I. Era în ajun de Anul Nou, seara, după ora opt.

Tânăr, înalt, subţire, Ene Lelea colinda pe sub

ferestrele casei, înfigând ramuri de brădişor în cercevelele şi-n crăpăturile obloanelor. Dâre de lumină
portocalie, strecurate umil prin ţesătura perdelelor, tremurau pe zăpada stârnită de vânt. Bătea crivăţul. În
aerul rece, sonor, uscat de ger vreme de-o săptămână şi mai bine, vuietul viscolului, urcând din viroagele şi
râpele câmpiei, năvălise pe neaşteptate, câteva clipe mai înainte. Acum vântul se înteţise, gâfâia, prohodea.
Prins în vârtej, teiul cel mare din grădină se zbuciuma şi trosnea, o foaie de tablă se izbea pe un acoperiş, în
staul berbecii îşi scuturau capetele, înspăimântaţi, iar pe uliţe, troienele gemeau, despletite.
(Fănuş Neagu – Strigătul)
1. Ce moment al subiectului apare în text? Motivează-ţi răspunsul pe baza a două argumente.
2. Rescrie sintagma / grupul de cuvinte care sugerează portretul fizic al personajului.
3. Motivează, pe baza a două argumente, apartenenţa textului la unul dintre genurile literare studiate.
4. Rescrie o imagine vizuală şi una auditivă.
5. Rescrie o enumeraţie şi un epitet cromatic.
6. Comentează semnificaţia artistică a structurii vântul…gâfâia, prohodea.
7. Explica modul de formare a cuvintelor: pe sub, brădişor, crăpătură, stârnită ,uscat, vuiet, câteva,
înspăimântaţi.
8. Indicaţi sinonimele cuvintelor: a colinda, ramură, crăpătură, dâră, umil, crivăţ, ger, vuiet, a năvăli,
a se înteţi, a se zbuciuma.
9. Rescrieţi două cuvinte care conţin diftong şi două care conţin hiat.
10. Alcătuiţi familia lexicală de la casă, grădină.
11. Rescrieţi două cuvinte aparţinând lexicului fundamental şi două aparţinând masei vocabularului.
12. Rescrieţi, din ultimul enunţ al textului, toate cuvintele în acuzativ, specificându-le valoarea
morfologică şi funcţia sintactică.
13. Ilustraţi următoarele funcţii sintactice ale modului infinitiv: S, n p, atr vb, c d, c i, c c t, c c m.
14. Ilustraţi alte valori morfologice, diferite decât în text, pentru: a fi, umil, cel.
15. Calificaţi prima propoziţie după toate criteriile.
16. Rescrieţi o propoziţie simplă, apoi transformaţi-o în propoziţie dezvoltată.

II. Specificaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enunţurile;

1. Era inutil a-l apăra. 11 Am văzut-o ieri.
2. Cartea e a ei. 12 Trecea pe lângă o livadă.
3. Dorea rochia a roşie. 13 Are numai o carte.
4. Am luat vitamina A. 14 O poate fi semivocală.
5. A citit. 15 O elevă scrie, alta citeşte.
6. Au cumpărat creioane a 2 lei bucata. 16 O, îmi pare bine!
7. Miroase a tei. 17 Ne-om bucura, de-o veni.
8. A de acolo e colega mea. 18 A luat-o la dreapta.
9. N-o suport pe-a fată!
10. A! tu erai?

Temă

I. Era o vreme-nchisă, târziu după furtună

Şi apele trezite păreau că stau pe gânduri
Din toată frământarea şi cazna lor nebună
Nimic nu se-alesese decât un vraf de scânduri.

Corăbii zdruncinate băteau domol în maluri

Şi lemn cu lemn, pe-ncetul, le lua-napoi uscatul.
Catarge fără funii, săltate peste valuri,
Cu trupul numai aşchii veneau plutind de-a latul.
 Semeţii brazi din norduri, molifţii tari din munte,
Porniţi să cucerească cu dor o altă lume,
Soseau acum la ţărmuri cu trăsnetul pe frunte
Purtaţi pe năsălia nămetului de spume.

Cuprinse de nisipuri pe dosnicele dune,

Zăceau ici-colo hârburi de năvi cutezătoare…
Nu se-arătau pescarii măcar să le adune,
Ci le-mbăla doar marea cu limbi de flux amare.
(Vasile Voiculescu – Peisaj marin)
1. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele: ȋnchisă, vraf, băteau, domol, uscatul, valuri, semeți, dosnice.
2. Motivează folosirea cratimei ȋn structura pe-ncetul.
3. Indică numărul de sunete şi de litere ȋn fiecare dintre cuvintele: ȋnchisă, zdruncinate, catarge, aşchii, zăceau.
4. Rescrie, din text, două cuvinte care conțin diftongi, respectiv două care conțin triftongi.
5. Explică modul de formare a cuvintelor scrise ȋngroşat ȋn text.
6. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate cu o linie ȋn text.
7. Indică funcția sintactică a cuvintelor subliniate cu două linii ȋn text.
8. Alcătuieşte un enunț ȋn care substantivul corabie să fie atribut substantival genitival.
9. Rescrie din text o locuțiune şi specifică-i felul.
10. Indică măsura primelor două versuri.
11. Comentează semnificația artistică a structurii năsălia nămetului de spume.
12. Motivează, pe baza a două argumente, apartenența textului la genul liric.
13. Comentează, ȋn 30-50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei de mai sus.
14. Scrie o compunere de 150-250 de cuvinte ȋn care să-ți exprimi opinia despre mesajul / semnificațiile poeziei
citate.

II.Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: contracta, marchiză, exemplar, capitul, etichetă, esenţă, exploatare,
friză, fugă, licenţă, muscă, pilă, picior, şiret, trapez.

III. Indicaţi formele de plural ale următoarelor substantive, ilustrându-le sensul: fus, sas, caval, ţol, timp,
lin, brâu, breton, buton.

IV. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: baretă / beretă; baril / beril; alizeu / elizeu; alocuţiune /
elocuţiune; constituant / constituent; curant / curent; garant / gerant / girant; minorat / minorit; deporta /
depărta; dependenţă / dependinţă; abces / acces; virtuos / virtuoz; adjutant / adjuvant.

V. Analizaţi cuvintele subliniate din enunţurile:

1. Al cui copil este acesta? 2. Nu ştiu a cui a fost această idee. 3. Era necesar a fi luate în seamă
sfaturile pe care le dădeau părinţii. 4. Îmi voi cumpăra o casă. 5. Pe unde mi-ai umblat? 6. În câte
exemplare va apărea? 7. Orice carte îşi pierde treptat din farmec. 8. Despre a cui lucrare este vorba?
9. Rămânând o femeie simplă, nu-i plăceau petrecerile. 10. Dorinţa lui de a ajunge medic i s-a împlinit.

VI. Indicaţi valorile verbului a fi în următoarele exemple::

1. De-o fi să vină, ne vom bucura. 2. A fost recompensată pentru efortul depus. 3. Mi-era foarte
foame. 4. Idealul lui este de a fi celebru. 5. Va fi terminat tema când vei ajunge tu. 6. Ar fi venit şi el.
7. Ne-am fi bucurat să fi câştigat. 8. Va fi bine primită acolo. 9. E dimineaţă. 10. Afară-i toamnă.

VII. Imaginează-ţi că eşti naufragiat(ă) pe o insulă pustie şi lansezi un mesaj către necunoscut.
Redactează, pornind de la această situaţie, o compunere de 35-40 de rânduri, în care naraţiunea să alterneze cu
descrierea.