Lucrare practică nr.

2
Adaptarea ecologică a plantelor la factorii abiotici

Grupele ecologice de plante în raport cu regimul de lumină, temperatură și umeditate

Grupa Adaptările Exemple
I. Regimul de lumină

heliofite 1.ramuri cu internoduri specii din fam.

scurte, puternic ramificate; - Cariofilacee,
epidermă cu pereţi exteriori - Poacce,
groşi; - Amarantacee,
2. cuticulă groasă cu un -Ciperacee
număr mare de ostiole pe o
unitate de suprafaţă
3. reţea deasă de nervuri
4. frunze mărunte sau limb
scurt
5. frunze fotometrice;
sciofile Care nu pot suporta lumina -muşchi verzi,
puternică . - brădişorul,
1.frunzele amplasate -lăcrămiţa,
orizontal cu mozaicul -măcrişul
folicular bine exprimat, au
culoare verde întunecată;
2.numărul de ostiole la o
unitate de suprafaţă –
scăzută
3.celulele epidermice sunt
mari cu cuticulă subţire
heliofite facultative sau 1.au paticularităţi adaptive Plante de pădure (piciorul
eurifote caracteristici heliofitelor sau caprei), tufari, plante de
sciofitelor, în dependenţă fâneaţă
unde cresc (sectoare
umbrite sau luminişuri,
liziere)

II. Regimul termic

Specii euriterme Sunt de specii capabile să

suportă amplitudini termice
foarte largi.
Specii stenoterme Grupul de specii care 1.temperaturi scazute:
suportă o amplitudine -betula nana
îngustă de oscilație termică, -Saxifraga
mai mult sau mai puțin -seminte
constantă. -spori
-etc.
Speciile stenoterme, care
preferă habitatele cu 2.temperaturi ridicate
temperaturi foarte scăzute , -Acacia pennata
se numesc criofile, sau -baobab
criobionte – de climat rece,
care trăiesc în ape reci
limnocrene, pe suprafaţa
gheţarilor, zăpezii.
Organismele (speciile)
stenoterme termofile
reprezintă speciile ce
preferă şi suportă
temperaturi ridicate sau
foarte ridicate.

 Temperaturi scazute
1) dispunerea
ramurilor pe
suprafaţa solului,
astfel realizandu-se
forme repente (de
pildă Betula oxillis,
B. nana);
2) reducerea
suprafeţei aeriene
prin creşterea sub
formă de perină, cu
ramurile adunate
ghem la suprafaţa
solului (de pildă,
Silene acaulis) sau
sub formă de covor
(speciile de
Saxifraga);
3) reducerea
tulpinilor şi
ramurilor în sol, la
suprafaţă apărând
numai fructele şi
florile (Salix
polaris);
4) dezvoltarea unui
inveliş de perişori pe
unele părţi aeriene;
5) prezenţa unor
forme de rezistenţă
 (seminţe, spori etc.).
 Temperature ridicate

1.repaus vegetativ;
2.dispoziţia verticală a
frunzelor;
3.dezvoltarea puternică a
suberului;
4.dezvoltarea unei cuticule
lucioase pe suprafaţa
limbului foliar, care reflectă
mai bine lumina;
5.acoperirea bazei tulpinii
cu perişori, care protejează
planta de razele calorice
reflectate de sol.
III. regimul de umeditate

Organisme acvatice Numite hidrobionţi (din gr. Coralii, algele,

hydor = apă şi biont =
trăitor, fiinţă vie), sau
hidrofile care trăiesc numai
în apă. Plantele au rădăcini
groase slab ramificate, cu
puţini peri radiculari şi
prezintă spaţii mari în
tulpină şi frunze care le
asigură o bună aeraţie.
Organisme higrofile Organisme higrofile (din gr. -Roua cerului Drossera
hygros = umed; philein =a rotundifolia, coada calului
prefera), sau higrobionţi, Equisetum arvense.
care preferă mediul cu -Unele specii de acarieni,
umiditate excesivă şi insecte; dintre ciuperci –
suportă variaţii mici ale mucegaiuri din gen. Mucor,
acesteia, fiind stenohigrice Penicillium etc
(de exemplu, roua cerului
Drossera rotundifolia, coada
calului Equisetum arvense
etc.). Animalele şi
ciupercile higrofile
populează mediul edafic
(solurile), viaţa lor
depinzând de apa capilară
din sol şi de cea legată
(unele specii de acarieni,
insecte; dintre ciuperci –
mucegaiuri din gen. Mucor,
Penicillium etc.).
Organisme mezofite Care ocupă habitate cu
umiditate moderată şi
suportă variaţii mari ale
umidităţii aerului şi solului
Organisme xerofite Care ocupă zone de
pustiuri, sau alte zone
uscate (aride), cu un deficit
permanent sau temporar de
umiditate, fiind în acelaşi
timp şi stenohigrice
Stejarul (Quercus),
majoritatea speciilor care
formează pajiştile naturale
din zonele temperate
(Trifolium pratense, Poa
pratensis, Alopecurus
pratensis, Dactylis
glomerata etc.).
a) suculente – aloe, cactuşii,
agava etc.
b) tipic xerofite, care cresc
în stepă (de exemplu,
pelinul, pirul crestat etc.).