ANALIZA VALORII

ADĂUGATE
Selectia furnizorilor pe baza valorii adaugate
 INTRODUCERE
Valoarea adăugată totală exprimă, în cifre absolute, cuantumul
eficienţei economice a cheltuielilor cu consumurile intermediare
(materiale) care au participat la obţinerea producţiei exerciţiului28.
Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi apreciată
adevărata dimensiune a activităţii unei firme. Spre deosebire de
cifra de afaceri, care include şi valoarea cumpărărilor de materii
prime, materiale şi servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a
firmelor furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai
echivalentul activităţii firmei supuse analizei.
Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
- Cunoaşterea indicatorilor valorici utilizaţi în analiza economică a activităţii
productive;
- cunoaşterea principalelor aspecte care se cer urmărite în cadrul analizei valorii
adăugate
Competenţele unităţii de învăţare:
- studenţii vor putea să realizeze analiza valorii adăugate folosind modelele specifice;
- studenţii vor putea să analizeze dinamica activităţii pe baza indicatorilor valorici
- studenţii vor putea să realizeze analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii
valorici
 ANALIZA VALORII ADAUGATE

Valoarea adăugată, poate fi determinată prin două metode:

a) Metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se scad
consumurile intermediare de la terţi. În cazul în care firma desfăşoară numai activitate de producţie, valoarea
adăugată se determină astfel:
Qa = Qe – M
în care:
M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de
producţie.
Schema sinoptică este:

Qa

Qe M
 Valoarea adăugată calculată după această relaţie este cunoscută în teoria
economică sub denumirea de valoare adăugată produsă. Potrivit modelului
structural, valoarea adăugată este o funcţie de două variabile cu rol de
componente: Qe şi M
În situaţia în care întreprinderea desfăşoară pe lângă activitatea de producţie
şi activitate de comerţ atunci valoarea adăugată se stabileşte astfel:
Qa = (Qe + Mc) - M’
în care: Mc reprezintă marja comercială 30; M’ - consumurile intermediare
de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare).
b) Metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul
însumării următoarelor elemente: salarii, contribuţii pentru asigurări şi
protecţie socială, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite şi taxe
(fără impozitul pe profit), cheltuieli financiare şi rezultatul exploatării.
Analiza dinamică şi structurală a valorii adăugate se realizează avându-
se în vedere relaţia de calcul a acesteia pe baza metodei aditive. În
analiza dinamică se folosesc atât mărimile absolute cât şi mărimile
relative: - modificările absolute ale fiecărui element component şi ale
valorii adăugate totale; - indicii pe elemente şi pe total valoare
adăugată; - ponderile elementelor componente.
Pentru analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate este foarte importantă prezentarea evoluţiei
elementelor de natura cheltuielilor şi a celor de natura profitului (primele elemente din structura valorii
adăugate sunt de natura cheltuielilor, rezultatul este element de natura profitului). Indicatorii ce trebuie
selectaţi sunt:
1. cheltuieli cu salarii
2. CAS
3. cheltuieli cu protecţia social
4. cheltuieli cu personalul (1+2+3)
5. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele
6. cheltuieli cu impozite şi taxe
7. cheltuieli financiare cu dobânzile
8. rezultatul exploatării exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile.
Astfel:
Qa=4+5+6+7+8 .
 ANALIZA FACTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE

Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza următorului model
care evidenţiază legătura dintre valoarea adăugată, producţia exerciţiului şi valoarea adăugată
la 1000 lei volum de activitate.
unde:
Ae – alte elemente care intră în componenţa valorii producţiei exerciţiului
exclusiv valoarea producţiei obţinute destinate livrării.
Potrivit modelului factorial, valoarea adăugată este o funcţie de doi
factori cu acţiune directă: - valoarea producţiei exerciţiului – factor cu
rol cantitativ în cadrul relaţiei maUnitatea de invataretice date; -
valoarea adăugată la 1000 lei producţie a exerciţiului – factor
cu rol calitativ în cadrul relaţiei maUnitatea de invataretice date. Cel de-
al doilea factor care acţionează în mod direct asupra valorii adăugate,
cheltuielile cu consumurile intermediare la 1000 lei producţie a
exerciţiului
factor cu rol calitativ, reflectă nivelul eficienţei economice al
cheltuielilor cu consumurile intermediare.
Ca factori care acţionează în mod indirect asupra valorii adăugate se
observă:
- prin intermediul valorii producţiei exerciţiului: factorul Qf şi factorul Ae;
 prin intermediul cheltuielilor cu consumurile intermediare la 1000 lei
producţie a exerciţiului: factorul Qe şi factorul M.
Se observă că producţia exerciţiului acţionează asupra valorii adăugate atât
ca factor direct cât şi ca factor indirect - de unde apare necesitatea depunerii
unor eforturi susţinute pentru îndeplinirea nivelului stabilit al acestui
indicator în condiţii de eficienţă sporită.