P. 1
Imaginea Romaniei in Presa International A Dupa 1989

Imaginea Romaniei in Presa International A Dupa 1989

|Views: 2,399|Likes:
Published by Katana Alin

More info:

Published by: Katana Alin on Dec 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

Imaginea Romaniei in presa internationala dupa 1989!

Imaginea unei ţări este un construct artificial; ea nu se impune de la sine, ci este redimensionată prin reprezentările celorlalţi. Atâta timp cât imaginea de ţară construită de către ceilalţi nu se pliază pe imaginea de sine, imaginea devine difuză şi stereotipică, cu alte cuvinte greu de destructurat ulterior. Ceea ce spun alţii că ar fi România se constituie în ultimă instanţă în fragmente care compun profilul imagologic al ţării, profil care, în măsura în care este difuzat de instanţa mediatică internaţională, se inserează şi în mentalul colectiv al spaţiului occidental. O abordare analitică a modului în care a fost înfăţişată România în presa străină de după anul 1989 relevă câteva dimensiuni prin care a fost construit portretul mediatic al ţării. Aceste dimensiuni articulează ceea ce putem numi referenţi identitari ai ţării, pentru că, odată aduse în prim plan, ele au fost reluate şi redimensionate sistematic. Astfel, putem remarca trei mari direcţii prin care România a fost reprezentată în media: ● din perspectiva asumării democraţiei: subiectele cu impact mediatic au fost cele legate de incidentul violent de la Târgu Mureş şi de mineriadele cu care s-a confruntat România. În ceea ce priveşte primul subiect, el a fost tratat incomplet, accentul fiind pus pe violenţa interetnică şi pe ura pe care o manifestă românii faţă de celelalte etnii. Deşi relatările din presa străină au fost vădit inexacte şi unilaterale (nimeni nu a amintit faptul că cel care apărea în imaginilie difuzate la ştiri şi era bătut, era un român bătut de maghiari, nu un maghiar bătut de români aşa cum s-a spus), ele nu au primit nici un fel de dezminţire din partea autorităţilor române. De atunci, presa străină pare a relua periodic tema minorităţilor din România şi a discriminării la care sunt supuse acestea. În ceea ce priveşte subiectul mineriadelor, presa străină le-a condamnat, pe bună dreptate, în unanimitate, ca fiind o practică nedemocratică. ● din perspectiva protecţiei sociale: subiectulpredominant pe această dimensiune a fost cel legat de situaţia copiilor instituţionalizaţi. În acest caz, putem vorbi deja despre un stereotip puternic de imagine, pentru că subiectul se regăseşte în relatările media în mod constant. Contextul prezentat de media este unul sumbru, cu referiri la condiţiile umilitoare din orfelinate, la practica comercializării de copii şi la abuzurile fizice şi sexuale la care aceştia sunt supuşi. În acest punct, se remarcă prezenţa puternică şi constantă a temei în presa britanică. În ediţia din 1 octombrie 2006, cotidianul The Sun prezintă un reportaj în care România este acuzată de un vid legislativ care oferă pedofililor britanici libertatea de a “închiria” un copil cu doar 150 de Euro. Nu se înţelege foarte clar dacă România este vinovată de existenţa pedofililor sau a existenţei persoanelor fără adăpost şi surse de venituri, în condiţiile în care legislaţia este aceeaşi. ● din perspectiva imigraţiei româneşti. Subiectele preluate şi difuzate de media pe acest palier sunt concentrate în jurul a două axe: imigranţii ilegali sosiţi din România şi comportamentul necivilizat al acestora. Încă din anul 1990, presa austriacă vorbeşte în termeni negativi despre românii imigraţi în Austria, portretul fiind unul schematic, de la portretul de cerşetor şi hoţ la cel de barbar (scandalul legat de lebedele mâncate de români la Viena). De asemenea, presa italiană prezintă schematic şi peiorativ comportamentul românilor aflaţi în Italia; de curând, cotidianul Il Tempo prezintă practicile lipsite de civilizaţie ale românilor, de la zgomotul pe care aceştia îl fac la ore

această temă a constituit subiectul relatărilor media. de aici apărând teme corelative. de această dată într-o notă pozitivă: se remarcă adoptarea de către România a legislaţiei necesare. articulează o temă nouă. prezintă abuzurile fizice la care sunt supuşi 60. în primă instanţă. scris după alegerile prezidenţiale din 2000. şi anume tema corupţiei. Astfel.000 de copii din orfelinatele româneşti. pot fi intercorelate. În acelaşi timp. Nu poate fi vorba despre o relaţie strict cauzală între aspectele negative ale României relevate în rapoartele de ţară şi relatările mediatice. astfel. deşi independente unul faţă de celălalt. cum ar fi situaţia copiilor instituţionalizaţi. Reprezentarea în presa internaţională însă este realizată prin tema devenită de acum şablon: copiii aflaţi în orfelinate şi traficul de carne vie. în corelaţie cu aceasta. cu toate acestea. dar fac referiri şi la vulnerabilităţile din sectorul administrativ şi din cel economic. mass media din Italia iniţiază o serie de articole dure şi denigratoare la adresa imigranţilor români din această ţară. justiţie sau administraţie. articol care are ca punct de plecare scrisoarea unor copii crescuţi în orfelinatele româneşti. mai apoi. despre o imagine a României aşa cum apare ea în Rapoartele de ţară realizate periodic de către Comisia Europeană. semnat de Tony Judt în The New York Review of Books.improprii până la reţelele de crimă organizată în care românii se constituie. Deşi raportul de ţară abordează şi probleme legate de economie. dar şi lipsa unui cadru legislativ viabil în sectorul economic. se remarcă ocurenţa unor teme comune. pe plan mediatic temele cu cea mai mare ocurenţă sunt cele legate de traficul de copii şi de imigraţia ilegală. Vorbim. Dintre aceste teme. Articolul abordează problema României ca singura ţară fost comunistă care nu a reuşit să-şi constituie o identitate democratică. în ediţia din 1 noiembrie 2001. deficienţele din sectorul administrativ şi din cel juridic. despre imaginea de ţară a României difuzată de către mass-media internaţională. putem remarca constituirea profilului de ţară al României pe două paliere care. Astfel. cea care a fost preluată cu preponderenţă de mass media internaţională a fost tema copiilor instituţionalizaţi. Rapoartele de ţară din următorii doi ani. dar rămânem încă vulnerabili în ceea ce priveşte implementarea legilor. 2004 şi 2005. Aceeaşi sursă reia tema. conturează un portret al României în nuanţe peiorative. Autorul articolului. ediţia din 3 martie 2000 vorbeşte despre situaţia precară a orfelinatelor româneşti şi. Ultimul raport al Comisiei Europene în ceea ce priveşte România pune sub semnul întrebării siguranţa alimentară şi deficienţele referitoare la utilizarea eficientă a fondurilor pentru agricultură. Cu o puternică încărcătură emoţională. Un articol din 3 octombrie 2006 publicat de cotidianul Il Tempo vorbeşte despre români ca fiind “o . Dincolo de aceste consideraţii generale. cum ar fi prostituţia juvenilă şi situaţia adopţiilor internaţionale. un reputat profesor la New York University. Unul dintre cele mai elaborate materiale scrise despre România este contoversatul articol “România la fundul grămezii”. Raportul de ţară din octombrie 1999 se articulează în jurul unor teme centrale. Rapoartele de ţară din octombrie 2002 şi noiembrie 2003 reiau tema copiilor instituţionalizaţi. agenţia de presă BBC News. ediţia din 24 septembrie 2006 a cotidianului The Sunday Times publică articolul “Orfanii din România denunţă anii de abuz”. în ediţia din 31 mai 2001: articolul. despre practica vânzării de copii. articolul aduce în scenă problema ultra-naţionalismului românesc şi a inconsecvenţei istorice a României (cu referire la poziţia României în cel de-al doilea război mondial). dens în informaţii.

sau mai bine spus reprezentată în media. prin stereotipuri: sărăcie. în jurul stereotipului sărăciei. Astfel. profilul mediatic de imagine al României este construit artificial. readucând în prim plan problema imigraţiei ilegale şi pe cea a reţelelor româneşti de crimă organizată. Ceauşescu.000 de indezirabili”. Aceste două paliere de imagine au fost redimensionate de către instanţa mediatică. semnată de Katrin Kissau structurează problemele de imagine cu care se confruntă România. Imaginea României de acum este imaginea României din 1775. .şablon: corupţie. putem releva în acest moment două mari dimensiuni de vulnerabilitate ale imaginii României în ceea ce priveşte reprezentarea lor în mass media internaţională: problema copiilor instituţionalizaţi şi problema imigranţilor români în spaţiul occidental. pentru că după 1990 s-a conturat o imagine arhetipică a României de la începutul secolului XX. Un studiu realizat de Institutul pentru Studiul Comunicării în perioada martieiunie 2004 relevă lipsa unui profil identitar pozitiv al României în presa occidentală. mesajele negative despre România sunt structurate şi articulate în jurul unor teme. Un studiu elaborat.asupra imaginii României în mass media din Germania demonstrează utilizarea evidentă a caracteristicilor imaginii istorice: România este prezentată. deficienţele din orfelinate. corelat cu un nucleu de imagine negativ: astfel. Dracula. cu o zi înaintea Raportului de ţară. De asemenea. imagine care nu poate să dea seama de un profil identitar al României. remarcă Kissau.Roswitha Loew şi Anke Pfeifer . O analiză detaliată asupra imaginii României în presa germană.etnie ce apare mereu la cronica neagră”. cu referire la imigranţii români şi bulgari în spaţiul britanic. realizat de două cercetătoare în ştiinţele culturii . Aşadar. Reportajele elaborate privind ţara în sine sunt rare: România nu beneficiază de prezentări. ci de reprezentări imagologice. iar cotidianul britanic The Sunday Times publică pe 23 iulie 2006 un articol intitulat “ Teama de 45. cotidianul La Reppublica abordează problema imigranţilor români clandestini. ele constituindu-se ca subiecte de presă chiar şi atunci când Rapoartele de ţară înregistrau progrese în ceea ce priveşte situaţia copiilor instituţionalizaţi şi a imigranţilor veniţi din România. sărăcie. Imaginea României este o imagine arhetipală şi nestructurată.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->