Comportamentrul de nutritie al

Vulpei
Vulpea polara
Vulpea arctica (vulpes lagopus)
cunoscuta sub numele de vulpea
albă, vulpea polară sau vulpea de
zăpadă, este o vulpe mica care
traieste in regiunile arctice din
emisfera nordica si este comună în
întreaga tundra arctică . Cuvântul
grecesc alopex, înseamnă o vulpe şi
vulpes este din latinescul Lagopus
acesta însemnând Lago" iepurele ",
+ Pous," picior "si se refera la parul
de pe picioarele ei
Adaptări
• Vulpea arctica trăieşte în unele dintre cele mai
extreme regiuni reci de pe planetă. Printre
adaptările sale pentru supravieţuirea la rece cele
mai importante sunt: blana, grosa si deasa, un
sistem de schimb de căldură în contracurent in labe
pentru a păstra temperatura de bază , şi o bună
aprovizionare de grăsime corporală . Cu ajutorul
labelor acoperite cu blană , aceasta poate să meargă
pe gheaţă în căutare de hrană. Atunci când constată
ca prada este in zapada, ea plonjeaza in zăpadă
pentru a prinde victima . Blana îşi schimbă culoarea
cu anotimpurile: iarna , aceasta este de culoare albă
să se amestece cu zăpada, în timp ce în lunile de
vară se modifică în brun. Blana deasă le permite
vulpilor să supraviețuiască la temperaturi scăzute ce
ating - 80 °C.
Vulpea poate fugi cu o viteza de pana la 48 km/h.
Este cunoscuta si pentru faptul ca stie sa alunece pe
gheata.
 Nutritia
Vulpea arctica mânanca în general orice fel de
animal mic: soareci, iepuri , bufniţe , ouă , hoit
etc. Lemmings sunt prazile cele mai comune. O
familie de vulpi poate mânca zeci de Lemmings
în fiecare zi. Peştele de sub gheaţă, de
asemenea, face parte din dieta sa. Ele consuma,
de asemenea, fructe de padure si alge marine şi
poate fi considerat, astfel, omnivori . Acesta este
un important prădător ou de păsări, cu excepţia
celor din cele mai mari .Dacă există o supra-
abundenţă de produse alimentare vânate,
vulpea arctica va îngropa ceea ce familia nu
poate mânca. Atunci când nu gaseste hrana
vulpea se cu hoituri ,resturi şi chiar fecale de
prădători mai mari, cum ar fi ursul polar , chiar
dacă prada ursului include vulpea arctica în sine.
 Vulpea rosie
• Vulpea rosie este una dintre
rasele de vulpe intalnita
aproape in intreaga Europa si
Nordul Americii si mai putin
in Nordul Africii si Australia.
La noi in tara, populatii de
vulpi se gasesc cu predilectie
in Campia Romana,
Dobrogea, dealurile
subcarpatice, precum si in
platoul Bucegilor
 Nutritie
• Vulpea este nativ un carnivor desavarsit,
hranindu-se cu diferite vietati pe care le
poate prinde, de la iezi de caprioare pana
la tot soiul de insecte. Iarna, cand vanatul
este putin, trage la lesuri. Este o mare
consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de
nevastuica si uliul soricar, unul dintre cei
mai mari dusmani ai daunatorilor
agriculturii. In lipsa carnii, se multumeste si
cu zmeura, afine, mere, pere, scoruse,
faguri de viespi si albine, puii si ouale
pasarilor care cuibaresc la mica inaltime.
Niciodata nu vaneaza in haita, iar, daca
prada i-a scapat, o haituieste ca un copoi.
Rolul si importanta
Vulpea, prin stilul ei de viata si de hranire,
reprezinta un pion important in tinerea sub
control a populatiilor de rozatoare, unele
dintre ele adevarati daunatori ai agriculturii. In
raport cu interesele umane, vulpea se
dovedeste atat folositoare, cat si daunatoare.
Printre utilitatile vulpii se numara decimarea
rozatoarelor daunatoare agriculturii, curatarea
naturii de cadavre, efectuarea selectiei
naturale, eliminand vietuitoarele slabe, cu
diferite debilitati si bolnave si furnizarea de
blanuri de valoare. Vulpea este responsabila
de transmiterea unor boli atat la alte animale,
cat si in randul populatiei umane. Cel mai
frecvent sunt vectori pentru turbare si raie.