POLITICA DE SECURITATE

NATO

Elaborat:Svetlana CEBOTARI,
dr.hab., conf.univ
POLITICA DE SECURITATE NATO

 Aspecte generale
 Implicațiile mediului de securitate asupra agendei euro-
atlanitice în contextul ultimilor trei summit-uri NATO.
Redefinirea Agendei de securitate euro-atlantică.
 Colaborarea la Marea Neagră: parteneriate și interese

 Operațiunile și misiunile de menținerea păcii ale NATO.

 Participarea Republicii Moldova în cadrul misiunii

KFOR.
 ASPECTE GENERALE

 NATO este o alianță politico-militară, înființată prin

Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la
4 aprilie 1949 de SUA, Canada și 10 state europene. În
prezent, cuprinde 30 de state membre din Europa și
America de Nord.
 Alianta este o asociere de state libere, unite prin
hotărârea lor de a-și proteja securitatea prin garanții
reciproce și relații stabile cu alte țări.
 SCOPUL
 Scopul esenţial al NATO este de a asigura libertatea şi
securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi
militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi cu
principiile Cartei Naţiunilor Unite.
 În acest sens, art. 4 din Tratatul Nord-Atlantic permite
aliaților să se consulte și să coopereze în domenii ce țin
de securitate și apărare, în timp ce art. 5 consacră sarcina
fundamentală a NATO, și anume apărarea colectivă.  
Astfel ”un atac armat împotriva unui aliat din Europa sau
America de Nord, este considerat un atac împotriva
tuturor”.
 SCOPUL NATO
 Asigurarea libertății și securității membrilor săi
prin mijloace politice și militare în conformitate
cu Tratatul Nord-Atlantic și cu principiile Cartei
ONU
 Promovarea relațiilor de pace și prietenie în zona
Nord-Atlantică
 Prevenirea războaielor
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA
AGENDEI EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR
TREI SUMMIT-URI NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE
SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 Summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018)

 Alianța va continua să promoveze și să îndeplinească în

mod eficient cele trei sarcini fundamentale stabilite în
conceptul Strategic: apărarea colectivă,
 gestionarea crizelor

 securitatea prin cooperare

 sprijinul  pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și
a Republicii Moldova în cadrul  granițelor acestora recunoscute pe plan
internațional.
 În conformitate cu angajamentele internaționale, face apel la Rusia să își
retragă forțele staționate în cele trei țări fără consimțământul acestora.
 Condamnă cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către
Rusia,
 Discriminarea tătarilor din Crimeea și a membrilor altor comunități locale
trebuie să înceteze.
 Trebuie să li se permită structurilor internaționale de monitorizare să își
desfășoare activitatea lor esențială pentru protejarea drepturilor omului.
 Cerem implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate
părțile și sprijinim eforturile formatului Normandia și ale Grupului de
Contact Trilateral.
 Conflictul din Ucraina și din preajma Ucrainei a fost primul subiect pe
agenda de discuții.
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA AGENDEI
EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 S-a făcut apel la adresa Rusiei de a înceta orice sprijin politic,

financiar și militar pentru grupurile militante,
 să înceteze intervenția militară în regiunile Donetsk și Luhansk,
 să își retragă trupele, echipamentul și mercenarii de pe teritoriul
Ucrainei.
 S-a cerut Federației Ruse să revină asupra recunoașterii regiunilor
din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente;
 să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008,
mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul
Georgiei;
 să pună capăt militarizării acestor regiuni;
 să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA
AGENDEI EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR
TREI SUMMIT-URI NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE
SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 S-a cerut Federației Ruse să își retragă trupele de pe teritoriul

Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv
în procesul de soluționare privind Transnistria.
 NATO s-a angajăt să sprijine reformele democratice și eforturile de
edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA AGENDEI
EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 Rămânem angajaţi faţă de sprijinul nostru pentru integritatea

teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului,
Georgiei şi Republicii Moldova. În acest context, continuăm să
sprijinim eforturile pentru o soluţionare paşnică a conflictelor din
Caucazul de Sud, precum şi din Republica Moldova, pe baza
principiilor şi normelor dreptului internaţional, a Cartei ONU şi a
Actului Final de la Helsinki.
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA AGENDEI
EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 Summit NATO a avut loc în perioada 3-4 decembrie 2019, la

Londra, marcând 70 de ani de la înființarea celei mai puternice și de
succes Alianțe din istorie și a oferit prilejul unor discuții strategice,
la nivel de șefi de stat și de guvern, cu privire la viitorul Alianței în
actualul context internațional complex de securitate.
ASUPRA AGENDEI EURO-ATLANITICE ÎN
CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE
EURO-ATLANTICĂ
 la Summit-ul de la Londra au fost luate decizii privind continuarea
consolidării posturii de descurajare și apărare, creșterea capacității de
răspuns a forțelor NATO, recunoașterea spațiului cosmic ca domeniu
operational al Alianței, necesitatea creșterii rezilienței infrastucturilor critice
ale aliaților, precum și reafirmarea angajamentului pentru stabilitatea
regională și internațională, prin operațiile aliate din Afganistan, Irak,
Kosovo, dar și în Marea Mediterană,
ASUPRA AGENDEI EURO-ATLANITICE ÎN
CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE
EURO-ATLANTICĂ
 În condițiile pandemiei COVID-19, miniștrii de externe din 30 de țări
membre NATO au organizat o reuniune virtuală la data de 16 aprilie 2020
pentru prima dată în istoria alianței moderată de vicepreședintele executiv
al Consiliului Atlantic, Damon Wilson.
IMPLICAȚIILE MEDIULUI DE SECURITATE ASUPRA AGENDEI
EURO-ATLANITICE ÎN CONTEXTUL ULTIMILOR TREI SUMMIT-URI
NATO. REDEFINIREA AGENDEI DE SECURITATE EURO-ATLANTICĂ

 Tema principală a videoconferinței a fost impactul

răspândirii rapide a coronavirusului SARS-CoV-2
„asupra disponibilității alianței de a se apăra”.
 Misiunea principală a NATO a fost „împiedicarea
escaladării unei crize globale de sănătate care poate să
devină o criză de securitate
COLABORAREA LA MAREA NEAGRĂ: PARTENERIATE
ȘI INTERESE.

 Bazinul Mării Negre este spațiul acvatic care deține o

suprafață de 413 000 km2, cu o lungime de 1 150 km de
la Vest spre Est și de 600 km de la Nord la Sud
COLABORAREA LA MAREA NEAGRĂ:
PARTENERIATE ȘI INTERESE
 regiunea Mării Negre și Balcanii concentrează în prezent
vulnerabilitățile pe care NATO le-a identificat pentru
flancurile Estic și Sudic ale Alianței.

Lucru individual!!!!!

Determinați principalele parteneriate NATO și interese în

zona Mării Negre !!!!
PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL MISIUNII
KFOR.

 NATO desfășoară o operaţie de menținere a păcii în

Kosovo încă din anul 1999, în baza Rezoluţiei 1244 a
Consiliului de Securitate al ONU şi a Acordului Militar-
Tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia şi
Serbia. Obiectivul operației KFOR este de a asigura un
mediu de securitate sigur şi stabil, precum și a libertății
de mișcare în Kosovo. În îndeplinirea acestor
responsabilități, KFOR conlucrează îndeaproape cu
Misiunea UE în Kosovo – EULEX.
MISIUNEA DE MENȚINERE A PĂCII KFOR
 După “declaraţia de independenţă” a Kosovo, din 17
februarie 2008, Alianţa a decis menținerea KFOR în
Kosovo în baza Rezoluţiei 1244 a CS ONU. Având în
vedere că, de-a lungul timpului, situația de securitate din
Kosovo s-a ameliorat, NATO a inițiat în iunie 2009 un
proces de ajustare treptată a KFOR spre o „postură de
descurajare”. Reducerea trupelor KFOR se face treptat şi
în etape multiple, ritmul fiind decis de către Consiliul
Nord-Atlantic, în funcţie de situaţia de securitate din
zonă. În prezent, KFOR cuprinde 4.600 de militari din
31 de state.
OBIECTIVELE KFOR
 împiedicare amenințărilor și a ostilităților reînnoite
contra Kosovo de Iugoslavia și forțele sârbe;
 stabilirea și menținerea unei împrejurări sigure în
Kosovo, inclusiv siguranța publică și ordinea civililor;
 demilitarizarea Armatei de Eliberare din Kosovo;

 susținerea efortului umanitar internațional;

 coordonarea și susținerea prezenței civile internaționale;

OBIECTIVELE KFOR
 asistență pentru persoanele deplasate sau a refugiaților cu întoarcere sau
relocare;
 reconstruire și deplantarea minelor;

 asistență medicală;

 securitatea și ordinea publică;

 siguranța minorităților etnice;

 apărarea locurilor patrimoniale;

 securitatea granițelor;

 interdicția contrabandelor de arme după graniță;

 implementarea rețelelor de arme, muniții și a planurilor de amnistie a

explozivelor în Kosovo;
 distrugerea armelor;

 susținerea pentru stabilirea instituțiilor civile, a legilor și a ordinelor,

sistemul juridic și penal, procesul electoral și alte aspecte ale politicii, viața
socială și economică a provinciei.
MISIONEA KFOR -REPUBLICA
MOLDOVA
 Începînd cu anul 2014, Republica Moldova a detaşat contingente
de militari ai Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo,
în componenţa Forţei Multinaţionale de Menţinere a Păcii.
 Decizia de detaşare a contingentului a fost aprobată de Parlamentul
Republicii Moldova, la 1 noiembrie 2013. Misiunea de menținere
a păcii în Kosovo se desfăşoară în conformitate cu rezoluția 1244 a
Consiliului de Securitate ONU.
 Primul contingent de pacificatori moldoveni a fost detaşat
în Kosovo în luna martie 2014
MISIUNEA KFOR-REPUBLICA MOLDOVA
 Pe parcursul ultimilor ani, peste 480 de militari ai
Armatei Naționale au participat în Misiunea din Kosovo,
fiind adevărați ambasadori ai păcii.
 Participarea pacificatorilor moldoveni la operaţiunile
internaţionale de menţinere a păcii contribuie la
consolidarea imaginea Moldovei pe arena internaţională.
 SC PE N T R U
U L ȚU M E
VĂ M I E
AT EN Ț