerea ca tendintele din varianta medie vor continua pe
parcursul intregului orizont de timp analizat.
Tabel 3.12 Ratele de crestere a populatiei la nivelul judetului Caras Severin comparativ cu
ratele estimate la nivel national si regional, in varianta medie:
Rata de crestere anuala

2012 - 2020 2020 - 2030 2030 - 2043
media a populatiei (%)
Romania -0.59% -0.59% -0.88%
Regiunea Vest -0.41% -0.41% -0.61%
Judet Caras Severin -0.99% -0.99% -1.48%


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.13 Ratele medii anuale de crestere a populatiei in perioada 2012 – 2043, diferetiate pe
mediul urban si rural:
Nivel de
referinta /
2012-2020 Urban Rural 2020-2030 Urban Rural 2030-2050 Urban Rural
Perioada
de timp
Judetul
Caras -0.99% -1.03% -0.95% -0.99% -1.00% -0.98% -1.48% -1.49% -1.47%
Severin
Astfel, in varianta medie, populatia judetului Caras Severin se estimeaza a scadea de la 295,580
locuitori in 2012, la 286,869 locuitori in 2015, 246,985 locuitori in 2030 si 203,488 locuitori in 2043.
Grafic, evolutia populatiei in jud Caras Severin se prezinta astfel:
Fig.3.7 – Evolutia populatiei in judetul Caras Severin

Structura populatiei in mediul urban va avea o variatie descrescatoare la nivelul jud Caras Severin,
scazand de la o pondere in mediu urban de 54,32% la recensamantul din octombrie 2011 la 54,02%
in 2043.
Evolutia istorica si prognoza populatiei pe medii (urban si rural) in judetul Caras Severin in orizontul
2000 – 2043 se prezinta astfel:


EPTISA ROMANIA SRL
Fig.3.8 – Evolutia populatiei in mediul urban si rural in judetul Caras Severin

Grafic, evolutia populatiei in mediul urban si rural in jud. Caras Severin se prezinta astfel:
Fig.3.9 – Evolutia populatiei jud. Caras Severin in mediul urban si rural



EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.14 Evolutia populatiei in municipiile si orasele judetului Caras Severin
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Municipii / 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
Orase
353728 332889 295,580 286,869 278,415 264,864 251,966 236,188 219,229 203,488
MUNICIPIUL
93,253 86,383 73,282 71,039 68,865 65,444 62,225 58,295 54,078 50,171
RESITA
RESITA 88,639.51 82,109.39 69,657 67,523 65,456 62,204 59,148 55,415 51,408 47,691
CALNIC 1,814.54 1,680.86 1,426 1,382 1,340 1,273 1,210 1,134 1,052 976
CUPTOARE 383.99 355.71 302 293 284 269 254 236 220 205
DOMAN 841.24 779.26 661 640 620 590 560 524 486 451
SECU 538.26 498.60 423 411 399 379 359 336 311 289
TEROVA 618.16 572.62 486 471 456 434 414 388 359 334
MONIOM 417.29 386.55 328 319 310 295 280 262 242 225
MUNICIPIUL
30923 29042 24,689 23933 23200 22047 20964 19641 18220 16903
CARANSEBES
CARANSEBES 30,291 28,449 24,185 23,444 22,726 21,597 20,536 19,240 17,849 16,559
JUPA 632 593 504 489 474 449 428 402 372 346
ORAS ANINA 10535 9228 7,485 7256 7034 6685 6357 5956 5527 5126
ANINA 7,749 6,788 5,506 5,337 5,174 4,917 4,676 4,382 4,066 3,771
STEIERDORF 2,786 2,440 1,979 1,919 1,860 1,768 1,681 1,574 1,461 1,355
ORAS BAILE
5993 6273 5,008 4855 4707 4472 4252 3985 3697 3430
HERCULANE
BAILE
5,373 5,624 4,490 4,352 4,219 4,009 3,812 3,571 3,313 3,074
HERCULANE
PECINISCA 620 649 518 503 488 463 440 414 384 356
ORAS BOCSA 18929 17275 15,842 15357 14887 14147 13452 12602 11690 10844
ORAS
MOLDOVA 14929 14016 12,350 11972 11605 11028 10486 9825 9115 8454
NOUA
MOLDOVA
3,746 3,517 3,099 3,004 2,912 2,767 2,631 2,466 2,287 2,121
NOUA
MACESTI 650 610 538 522 507 482 457 427 397 367
MOLDOVA
10,202 9,578 8,439 8,181 7,930 7,536 7,165 6,712 6,226 5,776
VECHE
MOLDOVITA 331 311 274 265 256 243 233 220 205 190
ORAS
15053 13370 11,382 11,032 10,693 10,161 9,663 9,056 8,398 7,789
ORAVITA
ORAVITA 11,967 10,629 9,049 8,772 8,503 8,080 7,683 7,198 6,677 6,194
CICLOVA
745 661 563 545 528 503 478 447 415 385
MONTANA
MARILA 82 73 62 59 56 51 49 46 41 36
AGADICI 303 269 229 223 217 207 197 184 169 158
BRADISORU
687 610 520 504 489 464 440 414 384 356
DE JOS
BROSTENI 798 709 604 585 567 538 513 482 447 415
RACHITOVA 471 418 356 344 333 318 303 285 265 245
ORAS OTELU
13005 12152 10,510 10,189 9,877 9,387 8,927 8,363 7,760 7,199
ROSU

EPTISA ROMANIA SRL
Municipii / 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
Orase
353728 332889 295,580 286,869 278,415 264,864 251,966 236,188 219,229 203,488
OTELU ROSU 11,682 10,916 9,441 9,153 8,874 8,433 8,018 7,512 6,969 6,465
CIRESA 858 802 693 672 651 619 589 552 512 475
MAL 465 434 376 364 352 335 320 299 279 259
TOTAL
202,620 187,739 160,548 155,633 150,868 143,371 136,326 127,723 118,485 109,916
URBAN
TOTAL
151,108 145,150 135,032 131,236 127,547 121,493 115,640 108,465 100,744 93,572
RURAL
% urban 57.28% 56.40% 54.32% 54.25% 54.19% 54.13% 54.10% 54.08% 54.05% 54.02%
% rural 42.72% 43.60% 45.68% 45.75% 45.81% 45.87% 45.90% 45.92% 45.95% 45.98%
Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural se prezinta astfel:
Tabel 3.15 Evolutia populatiei judetului Caras Severin in mediul rural
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
ARMENIS 2998 2572 2,454 2,385 2,318 2,208 2,102 1,971 1,831 1,701
ARMENIS 1,534 1,316 1,256 1,221 1,186 1,130 1,076 1,009 937 870
FENES 704 604 576 560 544 518 493 463 430 399
PLOPU 6 5 5 4 4 4 4 4 3 3
SAT BATRAN 495 425 405 394 383 365 347 326 302 281
SUB MARGINE 259 222 212 206 200 191 182 170 158 147
BANIA 1966 2120 1,752 1,703 1,655 1,576 1,500 1,407 1,307 1,214
BANIA 1,282 1,382 1,142 1,110 1,079 1,028 978 917 852 791
GARBOVAT 684 738 610 593 576 549 522 490 455 423
BAUTAR 2751 2725 2,604 2,531 2,460 2,343 2,230 2,092 1,943 1,804
BAUTAR 1,442 1,428 1,364 1,326 1,289 1,228 1,169 1,096 1,018 946
BUCOVA 1,006 997 953 926 900 857 816 765 711 660
CORNISORU 293 291 278 270 262 250 238 223 207 192
PREVECIORI 10 10 9 9 9 8 8 7 7 6
BERLISTE 1346 1205 1,164 1,131 1,099 1,047 997 935 868 807
BERLISTE 406 364 351 342 332 316 301 282 262 244
IAM 440 394 381 370 359 342 326 306 284 264
MILCOVENI 303 272 262 255 248 236 225 211 196 182
RUSOVA NOUA 110 98 95 92 90 86 81 76 71 66
RUSOVA VECHE 86 77 75 72 70 67 64 60 56 52
BERZASCA 2976 3089 2,848 2,768 2,690 2,562 2,439 2,288 2,125 1,974
BERZASCA 1,420 1,474 1,359 1,321 1,283 1,223 1,164 1,091 1,014 942
BIGAR 245 254 234 228 221 211 201 188 175 162
COZLA 111 115 106 103 100 95 91 85 79 73


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
DRENCOVA 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1
LIUBCOVA 1,199 1,244 1,147 1,115 1,084 1,032 982 922 856 795
BERZOVIA 4304 4073 3,891 3,782 3,675 3,501 3,332 3,125 2,903 2,696
BERZOVIA 2,243 2,123 2,028 1,971 1,916 1,825 1,737 1,629 1,513 1,405
FIZES 982 929 888 863 838 799 760 713 662 615
GHERTENIS 1,079 1,021 975 948 921 878 835 783 728 676
BOLVASNITA 1622 1510 1,405 1,366 1,327 1,264 1,203 1,129 1,048 974
BOLVASNITA 535 498 464 451 438 417 397 372 346 321
VARCIOROVA 1,087 1,012 941 915 889 847 806 756 702 652
BOZOVICI 3351 3340 2,924 2,842 2,762 2,631 2,504 2,349 2,182 2,026
BOZOVICI 2,430 2,422 2,120 2,061 2,003 1,908 1,816 1,703 1,582 1,469
PONEASCA 79 78 69 67 65 62 59 55 51 48
PRILIPET 836 834 730 709 689 657 625 586 545 506
VALEA
6 6 5 5 5 5 5 4 4 4
MINISULUI
BREBU 1181 1036 1,164 1,131 1,099 1,047 997 935 868 807
BREBU 666 584 657 638 620 591 562 528 490 455
APADIA 258 227 255 247 240 229 218 204 190 176
VALEADENI 256 225 253 246 239 227 216 203 189 175
BREBU NOU 105 197 119 116 112 107 102 96 89 82
BREBU NOU 21 38 23 23 22 21 20 19 17 16
GARANA 84 159 96 93 90 86 82 77 71 66
BUCHIN 2139 2096 2,039 1,982 1,926 1,835 1,746 1,638 1,521 1,413
BUCHIN 467 458 445 433 421 401 381 358 332 309
LINDENFELD - - - - - - - - - -
POIANA 645 632 614 597 580 553 526 494 458 426
PRISIAN 439 431 419 407 396 377 359 336 312 290
VALEA
588 576 560 545 529 504 480 450 418 388
TIMISULUI
BUCOSNITA 3205 3090 2,978 2,894 2,813 2,679 2,550 2,392 2,222 2,064
BUCOSNITA 827 797 768 746 726 691 658 617 573 532
GOLET 615 593 572 556 540 514 490 459 427 396
PETROSNITA 1,000 964 929 903 878 836 796 746 693 644
VALISOARA 763 736 709 689 670 638 607 570 529 491
CARASOVA 3315 3248 3,110 3,023 2,938 2,798 2,663 2,498 2,320 2,155
CARASOVA 2,478 2,428 2,325 2,260 2,196 2,092 1,991 1,867 1,735 1,611
IABALCEA 231 226 217 210 205 195 185 174 162 150
NERMED 606 594 569 553 537 512 487 457 424 394
CARBUNARI 1274 1191 1,008 980 952 907 863 810 752 699
CARBUNARI 819 766 648 630 612 583 555 520 483 449


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
STINAPARI 455 425 360 350 340 324 308 289 269 250
CICLOVA
1748 1607 1,550 1,506 1,464 1,395 1,327 1,245 1,156 1,074
ROMANA
CICLOVA
1,202 1,105 1,066 1,036 1,006 959 913 856 795 738
ROMANA
ILIDIA 369 339 327 318 309 294 280 263 244 227
SOCOLARI 177.31 163.00 157 153 149 141 135 126 117 109
CIUCHICI 1054 1032 1,338 1,300 1,264 1,204 1,146 1,075 998 927
CIUCHICI 496 485 629 611 594 566 539 505 469 436
MACOVISTE 145 142 184 179 174 166 158 148 137 128
NICOLINT 262 256 332 323 314 299 284 267 248 230
PETRILOVA 152 149 193 187 182 173 165 155 144 134
CIUDANOVITA 949 724 657 639 621 591 563 528 490 455
CIUDANOVITA 716 546 495 482 468 446 424 398 370 343
JITIN 233 178 162 157 153 145 138 130 120 112
CONSTANTIN
2878 2954 2,692 2,616 2,543 2,422 2,305 2,162 2,008 1,865
DAICOVICIU
CAVARAN 745 765 697 678 659 627 597 560 520 483
MACIOVA 447 459 419 407 395 377 358 336 312 290
MATNICU MARE 428 439 400 389 378 360 343 321 299 277
PESTERE 258 265 241 234 228 217 207 194 180 167
PRISACA 447 459 419 407 395 377 358 336 312 290
ZAGUJENI 552 567 516 502 488 465 442 415 385 358
COPACELE 1362 1265 1,111 1,080 1,049 1,000 951 892 829 770
COPACELE 423 392 345 335 326 310 295 277 257 239
OHABA-MATNIC 275 255 224 218 212 202 192 180 167 155
RUGINOSU 138 128 112 109 106 101 96 90 84 78
ZORILE 527 489 430 418 406 387 368 345 321 298
CORNEA 2260 2072 1,890 1,837 1,785 1,700 1,619 1,518 1,410 1,310
CORNEA 828 759 692 673 654 623 593 556 517 480
CRUSOVAT 578 530 483 470 457 435 414 388 361 335
CUPTOARE 776 712 649 631 613 584 556 521 484 450
MACOVISTE 78 71 65 63 61 59 56 52 49 45
CORNEREVA 3509 3256 3,190 3,100 3,013 2,870 2,732 2,562 2,380 2,211
CORNEREVA 313 291 285 277 269 256 244 229 213 197
ARSURI 55 51 50 48 47 45 43 40 37 34
BOGALTIN 232 215 211 205 199 190 181 169 157 146
BOJIA 175 163 159 155 151 143 136 128 119 110
BORUGI 33 31 30 29 28 27 26 24 22 21
CAMENA 129 120 117 114 111 105 100 94 87 81


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
CIRESEL 41 38 37 36 35 34 32 30 28 26
COSTIS 34 32 31 30 29 28 26 25 23 21
COZIA 152 141 138 134 130 124 118 111 103 95
CRACU MARE 27 25 24 24 23 22 21 20 18 17
CRACU TEIULUI 66 61 60 58 57 54 51 48 45 42
DOBRAIA 24 22 22 21 20 19 18 17 16 15
DOLINA 40 37 37 36 35 33 31 29 27 25
GRUNI 62 57 56 55 53 51 48 45 42 39
HORA MARE 86 79 78 76 73 70 67 62 58 54
HORA MICA 38 35 35 34 33 31 30 28 26 24
INELET 25 23 22 22 21 20 19 18 17 16
IZVOR 97 90 88 86 83 79 75 71 66 61
LUNCA FLORII 72 67 66 64 62 59 56 53 49 45
LUNCA ZAICII 103 96 94 91 89 84 80 75 70 65
MESTEACAN 36 33 33 32 31 30 28 26 24 23
NEGIUDIN 108 100 98 96 93 89 84 79 73 68

OBITA 40 37 37 36 35 33 31 29 27 25
POGARA DE
219 203 199 193 188 179 170 160 148 138
SUS
POGARA 46 43 42 41 40 38 36 34 31 29
POIANA LUNGA 55 51 50 48 47 45 43 40 37 34
PRISACINA 31 29 28 27 27 25 24 23 21 19
PRISLOP 85 78 77 75 73 69 66 62 57 53
RUSTIN 106 99 97 94 91 87 83 78 72 67
SCARISOARA 26 24 23 23 22 21 20 19 17 16
STRUGASCA 49 46 45 44 43 40 39 36 34 31
STUDENA 63 58 57 56 54 51 49 46 43 40
SUB CRANG 37 34 34 33 32 30 29 27 25 23
SUB PLAI 107 100 97 95 92 88 83 78 73 68
TOPLA 168 156 153 149 144 137 131 123 114 106
TATU 45 42 41 40 39 37 35 33 31 29
ZANOGI 129 120 117 114 111 105 100 94 87 81
ZBEGU 177 165 161 157 152 145 138 130 120 112
ZMOGOTIN 105 98 96 93 90 86 82 77 71 66
ZOINA 72 67 66 64 62 59 56 53 49 45
CORONINI 2018 1918 1,748 1,699 1,651 1,573 1,497 1,404 1,304 1,211
CORONINI 1,460 1,388 1,265 1,229 1,195 1,138 1,083 1,016 944 877
SFANTA ELENA 558 530 483 469 456 435 414 388 360 335
DALBOSET 1968 1849 1,650 1,604 1,559 1,485 1,413 1,325 1,231 1,143


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
DALBOSET 1,026 964 860 836 812 774 736 691 641 596
BARZ 76 71 64 62 60 57 54 51 47 44
BOINA 30 28 25 24 24 22 21 20 19 17
BOINITA 17 16 15 14 14 13 13 12 11 10
PRISLOP 18 17 15 15 15 14 13 12 12 11
RESITA MICA 24 22 20 19 19 18 17 16 15 14
SOPOTU VECHI 777 730 652 633 616 586 558 524 486 452
DOCLIN 1930 2047 1,741 1,692 1,644 1,566 1,491 1,398 1,299 1,206
DOCLIN 555 589 501 487 473 451 429 402 374 347
BINIS 769 816 694 675 656 624 594 557 518 481
TIROL 605 642 546 531 516 491 468 439 407 378
DOGNECEA 2173 2087 2,009 1,953 1,898 1,808 1,720 1,614 1,499 1,392
DOGNECEA 2,050 1,969 1,895 1,842 1,790 1,705 1,623 1,522 1,414 1,313
CALINA 123 118 114 111 108 103 98 92 85 79
DOMASNEA 1531 1409 1,402 1,363 1,324 1,261 1,201 1,126 1,046 972
DOMASNEA 1,113 1,024 1,019 990 962 917 872 818 760 706
CANICEA 418 385 383 372 362 345 328 308 286 266
EFTIMIE MURGU 1933 1781 1,628 1,582 1,538 1,465 1,394 1,308 1,215 1,128
EZERIS 1220 1338 1,255 1,220 1,185 1,129 1,075 1,008 936 870
EZERIS 610 669 628 610 593 565 537 504 468 435
SOCENI 610 669 628 610 593 565 537 504 468 435
FARLIUG 1919 1923 1,956 1,901 1,848 1,760 1,675 1,571 1,459 1,355
FARLIUG 806 808 822 799 776 739 704 660 613 569
DEZESTI 219 219 223 217 211 201 191 179 166 155
DULEU 210 211 214 208 202 193 184 172 160 149
REMETEA-
198 198 201 196 190 181 172 162 150 140
POGANICI
SCAIUS 347 347 353 343 334 318 302 284 264 245
VALEA MARE 140 140 142 138 134 128 122 114 106 99
FOROTIC 1853 1837 1,708 1,660 1,613 1,537 1,463 1,372 1,274 1,184
FOROTIC 591 586 544 529 514 490 466 437 406 377
BREZON 124 123 114 111 108 103 98 92 85 79
COMORASTE 649 643 598 581 565 538 512 480 446 414
SURDUCU MARE 490 486 452 439 427 406 387 363 337 313
GARNIC 1943 1482 1,268 1,232 1,198 1,141 1,086 1,019 946 879
GARNIC 664 507 433 421 409 390 371 348 323 300
PADINA MATEI 1,279 975 835 811 788 751 715 670 623 578
GLIMBOCA 1860 1826 1,808 1,757 1,708 1,627 1,548 1,452 1,349 1,253
GORUIA 931 912 790 768 746 711 677 635 589 547


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
GORUIA 376 368 319 310 301 287 273 256 238 221
GIURGIOVA 180 176 153 149 144 138 131 123 114 106
GARLISTE 375 367 318 309 301 286 272 256 237 220
GRADINARI 2209 2165 1,956 1,901 1,848 1,760 1,675 1,571 1,459 1,355
GRADINARI 1,140 1,117 1,010 981 954 908 865 811 753 700
GREONI 1,069 1,048 946 920 894 852 811 760 706 656
IABLANITA 2674 2494 2,281 2,217 2,155 2,052 1,953 1,832 1,702 1,581
IABLANITA 940 876 801 779 757 721 686 644 598 555
GLOBU
849 792 724 704 684 652 620 582 540 502
CRAIOVEI
PETNIC 885 826 755 734 713 679 647 607 563 523
LAPUSNICEL 1478 1357 1,081 1,051 1,021 973 926 868 807 749
LAPUSNICEL 683 627 500 486 472 449 428 401 373 346
PARVOVA 633 581 463 450 437 416 396 372 345 321
SUMITA 162 149 119 115 112 107 102 95 89 82

LAPUSNICU
2166 1924 1,647 1,601 1,556 1,482 1,410 1,323 1,229 1,141
MARE
LAPUSNICU
1,398 1,242 1,063 1,033 1,004 957 910 854 793 737
MARE
MOCERIS 768 682 584 567 551 525 500 469 436 405
LUNCAVITA 2941 2876 2,613 2,540 2,468 2,351 2,238 2,099 1,949 1,811
LUNCAVITA 996 974 885 860 836 796 758 711 660 613
VERENDIN 1,945 1,902 1,728 1,680 1,632 1,555 1,480 1,388 1,289 1,198
LUPAC 2958 3008 2,677 2,602 2,529 2,409 2,293 2,150 1,997 1,855
LUPAC 943 959 854 830 806 768 731 686 637 592
CLOCOTICI 1,014 1,031 917 892 867 825 786 737 684 636
RAFNIC 548 557 496 482 468 446 425 398 370 344
VODNIC 453 461 410 398 387 369 351 329 306 284
MARGA 1285 1320 1,151 1,119 1,087 1,036 986 925 859 798
MARGA 1,198 1,231 1,073 1,043 1,014 965 919 862 801 744
VAMA MARGA 87 89 78 76 74 70 67 63 58 54
MAURENI 2647 2612 2,647 2,573 2,500 2,382 2,267 2,126 1,975 1,834
MAURENI 1,731 1,708 1,731 1,682 1,635 1,557 1,482 1,390 1,291 1,200
SOSDEA 916 904 916 890 865 824 784 736 683 635
MEHADIA 4586 4184 4,128 4,012 3,899 3,714 3,535 3,316 3,080 2,861
MEHADIA 2,404 2,193 2,164 2,103 2,044 1,947 1,853 1,738 1,614 1,499
GLOBURAU 291 266 262 255 248 236 224 210 195 182
PLUGOVA 994 907 895 870 845 805 766 719 668 620
VALEA
897 818 807 785 763 726 691 648 602 559
BOLVASNITA
MEHADICA 870 798 870 846 822 783 745 699 649 603
NAIDAS 1278 1250 1,139 1,107 1,076 1,025 975 915 850 789

EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
NAIDAS 932 911 830 807 784 747 711 667 620 575
LESCOVITA 346 339 309 300 291 278 264 248 230 214
OBREJA 3063 3369 3,252 3,161 3,072 2,926 2,785 2,612 2,426 2,254
OBREJA 1,669 1,835 1,772 1,722 1,673 1,594 1,517 1,423 1,322 1,228
CIUTA 335 368 355 345 336 320 304 285 265 246
IAZ 673 740 715 695 675 643 612 574 533 495
VAR 387 425 410 399 388 369 351 330 306 284
OCNA DE FIER 810 790 656 638 620 590 562 527 489 455
PALTINIS 2672 2588 2,408 2,340 2,275 2,167 2,062 1,934 1,797 1,669
PALTINIS 707 685 637 619 602 573 546 512 475 442
CORNUTEL 1,021 989 920 894 869 828 788 739 686 637
DELINESTI 518 502 467 454 441 420 400 375 348 323
OHABITA 121 117 109 106 103 98 93 87 81 75
RUGI 306 296 276 268 260 248 236 221 206 191
POJEJENA 3263 3284 2,884 2,803 2,724 2,595 2,470 2,317 2,152 1,999
POJEJENA 1,246 1,254 1,101 1,070 1,040 991 943 885 822 763
BELOBRESCA 649 653 573 557 542 516 491 461 428 397
DIVICI 338 340 299 290 282 269 256 240 223 207
RADIMNA 554 557 489 476 462 440 419 393 365 339
SUSCA 477 480 421 409 398 379 361 338 314 292
PRIGOR 3090 2864 2,577 2,505 2,434 2,319 2,207 2,070 1,923 1,786
PRIGOR 1,070 992 892 867 843 803 764 717 666 618
BORLOVENII NOI 526 488 439 426 414 395 376 352 327 304
BORLOVENII
581 539 485 471 458 436 415 389 362 336
VECHI
PATAS 708 656 590 574 557 531 505 474 440 409
PUTNA 205 190 171 167 162 154 147 138 128 119
RACASDIA 2294 2042 1,976 1,920 1,866 1,778 1,692 1,587 1,474 1,369
RACASDIA 1,828 1,627 1,574 1,530 1,487 1,417 1,348 1,265 1,175 1,091
VRANIUT 466 415 402 390 379 361 344 323 300 278
RAMNA 1904 1716 1,560 1,516 1,474 1,404 1,336 1,253 1,164 1,081
RAMNA 1,320 1,189 1,081 1,051 1,021 973 926 868 807 749
BARBOSU 80 72 66 64 62 59 56 53 49 45
VALEAPAI 504 455 413 402 390 372 354 332 308 286
RUSCA
2186 2162 1,834 1,782 1,732 1,650 1,571 1,473 1,368 1,271
MONTANA
RUSCA
1,713 1,695 1,437 1,397 1,358 1,293 1,231 1,155 1,072 996
MONTANA
RUSCHITA 473 467 397 385 375 357 340 319 296 275
SACU 1588 1566 1,485 1,443 1,403 1,336 1,272 1,193 1,108 1,029
SACU 880 868 823 800 778 741 705 661 614 571


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
SALBAGELU
245 241 229 222 216 206 196 184 171 159
NOU
TINCOVA 463 456 433 421 409 389 371 348 323 300
SASCA
1902 1689 1,593 1,548 1,505 1,433 1,364 1,280 1,188 1,104
MONTANA
SASCA
592 525 496 482 468 446 424 398 370 343
MONTANA
BOGODINT 194 172 162 158 153 146 139 130 121 112
POTOC 303 269 254 247 240 229 218 204 190 176
SASCA ROMANA 455 404 381 370 360 343 326 306 284 264
SLATINA-NERA 359 319 301 292 284 270 257 241 224 208
SICHEVITA 2578 2677 2,230 2,167 2,106 2,006 1,910 1,791 1,664 1,545
SICHEVITA 1,316 1,367 1,139 1,107 1,076 1,024 975 915 850 789
BRESTELNIC 27 28 24 23 22 21 20 19 18 16
CAMENITA 13 14 11 11 11 10 10 9 9 8
CARSIE 55 57 47 46 45 43 41 38 35 33
CRACU ALMAJ 23 24 20 19 19 18 17 16 15 14
CRUSOVITA 100 104 87 84 82 78 74 69 65 60
CURMATURA 25 25 21 21 20 19 18 17 16 15
FRASINIS 31 32 27 26 25 24 23 22 20 19
GORNEA 625 649 540 525 510 486 463 434 403 374
LIBORAJDEA 41 42 35 34 33 32 30 28 26 24
LUCACEVAT 29 30 25 25 24 23 22 20 19 18
MARTINOVAT 23 24 20 19 19 18 17 16 15 14
OGASU
9 10 8 8 8 7 7 7 6 6
PODULUI
STRENEAC 15 16 13 13 12 12 11 10 10 9
VALEA OREVITA 10 11 9 9 8 8 8 7 7 6
VALEA
75 78 65 63 62 59 56 52 49 45
RAVENSCA
VALEA
56 58 48 47 45 43 41 39 36 33
SICHEVITEI
ZANOU 57 59 49 48 46 44 42 39 37 34
ZASLOANE 48 50 42 40 39 37 36 33 31 29
SLATINA-TIMIS 3390 3187 3,074 2,988 2,904 2,766 2,633 2,469 2,293 2,130
SLATINA-TIMIS 1,858 1,746 1,684 1,637 1,591 1,516 1,443 1,353 1,257 1,167
ILOVA 902 848 818 795 773 736 701 657 611 567
SADOVA NOUA 307 289 278 270 263 250 238 224 208 193
SADOVA VECHE 323 304 293 285 277 264 251 235 219 203
SOCOL 2115 2093 1,933 1,879 1,826 1,739 1,655 1,553 1,442 1,339
SOCOL 725 718 663 644 626 596 568 532 495 459
BAZIAS 63 63 58 56 55 52 50 47 43 40
CAMPIA 591 585 540 525 510 486 463 434 403 374


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
PARNEAURA 71 70 65 63 61 58 55 52 48 45
ZLATITA 665 658 607 590 574 546 520 488 453 421
SOPOTU NOU 1498 1448 1,157 1,124 1,093 1,041 991 929 863 802
SOPOTU NOU 344 332 265 258 251 239 227 213 198 184
CARSA ROSIE 81 79 63 61 59 56 54 50 47 44
DRISTIE 23 22 17 17 17 16 15 14 13 12
POIENILE
63 61 48 47 46 44 42 39 36 34
BOINEI
RAVENSCA 170 164 131 127 124 118 112 105 98 91
RACHITA 172 166 133 129 125 119 114 107 99 92
STANCILOVA 414 400 319 310 302 287 274 257 238 221
URCU 44 43 34 33 32 31 29 27 25 24
VALEA
109 105 84 82 80 76 72 68 63 58
RACHITEI
VALEA ROSIE 79 77 61 59 58 55 52 49 46 42
TARNOVA 1831 1865 1,731 1,682 1,635 1,557 1,482 1,390 1,291 1,200
TARNOVA 1,786 1,819 1,688 1,641 1,595 1,519 1,446 1,356 1,260 1,170
BRATOVA 45 46 43 41 40 38 37 34 32 30
TEREGOVA 4708 4351 3,981 3,869 3,760 3,582 3,409 3,198 2,970 2,759
TEREGOVA 3,289 3,039 2,781 2,703 2,627 2,502 2,381 2,234 2,075 1,927
RUSCA 1,419 1,312 1,200 1,167 1,134 1,080 1,028 964 896 832
TICVANIU MARE 1785 1984 1,984 1,928 1,874 1,785 1,699 1,594 1,480 1,375
TICVANIU MARE 760 845 845 821 798 760 724 679 630 586
CARNECEA 330 367 367 357 347 330 314 295 274 254
SECASENI 363 404 404 392 381 363 346 324 301 280
TICVANIU MIC 331 368 368 358 348 331 315 296 275 255
TOPLET 3004 2673 2,625 2,551 2,479 2,362 2,248 2,109 1,958 1,819
TOPLET 2,444 2,175 2,136 2,076 2,017 1,921 1,829 1,715 1,593 1,480
BARZA 560 498 489 476 462 440 419 393 365 339
TURNU RUIENI 4099 3596 3,342 3,248 3,157 3,007 2,862 2,684 2,493 2,316
TURNU RUIENI 1,078 945 879 854 830 791 752 706 656 609
BORLOVA 1,680 1,474 1,369 1,331 1,294 1,232 1,173 1,100 1,022 949
CICLENI 28 25 23 22 22 21 20 18 17 16
DALCI 278 243 226 220 214 204 194 182 169 157
ZERVESTI 643 564 525 510 496 472 449 421 391 364
ZLAGNA 393 345 320 311 302 288 274 257 239 222
VALIUG 927 999 741 720 700 667 635 595 553 513
VARADIA 1382 1632 1,371 1,332 1,295 1,234 1,174 1,101 1,023 950
VARADIA 804 949 797 775 753 717 683 640 595 552
MERCINA 578 683 574 558 542 516 491 461 428 398


EPTISA ROMANIA SRL
Comune / Sate 2000 2005 2012 2015 2018 2023 2028 2033 2038 2043
UM: Numar persoane
VERMES 1746 1723 1,566 1,522 1,479 1,409 1,341 1,258 1,168 1,085
VERMES 1,092 1,078 979 952 925 881 839 787 731 679
ERSIG 304 300 273 265 257 245 233 219 203 189
IZGAR 350 346 314 305 297 283 269 252 234 218
VRANI 1267 1170 1,070 1,040 1,011 963 916 859 798 741
VRANI 900 831 760 739 718 684 651 611 567 527
CIORTEA 224 206 189 184 178 170 162 152 141 131
IERTOF 143 132 121 117 114 109 103 97 90 84
ZAVOI 4381 3954 3,946 3,835 3,727 3,550 3,379 3,170 2,944 2,734
ZAVOI 723 653 651 633 615 586 558 523 486 451
MAGURA 555 501 500 486 472 450 428 401 373 346
MARU 1,018 919 917 891 866 825 785 736 684 635
POIANA
415 374 373 363 353 336 320 300 279 259
MARULUI
VALEA BISTREI 416 375 374 364 354 337 321 301 279 259
VOISLOVA 628 567 566 550 535 509 485 455 422 392
23 AUGUST 626 565 564 548 533 508 483 453 421 391
ZORLENTU
961 929 1,015 986 959 913 869 815 757 703
MARE
ZORLENTU
831 804 878 853 829 790 752 705 655 608
MARE
ZORLENCIOR 130 125 137 133 129 123 117 110 102 95
3.3.3 PROIECTII DEMOGRAFICE PENTRU AGLOMERARILE IDENTIFICATE.
Evolutia populatiei prognozate in cadrul celor 16 aglomerari peste 2,000 p.e., identificate la nivelul
judetului, se prezinta astfel:


EPTISA ROMANIA SRL
Localitati
Nr Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E.
Aglomerare componente
crt. (2012) (2012) 2012 (2015) (2015) 2015 (2018) (2018) 2018 (2028) (2028) 2028 (2043) (2043) 2043
ale aglomerarii
Resita 71,568 67,523 65,456 59,148 47,691
Moniom 328 319 310 280 225

1 Resita Doman 661 73,282 87,582 640 69,186 82,686 620 67,069 80,156 560 60,601 72,426 451 48,861 58,395
Secu 423 411 399 359 289
Cuptoare 302 293 284 254 205
2 Caransebes Caransebes 24,185 24,185 28,670 23,444 23,444 27,792 22,726 22,726 26,941 20,536 20,536 24,345 16,559 16,559 19,630
3 Bocsa Bocsa 15,842 15,842 18,070 15,357 15,357 17,516 14,887 14,887 16,980 13,452 13,452 15,344 10,844 10,844 12,369
Otelu Rosu
10,134 9,825 9,525 8,607 6,940
(Ciresa)
23 August 564 548 533 483 391
4 Otelu Rosu 11,724 13,557 11,370 13,147 11,027 12,750 9,969 11,527 8,042 9,299
Zavoi 651 633 615 558 451
Valea Bistrei 374 364 354 321 259
Moldova Veche 8,439 8,181 7,930 7,165 5,776

Moldova
5 Moldova Noua 3,099 12,076 12,422 3,004 11,707 12,043 2,912 11,349 11,675 2,631 10,253 10,547 2,121 8,264 8,501
Noua
Macesti 538 522 507 457 367
6 Oravita Oravita 9,049 9,049 9,965 8,772 8,772 9,660 8,503 8,503 9,364 7,683 7,683 8,461 6,194 6,194 6,821
Baile Baile Herculane 4,490 4,352 4,219 3,812 3,074

7 5,008 8,820 4,855 8,550 4,707 8,290 4,252 7,488 3,430 6,041
Herculane Pecinisca 518 503 488 440 356
Anina 5,506 5,337 5,174 4,676 3,771

8 Anina 7,485 8,249 7,256 7,996 7,034 7,752 6,357 7,006 5,126 5,649
Steierdorf 1,979 1,919 1,860 1,681 1,355
9 Teregova Teregova 2,781 2,781 2,838 2,703 2,703 2,758 2,627 2,627 2,681 2,381 2,381 2,431 1,927 1,927 1,967
10 Toplet Toplet 2,136 2,625 2,630 2,076 2,551 2,556 2,017 2,479 2,484 1,829 2,248 2,252 1,480 1,819 1,822

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala Capitolul 3 – Proiectii 45
EPTISA ROMANIA SRL
Localitati
Nr Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E. Pop. Pop. P.E.
Aglomerare componente
crt. (2012) (2012) 2012 (2015) (2015) 2015 (2018) (2018) 2018 (2028) (2028) 2028 (2043) (2043) 2043
ale aglomerarii
Barza 489 476 462 419 339
Bautar 1,364 1,326 1,289 1,169 946
Cornisoru 278 270 262 238 192

11 Bautar 2,673 4,069 2,598 3,955 2,525 3,844 2,289 3,485 1,852 2,820
Vama Marga 78 76 74 67 54
Bucova 953 926 900 816 660
12 Carasova Carasova 2,325 2,325 2,354 2,260 2,260 2,288 2,196 2,196 2,223 1,991 1,991 2,016 1,611 1,611 1,631
13 Mehadia Mehadia 2,164 2,164 2,186 2,103 2,103 2,124 2,044 2,044 2,065 1,853 1,853 1,872 1,499 1,499 1,515
14 Bozovici Bozovici 2,120 2,120 2,209 2,061 2,061 2,147 2,003 2,003 2,086 1,816 1,816 1,892 1,469 1,469 1,531
Berzovia 2,028 1,971 1,916 1,737 1,405

15 Berzovia 3,003 3,100 2,919 3,013 2,837 2,572 2,081
Ghertenis 975 948 921 835 676
Gradinari 1,010 981 954 865 700
Greoni 946 920 894 811 656
Ticvaniu Mare 845 821 798 724 586

16 Gradinari 3,940 3,940 3,829 3,829 3,722 3,722 3,374 3,374 2,730 2,730
Ticvaniu Mic 368 358 348 315 255
Carnecea 367 357 347 314 254
Secaseni 404 392 381 346 280

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala Capitolul 3 – Proiectii 46
EPTISA ROMANIA SRL
3.3.4 PROIECTII PRIVIND VENITURILE PE GOSPODARIE
Inainte de toate, ne propunem sa emitem cateva observatii cu privire la o serie de puncte specifice, care
vor fi detaliate ulterior, pentru a continua analiza prevazuta in prezentul document:
Principala sursa de alcatuire a veniturilor, la nivelul anului 2012, o reprezinta veniturile banesti (82,4%);
Salariile reprezinta cea mai importanta categorie de venituri, acestora revenindu-le ponderea cea mai
mare din totalul veniturilor pe gospodarie (50,1%) la nivelul anului 2012;
Diferenta dintre venitul mediu pe gospodarie la nivelul primei decile si venitul mediu pe gospodarie pentru
ultima decila este de 1:3,8;
Contributia cea mai importanta la inegalitatea veniturilor pe gospodarie, pe decile, o constituie diferentele
intre veniturile salariale – in medie, de 55 de ori mai mari (3.345,7 lei lunar pe familie in Decila10,
comparativ cu 64,04 lei lunar in Decila1);
Diferenta dintre la cheltuielile medii pe gospodarie la nivelul primei decile si cheltuielile medii pe
gospodarie pentru ultima decila este de 1:4.66.
Contributia cea mai importanta la inegalitatea cheltuielilor pe gospodarie, pe decile, o constituie
diferentele dintre cheltuielile monetare – in medie, de 7 ori mai mari (3.074,77 lei lunar pe gospodarie,
pentru decila D10, fata de 456.61 lei lunar pentru decila D1).
Caracterul precar al economiilor efectuate la nivelul gospodariilor sarace din Romania.
Cheltuielile pentru consumul alimentar au reprezentat 36% din total, pentru consumul nealimentar s-au
cheltuit 35%, iar pentru servicii sunt alocate 29% (la nivelul anului 2012);
In 2012, cheltuielile casnice au totalizat circa 50% din totalul cheltuielilor, urmate fiind de serviciile de
telefonie si de transport, reprezentand laolalta 77%.
Ponderea cea mai mica le-a revenit serviciilor municipale, doar 3,8 procente din cheltuielile totale.
Rezumat al situatiei la nivel local si regional

Salariul reprezintă cea mai importantă categorie de venituri, deţinând cea mai mare pondere din veniturile
totale ale gospodăriilor (55,8%, cu mult peste nivelul naţional de 50,01%);
Principala sursă a formării veniturilor a fost reprezentată de veniturile băneşti (84%, 2% faţă de nivelul
naţional 82,4%);
În anul 2012, cheltuielile banesti au reprezentat principala destinatie a veniturilor, 85%, mai mult cu 2,8%
puncte procentuale fata de nivelul national (82,7%);
Cheltuielile pentru consumul de alimente au reprezentat în jur de 24% din cheltuielile totale, cheltuielile
pentru consumul nealimentar 21,6%, si 17,4% era alocat serviciilor.
Obiectivul prezentului sub-capitol este acela de a trasa anumite ipoteze cu privire la prognozele
veniturilor disponibile pe gospodarie, pe teritoriul judetului Caras Severin, pe termen mediu si lung,
aceste date urmand a fi mai apoi utilizate in elaborarea analizei de suportabilitate la stadiul de Master
Plan.
Institutul Naţional de Statistică nu furnizează cifre privind veniturile medii ale gospodăriilor şi cheltuielile
gospodăriilor la nivel de judeţ, ci estimări generale la nivel regional. Pentru a dispune de o bază
rezonabilă în scopul următoarelor analize, în special pentru evaluarea afordabilitatii, Consultantul a decis
să estimeze (in cadrul acestui capitol) aceste venituri medii ale gospodăriilor pentru judeţul Caraş-Severin
pe baza informaţiilor disponibile. Astfel, veniturile medii ale gospodăriilor în judeţul Caraş-Severin sunt

EPTISA ROMANIA SRL
extrase din veniturile medii ale gospodăriilor la nivel regional, folosind un factor de corecţie, respectiv
raportul între media salariului net la nivel regional şi salariul mediu net la nivelul judeţului Caraş-Severin.
Abordari metodologice
1. Venitul mediu brut pe gospodarie consta din venitul mediu brut per cap de locuitor, inmultit cu
dimensiunea medie a gospodariei.
2. Venitul mediu net pe gospodarie este calculat ca reprezentand diferenta dintre venitul mediu brut
pe gospodarie si valorile cheltuielilor aferente impozitelor si taxelor pe venituri si contributiilor
la bugetul asigurarilor sociale, inclusiv acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei
(cheltuieli banesti si in natura – desi, in cele mai multe cazuri, acest tip de cheltuieli este neglijabil).
Este vorba, cu alte cuvinte, de venitul disponibil la nivel de gospodarie, in vederea cheltuirii sau
economisirii.
3. Venitul mediu net pe gospodarie la nivel de judet este estimat plecand de la venitul mediu net
pe gospodarie la nivelul regional, ajustat cu un factor de corectie (raportul dintre salariul nominal
mediu net pe judet si salariul nominal mediu net la nivel regional).
4. Dimensiunea medie a gospodariilor la nivel de judet pentru anul curent (2012) este estimata ca o
medie a dimensiunii gospodariei la nivel de judet, conform ultimului recensamant (anul 2011), ajustat
cu un factor de corectie (raportul dintre dimensiunea medie a gospodariilor la nivel national in anul
curent (2012) si dimensiunea medie a gospodariilor la nivel regional, conform ultimului recensamant
(anul 2011).
Ipoteze (prezumtii)
Pentru previzionarea venitului mediu disponibil al gospodariilor la nivelul judetului, urmatoarele ipoteze au
fost folosite, in conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apa si apa
uzata finantate din Fondul de Coeziune si FEDR in 2007 - 2013 :
 Veniturile gospodariilor in termini nominali vor creste conform cresterii nominale PIB. Ca rezultat,
datele curente colectate, împărţite pe decile de venit, vor fi proiectate folosind o rată de creştere
egală cu creşterea PIB-ului nominal;
 Venitul nominal net pe gospodarie pe Decilele de venit este estimate plecand de la Veniturile
nete medii lunare pe gospodarie la nivel judetean, ajustat cu un factor de corectie reprezentat de
structura veniturilor gospodariilor pe Decile la nivel national;
 Dimensiunea gospodariilor la nivel judetean se presupune ca va inregistra aceasi dinamica ca si
populatiei
Avand in vedere metodologia si ipotezele mai sus mentionate, indicatorii care stau la baza calcului
venitului mediu net pe gospodarie la nivel de judet sunt urmatorii:
Tabel 3.16 Indicatori care stau la baza calculului veniturilor pe gospodarie

Anul Anul Anul
Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2010
2009 2011 2012
Venituri totale medii lunare pe Lei/luna/
2,183.69 2,427.42 2,344.64 2,541.90 2,733.13
gospodarie/ Regiunea Vest gospodarie
Castigul salarial nominal mediu
Lei / salariat 1,207.00 1,270.00 1,295.00 1,332.00 1,416.00
net lunar / Reg Vest
Castigul salarial nominal mediu
Lei / salariat 1,054.00 1,148.00 1,174.00 1,157.00 1,213.00
net lunar / jud Caras Severin
Factor conversie % 87.32% 90.39% 90.66% 86.86% 85.66%
Cheltuieli medii lunare Lei/luna/gos
332.86 383.89 371.94 406.67 461.51
(impozite+taxe) /HH- Regiunea podarie

EPTISA ROMANIA SRL
Anul Anul Anul

Indicatori (termeni nominali) U.M Anul 2008 Anul 2010
2009 2011 2012
Vest
Venit net mediu lunar pe Lei/luna/gos
1,850.83 2,043.53 1,972.70 2,135.23 2,271.62
gospodarie - Regiunea Vest podarie
Venit net mediu lunar pe Lei/luna/gos
1,616.22 1,847.22 1,788.38 1,854.70 1,945.96
gospodarie - jud Caras Severin podarie
Sursa: INSSE, estimari Consultant
Previziunea Veniturilor nete medii lunare pe gospodarie precum si a veniturilor medii lunare pentru Decila
1 de vebit este prezentata in tabelul urmator:
Tabel 3.17 Previziunea Veniturilor pe gospodarie la nivel judetean

Indicatori nivel judet
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Caras Severin (termeni U.M
2012 2013 2015 2017 2020 2030 2035 2043
nominali)
Venit net mediu lunar pe
Lei/luna/
gospodarie - jud Caras
gospodarie 1,946
Severin 2,094 2,321 2,612 3,136 5,880 8,052 13,314
Ponderea Decilei 1 in
Venitul mediu net pe % 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0% 52.0%
gospodarie
gospodarie
gospodarie
Venit net mediu lunar pe Lei/luna/
gospodarie Decila 1 gospodarie 1,011 1,089 1,206 1,358 1,630 3,056 4,185 6,920
%
gospodarie Decila 2 1,303 1,402 1,554 1,749 2,100 3,937 5,391 8,913
%
gospodarie Decila 3 1,330 1,431 1,586 1,785 2,143 4,018 5,502 9,098
Sursa: INSSE, estimari Consultant
3.3.5 PROIECTII ALE ACTIVITATILOR ECONOMICE
Regiunea de Vest contribuie cu 10% la Produsul Intern Brut total al economiei. In structura sa, cea
mai mare contributie la PIB-ul regional (mai mult de 26% fata de o medie nationala de 23%) este
reprezentata de valoarea generata in industrie. Agricultura regiunii contribuie cu 7% la PIB-ul regional.
Industria din Caras Severin reprezintă un element important al economiei nationale si este concentrata in
municipiile si orasele judetului. Motoarele si generatoarele electrice, motoarele diesel, turbinele
hidraulice, motoarele marine si otelul produse in municipiul Resita sunt renumite peste tot în lume. Otelul
produs la Resita a fost folosit in constructia Tour Eiffel şi la fundatia podului de le Cernavoda. Municipiului
Caransebes contribuie la productia industriala a judetului prin fabricarea boghiurilor pentru trenuri si prin
industria de prelucrare a lemnului.
Industria extractiva este reprezentată de exploatarea de carbine de la Anina si a minereurilor metalifere
din Moldova Noua.
Constructiile din regiunea de Vest au o pondere mai mica in PIB regional (peste 9%) decât media
ponderea de la nivel national (10,6%).Sectorul serviciilor are o pondere de 37% în PIB-ul regional, care
este sub media nationala de 38%. In acest domeniu, ponderea serviciilor de "Transport, depozitare si


EPTISA ROMANIA SRL
comunicatii" este semnificativ, cu o valoare de peste 10% in PIB-ul regional, care este mai mare decat
media nationala. O alta acategorie importanta care contribuie la PIB-ul regional este aceea a "Hotelurilor
si restaurantelor", din cauza statiunilor balneare din zona, care sunt binecunoscute de catre turisti.
Principalele informatii extrase din prognoza pe termen mediu a principalilor indicatori socioeconomic la
nivel regional pentru perioada 2013-2016 emise de catre Comisia Naţională de Prognoză in mai 2013
sunt prezentate mai jos.
Tabel 3.18 Rate medii reale de crestere PIB (valori estimate):
Crestere reala (%) 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043
PIB Romania 3.5% 2.5% 2.6% 3.0% 3.3% 3.8% 4.0% 4.4% 4.4%
PIB Regiune Vest 2.4% 2.1% 2.3% 2.9% 3.3% 3.6% 3.8% 4.2% 4.2%
PIB Caras Severin 1.9% 2.0% 2.0% 2.6% 3.0% 3.3% 3.5% 3.9% 3.9%
Cresterea PIB la nivel Regional se situeaza foarte aproape de media nationala, in timp ce cresterea la
nivel judetean este inferioara celor doua valori (nationale si regionale) si ne asteptam sa se pastreze
aceasi tendinta si in orizontul urmator.
estimate):
Rata de crestere
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 - 2043
anuala medii(%)
Populatia ocupata
civila 0.8% 0.9% 1.1% 1.2% 1.2% 1.1% 1.0% 1.0% 1.0%
Regiunea Vest
Populatia ocupata
civila 0.6% 0.8% 0.9% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0% 1.0%
jud. Caras Severin
Rata Somajului -
3.8% 3.3% 2.8% 2.5% 2.4% 2.3% 2.2% 2.0% 2.0%
Regiunea Vest

5.4% 5.0% 4.3% 3.5% 3.4% 3.3% 3.2% 3.1% 3.0%
Caras Severin
Nivelul ratei de crestere a populatiei ocupate se situeaza in orizontul 2013 – 2017 sub nivelul previzionat
la nivel regional, urmand ca dupa aceasta perioada cele doua rate de crestere sa fie similare. Rata de
crestere medie anuala a somajului va fi pe tot orizontul superioara ratei previzionate la nivel regional.


EPTISA ROMANIA SRL
3.4 ESTIMAREA CERINTEI DE APA

Estimarea consumului de apa s-a bazat pe datele situatiei actuale (vezi Capitolul 2), pe rezultatele
previziunilor socio-economice (vezi Subcapitolul 3.3) si pe criteriile specifice de proiectare si ipoteze.
3.4.1 Consum casnic

Consumul de apa pentru localitatile considerate este diferit de la o localitate la alta, pentru evaluari fiind
luate în calcul date furnizate de operatorii locali ai sistemelor de alimentare cu apa (Operatorul Regional
si serviciile din cadrul Primariilor pentru localitatile care nu se afla in aria de operare a Operatorului
Regional).
In zonele rurale consumul pe cap de locuitor este in general mai scazut, cu exceptia cazurilor in care
poate exista o utilizare mai intensă a apei pentru septel si udarea gradinii. In prezent estimarea
consumului atat pentru populatie cat si pentru animale, precum si alte aspecte ale alimentarii cu apa
pentru zonele rurale este prezentat in normativul P66 – 2001.
Introducerea tarifelor ce acopera costurile de productie si sporirea gradului de contorizare va duce initial
la reducere a consumului specific “per capita”, urmand ca aceasta sa creasca ulterior ca urmare a
cresterii gradului de confort generat de cresterea venitului prognozat de INS.
Cerinta de apa din zona rurala va continua sa fie satisfacuta din surse locale de apa iar retelele se vor
proiecta in conformitate cu cerinta maximă din orizontul de timp studiat.
3.4.2 Consum non-casnic
3.4.2.1 Consumul agentilor economici

A fost evaluat in baza volumelor de apa facturate de operator raportate la numarul de bransamente.
In ultimii ani, ca urmare a crizei economice, consumul de apa al agentilor economici a scazut considerabil
atat datorita diminuarii activitatilor specifice cat si a numarului acestora. In primii ani ai orizontului de timp
studiat, desi se constata o imbunatatirea climatului economic si o relansare a activitatilor economice,
consumul de apa va continua sa scada datorita programelor de contorizare si a politicii de reglementare a
pretului apei impuse de operatorul de apa.
Pe termen mediu si lung se prefigureaza insa o crestere a consumului de apa, in concordanta cu
previziunile de imbunatatire a perspectivelor economice ale Regiunii de Dezvoltare.
3.4.2.2 Consumul public

Aceasta se refera la cerinta de apa a intitutiilor precum scoli, spitale, sedii ale autoritatilor locale şi
centrale, spalarea strazilor, gradini publice, etc.
Estimarea necesarului s-a bazat pe evidentele contorizate ale consumului actual, acolo unde au fost
disponibile. In lipsa unor date concrete s-a avut in vedere estimarea data de standardele româneşti
1343/1-2006 şi 1343/2-2006 dupa cum urmeaza:
Scoli 50 l/elev
Birouri 30 l/angajat
Atelier / magazine 15-50 l/angajat
Spitale 250 - 450 l/pat
Hoteluri 150 l/pat


EPTISA ROMANIA SRL
Restaurante 60 l/loc
In conformitate cu prevederile standardelor de mai sus s-a prevazut o diminuare a consumului public cu
10% in orizontul de timp analizat
3.4.3. Combaterea incendiilor

La nivelul Master Planului, cerintele pentru combaterea incendiilor trebuie s-au incadrat in tolerantele
normale pentru capacitatea sursei, depozitare, sistemele de aductiune şi distributie. Proiectele de detaliu
vor trebui sa includa cerintele SR 1343-1.
3.4.4. Variatia consumului

Valorile de varf zilnice si sezonale au fost estimate in functie de marimea si specificul localitatii studiate,
coroborat cu consumul specific pe cap de locuitor.
Tabel 3.20 Coeficienti de variatie – Resita Tabel 3.21 Coeficienti de variatie – Caransebes
URBAN URBAN
Calcul Kor Calcul Kor
Numar consumatori anul 2039 47691 Numar consumatori anul 2039 16905
Nr Loc. 25000 47691 50000 Nr Loc. 15000 16905 25000
Kor 1.5 1.27 1.25 Kor 2 1.87 1.3
Calcul Kzi Calcul Kzi
Nr. zile t=>25gr Tip Clima Nr. zile t=>25gr Tip Clima
78 Continental Temperata 78 Continental Temperata
50 1.50 50 1.50
Qsp calcul 50…..60 1.40
Kzi calcul Qsp calcul 50…..60 1.40
l/om,zi 100…..120 1.30 Kzi calcul
l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20
150…..180 1.20
Qsp l/om,zi 100.00 106.05 120.00
Qsp l/om,zi 100.00 102.92 120.00
Coeficient majorare in functie de specificul localitatii 1.00
Kzi 1.4 1.37 1.3
Kzi 1.4 1.39 1.3
RURAL
Calcul Kor
Numar consumatori anul 2039 655
Nr Loc. 0 655 10000
Kor 3 2.93 2
Calcul Kzi
Nr. zile t=>25gr Tip Clima
78 Continental Temperata
50 1.50
Qsp calcul 50…..60 1.40
Kzi calcul
l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20
Qsp l/om,zi 60.00 80.44 100.00
Coef majorare in functie de specificul localitatii 1.10
Kzi 1.4 1.48 1.3


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.22 Coeficienti de variatie –Bocsa Tabel 3.23 Coeficienti de variatie – Otelu Rosu
URBAN URBAN
Nr Loc. 10000 10844 15000 Nr Loc. 0 6465 10000
Kor 2 1.88 1.3 Kor 3 2.35 2
50 1.50 50 1.50
Qsp calcul 50…..60 1.40 Qsp calcul 50…..60 1.40
Kzi calcul Kzi calcul
l/om,zi 100…..120 1.30 l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20 150…..180 1.20
Qsp l/om,zi 60.00 92.10 100.00
Qsp l/om,zi 100.00 105.81 120.00
Kzi 1.4 1.32 1.3
Kzi 1.4 1.37 1.3
RURAL
Calcul Kor
Numar consumatori anul 2039 79
Nr Loc. 0 79 10000
Kor 3 2.99 2
Calcul Kzi
Nr. zile t=>25gr Tip Clima
78 Continental Temperata
50 1.50
Qsp calcul 50…..60 1.40
Kzi calcul
l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20
Qsp l/om,zi 60.00 78.21 100.00
Coef majorare in functie de specificul localitatii 1.20
Kzi 1.4 1.63 1.3


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.24 Coeficienti de variatie –Oravita Tabel 3.25 Coeficienti de variatie – Moldova Noua
URBAN URBAN
Nr Loc. 0 6194 10000 Nr Loc. 0 7897 10000
Kor 3 2.38 2 Kor 3 2.21 2
50 1.50 50 1.50
l/om,zi 100…..120 1.30 l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20 150…..180 1.20
Qsp l/om,zi 60.00 87.85 100.00 Qsp l/om,zi 60.00 73.87 100.00
Coeficient majorare in functie de specificul localitatii 1.00 Coeficient majorare in functie de specificul localitatii 1.00
Kzi 1.4 1.33 1.3 Kzi 1.4 1.37 1.3
RURAL RURAL
Nr Loc. 0 660 10000 Nr Loc. 0 367 10000
Kor 3 2.93 2 Kor 3 2.96 2
50 1.50 50 1.50
l/om,zi 100…..120 1.30 l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20 150…..180 1.20
Coef majorare in functie de specificul localitatii 1.20 Coef majorare in functie de specificul localitatii 1.20
Kzi 1.4 1.66 1.3 Kzi 1.4 1.68 1.3


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.26 Coeficienti de variatie – Anina Tabel 3.27 Coeficienti de variatie – Baile Herculane
URBAN URBAN
Nr Loc. 0 5126 10000 Nr Loc. 0 3430 10000
Kor 3 2.49 2 Kor 3 2.66 2
50 1.50 50 1.50
50…..60 1.40 Qsp calcul 50…..60 1.40
Qsp calcul l/om,zi Kzi calcul Kzi calcul
100…..120 1.30 l/om,zi 100…..120 1.30
150…..180 1.20 150…..180 1.20
Coeficient majorare in functie de specificul localitatii 1.00 Coeficient majorare in functie de specificul localitatii 1.00
Kzi 1.4 1.34 1.3 Kzi 1.4 1.34 1.3
3.4.5. Balanta apei si pierderile de apa

Pierderile de apa constituie in unele zone ale retelei un consum major de apa. Unul din obiectivele
proiectului consta in reducerea pierderilor la un minim acceptabil tehnic si financiar. Astfel, atat pierderile
administrative (aparente), cat si cele tehnice (reale) constituie o parte semnificativa a bilantului de apa.
Pentru evaluarea bilantului de apa si conditiilor tehnice a retelei de distributie, au fost efectuate o analiza
comparativa a elementelor individuale a retelei (conducte, zone de presiune, masuratori etc.) si a datelor
detinute de operator, utilizand o gama larga de indicatori tehnici.
Raportat la scopul si disponibilitatea documentatiilor, urmatorii parametrii vor fi considerati pentru

evaluarea starii tehnice a retelei:
– Vechimea conductelor: durata de serviciu a conductei, durata teoretica de serviciu a materialului

tevii si structurii, precum si vechimea efectiva de serviciu in retea;
– Rata avariilor: evaluarea avariilor, exprimata ca un numar de avarii raportate la unitatea de
lungime si timp (in mod uzual: numar de defectiuni/km/an);
– Pierderi de apa: un numar de indicatori sunt folositi pentru a exprima nivelul pierderilor de apa.
Cu toate acestea, nu toti indicatorii includ efectul unei anumite stari tehnice a conductei. Pentru
evaluarea starii tehnice a retelei de distributie s-a folosit: Indicatorul de Pierderi al Infrastructurii
(ILI) si Indicatorul Economic de Pierderi (ELI);
– Calitatea apei: conditia tehnica a retelei poate avea un efect negativ asupra calitatii apei
transportate;
– Presiunea: presiunea de operare afecteaza alti indicatori ai evaluarii conditiei tehnice a retelei:
pierderile de apa, rata de defectiuni, durata de serviciu teoretica a materialului tevii, etc.;
– Siguranta in exploatare: (cantitativ si calitativ): pentru identificarea anumitor parti critice ale retelei
si prioritizarea lor in planificarearea procesului de reconstructie a retelei.


EPTISA ROMANIA SRL
Respectand terminologia Asociatiei Internationale a Apei (IWA) calculul acestei balante cuantifica volumul
de apa intrat in sistem, consumul autorizat (facturat si nefacturat, masurat si nemasurat) si pierderile de
apa (aparente si reale). Aceasta metodologie are ca scop determinarea NRW (apa din care nu se obtin
venituri) ca indicator in determinatea performantei unui sistem de alimentare cu apa; se exprima ca
procent din apa produsa si este util in monitorizarea in timp a efectelor pe care le produc, asupra
eficientei, interventiile aduse in sistemului de alimentare.
NRW = [(Volum introdus in sistem – Apa vanduta) / Volum introdus in sistem] x 100
Tabel 3.27 Componentele balantei apei
2.1 Consum Consum facturat contorizat

facturat
4. Apa vanduta
2.Consum
QB
autorizat Consum facturat necontorizat
QR
2.2 Consum Consum nefacturat contorizat
nefacturat
Consum nefacturat contorizat
1. Volum introdus QNB
in sistem
3.1 Pierderi Consum neautorizat
QSIV aparente
5. Apa din care nu se
Erori aparate masura obtin venituri
QAL
3. Pierderi de
(NRW)
apa Exfiltratii si deversari
rezervoare
3.2 Pierderi
QL
reale
Pierderi pe conductele de
QRL transp. si distributie
Pierderi la bransamente
 In acceptiunea IWA, termenul de apa produsa sau apa introdusa in sistem se refera la cantitatea de apa introdusa in retelele
de transport si distributie, deci apa tratata care pleaca din statiile de tratare si nu apa captata.


EPTISA ROMANIA SRL
45%
- consum facturat
55%
- consum nefacturat
- consum nefacturat
DEFINITII SI EXPLICATII:
A. Volum introdus in sistem - reprezinta apa tratata care este livrata in sistemului de
alimentare. Este cea mai importanta componenta motiv pentru care acuratetea apometrelor ce
masoara acest volum trebuie verificata cu regularitate.
B. Consumul autorizat - este dat de consumul de apa facturat masurat si nemasurat pe

tipuri de utilizatori si reprezinta volumul de apa care a fost utilizat in mod eficient.
In functie de metodele analitice, consumul poate fi clasificat in functie de urmatoarele grupuri:
 cunoscut sau necunoscut

 autorizat sau neautorizat
 masurat sau estimat
 facturat sau nefacturat
 generator sau negenerator de venit.
B1. Consumul autorizat facturat:
- este volumul de apa facturat masurat si nemasurat pe tipuri de utilizatori.

B1.1. Consum facturat masurat:
- este volumul de apa facturat masurat de apometre pe tipuri de utilizatori. ( asociatii, case, agenti
economici)
B1.2. Consum facturat nemasurat:
- este volumul de apa facturat pentru utilizatorii care nu detin aparate de masura; volumul estimat
cand apometrele nu sunt functionale
B.2 Consumul autorizat nefacturat:


EPTISA ROMANIA SRL
- este volumul de apa folosita din hidrantii publici pentru incendii, apa pe care operatorul o asigura
gratuit (daca este cazul), volumul de apa folosit la spalarea conductelor, volumul de apa pierdut în timpul
reparatiilor.
- consum înregistrat în balanta ca fiind nefacturat masurat sau nemasurat, dupa caz.
C. Pierderi de apa
- reprezinta suma dintre pierderile aparente si cele reale
C.1 Pierderile aparente:

- reprezinta suma dintre consumul neautorizat si cantitatea de apa pierduta rezultata din inregistrarea
inexacta a aparatelor de masura
C.1.1. Consumul neautorizat: - este generat de furt si utilizari ilegale.
C.1.2. Erori ale aparatelor de masura:
- este cantitatea de apa care se pierde datorita erorii aparatelor de masurare.
C.2 Pierderi reale:
- reprezinta cantitatea de apa pierduta prin exfiltratii si deversari la rezervoarele de stocare a apei,
pierderile pe conductele de transport si distributie, pierderi la bransamentele clientilor.
C.2.1. Exfiltratii si deversari la rezervoare:
- cantitatea de apa pierduta la rezervoare poate fi în general masurata prin izolarea rezervorului si prin
masurarea nivelului apei. ...................................................................
C.2.2. Pierderi pe conductele de transport si distributie
- in cazul în care nu pot fi determinate prin masuratori, vor rezulta din inchiderea balantei
C.2.3. Pierderi la bransamente - aceasta valoare este de obicei rezultatul balantei si poate fi
verificat utilizand abordarea de jos in sus.
D. Apa vanduta:
- este apa din care se obtin venituri, este data de volumul de apa facturat, masurat si nemasurat
E. Apa din care nu se obtin venituri:
- este diferenta dintre apa intrata în sistem si consumul facturat autorizat
Calculul indicelui pierderilor infrastructurii (ILI), alti indicatori

Acest indice recomandat de IWA si de AWWA este in prezent adoptat tari precum Germania, SUA,
Australia, Africa de Sud si Romania. ILI este o unitare de masura care determina gradul de administrare a
unei retele de distributie in raport cu controlul pierderilor reale la o presiune de operare data.
Este definit ca fiind raportul dintre Volumului Anual Curent al Pierderilor Reale (CARL) si Pierderile
Reale Anuale Inevitabile (UARL).
ILI =
unde:
CARL – reprezinta pierderile reale anuale (m3/an)
UARL – pierderile anuale inevitabile (m3/an)
ILI - este definit ca un raport adimensional si indica nivelul scurgerilor comparativ cu cel mai bun nivel ce
se poate obtine cu tehnologia actuala pentru acel sistem.
Pentru stabilirea CARL si UARL si apoi a indicelui ILI, este necesara detinerea urmatoarelor date
ale sistemului:


EPTISA ROMANIA SRL
- QB: consum autorizat facturat
- QNB: consum autorizat nefacturat
- QL: volumul pierderilor de apa (m3/an) QRL + QAL
- QRL: pierderi reale (m3/an)
- QAL: pierderi aparente (m3/an)
- QSIV:volum intrat in sistem (m3/an)
- QR: debit inregistrat (m3/an) QB + QNB
- Cn: numarul de bransamente
- Ln: lungime totala a retelei (km)
- Lc: lungime totala a bransamentelor (km)
- Pm: presiunea medie in retea (metri inaltime de pompare)
- QS: debit furnizat (m3/an) QR + QAL
- T: numarul de ore aferent alimentarii cu apa in timpul zilei (ore/zi)
Formula pentru CARL este:
CARL = QRL/Cn (m3/an/bransament)
Formula pentru UARL este:
UARL = [(A x Ln) + (B x Cn) + (C x Lc)]xPm (litri/zi)
Pentru calcularea lui ILI, CARL si UARL trebuie sa fie transformate in unitati de masura
comparabile, respectiv litri pe zi pe bransament.
A, B si C sunt constante obtinute din rezultatele unui studiu international asupra retelelor de apa.
A = 18, B= 0,8 si C = 25.
in cazul in care apa nu este furnizata timp de 24 de ore, UARL se reduce proportional cu orele de
alimentare.
Asociatia Mondiala a Apei (IWA) clasifica sistemele centralizate de alimentare cu apa in trei mari
categorii dupa cum urmeaza:
1. Domeniu ILI = 1.0....3.0.
2. Domeniu ILI = 3....5
3. Domeniu ILI = 5....8
Studii intreprinse de Institutul Bancii Mondiale si WL Task Force – IWA au condus la propunerea
unui sistem de criterii de performanta conform cu tabelul urmator:


EPTISA ROMANIA SRL
Institutul Bancii Mondiale (WBI) a introdus o matrice a interventiilor considerate importante pentru
diferite nivele ale lui ILI. Tabelul de mai jos rezuma interventiile recomandate.
Strategii recomandate pentru diferite nivele ale ILI

DESCRIEREA GENERALA A CATEGORIILOR DE
TARI ÎN CURS PERFORMANTA ALE MANAGEMENTULUI
TARI
CATEGORIA DE PIERDERILOR REALE PENTRU TARILE DEZVOLTATE
DEZVOLTATE
DEZVOLTARE SI ÎN CURS DE DEZVOLTARE
Intervalul ILI Intervalul ILI

Viitoarele reduceri ale pierderilor pot fi nerentabile din
punct de vedere economic exceptand situatiile cand
A Mai mic de 2 Mai mic de 4 sunt inregistrate lipsuri; o analiza atenta este
necesara pentru identificarea imbunatatirii raportului
cost-eficienta
Potential pentru imbunatatiri insemnate; ia in
considerara managementul presiunii, practicile de
B 2 pana la < 4 4 pana la < 8
control activ ale pierderilor mai performante si o mai
buna intretinere a retelei
Lipsa datelor cu privire la pierderi; tolerabil doar daca
apa este din abundenta si este ieftina; chiar si atunci
C 4 pana la < 8 8 pana la < 16
trebuie analizat nivelul si natura pierderilor si
intensificarea eforturilor de reducere a acestora
Folosirea ineficienta a resurselor. Programele de
8 sau mai
D 16 sau mai mult reducere a pierderilor sunt imperative si de prioritate
mult
maxima
Pentru fiecare categorie, WBI furnizeaza de asemenea unele interventii recomandate si acestea
sunt prezentate în urmatorul tabel:


EPTISA ROMANIA SRL
Interventii recomandate pentru fiecare dintre strategiile identificate

RECOMANDARILE WBI PENTRU FIECARE CATEGORIE A B C D
Investigarea optiunilor de management al presiunii Da Da Da
Investigarea vitezei si calitatii reparatiilor Da Da Da
Verificarea din punct de vedere economic a frecventei interventiilor Da Da
Introducerea/imbunatirea controlului activ al pierderilor Da Da Da
Identificarea optiunilor pentru imbunatatirea mentenantei Da Da
Evaluarea Nivelului Economic al Pierderilor Da Da
Revizuirea frecventelor deflagratiilor Da Da
Plan de 5 ani pentru atingerea unui nivel inferior Da Da
Revizuirea cu atentie a tuturor activitatilor este fundamentala Da
Analiza ILI arata ca retelele de alimentare cu apa se incadra in una dina ceste categorii. Analiza
indicelui ILI indica faptul ca un program de reducere al pierderilor este imperativ si de maxima prioritate
pentru toate cele patru sisteme analizate.
Pierderi in retea pe km (LKM)
Este un indicator de performanta necesar in evaluarea unui sistem de alimentare, exprima starea
tehnica a unei retele si se stabileste in baza urmatoarei formule:
LKN = QRL/Ln (m3//an/km)


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.1 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare RESITA
ANUL
BALANTA APEI - RESITA
2012
Consum contorizat
facturat
3943311
mc/an Apa profitabila
Consum autorizat facturat 4057712
4057712 mc/luna
mc/an Consum necontorizat 38.15%
facturat
114401
Consum Autorizat mc/an
4931131
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 21519
nefacturat mc/an
Volum de apa intrat in 873419
sistem mc/an Consum necontorizat
10635661 nefacturat
mc/an 851900
mc/an
Apa neprofitabila
Consum neautorizat 6577949.00
38610 mc/luna
mc/an 61.85%
Pierderi aparente
391454 Erori de citire si
mc/an manipulare a datelor
352845
mc/luna
Pierderi Totale
5704530
mc/an Pierderi inevitabile
116148
mc/an
Pierderi reale
5313076
mc/an Pierderi recuperabile
5196928
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL
Calculul pierderilor reale inevitabile UARL

Coeficienti pierderi (l/km/zi/ mcA)
Pierderi Pierderi Pierderi
Componenta 18.00 0.80 25.00
de fond raportate neraportate
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 1.14 98.47 35941.19
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 2.17 187.52 68443.34
Conducte de serviciu 16.00 1.90 7.10 0.37 32.23 11763.70
TOTAL (mc/an) 116148.22
Indicele de pierderi al infrastructurii ILI
Detalii Valoare U.M

Cerinta de apa 10635661 mc/an
Consum autorizat 4931131.00 mc/an
Total pierderi de apa 5704530.00 mc/an
Pierderi aparente 391454.22 mc/an
Pierderi aparente - raportat la total pierderi 6.86 %
Pierderi anuale reale CARL 5313075.78 mc/an
Pierderi reale anuale inevitabile UARL 116148.22 mc/an
Indicele de pierderi al infrastructurii ILI 45.74
Indice Economic de Pierderi ELI=EI*LI 14.16

1.5
Indicele Economic EI = 1
0.5
Indice de Pierderi LI=LKN/3600 9.44
Pierderi pe km LKN =QRL/Ln = 33992.81 mc/an/km


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.2 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare CARANSEBES
ANUL
BALANTA APEI - CARANSEBES
2012
Consum contorizat
facturat
878930
1229487 mc/luna
facturat
350557
1354889
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
3207551 nefacturat
mc/an 125402
mc/an
Apa neprofitabila
17061 mc/luna
mc/an 61.67%
Pierderi aparente
102369
mc/luna
Pierderi Totale
1852662
34679
mc/an
Pierderi reale
1733232
1698553
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.38 32.86 11993.54
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.67 57.65 21041.52
TOTAL (mc/an) 34678.92
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.3 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare OTELU ROSU
ANUL
BALANTA APEI - OTELU ROSU
2012
Consum contorizat
facturat
477003
557548 mc/luna
facturat
80545
645702
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
1339072 nefacturat
mc/an 88154
mc/an
Apa neprofitabila
10522 mc/an
mc/an 58.36%
Pierderi aparente
48482
mc/luna
Pierderi Totale
693370
23676
mc/an
Pierderi reale
634366
610690
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.21 18.22 6648.84
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.49 42.65 15567.69
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.4 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare BOCSA
ANUL
BALANTA APEI - BOCSA
2012
Consum contorizat
facturat
32184
536401 mc/luna
facturat
504217
537601
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
1028147 nefacturat
mc/an 1200
mc/an
Apa neprofitabila
6000 mc/an
mc/an 47.83%
Pierderi aparente
7200
mc/luna
Pierderi Totale
490546
21189
mc/an
Pierderi reale
477346
456157
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.25 21.74 7935.25
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.38 33.20 12118.00
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.5 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare MOLDOVA NOUA
ANUL
BALANTA APEI - MOLDOVA NOUA
2012
Consum contorizat
facturat
253067
263995 mc/luna
facturat
10928
280786
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
419782 nefacturat
mc/an 16791
mc/an
Apa neprofitabila
4873 mc/luna
mc/an 37.11%
Pierderi aparente
13894
mc/luna
Pierderi Totale
138995
9232
mc/an
Pierderi reale
120228
110995
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.10 9.00 3285.00
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.17 14.69 5361.12
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.6 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare ORAVITA
ANUL
BALANTA APEI - ORAVITA
2012
Consum contorizat
facturat
268291
308950 mc/luna
facturat
40659
327238
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
457199 nefacturat
mc/an 18288
mc/an
Apa neprofitabila
4232 mc/luna
mc/an 32.43%
Pierderi aparente
16261
mc/luna
Pierderi Totale
129961
21268
mc/an
Pierderi reale
109468
88201
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.28 24.30 8869.50
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.36 31.06 11335.44
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.7 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare ANINA
ANUL
BALANTA APEI - ANINA
2012
Consum contorizat
facturat
217149
238625 mc/luna
facturat
21476
242945
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
494121 nefacturat
mc/an 4320
mc/an
Apa neprofitabila
41125 mc/luna
mc/an 51.71%
Pierderi aparente
20750
mc/luna
Pierderi Totale
251176
27476
mc/an
Pierderi reale
189301
161824
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.28 24.30 8869.50
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.54 46.61 17011.92
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.5.8 Balanta apei si indicatori de performanta – Sistemul de alimentare BAILE HERCULANE
ANUL
BALANTA APEI - BAILE HERCULANE
2012
Consum contorizat
facturat
357186
405893 mc/luna
facturat
48707
441314
mc/an
Consum contorizat
nefacturat
Consum autorizat 0
nefacturat mc/an
1133445 nefacturat
mc/an 35421
mc/an
Apa neprofitabila
66333 mc/luna
mc/an 64.19%
Pierderi aparente
35295
mc/luna
Pierderi Totale
692131
29193
mc/an
Pierderi reale
590503
561309
mc/an


EPTISA ROMANIA SRL

Componenta 18.00 0.80 25.00
l/s mc/zi mc/an
Retea 9.60 5.80 2.60 0.22 19.11 6976.68
Conexiuni 0.60 0.04 0.16 0.60 51.94 18958.10
Detalii Valoare U.M


1.5
0.5


EPTISA ROMANIA SRL
3.4.6 Proiectia cerintei de apa
Consumul de apa (la fel ca si producerea de apa uzata) depinde de un numar de parametri care se vor
schimba in anii urmatori:
 Evolutia populatiei va fi usor descrescatoare, conform previziunilor oficiale.
 Cresterea consumatorilor non-casnici este considerata pozitiva pentru agentii economici si
negativa pentru consumatorii publici
 Introducerea tarifelor care sa acopere costurile si cresterea ratei de contorizare
 Reabilitarea retelelor va contribui semnificativ la reducerea pierderilor de apa in sistemele de
distributie si infiltrati mai reduse in sistemele de colectare a apelor uzate
 Cresterea procentului de deservire
Tabel 3.28 CENTRALIZATOR - Proiectia cerintei de apa Judetul Caras Severin
Populatia conectata la Sistemul de Alimentare cu Apa / Prognoza cerintei de apa
Componenta 2012 2015 2019 2030 2035 2043
Populatia totala Judetul Caras Severin nr. 295580 286869 275651 246985 229254 203488
urban nr. 131167 127151 121987 109156 101262 89802

Aglomerari mai mari de 10000 PE
rural nr. 3143 3047 2923 2616 2427 2152
Populatia
totala urban nr. 21542 20883 20035 17928 16634 14750
Aglomerari intre 2000 si 10000 PE
rural nr. 18789 18257 17573 15770 14649 13015
Aglomerari mai mici de 2000PE rural nr. 120940 117531 113134 101515 94281 83769
nr. 182780 223428 256229 246985 229254 203488

Populatia conectata Judetul Caras Severin
% 61.84 77.88 92.95 100.00 100.00 100.00
nr. 118683 127151 121987 109156 101262 89802

urban
% 90.48 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Aglomerari mai mari de 10000 PE
nr. 2196 3047 2923 2616 2427 2152
rural
% 69.87 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Populatia
conectata nr. 17632 20883 20035 17928 16634 14750
urban
Populatia aglomerari intre 2000 si % 81.85 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
10000 PE 4769 8689 17573 15770 14649 13015
nr.
rural
% 25.38 47.59 100.00 100.00 100.00 100.00
nr. 39499 63658 93712 91363 84853 75392

Populatia aglomerari mai mici de
rural
2000PE % 32.66 54.16 82.83 90.00 90.00 90.00


EPTISA ROMANIA SRL
Populatia conectata la Sistemul de Alimentare cu Apa / Prognoza cerintei de apa
Componenta 2012 2015 2019 2030 2035 2043
Total consum Judetul Caras Severin mc/an 9120691 10441286 11800012 12031780 11790073 11417435
casnic mc/an 4407819 4686170 4646606 4492168 4316080 4048475

urban
Aglomerari noncasnic mc/an 2143151 2152426 2177766 2276066 2321561 2386941
mai mari de
10000 PE casnic mc/an 62742 85361 84624 81843 78638 73759
rural
noncasnic mc/an 30875 31289 32516 36403 38165 41610
Consum casnic mc/an 547659 647715 642249 620910 596656 559621
ul de apa urban
Aglomerari noncasnic mc/an 393978 394836 400088 415516 422598 432801
intre 2000 si
10000 PE casnic mc/an 125210 225453 470476 456165 438874 412416
rural
noncasnic mc/an 48757 76435 134365 147977 154087 159845
Aglomerari casnic mc/an 1057099 1704748 2593730 2732060 2627960 2469648

mai mici de rural
2000PE noncasnic mc/an 303402 436853 617591 772672 795454 832319
Total pierderi de apa Judetul Caras mc/an 11774890 10271773 5115487 5569153 5710041 5939520
Severin
% 56.40 49.70 30.32 31.72 32.71 34.29
Pierderi
Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 9985070 8553009 3476147 3662717 3747522 3883209
de apa
Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 1421164 1117536 695224 743170 764695 802584
Aglomerari mai mici de 2000PE mc/an 368656 601228 944115 1163265 1197825 1253727
Total cerinta de apa Judetul Caras
mc/an 20878178 20669588 16871840 17557637 17457695 17319093
Severin
Cerinta Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 16624083 15495000 10404290 10536006 10489088 10421741
de apa
Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 2524937 2431759 2312113 2353633 2347368 2341659
Aglomerari mai mici de 2000PE mc/an 1729157 2742829 4155437 4667997 4621239 4555693


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.29 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa RESITA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

Populatie totala in aglomerare cap 71568 69376 66558 59560 51257 49001
CONSUM CASNIC
Total populatie urbana nr. 69657 67523 64781 57968 49887 47691
Populatie urbana conectata nr. 66090 67523 64781 57968 49887 47691
Grad de bransare % 94.88 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
URBAN Consum specific urban l/om,zi 106.05 106.12 109.68 118.49 127.10 129.80
Qzi med urban l/s 81.12 82.93 82.23 79.50 73.39 71.65
Qzi max urban l/s 111.12 113.60 112.64 108.90 100.52 98.14
Qor max urban l/s 141.46 144.62 143.40 138.64 127.97 124.94
CONSUM NONCASNIC
Total bransamente nr. 941 954 972 1020 1065 1074
Bransamente - Institutii nr. 159 161 163 168 173 175
Bransamente - Companii nr. 782 794 809 852 891 899
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Consum specific - INSTITUTII l/bransament,zi 6257.71 6164.32 6054.10 5845.54 5672.53 5621.63
Qzi med urban l/s 11.51 11.45 11.39 11.38 11.37 11.38
URBAN
Qzi max urban l/s 15.77 15.69 15.60 15.58 15.58 15.58
Qor max urban l/s 20.08 19.97 19.86 19.84 19.84 19.84
Consum specific - COMPANII l/bransament,zi 3747.99 3725.55 3718.08 3759.19 3796.95 3808.35
Qzi med urban l/s 33.92 34.22 34.82 37.08 39.17 39.63
Qzi max urban l/s 46.46 46.87 47.70 50.79 53.66 54.29
Sistemul de alimentare cu apa
Qor max urban l/s 59.15 59.67 60.73 64.66 68.31 69.11
RESITA
CONSUM CASNIC
Total populatie rurala nr. 1912 1853 1777 1592 1370 1310
Populatie rurala conectata nr. 1435 1853 1777 1592 1370 1310
Grad de bransare % 75.04 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
RURAL Consum specific rural l/om,zi 80.44 80.49 83.19 89.88 96.41 98.46
Qzi med rural l/s 1.34 1.73 1.71 1.66 1.53 1.49
Qzi max rural l/s 2.16 2.79 2.77 2.68 2.47 2.42
Qor max rural l/s 6.34 8.20 8.13 7.87 7.26 7.09
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.27 0.28 0.29 0.32 0.35 0.36
RURAL
Qzi max rural l/s 0.43 0.45 0.46 0.52 0.57 0.58
Qor max rural l/s 1.27 1.31 1.36 1.52 1.66 1.71
Qzi med rural l/s 0.51 0.52 0.53 0.60 0.65 0.68
Qzi max rural l/s 0.83 0.84 0.86 0.96 1.06 1.10
Qor max rural l/s 2.44 2.46 2.54 2.83 3.11 3.23
Total general 71568 procent % 71568 69376 66558 59560 51257 49001
Resita 69657 97.33 69657 67523 64781 57968 49887 47691
RESITA
Calnic 1426 1.99 1426 1382 1326 1186 1021 976
Terova 486 0.68 486 471 451 406 349 334
Q zi mediu mc/zi 11117.02 11329.17 11316.59 11277.95 10926.70 10816.65

Q zi maxim mc/zi 15273.08 15572.34 15555.38 15503.33 15021.33 14870.59
CONSUMUL DE APA Q orar maxim mc/h 830.66 850.44 849.65 847.29 821.33 813.33
Q specific casnic l/om,zi 105.51 105.43 108.97 117.73 126.28 128.97
Q specific noncasnic l/bransament,zi 4137.60 4101.72 4074.49 4066.81 4064.29 4064.57
mc/an 6577949.0 5694428.6 2184276.5 2304374.4 2413554.3 2446308.3
PIERDERI DE APA
% 61.85 57.93 34.59 35.89 37.70 38.26
Q zi mediu mc/zi 29138.80 26930.34 17300.91 17591.31 17539.18 17518.87
CERINTA DE APA Q zi maxim mc/zi 33294.86 31173.52 21539.69 21816.69 21633.81 21572.80
Q orar maxim mc/h 1581.57 1500.49 1099.00 1110.35 1096.85 1092.59


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043
l/s 128.67 131.12 130.98 130.53 126.47 125.19
Consumul mediu
mc/an 4057712 4135146 4130557 4116453 3988247 3948079
Pierderi reale recuperabile mc/an 5196928 4560142 1248014 1305214 1357215 1372815
Proiectia nivelului
Pierderi inevitabile mc/an 116148 130217 133007 140681 147657 149750
NRW
RESITA Pierderi aparente mc/an 391454 305334 244267 261061 276328 280908
Consum autorizat nefacturat mc/an 873419 698735 558988 597419 632355 642836
TOTAL NRW mc/an 6,577,949 5,694,429 2,184,276 2,304,374 2,413,554 2,446,308
Pierderi/ Productie % 61.85 57.93 34.59 35.89 37.70 38.26
Productia de apa mc/an 10,635,661 9,829,574 6,314,833 6,420,827 6,401,801 6,394,387
12000000
Consumul mediu
10000000
TOTAL NRW
8000000
Productia de apa
6000000
4000000
2000000
0
1 2 3 4 5 6
Tabel 3.30 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa CARANSEBES
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

Populatie totala in aria de deservire cap 24689 23933 22961 20546 17682 16905
CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 92.04 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 27.07 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61
Qzi max urban l/s 37.50 39.47 39.14 37.84 34.93 34.10
Qor max urban l/s 70.00 73.68 73.05 70.63 65.19 63.66
CONSUM NONCASNIC
Sistemul de alimentare cu apa Total bransamente nr. 281 284 288 298 307 309
CARANSEBES Bransamente - Institutii nr. 81 82 83 86 89 89
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 4.03 4.01 4.00 4.01 4.01 4.00
URBAN
Qzi max urban l/s 5.59 5.56 5.54 5.56 5.56 5.54
Qor max urban l/s 10.43 10.38 10.35 10.37 10.38 10.35
Qzi med urban l/s 7.88 7.92 8.05 8.44 8.79 8.87
Qzi max urban l/s 10.92 10.97 11.16 11.69 12.18 12.28
Qor max urban l/s 20.39 20.47 20.83 21.81 22.73 22.93
CARANSEBES Caransebes 24185 97.96 24185 23444 22492 20126 17321 16559
Jupa 504 2.04 504 489 469 420 361 346
Q zi mediu mc/zi 3368.46 3492.19 3482.25 3434.89 3284.37 3238.52

Q zi maxim mc/zi 4666.68 4838.10 4824.33 4758.72 4550.18 4486.67
mc/an 1978064 1836948 678002 708781 736763 745157
PIERDERI DE APA
% 61.67 59.04 34.79 36.12 38.06 38.66
Q zi mediu mc/zi 8787.81 8524.92 5339.79 5376.76 5302.89 5280.05
Q orar maxim mc/h 588.77 585.99 452.62 451.03 438.01 434.02


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 38.99 40.42 40.30 39.76 38.01 37.48
Consumul mediu
mc/an 1229487 1274649 1271021 1253736 1198793 1182061
Proiectia nivelului
NRW
Pierderi aparente mc/an 119430 107487 85990 89931 93514 94589
CARANSEBES
TOTAL NRW mc/an 1,978,064 1,836,948 678,002 708,781 736,763 745,157
Productia de apa mc/an 3,207,551 3,111,597 1,949,023 1,962,517 1,935,556 1,927,219
3500000
3000000 Consumul mediu

TOTAL NRW
2500000
Productia de apa
2000000
1500000
1000000
500000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Tabel 3.31 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BOCSA

An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043
CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 81.74 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 13.80 16.36 16.22 15.68 14.47 14.13
Qzi max urban l/s 18.22 21.59 21.41 20.70 19.10 18.65
Qor max urban l/s 34.28 40.63 40.29 38.95 35.95 35.09
CONSUM NONCASNIC
BOCSA Bransamente - Institutii nr. 18 18 18 19 20 20
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 0.57 0.57 0.56 0.57 0.57 0.57
URBAN
Qzi max urban l/s 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75
Qor max urban l/s 1.41 1.41 1.40 1.41 1.41 1.40
Qzi med urban l/s 2.63 2.65 2.69 2.82 2.94 2.96
Qzi max urban l/s 3.48 3.49 3.55 3.72 3.87 3.91
Qor max urban l/s 6.54 6.57 6.68 7.00 7.29 7.36
BOCSA
Bocsa 15842 100.00 15842 15357 14733 13183 11344 10844
Q zi mediu mc/zi 1469.59 1690.97 1682.81 1647.28 1553.23 1525.71

Q zi maxim mc/zi 1939.48 2231.64 2220.87 2173.99 2049.86 2013.54
mc/an 491746.2 480799.1 157900.1 165152.8 171746.2 173724.3
PIERDERI DE APA
% 47.83 43.79 20.45 21.55 23.25 23.78
Q zi mediu mc/zi 2816.84 3008.23 2115.41 2099.76 2023.77 2001.66
Q orar maxim mc/h 208.21 229.87 192.16 189.32 180.34 177.71


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 17.01 19.57 19.48 19.07 17.98 17.66
Consumul mediu
mc/an 536401 617204 614226 601258 566929 556883
Proiectia nivelului
NRW
BOCSA
TOTAL NRW mc/an 491,746 480,799 157,900 165,153 171,746 173,724
Productia de apa mc/an 1,028,147 1,098,003 772,126 766,411 738,676 730,607
1200000
Consumul mediu
1000000
TOTAL NRW
800000 Productia de apa
600000
400000
200000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.32 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa OTELU ROSU
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 94.14 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 10.88 11.22 11.13 10.76 9.93 9.70
Qzi max urban l/s 14.92 15.39 15.26 14.75 13.62 13.29
Qor max urban l/s 35.12 36.21 35.91 34.71 32.05 31.29
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 1.62 1.61 1.60 1.60 1.60 1.60
URBAN
Qzi max urban l/s 2.21 2.20 2.19 2.19 2.19 2.19
Qor max urban l/s 5.21 5.18 5.15 5.15 5.15 5.15
Qzi med urban l/s 4.49 4.53 4.61 4.91 5.19 5.24
Qzi max urban l/s 6.15 6.21 6.32 6.73 7.11 7.19
Qor max urban l/s 14.48 14.61 14.87 15.84 16.74 16.92
OTELU ROSU
CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 83.52 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.52 0.61 0.60 0.58 0.54 0.53
Qzi max rural l/s 0.85 0.99 0.98 0.95 0.88 0.86
Qor max rural l/s 2.55 2.96 2.93 2.84 2.62 2.56
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.05 0.04 0.05 0.05 0.05 0.06
RURAL
Qzi max rural l/s 0.07 0.07 0.07 0.08 0.08 0.10
Qor max rural l/s 0.22 0.22 0.22 0.24 0.25 0.30
Qzi med rural l/s 0.11 0.11 0.11 0.13 0.14 0.15
Qzi max rural l/s 0.17 0.17 0.18 0.20 0.23 0.24
Qor max rural l/s 0.51 0.51 0.54 0.61 0.68 0.73
OTELU ROSU Otelu Rosu 9441 93.16 9441 9153 8782 7858 6763 6465
Ciresa 693 6.84 693 672 644 577 496 475
Q zi mediu mc/zi 1526.00 1565.25 1563.37 1557.21 1507.40 1492.51

Q zi maxim mc/zi 2106.94 2162.58 2160.01 2151.55 2082.65 2062.39
mc/an 781524.1 405800.5 318241.9 339272.2 358390.7 364126.3
PIERDERI DE APA
% 58.39 41.53 35.80 37.38 39.44 40.06
Q zi mediu mc/zi 3667.17 2677.03 2435.27 2486.72 2489.30 2490.11
Q orar maxim mc/h 298.35 261.23 250.98 252.55 247.87 246.57


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 17.66 18.12 18.09 18.02 17.45 17.27
Consumul mediu
mc/an 556992 571315 570632 568382 550203 544765
Proiectia nivelului Pierderi inevitabile mc/an 23676 27878 28276 29372 30367 30666
NRW Otelu Rosu Pierderi aparente mc/an 59004 41303 37173 39728 42051 42748
TOTAL NRW mc/an 781,524 405,801 318,242 339,272 358,391 364,126
Productia de apa mc/an 1,338,516 977,116 888,874 907,654 908,594 908,891
1600000
Consumul mediu
1400000 TOTAL NRW
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.33 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ORAVITA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 83.32 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 7.74 9.00 8.92 8.62 7.96 7.77
Qzi max urban l/s 10.29 11.97 11.86 11.47 10.59 10.34
Qor max urban l/s 24.50 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 0.47 0.46 0.46 0.46 0.46 0.46
URBAN
Qzi max urban l/s 0.62 0.62 0.61 0.61 0.61 0.62
Qor max urban l/s 1.48 1.47 1.46 1.46 1.46 1.47
Qzi med urban l/s 1.22 1.22 1.24 1.30 1.36 1.37
Qzi max urban l/s 1.62 1.63 1.66 1.73 1.80 1.82
Qor max urban l/s 3.86 3.88 3.94 4.12 4.29 4.34
ORAVITA
CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 32.21 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.24 0.73 0.73 0.70 0.65 0.64
Qzi max rural l/s 0.40 1.21 1.20 1.17 1.08 1.05
Qor max rural l/s 1.18 3.56 3.53 3.42 3.16 3.09
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 59.28 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.05 0.08 0.08 0.09 0.09 0.07
RURAL
Qzi max rural l/s 0.08 0.13 0.13 0.14 0.15 0.11
Qor max rural l/s 0.23 0.38 0.39 0.42 0.44 0.32
Qzi med rural l/s 0.08 0.15 0.15 0.17 0.17 0.11
Qzi max rural l/s 0.14 0.24 0.26 0.27 0.29 0.18
Qor max rural l/s 0.40 0.72 0.75 0.80 0.85 0.54
Oravita 9049 90.41 9049 8772 8415 7530 6480 6194
ORAVITA
Brosteni 604 6.03 604 585 561 503 433 415
Rachitova 356 3.56 356 344 330 297 257 245
Q zi mediu mc/zi 814.02 922.95 917.94 897.26 844.50 829.68

Q zi maxim mc/zi 1082.96 1227.87 1221.20 1193.69 1123.50 1103.79
mc/an 388980.5 247839.4 167084.2 178025.2 187971.6 190955.5
PIERDERI DE APA
% 55.73 40.30 31.38 33.24 35.80 36.76
Q zi mediu mc/zi 1879.72 1601.97 1375.71 1385.00 1359.49 1352.85
Q orar maxim mc/h 151.82 150.09 140.21 138.73 132.90 131.29


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 9.80 11.64 11.58 11.34 10.69 10.41
Consumul mediu
mc/an 308950 367095 365337 357604 337134 328442
Proiectia nivelului
NRW
ORAVITA
TOTAL NRW mc/an 388,980 247,839 167,084 178,025 187,972 190,955
Productia de apa mc/an 697,930 614,934 532,421 535,630 525,106 519,398
800000
Consumul mediu
700000
TOTAL NRW
600000
Productia de apa
500000
400000
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.34 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa MOLDOVA NOUA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 69.61 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 6.89 9.59 9.51 9.19 8.49 8.28
Qzi max urban l/s 9.41 13.10 12.99 12.55 11.59 11.31
Qor max urban l/s 20.80 28.95 28.70 27.75 25.61 25.00
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16
URBAN
Qzi max urban l/s 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22
Qor max urban l/s 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49
Qzi med urban l/s 1.14 1.14 1.16 1.22 1.27 1.28
Qzi max urban l/s 1.55 1.56 1.59 1.66 1.73 1.75
Qor max urban l/s 3.44 3.45 3.51 3.68 3.83 3.86
MOLDOVA NOUA
CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 33.91 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.13 0.37 0.37 0.36 0.33 0.32
Qzi max rural l/s 0.22 0.62 0.62 0.60 0.55 0.54
Qor max rural l/s 0.64 1.84 1.83 1.76 1.63 1.59
CONSUM NONCASNIC
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med rural l/s 0.02 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03
RURAL
Qzi max rural l/s 0.03 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05
Qor max rural l/s 0.10 0.10 0.11 0.13 0.14 0.15
Qzi med rural l/s 0.03 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04
Qzi max rural l/s 0.05 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07
Qor max rural l/s 0.13 0.14 0.16 0.19 0.21 0.19
Moldova Veche 8439 69.89 8439 8181 7848 7022 6042 5776
MOLDOVA NOUA
Moldova Noua 3099 25.66 3099 3004 2882 2579 2219 2121
Macesti 538 4.45 538 522 502 447 385 367
Q zi mediu mc/zi 708.01 941.58 936.18 913.59 856.78 840.40

Q zi maxim mc/zi 966.66 1285.56 1278.19 1247.35 1169.78 1147.41
mc/an 155786.6 135032.6 137726.9 145136.2 151871.9 153892.6
PIERDERI DE APA
% 37.11 27.45 27.95 29.51 31.83 32.54
Q zi mediu mc/zi 1134.82 1311.53 1313.52 1311.22 1272.87 1262.02
Q orar maxim mc/h 106.81 133.81 133.44 131.44 125.07 123.24


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043
l/s 8.37 11.32 11.26 10.99 10.32 10.12
Consumul mediu
mc/an 263995 356931 355077 346651 325298 318998
Proiectia nivelului
NRW
MOLDOVA NOUA
TOTAL NRW mc/an 155,787 135,033 137,727 145,136 151,872 153,893
600000
Consumul mediu
500000
TOTAL NRW
Productia de apa
400000
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Tabel 3.35 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa BAILE HERCULANE
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 85.59 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 4.12 4.66 4.62 4.47 4.12 4.03
Qzi max urban l/s 5.53 6.26 6.20 6.00 5.54 5.41
Qor max urban l/s 14.69 16.63 16.49 15.94 14.71 14.37
CONSUM NONCASNIC
BAILE HERCULANE Bransamente - Institutii nr. 12 12 12 13 13 13
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 1.05 1.05 1.04 1.04 1.05 1.04
URBAN
Qzi max urban l/s 1.41 1.40 1.40 1.40 1.40 1.40
Qor max urban l/s 3.75 3.73 3.72 3.72 3.73 3.72
Qzi med urban l/s 7.70 7.73 7.87 8.24 8.59 8.66
Qzi max urban l/s 10.34 10.38 10.56 11.06 11.53 11.63
Qor max urban l/s 27.47 27.59 28.06 29.40 30.63 30.89
BAILE HERCULANE Baile Herculane 4490 89.65 4490 4352 4175 3736 3215 3074
Pecinisca 518 10.35 518 503 483 432 372 356
Q zi mediu mc/zi 1112.04 1161.18 1169.13 1188.35 1188.69 1186.38

Q zi maxim mc/zi 1492.89 1558.87 1569.54 1595.35 1595.80 1592.70
mc/an 727551.5 596131.0 244286.6 260584.2 275400.2 279844.9
PIERDERI DE APA
% 64.19 58.45 36.41 37.53 38.83 39.26
Q zi mediu mc/zi 3105.33 2794.41 1838.41 1902.28 1943.21 1953.08
Q orar maxim mc/h 248.33 240.63 201.65 206.37 208.11 208.27


EPTISA ROMANIA SRL
1200000
Consumul mediu
1000000
TOTAL NRW
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043
l/s 12.87 13.44 13.53 13.75 13.76 13.73
Consumul mediu
600000 mc/an 405893 423830 426731 433749 433872 433030
Proiectia nivelului
400000 Pierderi inevitabile mc/an 29193 21818 22192 23221 24156 24436
NRW
BAILE HERCULANE
200000 Consum autorizat nefacturat mc/an 35421 31879 25503 27256 28850 29329
TOTAL NRW mc/an 727,552 596,131 244,287 260,584 275,400 279,845
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Productia de apa mc/an 1,133,445 1,019,961 671,018 694,333 709,272 712,875
Tabel 3.36 Proiectia cerintei de apa :Sistemul de alimentare cu apa ANINA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Grad de bransare % 77.58 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 5.51 6.88 6.83 6.60 6.09 5.95
Qzi max urban l/s 7.41 9.26 9.18 8.87 8.20 8.00
Qor max urban l/s 18.44 23.03 22.83 22.08 20.38 19.90
CONSUM NONCASNIC
ANINA Bransamente - Institutii nr. 28 28 29 30 31 31
Grad de bransare % 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 0.93 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92
URBAN
Qzi max urban l/s 1.25 1.24 1.24 1.24 1.24 1.24
Qor max urban l/s 3.11 3.09 3.08 3.09 3.09 3.09
Qzi med urban l/s 1.13 1.13 1.15 1.20 1.26 1.27
Qzi max urban l/s 1.51 1.52 1.55 1.62 1.69 1.70
Qor max urban l/s 3.76 3.78 3.85 4.03 4.20 4.23
ANINA Anina 5506 73.56 5506 5337 5121 4583 3945 3771
Steierdorf 1979 26.44 1979 1919 1841 1647 1418 1355
Q zi mediu mc/zi 653.77 772.17 768.65 753.91 714.64 702.90

Q zi maxim mc/zi 879.30 1038.55 1033.81 1013.99 961.17 945.38
mc/an 255496.0 186868.2 126491.2 132304.9 137590.0 139175.6
PIERDERI DE APA
% 51.71 39.87 31.08 32.47 34.53 35.17
Q zi mediu mc/zi 1353.76 1284.14 1115.20 1116.39 1091.60 1084.20
Q orar maxim mc/h 120.30 128.97 121.59 120.19 115.32 113.87


EPTISA ROMANIA SRL
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 7.57 8.94 8.90 8.73 8.27 8.14
Consumul mediu
mc/an 238625 281842 280557 275177 260843 256558
Proiectia nivelului
NRW
ANINA
TOTAL NRW mc/an 255,496 186,868 126,491 132,305 137,590 139,176
600000
500000 Consumul mediu
400000 TOTAL NRW
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
3.5 ESTIMAREA INCARCARII SI A VOLUMULUI DE APA UZATA
Generalitati
Cresterea in viitor a debitului si incarcarii de apa uzata va fi influentata de urmatorii factori:
Retelele imbunatatite vor contribui considerabil la reducerea infiltratiilor in sistemul de canalizare,
Cresterea ratei de racordare a consumatorilor la reteaua de canalizare va conduce la cresterea

cantitatilor de apa uzata.
Infiltratiile au fost calculate pe baza datelor primite de la operatorul local. Apa uzata colectata in
sistemul de canalizare depinde in mare masura de cerinta de apa descrisa anterior, de ratele de
racordare a cosumatorilor la reteaua de canalizare si de infiltratiile de apa in sistem. Locuitorii care nu
sunt racordati la canalizare se presupune ca dispun de fose septice. In consecinta, debitul de apa uzata
nu este influentat de acestea, dar la dimensionarea statiei de epurare au fost luate in considerare si
extraincarcarile provenite din aceste facilitati locale.
Evolutia populatiei si cantitatile de apa si apa uzata sunt reflectate in sectiunile care urmeaza.
Prognozele au fost realizate pana in anul 2038, cu respectarea programului de investitii pe termen lung
prezentat in acest Master Plan. Asa numita Faza 1 s-a suprapus cu perioada de timp a Planului National
de Dezvoltare (PND, 2007 – 2013) si a Programului Operational Sectorial (POS 2007 – 2013) iar Faza 2
se va suprapune pe exercitiul bugetar al Uniunii Europene 2014 – 2020, si in consecinta vor fi satisfacute
obiectivele propuse a fi atinse in perioada aceasta.
Bazata pe datele situatiei existente (vezi capitolul 2) pe rezultatele proiectiei socio - economice
(vezi capitolul 3), dezvoltarea unei proiectii a debitului si incarcarii apei uzate ia in considerare criterii de
proiectare si ipoteze de calcul specifice redate in urmatoarele capitole.


EPTISA ROMANIA SRL
Apa uzata menajera
Se urmareste sa se racordeze la sistem cea mai mare parte din populatia din zonele urbane,
respectiv cat mai mult posibil si tehnic fezabil. Zonele intens populate sunt deja acoperite cu retele
edilitare dar lipseste un tratament adecvat al apelor in cele mai multe cazuri.
Proiectarea debitului si incarcarii de apa uzata menajera depinde intr-o mare masura de urmatorii
parametric de proiectare:
Generarea de apa uzata: 100 %. Diferit fata de recomandarea exprimata in Ghidul de

pregatire al Master Planului, procentul de producere a apei
uzate a crescut de la 80% la 100%, conform legislatiei
romanesti in vigoare.
Procentul de racordare la canalizare: Procentul de conectare este determinat in paginile

urmatoare si este data de aglomerarile umane (una sau mai
multe) care genereaza debitul de apa uzata
Incarcarile de apa uzata: 60 g BOD5/locuitor/zi este dat de documentul mai sus amintit.
Operatorul va avea grija sa educe consumatorii sa evite
evacuarea de substante critice in retea ce pot conduce la
cresteri ale incarcarilor. Este important sa se evite orice risc de
evacuare de substante toxice in retea, fapt care poate sa
perturbe procesul de epurare a apelor.
Ape uzate altele decat cele casnice

In privinta proiectarii debitelor si incarcarilor apelor uzate altele decat cele casnice, s-au adoptat
urmatorii parametrii de proiectare din Ghid:
Generarea de apa uzata: 100 % din apa consumata se va intoarce la canalizare si la

statia de epurare cu diferite grade de poluare.
Incarcarea apei uzate: Sursele de poluare industriala sunt constranse sa satisfaca

cerintele normativului NTPA 002 pentru a raspunde cerintelor
de protectie a statiilor de epurare a apelor. Operatorii
monitorizeaza firmele industriale si pot sa aplice taxe in caz de
incarcari excesive. Un plan de actiune urmareste sa grupeze
activitati corespunzatoare. Descarcarile directe in emisari nu
sunt monitorizate de catre operator ci de catre Apele Romane
si trebuie sa satisfaca cerintele normativului NTPA 001.
Concentratiile apei uzate: Trebuie sa fie in conformitate cu standardele romanesti si

europene asa cum este subliniat in NPTA 002.
Infiltratiile
Una din principalele dificultati intalnite in retelele de canalizare este nivelul excesiv de infiltrare.
Pe langa capacitatea redusa de drenare si efortul mare de pompare, infiltratia poate pune in pericol
procesul de tratare. Oricum infiltratia nu poate fi in totalitae evitata si de aceea nu pot fi depasite niste
limite. Nivele acceptabile de infiltrare in canalizarile in sistem unitar sunt de ordinul a 100% din debitul pe
vreme uscata.


EPTISA ROMANIA SRL
Infiltratia in sistemul de canalizare se bazeaza pe urmatorii parametri:
- Starea fizica a retelei de canalizare,
- Caracteristicile solului. Un sol permeabil transmite cu rapiditate apa subterana si

conduce al cresterea debitului in sistemul de canalizare atunci cand nivelul apei
subterane este ridicat,
- Pierderile de apa din reteaua de apa potabila sunt de obicei mai mari decat din
conductele de canalizare (aceasta apa isi croieste singura drum catre conductele de
canalizare),
Pentru a detine un contol asupra infiltratiilor este esential sa se desfasoare urmatoarele masuri:
- Documentarea completa asupra retelelor incluzand inversarile de sensuri de curgere,

materialele conductelor, varsta conductelor, aparitia de blocaje sau alte incidente.
- Realizarea unei campanii de spalare a conductelor urmate de inspectia CCTV poate fi

de mult ajutor in desavarsirea documentarii asupra conductelor.
- Un program de evaluare a infiltrarii care sa stabileasca prioritati de interventie pe care

sa se bazeze operatiunile de reabilitare sau de inlocuire. Evaluarea se poate efectua pe
baza de masuratori de debite, analize chimice si indicatori. Pe baza faptului ca in
general apele uzate au o compozitie de poluanti cunoscuta, putem mentiona ca
experienta anterioara ne arata ca o balanta pe baza de incarcari cu continut de fosfor
ofera bune rezultate la un cost acceptabil.
Se accepta ca masurile descrise mai sus vor imbunati eficienta reducerii infiltratiilor.
Procentul de acoperire a supravegherii infiltratiilor vor reduce investitiile pentru reabilitarea retelei
de canalizare. Totusi este dificil de a gasi o formula care sa stabileasca realizarea unei anumite reduceri
a infiltratiilor in urma reabilitarii retelei.
Apa pluviala
In general, noile sisteme de canalizare se vor proiecta ca sisteme separative de apa uzata. Acolo
unde sisteme unitare existente necesita imbunatatire sau inlocuire, la nivel de Master Plan se accepta a fi
inlocuite cu conducte de aceeasi dimensiune, numai daca nu exista probleme de inundare in timpul
ploilor mari.
La faza de proiectare de detaliu se realizeaza dimensionarea retelelor si estimarea debitelor

maxime de apa pluviale in conformitate cu standardele romanesti corespunzatoare. STAS 9470 contine
diagrame pentru estimarea intesitatii ploilor din fiecare zona din Romania. Pe sistemele unitare de
canalizare se vor prevedea deversori de apa pluviala de fiecare data cand se asteapta la supraincarea
hidraulica a retelei, deversori care vor diminua incarcarea hidraulica a statiilor de pompare sau a statiei
de epurare. De cate ori este posibil volumele de retentie vor folosi pentru a evita ca prima ploaie sa intre
in emisar.
O problema frecventa in sistemele separative de canalizare este numarul ridicat de racordari

gresite. Aceasta consta in racordari si evacuari de ape uzate menajere la canalizarile pluviale, secundare
sau principale, ceea ce pe termen scurt va conduce la formarea unor colectoare in sistem combinat cu
luarea masurilor necesare pentru a proteja emisarul receptor.


EPTISA ROMANIA SRL
Apele uzate provenite de la fose septice
Se vor utiliza inca fose septice pentru evacuarea apelor uzate casnice in viitor atat in sate cat si
in cateva zone suburbane. Continutul foselor septice va fi preluat de statiile de epurare pentru al trata
corespunzator. Acele zone care din motive economice nu pot fi luate in considerare ca fiind echipate cu
retea de canalizare vor continua sa fie echipate cu aceste fose septice. Se recomanda incurajarea
consumatorilor de a se dota cu fose septice moderne, care sa satisfaca atat cerintele de comfort cat si de
mediu.
Prezentarea debitelor si incarcarilor de apa uzata:
Tabel 3.37 CENTRALIZATOR - Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata Judetul Caras
Severin
Prognoza apa uzata

Componenta 2012 2015 2019 2022 2030 2035 2043
Aglomerari mai mari de urban nr. 130662 126662 121518 117865 108736 100872 89456
10000 PE rural nr. 4195 4070 3909 3794 3504 3252 2887
Aglomerari intre 2000 si urban nr. 21542 20883 20035 19433 17928 16634 14750
10000 PE rural nr. 14043 13648 13139 12760 11791 10951 9731
nr. 118582 154337 158600 153852 141959 131709 116824
Populatia racordata
% 69.57 93.39 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
urban
nr. 101978 126662 121518 117865 108736 100872 89456
Aglomerari mai mari de % 78.05 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Populatia 10000 PE nr. 1610 4070 3909 3794 3504 3252 2887
rural
racordata % 38.38 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
urban
nr. 14814 20883 20035 19433 17928 16634 14750
Populatia aglomerari % 68.77 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
intre 2000 si 10000 PE nr. 181 2722 13139 12760 11791 10951 9731
rural
% 1.29 19.94 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Total colectat mc/an 6386391 8090068 8443884 8428013 8393471 8239429 7999476
casnic mc/an 3714373.2 4658552.4 4626494.3 4584720.0 4476290.6 4300925.5 4032587.6
urban
Aglomerari mai mari de noncasnic mc/an 1803386.3 2143706.1 2169071.3 2195885.3 2271081.7 2318473.8 2386941.1
10000 PE casnic mc/an 45221.1 117816.1 116927.6 115923.0 113251.6 108857.6 102206.8
Apa uzata rural
noncasnic mc/an 19668.0 29748.2 30733.8 31710.7 34357.6 36002.1 38925.7
colectata
casnic mc/an 440503.0 647714.9 642248.9 636301.2 620910.1 596656.5 559620.7
urban
Aglomerari intre 2000 si noncasnic mc/an 355239.4 395315.0 400087.6 404274.5 415515.5 422598.4 432801.4
10000 PE casnic mc/an 3500.0 66695.32 351235.8 348420.6 340543.6 327592.9 307888.3
rural
noncasnic mc/an 4500.0 30519.6 107084.4 110777.7 121519.9 128322.6 138504.4
mc/an 9800585.1 8710046.7 4184809.0 4258332.9 4455329.5 4578112.6 4776728.7
Total infiltratii de apa
% 60.55 51.85 33.14 33.57 34.68 35.72 37.39
Infiltratii
Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 9034391.4 7989890.5 3580749.7 3642521.8 3807263.9 3910264.7 4075110.2
Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 766193.7 720156.2 604059.3 615811.2 648065.6 667847.9 701618.5
Apa uzata Total influent in S.E. mc/an 16186976 16800114 12628693 12686346 12848800 12817542 12776205
influenta in Aglomerari mai mari de 10000 PE mc/an 14617039.9 14939713.4 10523976.7 10570760.8 10702245.3 10674523.7 10635771.4
S.E. Aglomerari intre 2000 si 10000 PE mc/an 1569936.1 1860401.1 2104716 2115585.2 2146554.7 2143018.2 2140433.3


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare RESITA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Populatie urbana racordata nr. 63546 67523 64781 57968 49887 47691
Grad de racordare % 91.23 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Qzi med urban l/s 76.71 82.93 82.23 79.50 73.39 71.65
Qzi max urban l/s 105.08 113.60 112.64 108.90 100.52 98.14
Qor max urban l/s 133.78 144.62 143.40 138.64 127.97 124.94
CONSUM NONCASNIC
Total racorduri nr. 941 954 972 1020 1065 1074
Racorduri - Institutii nr. 159 161 163 168 173 175
Racorduri - Companii nr. 782 794 809 852 891 899
Consum specific - INSTITUTII l/racord,zi 5325.80 6164.32 6054.10 5845.54 5672.53 5621.63
URBAN Qzi med urban l/s 9.80 11.45 11.39 11.38 11.37 11.38
Qzi max urban l/s 13.42 15.69 15.60 15.58 15.58 15.58
Qor max urban l/s 17.09 19.97 19.86 19.84 19.84 19.84
Consum specific - COMPANII l/racord,zi 3548.71 3725.55 3718.08 3759.19 3796.95 3808.35
Qzi med urban l/s 32.11 34.22 34.82 37.08 39.17 39.63
Sistemul de Canalizare
Qzi max urban l/s 43.99 46.87 47.70 50.79 53.66 54.29
RESITA
Qor max urban l/s 56.00 59.67 60.73 64.66 68.31 69.11
CONSUM CASNIC
Populatie rurala racordata nr. 1610 1853 1777 1592 1370 1310
Qzi med rural l/s 1.43 1.73 1.71 1.66 1.53 1.49
Qzi max rural l/s 2.32 2.79 2.77 2.68 2.47 2.42
Qor max rural l/s 6.81 8.20 8.13 7.87 7.26 7.09
CONSUM NONCASNIC
Qzi med rural l/s 0.24 0.28 0.29 0.32 0.35 0.36
RURAL
Qzi max rural l/s 0.39 0.45 0.46 0.52 0.57 0.58
Qor max rural l/s 1.13 1.31 1.36 1.52 1.66 1.71
Qzi med rural l/s 0.39 0.52 0.53 0.60 0.65 0.68
Qzi max rural l/s 0.62 0.84 0.86 0.96 1.06 1.10
Qor max rural l/s 1.83 2.46 2.54 2.83 3.11 3.23
Resita 69657 97.33 69657 67523 64781 57968 49887 47691
RESITA
Calnic 1426 1.99 1426 1382 1326 1186 1021 976
Terova 486 0.68 486 471 451 406 349 334
Q zi mediu mc/zi 10427.25 11329.17 11316.59 11277.95 10926.70 10816.65

Q zi maxim mc/zi 14327.00 15572.34 15555.38 15503.33 15021.33 14870.59
TOTAL APA UZATA
Q orar maxim mc/h 779.90 850.44 849.65 847.29 821.33 813.33
COLECTATA
Q specific noncasnic l/racord,zi 3808.50 4101.72 4074.49 4066.81 4064.29 4064.57
mc/an 6496893 5990806 2342828 2503897 2650324 2694252
INFILTRATII
% 63.06 59.16 36.19 37.82 39.92 40.56
Q zi mediu mc/zi 28226.96 27742.33 17735.30 18137.94 18187.87 18198.17
APA UZATA INFLUENTA
Q zi maxim mc/zi 32126.70 31985.51 21974.08 22363.32 22282.49 22252.10
IN STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 1521.56 1534.32 1117.10 1133.12 1123.88 1120.89


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea RESITA
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Populatie totala nr. 71568 69376 66558 59560 51257 49001
Populatie racordata nr. 65156 69376 66558 59560 51257 49001
Quz zi med casnic (mc/zi) mc/zi 6752.05 7314.57 7252.77 7011.99 6472.77 6319.49
Cantitate poluant apa menajera gCBO5/om/zi 60 60 60 60 60 60
Cantitate poluant apa menajera Kg CBO5/zi 3909.37 4162.56 3993.48 3573.60 3075.42 2940.06
Quz zi med noncasnic (mc/zi) mc/zi 2807.95 3001.41 3054.98 3255.31 3440.95 3483.04
Concentratie poluant apa industriala mgCBO5/l 300 300 300 300 300 300
Cantitate poluant apa industriala Kg CBO5/zi 842.39 900.42 916.49 976.59 1032.28 1044.91
Quz zi med infiltratii (mc/zi) mc/zi 17799.71 16413.17 6418.71 6859.99 7261.16 7381.51
Concentratie poluant apa infiltratie mgCBO5/l 20 20 20 20 20 20
Cantitate poluant apa infiltrata Kg CBO5/zi 355.99 328.26 128.37 137.20 145.22 147.63
Populatie Echivalenta nr. 85129 89854 83972 78123 70882 68877
Cantitatea de poluant Kg CBO5/zi 5107.74 5391.25 5038.35 4687.39 4252.93 4132.60
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

Populatia racordata nr. 65156 69376 66558 59560 51257 49001
l/s 120.69 131.12 130.98 130.53 126.47 125.19
Infiltratii Apa uzata colectata
RESITA mc/an 3805947 4135146 4130557 4116453 3988247 3948079
% 63.06 59.16 36.19 37.82 39.92 40.56
Infiltratii
mc/an 6,496,893 5,990,806 2,342,828 2,503,897 2,650,324 2,694,252
Apa uzata influenta in S.E. mc/an 10,302,840 10,125,952 6,473,385 6,620,350 6,638,571 6,642,330
12000000
Apa uzata colectata
10000000
Infiltratii
8000000
Apa uzata influenta
6000000 in S.E.
4000000
2000000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.38 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare
CARANSEBES
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 22.28 27.85 27.61 26.81 24.72 24.11
Qzi max urban l/s 30.86 38.58 38.25 37.14 34.25 33.40
Qor max urban l/s 57.61 72.01 71.40 69.32 63.94 62.35
CONSUM NONCASNIC
Sistemul de Canalizare Total racorduri nr. 222 284 288 298 307 309
CARANSEBES Racorduri - Institutii nr. 76 82 83 86 89 89
Qzi med urban l/s 3.52 3.74 3.73 3.85 3.98 4.00
URBAN
Qzi max urban l/s 4.88 5.18 5.16 5.34 5.51 5.54
Qor max urban l/s 9.11 9.66 9.64 9.96 10.28 10.35
Qzi med urban l/s 5.29 7.92 8.05 8.44 8.79 8.87
Qzi max urban l/s 7.32 10.97 11.16 11.69 12.18 12.28
Qor max urban l/s 13.67 20.47 20.83 21.82 22.73 22.93
CARANSEBES
Caransebes 24185 100.00 24185 23444 22492 20126 17321 16559
Q zi mediu mc/zi 2686.01 3412.72 3403.33 3377.74 3239.21 3195.00

Q zi maxim mc/zi 3721.21 4728.00 4714.99 4679.54 4487.63 4426.37
TOTAL APA UZATA COLECTATA Q orar maxim mc/h 289.43 367.73 366.72 363.96 349.03 344.27
mc/an 1835654 1255746 478822 500768 520718 526704
INFILTRATII
% 65.19 50.20 27.82 28.89 30.58 31.11
Q zi mediu mc/zi 7715.20 6853.12 4715.17 4749.70 4665.84 4638.02
APA UZATA INFLUENTA IN
Q zi maxim mc/zi 8750.40 8168.40 6026.83 6051.51 5914.25 5869.39
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 498.97 511.08 421.38 421.13 408.48 404.40
Aglomerarea CARANSEBES
2012 2015 2019 2030 2040 2043
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 31.09 39.50 39.39 39.09 37.49 36.98
mc/an 980393 1245641 1242215 1232874 1182313 1166174
CARANSEBES
% 65.19 50.20 27.82 28.89 30.58 31.11
Infiltratii
mc/an 1,835,654 1,255,746 478,822 500,768 520,718 526,704
Apa uzata influenta in S.E. mc/an 2,816,047 2,501,387 1,721,036 1,733,642 1,703,031 1,692,877


EPTISA ROMANIA SRL
3000000
Apa uzata colectata
2500000
Infiltratii
2000000
Apa uzata influenta in
1500000 S.E.
1000000
500000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Tabel 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BOCSA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 8.42 16.13 16.22 15.68 14.47 14.13
Qzi max urban l/s 11.11 21.28 21.41 20.70 19.10 18.65
Qor max urban l/s 20.91 40.05 40.29 38.95 35.95 35.09
CONSUM NONCASNIC
BOCSA Racorduri - Institutii nr. 13 18 18 19 20 20
Qzi med urban l/s 0.39 0.57 0.56 0.57 0.57 0.57
URBAN
Qzi max urban l/s 0.51 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75
Qor max urban l/s 0.97 1.41 1.40 1.41 1.41 1.40
Qzi med urban l/s 1.42 2.65 2.69 2.82 2.94 2.96
Qzi max urban l/s 1.87 3.49 3.55 3.72 3.87 3.91
Qor max urban l/s 3.53 6.57 6.68 7.00 7.29 7.36
BOCSA
Bocsa 15842 100.00 15842 15357 14733 13183 11344 10844
Q zi mediu mc/zi 883.71 1670.89 1682.81 1647.28 1553.23 1525.71

Q zi maxim mc/zi 1166.27 2205.14 2220.87 2173.99 2049.86 2013.54
mc/an 191157.00 317466.50 324269.36 342977.21 359984.34 365086.48
INFILTRATII
% 37.21 34.23 34.55 36.32 38.84 39.60
Q zi mediu mc/zi 1407.43 2540.66 2571.22 2586.95 2539.49 2525.94
Q zi maxim mc/zi 1689.99 3074.91 3109.28 3113.65 3036.12 3013.77
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 113.27 209.15 211.16 209.61 201.82 199.56


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea BOCSA
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Populatie Echivalenta racordata nr. 9901 18144 17561 16128 14396 13921
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 10.23 19.34 19.48 19.07 17.98 17.66
mc/an 322555 609875 614226 601258 566929 556883
BOCSA
% 37.21 34.23 34.55 36.32 38.84 39.60
Infiltratii
mc/an 191,157 317,467 324,269 342,977 359,984 365,086
Apa uzata influenta in S.E. mc/an 513,712 927,341 938,495 944,235 926,914 921,969
1000000
900000
800000 Apa uzata colectata
700000 Infiltratii
600000
Apa uzata influenta in
500000 S.E.
400000
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.40 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata: Sistemul de colectare OTELU ROSU
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 4.26 11.22 11.13 10.76 9.93 9.70
Qzi max urban l/s 5.84 15.39 15.26 14.75 13.62 13.29
Qor max urban l/s 13.75 36.21 35.91 34.71 32.05 31.29
CONSUM NONCASNIC
Qzi med urban l/s 1.11 1.61 1.60 1.60 1.60 1.60
URBAN
Qzi max urban l/s 1.53 2.20 2.19 2.19 2.19 2.19
Qor max urban l/s 3.59 5.18 5.15 5.15 5.15 5.15
Qzi med urban l/s 2.34 4.53 4.61 4.91 5.19 5.24
Qzi max urban l/s 3.21 6.21 6.32 6.73 7.11 7.19
Qor max urban l/s 7.56 14.61 14.87 15.84 16.74 16.92
OTELU ROSU
CONSUM CASNIC
Qzi med rural l/s 0.00 2.01 2.00 1.94 1.79 1.75
Qzi max rural l/s 0.00 3.27 3.25 3.15 2.91 2.84
Qor max rural l/s 0.00 9.77 9.71 9.41 8.70 8.50
CONSUM NONCASNIC
Qzi med rural l/s 0.00 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05
RURAL
Qzi max rural l/s 0.00 0.07 0.07 0.08 0.08 0.08
Qor max rural l/s 0.00 0.22 0.22 0.23 0.25 0.25
Qzi med rural l/s 0.00 0.11 0.11 0.12 0.14 0.14
Qzi max rural l/s 0.00 0.17 0.18 0.20 0.23 0.23
Qor max rural l/s 0.00 0.51 0.53 0.61 0.68 0.70
Otelu Rosu 9441 80.53 9441 9153 8782 7858 6763 6465
Ciresa 693 5.91 693 672 644 577 496 475
OTELU ROSU
23 August 564 4.81 564 548 528 474 409 391
Zavoi 651 5.56 651 633 610 547 472 451
Valea Bistrei 374 3.19 374 364 350 314 271 259
Q zi mediu mc/zi 666.76 1686.26 1683.62 1673.80 1615.27 1596.66

Q zi maxim mc/zi 914.10 2359.26 2355.46 2341.05 2257.98 2231.68
mc/an 381592 303055 309549 327408 343643 348513
INFILTRATII
% 61.06 32.99 33.50 34.89 36.82 37.42
Q zi mediu mc/zi 1712.21 2516.55 2531.70 2570.81 2556.76 2551.49
Q zi maxim mc/zi 1959.56 3189.55 3203.54 3238.06 3199.46 3186.51
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 133.20 274.02 274.35 274.82 268.04 265.89


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea OTELU ROSU

2012 2015 2019 2030 2040 2043
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 7.72 19.52 19.49 19.37 18.70 18.48
OTELU ROSU mc/an 243366 615484 614523 610936 589575 582782
% 61.06 32.99 33.50 34.89 36.82 37.42
Infiltratii
mc/an 381,592 303,055 309,549 327,408 343,643 348,513
1000000
900000 Apa uzata colectata
800000 Infiltratii
700000
Apa uzata influenta
600000 in S.E.
500000
400000
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.42 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata: Sistemul de colectare MOLDOVA
NOUA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 6.11 9.59 9.51 9.19 8.49 8.28
Qzi max urban l/s 8.34 13.10 12.99 12.55 11.59 11.31
Qor max urban l/s 18.43 28.95 28.70 27.75 25.61 25.00
CONSUM NONCASNIC
Qzi med urban l/s 0.18 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16
URBAN
Qzi max urban l/s 0.24 0.22 0.22 0.22 0.22 0.22
Qor max urban l/s 0.54 0.49 0.49 0.49 0.49 0.49
Qzi med urban l/s 1.02 1.14 1.16 1.22 1.27 1.28
Qzi max urban l/s 1.39 1.56 1.59 1.66 1.73 1.75
Moldova Noua Qor max urban l/s 3.08 3.45 3.51 3.68 3.83 3.86
CONSUM CASNIC
Qzi med rural l/s 0.00 0.37 0.37 0.36 0.33 0.32
Qzi max rural l/s 0.00 0.62 0.62 0.60 0.55 0.54
Qor max rural l/s 0.00 1.84 1.83 1.76 1.63 1.59
CONSUM NONCASNIC
Qzi med rural l/s 0.00 0.02 0.02 0.03 0.03 0.03
RURAL
Qzi max rural l/s 0.00 0.03 0.04 0.04 0.05 0.05
Qor max rural l/s 0.00 0.10 0.11 0.13 0.14 0.15
Qzi med rural l/s 0.00 0.03 0.03 0.04 0.04 0.04
Qzi max rural l/s 0.00 0.05 0.05 0.06 0.07 0.07
Qor max rural l/s 0.00 0.14 0.16 0.19 0.21 0.19
Moldova Veche 8439 73.14 8439 8181 7848 7022 6042 5776
MOLDOVA NOUA
Moldova Noua 3099 26.86 3099 3004 2882 2579 2219 2121
Macesti 538 4.66 538 522 502 447 385 367
Q zi mediu mc/zi 631.20 941.58 936.18 913.59 856.78 840.40

Q zi maxim mc/zi 861.79 1285.56 1278.19 1247.35 1169.78 1147.41
mc/an 129095.06 122817.02 125281.98 132214.33 138587.50 140554.79
INFILTRATII
% 35.91 26.33 26.83 28.39 30.71 31.42
Q zi mediu mc/zi 984.88 1278.07 1279.42 1275.82 1236.47 1225.48
Q zi maxim mc/zi 1215.48 1622.05 1621.43 1609.58 1549.48 1532.50
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 94.10 132.42 132.02 129.97 123.55 121.72


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea MOLDOVA NOUA

2012 2015 2019 2030 2040 2043
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 7.31 10.90 10.84 10.57 9.92 9.73
mc/an 230388 343677 341707 333460 312725 306745
MOLDOVA NOUA
% 35.91 26.33 26.83 28.39 30.71 31.42
Infiltratii
mc/an 129,095 122,817 125,282 132,214 138,587 140,555
Tabel 3.43 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ORAVITA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 7.16 9.00 8.92 8.62 7.96 7.77
Qzi max urban l/s 9.52 11.97 11.86 11.47 10.59 10.34
Qor max urban l/s 22.67 28.49 28.25 27.31 25.21 24.61
CONSUM NONCASNIC
ORAVITA Racorduri - Institutii nr. 16 14 14 14 15 15
Qzi med urban l/s 0.50 0.46 0.46 0.46 0.46 0.46
URBAN
Qzi max urban l/s 0.66 0.62 0.61 0.61 0.61 0.62
Qor max urban l/s 1.58 1.47 1.46 1.46 1.46 1.47
Qzi med urban l/s 1.27 1.22 1.24 1.30 1.36 1.37
Qzi max urban l/s 1.69 1.63 1.66 1.73 1.80 1.82
Qor max urban l/s 4.03 3.88 3.94 4.12 4.29 4.34
ORAVITA
Oravita 9049 100.00 9049 8772 8415 7530 6480 6194
Q zi mediu mc/zi 771.59 922.95 917.94 897.26 844.50 829.68

Q zi maxim mc/zi 1026.50 1227.87 1221.20 1193.69 1123.50 1103.79
mc/an 177124.87 185981.11 158083.95 168952.22 178832.46 181796.54
INFILTRATII
% 38.61 35.57 32.06 34.03 36.72 37.51
Q zi mediu mc/zi 1256.86 1432.49 1351.05 1360.14 1334.45 1327.76
Q zi maxim mc/zi 1511.77 1737.41 1654.31 1656.57 1613.45 1601.86
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 122.04 143.03 139.18 137.69 131.86 130.24


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea ORAVITA
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Populatie Echivalenta racordata nr. 8288 10035 9665 8827 7820 7548
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 8.93 10.68 10.62 10.38 9.77 9.60
ORAVITA mc/an 281629 336878 335048 327500 308241 302834
% 38.61 35.57 32.06 34.03 36.72 37.51
Infiltratii
mc/an 177,125 185,981 158,084 168,952 178,832 181,797
600000
Apa uzata colectata
500000
Infiltratii
400000 Apa uzata influenta in

S.E.
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.44 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare BAILE
HERCULANE
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 3.14 4.66 4.62 4.47 4.12 4.03
Qzi max urban l/s 4.22 6.26 6.20 6.00 5.54 5.41
Qor max urban l/s 11.21 16.63 16.49 15.94 14.71 14.37
CONSUM NONCASNIC
BAILE HERCULANE Racorduri - Institutii nr. 12 12 12 13 13 13
Qzi med urban l/s 0.32 1.05 1.04 1.04 1.05 1.04
URBAN
Qzi max urban l/s 0.43 1.40 1.40 1.40 1.40 1.40
Qor max urban l/s 1.14 3.73 3.72 3.72 3.73 3.72
Qzi med urban l/s 7.43 7.73 7.87 8.24 8.59 8.66
Qzi max urban l/s 9.97 10.38 10.56 11.06 11.53 11.63
Qor max urban l/s 26.49 27.59 28.06 29.40 30.63 30.89
BAILE
Baile Herculane 4490 89.65 4490 4352 4175 3736 3215 3074
HERCULANE
Pecinisca 518 10.35 518 503 483 432 372 356
Q zi mediu mc/zi 940.84 1161.18 1169.13 1188.35 1188.69 1186.38

Q zi maxim mc/zi 1263.06 1558.87 1569.54 1595.35 1595.80 1592.70
mc/an 390291.49 354609.24 185443.93 198193.20 209783.45 213260.52
INFILTRATII
% 53.20 45.55 30.29 31.36 32.59 33.00
Q zi mediu mc/zi 2010.13 2132.71 1677.19 1731.35 1763.44 1770.66
Q zi maxim mc/zi 2332.35 2530.40 2077.60 2138.34 2170.55 2176.98
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 184.39 213.06 194.93 199.24 200.62 200.67
Aglomerarea BAILE HERCULANE

2012 2015 2019 2030 2040 2043
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 10.89 13.44 13.53 13.75 13.76 13.73
BAILE HERCULANE mc/an 343406 423830 426731 433749 433872 433030
% 53.20 45.55 30.29 31.36 32.59 33.00
Infiltratii
mc/an 390,291 354,609 185,444 198,193 209,783 213,261


EPTISA ROMANIA SRL
900000
Apa uzata colectata
800000
Infiltratii
700000
600000 Apa uzata influenta in
S.E.
500000
400000
300000
200000
100000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043
Tabel 3.45 Proiectia incarcarilor si a volumelor de apa uzata :Sistemul de colectare ANINA
An UM 2012 2015 2019 2030 2040 2043

CONSUM CASNIC
Qzi med urban l/s 3.67 6.88 6.83 6.60 6.09 5.95
Qzi max urban l/s 4.93 9.26 9.18 8.87 8.20 8.00
Qor max urban l/s 12.27 23.03 22.83 22.08 20.38 19.90
CONSUM NONCASNIC
ANINA Racorduri - Institutii nr. 28 28 29 30 31 31
Qzi med urban l/s 0.79 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92
URBAN
Qzi max urban l/s 1.06 1.24 1.24 1.24 1.24 1.24
Qor max urban l/s 2.64 3.09 3.08 3.09 3.09 3.09
Qzi med urban l/s 0.96 1.15 1.15 1.20 1.26 1.27
Qzi max urban l/s 1.29 1.54 1.55 1.62 1.69 1.70
Qor max urban l/s 3.20 3.83 3.85 4.03 4.20 4.23
ANINA Anina 5506 73.56 5506 5337 5121 4583 3945 3771
Steierdorf 1979 26.44 1979 1919 1841 1647 1418 1355
Q zi mediu mc/zi 467.69 773.48 768.65 753.91 714.64 702.90

Q zi maxim mc/zi 629.04 1040.32 1033.81 1013.99 961.17 945.38
mc/an 196351.18 157080.95 159324.96 165496.00 171106.03 172789.04
INFILTRATII
% 53.49 35.75 36.22 37.56 39.61 40.24
Q zi mediu mc/zi 1005.64 1203.84 1205.16 1207.32 1183.42 1176.29
Q zi maxim mc/zi 1166.98 1470.68 1470.32 1467.40 1429.95 1418.78
STATIA DE EPURARE
Q orar maxim mc/h 87.61 125.75 125.33 123.98 119.15 117.71


EPTISA ROMANIA SRL
Aglomerarea ANINA
2012 2015 2019 2030 2040 2043
ANUL 2012 2015 2019 2030 2040 2043

l/s 5.41 8.95 8.90 8.73 8.27 8.14
ANINA mc/an 170708 282321 280557 275177 260843 256558
% 53.49 35.75 36.22 37.56 39.61 40.24
Infiltratii
mc/an 196,351 157,081 159,325 165,496 171,106 172,789
500000
Apa uzata colectata
450000
400000 Infiltratii
350000
Apa uzata influenta
300000 in S.E.
250000
200000
150000
100000
50000
0
2012 2015 2019 2030 2040 2043


EPTISA ROMANIA SRL
Tabel 3.46 Proiectia cantitatilor de poluant
Volumul de apa uzata colectat si incarcarile cu poluant

AGLOMERARE 2012 2015 2019 2030 2040 2043
Volumul de apa uzata colectat mc/an 10302840 10125952 6473385 6620350 6638571 6642330
Resita
Cantitate poluant CBO5 (Kg/zi) 5108 5391 5038 4687 4253 4133
Caransebes
Cantitate poluant CBO5 (kg/zi) 1362 1681 1584 1454 1296 1252
Bocsa
Otelu Rosu
Moldova Noua
Oravita
Baile Herculane
Anina
Berzovia
Mehadia
Carasova
Bozovici
Toplet
Teregova



Cap.3-Proiectii-rev-1 Caras Severin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.3-Proiectii-rev-1 Caras Severin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EPTISA ROMANIA SRL

CONSORTIU EPTISA ROMANIA SRL – EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

3.1 Rate medii reale de crestere PIB (valori inregistrate) 20

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Aceste previziuni sunt instrumente de importanta esentiala in procesul de planificare, permitand

In evaluarea previziunilor socio-economice, s-a recurs la utilizarea a diverse prognoze cu privire la

3.2 METODOLOGIE SI PREZUMTII

A. Consideratii Generale si Aspecte Legale privind Tratarea Apelor Uzate Urbane

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

2.1 Principiile si prevederile Directivei 91/271/CEE

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Pe ansamblu, cerintele Directivei 91/271/CEE sint urmatoarele:

2.2 Termene de implementare a Directivei 91/271/CEE

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Anexa Indicativ Continut

B. Termeni, Definitii si Clarificari Concepte

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

4. PARAMETRI CHEIE IN DETERMINAREA INCARCARILOR DIN APE UZATE

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

5. AGLOMERARE - CLARIFICARI CONCEPTE

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

5.2 Incarcarea generata a aglomerarii

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

5.3 Schema de calcul a incarcarii generate a unei aglomerari

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

5.4 Modificarea incarcarii generate a unei aglomerari

6. METODOLOGIE DE CODIFICARE A AGLOMERARILOR

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3

Nivel ► NUTS 1 NUTS 2 NUTS 3 LAU 1 LAU 2

Fig.3.2 – Reprezentarea nivelelor NUTS la nivelul Romaniei

C. Metodologie de Definire a Aglomerarilor

7. SITUATIA CADRU DE REFERINTA

Art. Termen [RO / EN] Definitie

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Abordarea MMP in procesul de definire a aglomerarilor se bazeaza pe Planul National de

8. REDEFINIREA AGLOMERARILOR INDIVIDUALE LA NIVELUL JUDETULUI CARAS-SEVERIN

8.1 PRINCIPII APLICATE

AGLOMERARI CU P.E. MAI MARE DE 2000 IN JUDETUL CARAS SEVERIN

1 Resita Resita 71,568 89,854

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

3.3 PROIECTII SOCIO – ECONOMICE

 Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la

Obiective generale si specifice

1. Statistici la nivel national si judetean pentru ultimii 5 ani; precum si

ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI „MODERNIZAREA

Actualizare Master Plan si Programul de investitii prioritare (2014-2020) – varianta finala

Indicatori ai conditiilor socio-economice