Fise 1-70

Fiṣa nr. 1 Fiṣa nr.
1
FONETICA
FONETICA
1. Precizează din ce sunete sunt alcătuite cuvintele următoare:
1. Precizează din ce sunete sunt alcătuite cuvintele următoare:
școlar, catalog, iarna, silaba, oameni, aripioara, romani, asemănătoare.
școlar, catalog, iarna, silaba, oameni, aripioara, romani, asemănătoare.
Model: școlar = șco-lar = C+C+V+C+V+C
Model: școlar = șco-lar = C+C+V+C+V+C
2. Scrie două cuvinte monosilabice, trei- bisilabice și patru- plurisilabice
2. Scrie două cuvinte monosilabice, trei- bisilabice și patru- plurisilabice
3. Identifică fenomenele fonetice în textul următor:
3. Identifică fenomenele fonetice în textul următor:
„ Într-o frumoasă zi de toamnă m-a vizitat prietena mea, care mi-a povestit
„ Într-o frumoasă zi de toamnă m-a vizitat prietena mea, care mi-a povestit
ce a citit în vacanță. Am constatat uimită că avea un vocabular ales și toate
ce a citit în vacanță. Am constatat uimită că avea un vocabular ales și toate
povestioarele ei erau interesante. I-am fost recunoscătoare că mi-a împărtășit
povestioarele ei erau interesante. I-am fost recunoscătoare că mi-a împărtășit
cele citite.”
cele citite.”
4. Scrie câte două cuvinte care să conțină următorii diftongi și triftongi:
4. Scrie câte două cuvinte care să conțină următorii diftongi și triftongi:
ai, iu, ia, ii, ui, âi, eau, iau, ioa, iai, oai.
ai, iu, ia, ii, ui, âi, eau, iau, ioa, iai, oai.
5. Identifică grupurile de sunete din cuvintele:
5. Identifică grupurile de sunete din cuvintele:
poiana, chinuit, scânteie, aur, traumatism, zoologie, poezie, oameni, iarba, eu,
poiana, chinuit, scânteie, aur, traumatism, zoologie, poezie, oameni, iarba, eu,
ianuarie, el, croat, erau, iute, panou, boaba, mergeau, coafor, inimioara,
ianuarie, el, croat, erau, iute, panou, boaba, mergeau, coafor, inimioara,
ursoaica, lăcrămioara.
ursoaica, lăcrămioara.
6. Indică numărul de litere și de sunete al cuvintelor următoare:
6. Indică numărul de litere și de sunete al cuvintelor următoare:
chitara, geam, unghi, eu, examen, ciocănitoare, gheata, chiar, ciudat,
chitara, geam, unghi, eu, examen, ciocănitoare, gheata, chiar, ciudat,
exercițiu, lux, chema
exercițiu, lux, chema
7. Scrie două substantive proprii care să conțină diftong.
7. Scrie două substantive proprii care să conțină diftong.
8. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri despre valoarea prieteniei
8. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri despre valoarea prieteniei
în viață, introducând patru cuvinte cu diftong și două cu hiat. Subliniază-le.
în viață, introducând patru cuvinte cu diftong și două cu hiat. Subliniază-le.
Fiṣa nr. 2 Fiṣa nr. 2
DESPĂRŢIREA ÎN SILABE DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

1. Desparte în silabe cuvintele: 1. Desparte în silabe cuvintele:
abrupt, binoclu, ligvistica, umplutura, carte, acţiune, simfonie, continuu, abrupt, binoclu, ligvistica, umplutura, carte, acţiune, simfonie, continuu,
copiii, poiana, cuscru, fiica, poluare, restructurat, inabordabil copiii, poiana, cuscru, fiica, poluare, restructurat, inabordabil
2. Subliniază greşelile de despărţire la capăt de rând şi apoi rescrie 2. Subliniază greşelile de despărţire la capăt de rând şi apoi rescrie
textul corect: textul corect:
Rezultatele pozitive înregistrate de C i în funcţie de noile cerinţe ale Rezultatele pozitive înregistrate de C i în funcţie de noile cerinţe ale
FR Marfă în perioada martie-iunie ’ pieţei, dar şi o adaptare a num- FR Marfă în perioada martie-iunie ’ pieţei, dar şi o adaptare a num-
99 vor fi consolidate şi ca urmare a ărului de personal la nivelul d- 99 vor fi consolidate şi ca urmare a ărului de personal la nivelul d-
implementării programului de rest- e activitate curent", potrivit su- implementării programului de rest- e activitate curent", potrivit su-
ructurare şi reorganizare, proces af- rsei citate de Curierul Naţion- ructurare şi reorganizare, proces af- rsei citate de Curierul Naţion-
lat la final şi care a vizat atât al. lat la final şi care a vizat atât al.
reorganizarea activităţii societăţi- reorganizarea activităţii societăţi-
3. Desparte în silabe cuvintele următoare şi notează regula pe care ai 3. Desparte în silabe cuvintele următoare şi notează regula pe care ai
aplicat-o: punctual, puncţie, sendviş, constatare, atletism, subliniere, aplicat-o: punctual, puncţie, sendviş, constatare, atletism, subliniere,
ascuns, african, examen, cântec ascuns, african, examen, cântec
4. Scrie pentru fiecare regulă a despărţirii în silabe, dar şi pentru fiecare 4. Scrie pentru fiecare regulă a despărţirii în silabe, dar şi pentru fiecare
excepţie, câte trei cuvinte. excepţie, câte trei cuvinte.
5. Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte, în care să descrii 5. Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte, în care să descrii
frumuseţea unui loc aparţinând ţării tale, care te-a impresionat în mod frumuseţea unui loc aparţinând ţării tale, care te-a impresionat în mod
deosebit. Aşezaţi textul pe trei coloane, despărţind corect în silabe la deosebit. Aşezaţi textul pe trei coloane, despărţind corect în silabe la
sfârşit de rând. sfârşit de rând.
DOINA POPULARĂ DOINA POPULARĂ
Doina este o specie a genului liric, specifică poporului român, în Doina este o specie a genului liric, specifică poporului român, în
versuri, aparţinând literaturii populare, creaţie anonimă, orală, versuri, aparţinând literaturii populare, creaţie anonimă, orală,
colectivă, sincretică, în care sunte exprimate în mod direct sentimentele colectivă, sincretică, în care sunte exprimate în mod direct sentimentele
profunde de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură profunde de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură
împotriva asupritorilor, regret etc. împotriva asupritorilor, regret etc.
CARACTERISTICILE DOINEI: CARACTERISTICILE DOINEI:
 specie a genului liric;  specie a genului liric;
 text în versuri, în care elementele de versificaţie sunt specifice  text în versuri, în care elementele de versificaţie sunt specifice
literaturii populare: structură astrofică, rimă împerecheată sau literaturii populare: structură astrofică, rimă împerecheată sau
monorimă, măsură scurtă/ egală, ritm trohaic; monorimă, măsură scurtă/ egală, ritm trohaic;
 sunt exprimate sentimente puternice. În funcţie de sentimentele pe care  sunt exprimate sentimente puternice. În funcţie de sentimentele pe care
le exprimă, doinele sunt de mai multe feluri: de dor, de jale, de dragoste, le exprimă, doinele sunt de mai multe feluri: de dor, de jale, de dragoste,
de cătănie, de haiducie, de înstrăinare etc; de cătănie, de haiducie, de înstrăinare etc;
 apar elemente de vocabular popular: cuvinte cu formă populară,  apar elemente de vocabular popular: cuvinte cu formă populară,
expresii/locuţiuni populare, regionalisme, diminutive cu valoare afectivă; expresii/locuţiuni populare, regionalisme, diminutive cu valoare afectivă;
 se remarcă elemente de oralitate a stilului: construcţii în vocativ, verbe  se remarcă elemente de oralitate a stilului: construcţii în vocativ, verbe
la imperativ, interjecţii, puncte de suspensie, exclamaţii, interogaţii, la imperativ, interjecţii, puncte de suspensie, exclamaţii, interogaţii,
proverbe şi zicători; proverbe şi zicători;
ARGUMENTARE ARGUMENTARE
(Definitia) ... (Definitia) ...
În opinia mea, opera...(titlul) este o doină. În opinia mea, opera...(titlul) este o doină.
În primul rând, apar mărci lexico-gramaticale ale eului liric...(ex), În primul rând, apar mărci lexico-gramaticale ale eului liric...(ex),
iar poetul creează imagini artistice vizuale...(ex), auditive ...(ex), iar poetul creează imagini artistice vizuale...(ex), auditive ...(ex),
olfactive...(ex), cu ajutorul figurilor de stil...(ex a 3-4 figuri de stil cu olfactive...(ex), cu ajutorul figurilor de stil...(ex a 3-4 figuri de stil cu
citate). citate).
În al doilea rând, sentimentul dominant este cel de..., fiind vorba, În al doilea rând, sentimentul dominant este cel de..., fiind vorba,
deci, despre o doină...aşa cum o sugerează şi construcţiile...(ex. cu citate) deci, despre o doină...aşa cum o sugerează şi construcţiile...(ex. cu citate)
În plus, în text se remarcă elemente specifice operei de factură În plus, în text se remarcă elemente specifice operei de factură
populară...(ex. de elemente de versificaţie, de vocabular popular, de populară...(ex. de elemente de versificaţie, de vocabular popular, de
oralitate). oralitate).
În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea
textului suport în specia doinei.
textului suport în specia doinei.
Fisa nr.4 FISA NR.4
CARTEA-OBIECT CULTURAL CARTEA-OBIECT CULTURAL
1. Redactează o scurtă compunere (6-10 rânduri) în care să faci o 10. Redactează o scurtă compunere (6-10 rânduri) în care să faci o
prezentare a ultimei cărţi citite, arătând care sunt personajele, ce te-a prezentare a ultimei cărţi citite, arătând care sunt personajele, ce te-a
îndemnat s-o alegi şi ce ţi-a rămas viu în memorie referitor la această îndemnat s-o alegi şi ce ţi-a rămas viu în memorie referitor la această
carte. carte.
2. Scrie într-un tabel câteva avantaje şi dezavantaje ale cititului. 1. Scrie într-un tabel câteva avantaje şi dezavantaje ale cititului.
3. Scrie zece cuvinte din câmpul lexical al cărţii. 2. Scrie zece cuvinte din câmpul lexical al cărţii.
4. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „carte” 3. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului „carte”
5. Descrie în 10-15 rânduri manualul tău de limba română referindu-te la 4. Descrie în 10-15 rânduri manualul tău de limba română referindu-te la
culoare, formă, greutate, conţinut. culoare, formă, greutate, conţinut.
6. Alcătuieşte cinci enunţuri în care cuvântul „carte”, să aibă sensuri 5. Alcătuieşte cinci enunţuri în care cuvântul „carte”, să aibă sensuri
diferite. diferite.
7. Comenteză în câteva rânduri proverbele următoare: 6. Comenteză în câteva rânduri proverbele următoare:
a. Ai carte, ai parte a. Ai carte, ai parte
b. Orb e cel ce n-a citit în viaţa lui o carte b. Orb e cel ce n-a citit în viaţa lui o carte
c. Viaţa e o carte, iar noi o filă din ea c. Viaţa e o carte, iar noi o filă din ea
8. Redactează un dialog imaginar de 10-15 replici între două cărţi din 7. Redactează un dialog imaginar de 10-15 replici între două cărţi din
biblioteca ta. biblioteca ta.
9. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia 8. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia
despre importanţa lecturilor în viaţa adolescenţilor. despre importanţa lecturilor în viaţa adolescenţilor.
NOŢIUNI DE SINTAXĂ NOŢIUNI DE SINTAXĂ
1. Menţionează felul propoziţiilor următoare, după model: 1. Menţionează felul propoziţiilor următoare, după model:
Ce carte frumoasă ţi-ai cumpărat! – prop. dezvoltată, afirmativă, Ce carte frumoasă ţi-ai cumpărat! – prop. dezvoltată, afirmativă,
exclamativă exclamativă
I-am invitat la mine pe toţi prietenii mei. I-am invitat la mine pe toţi prietenii mei.
Ai ajuns ? Ai ajuns ?
Alina scrie acum? Alina scrie acum?
Aş mânca o îngheţată de ciocolată şi vanilie. Aş mânca o îngheţată de ciocolată şi vanilie.
Nu am avut timp să-mi fac toate temele. Nu am avut timp să-mi fac toate temele.
Nu pot! Nu pot!
Andreea are o rochie foarte frumoasă. Andreea are o rochie foarte frumoasă.
2. Scrie 5 propoziţii dezvoltate şi apoi transformă-le în propoziţii simple. 2. Scrie 5 propoziţii dezvoltate şi apoi transformă-le în propoziţii simple.
3. Alcătuieşte propoziţii după schemele: S+PV+CCL+ASG+AA, 3. Alcătuieşte propoziţii după schemele: S+PV+CCL+ASG+AA,
S+AA+PV+CD+ASP, CCT+PV+CCL+CI S+AA+PV+CD+ASP, CCT+PV+CCL+CI
4. Alcătuieşte o frază cu trei propoziţii principale aflate în raport de 4. Alcătuieşte o frază cu trei propoziţii principale aflate în raport de
coordonare. coordonare.
5. Analizează frazele: 5. Analizează frazele:
 Vremea este frumoasă şi vreau să fac o plimbare. - Vremea este frumoasă şi vreau să fac o plimbare.
 Am început să scriem şi să citim. - Am început să scriem şi să citim.
 Văd că ai venit mai repede ca să nu întârziem. - Văd că ai venit mai repede ca să nu întârziem.
 Citesc sau ies cu prietenii şi mă distrez. - Citesc sau ies cu prietenii şi mă distrez.
- Vin la tine astăzi, dar nu stau mult.
 Vin la tine astăzi, dar nu stau mult.
 Dacă înveţi bine vei lua premiu. - Dacă înveţi bine vei lua premiu.

SEMNELE DE PUNCTUAŢIE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE
1. Rescrie textul de mai jos, punând semnele de punctuaţie potrivite şi de 1. Rescrie textul de mai jos, punând semnele de punctuaţie potrivite şi de
ortografie potrivite: ortografie potrivite:
Aleodor plecă Şi cum mergea el gândinduse şi răzgândinduse cum săşi Aleodor plecă Şi cum mergea el gândinduse şi răzgândinduse cum săşi
împlinească sarcina mai bine căci îşi dăduse cuvântul se pomeni la împlinească sarcina mai bine căci îşi dăduse cuvântul se pomeni la
marginea unui eleşteu şi o ştiucă se zbătea de moarte pe uscat Cum o văzu marginea unui eleşteu şi o ştiucă se zbătea de moarte pe uscat Cum o văzu
el se duse să o ia ca săşi aline foamea cu dânsa Ştiuca îi zise nu mă omorî el se duse să o ia ca săşi aline foamea cu dânsa Ştiuca îi zise nu mă omorî
Făt-Frumos ci mai bine dămi drumul în apă că mult bine ţioi prinde când Făt-Frumos ci mai bine dămi drumul în apă că mult bine ţioi prinde când
cu gândul nui gândi Aleodor o ascultă şi o dete în apă Atunci ştiuca îi mai cu gândul nui gândi Aleodor o ascultă şi o dete în apă Atunci ştiuca îi mai
zise ţine acest solzişor şi când vei gândi la mine eu voi fi la tine zise ţine acest solzişor şi când vei gândi la mine eu voi fi la tine
2. Explică folosirea virgulei în enunţurile următoare: 2. Explică folosirea virgulei în enunţurile următoare:
 Am cumpărat mere, pere, gutui şi struguri. a. Am cumpărat mere, pere, gutui şi struguri.
 -Mamă, vino repede! b. -Mamă, vino repede!
 - Hai, ne grăbim! c. - Hai, ne grăbim!
 Ea, Maria, scrie tema. d. Ea, Maria, scrie tema.
3. Explică folosirea cratimei în enunţurile următoare: 3. Explică folosirea cratimei în enunţurile următoare:
 Stau acolo două-trei zile.  Stau acolo două-trei zile.
 Încet-încet a reuşit să înveţe.  Încet-încet a reuşit să înveţe.
4. Explică folosirea semnului două puncte în enunţurile următoare: 4. Explică folosirea semnului două puncte în enunţurile următoare:
 Am desenat: rădăcina, tulpina, frunza şi floarea.  Am desenat: rădăcina, tulpina, frunza şi floarea.
 El adăugă:  El adăugă:
- Am ajuns la destinaţie cu bine. - Am ajuns la destinaţie cu bine.
 Adevărul este acesta: nu m-am pregătit pentru astăzi.  Adevărul este acesta: nu m-am pregătit pentru astăzi.
 Concluzia este următoarea: vei avea mult de recuperat!  Concluzia este următoarea: vei avea mult de recuperat!
Fiṣa nr. 8 Fiṣa nr.8
DERIVAREA DERIVAREA
1. Subliniază cuvintele derivate din textul următor: 1. Subliniază cuvintele derivate din textul următor:
„Acum, noi suntem Tomnaticele. Adevăratele Tomnatice. Însemnăm totul una „Acum, noi suntem Tomnaticele. Adevăratele Tomnatice. Însemnăm totul una
pentru cealaltă. Nici nu e nevoie să o spun; pur şi simplu aşa este. Uneori pentru cealaltă. Nici nu e nevoie să o spun; pur şi simplu aşa este. Uneori
suntem atât de apropiate, încât gândim ca o singură persoană. În schimb, suntem atât de apropiate, încât gândim ca o singură persoană. În schimb,
fiecare dintre noi se încadrează într-un tip anume: Bridget este atleta, Lena e fiecare dintre noi se încadrează într-un tip anume: Bridget este atleta, Lena e
frumoasa grupului, Tibby e rebela, iar eu, Carmen…cine sunt eu_ Eu sunt cea frumoasa grupului, Tibby e rebela, iar eu, Carmen…cine sunt eu_ Eu sunt cea
mai mofturoasă. Dar, pe de altă parte sunt şi cea mai sufletistă. Eu mă mai mofturoasă. Dar, pe de altă parte sunt şi cea mai sufletistă. Eu mă
străduiesc cel mai mult să fim unite.” (Pantalonii călători, Ann Brashares ) străduiesc cel mai mult să fim unite.” (Pantalonii călători, Ann Brashares )
2. Indică un diminutiv de la următoarele cuvinte: floare, mamă, tablă, 2. Indică un diminutiv de la următoarele cuvinte: floare, mamă, tablă,
scaun, frunză, piatră, câine, casă. scaun, frunză, piatră, câine, casă.
3. Scrie 10 cuvinte formate prin derivare parasintetică. 3. Scrie 10 cuvinte formate prin derivare parasintetică.
4. Formează cu ajutorul sufixelor şi prefixelor, câte un adjectiv şi câte un 4. Formează cu ajutorul sufixelor şi prefixelor, câte un adjectiv şi câte un
verb de la următoarele substantive: copil, piatră, bărbat, om, linişte, verb de la următoarele substantive: copil, piatră, bărbat, om, linişte,
răcoare, aur, adevăr. răcoare, aur, adevăr.
5. Alege un sufix augmentativ şi scrie 5 cuvinte derivate, apoi alcătuieşte 5. Alege un sufix augmentativ şi scrie 5 cuvinte derivate, apoi alcătuieşte
cu acestea un scurt text. cu acestea un scurt text.
6. Scrie câte 2 cuvinte derivate folosind următoarele prefixe: ne- , pre-, 6. Scrie câte 2 cuvinte derivate folosind următoarele prefixe: ne- , pre-,
des-, dez-, re-, post-. des-, dez-, re-, post-.
7. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi imaginezi că eşti 7. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi imaginezi că eşti
creatorul unui act magic într-o oră de curs, la şcoală. Ai grijă să foloseşti în creatorul unui act magic într-o oră de curs, la şcoală. Ai grijă să foloseşti în
compunerea ta 5 cuvinte derivate pe care să le subliniezi. compunerea ta 5 cuvinte derivate pe care să le subliniezi.
COMPUNEREA COMPUNEREA
1. Scrie câte 10 cuvinte formate prin: 1. Scrie câte 10 cuvinte formate prin:
 Derivare parasintetică;  Derivare parasintetică;
 Compunere prin alăturare ;  Compunere prin alăturare ;
 Compunere prin sudare;  Compunere prin sudare;
 Compunere prin abreviere;  Compunere prin abreviere;
2. Scrie 5 substantive proprii formate prin compunere 2. Scrie 5 substantive proprii formate prin compunere
3. Precizează pentru fiecare dintre cuvintele următoare, felul părţilor de 3. Precizează pentru fiecare dintre cuvintele următoare, felul părţilor de
vorbire ce intră în combinaţie, după model: vorbire ce intră în combinaţie, după model:
Exemplu: Baia de Aramă- subst.+ prepoziţie + subst. Exemplu: Baia de Aramă- subst.+ prepoziţie + subst.
DOOM- Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic- subst.+adj.+adj.+adj. DOOM- Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic- subst.+adj.+adj.+adj.
tic-tac, douăzeci şi unu, rochiţa-rândunicii, rău-făcător, bunăvoinţă, tic-tac, douăzeci şi unu, rochiţa-rândunicii, rău-făcător, bunăvoinţă,
Sfarmă-Piatră, Vinţul de Jos, ONU, galben-verzui, nemeiauzit, Sălaşu de Jos, Sfarmă-Piatră, Vinţul de Jos, ONU, galben-verzui, nemeiauzit, Sălaşu de Jos,
devreme, papă-lapte, social-politic, CFR, patruzeci, de la, fiindcă, fierar- devreme, papă-lapte, social-politic, CFR, patruzeci, de la, fiindcă, fierar-
betonist, floarea-soarelui, unsprezece, ca să, PLAFAR, Câmpulung, după- betonist, floarea-soarelui, unsprezece, ca să, PLAFAR, Câmpulung, după-
masă, ş.a.m.d, Făt-Frumos, Albă ca Zăpada, azi-dimineaţă, subtitlu, masă, ş.a.m.d, Făt-Frumos, Albă ca Zăpada, azi-dimineaţă, subtitlu,
binecuvânta. binecuvânta.
5. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care: 5. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care:
 să relatezi o întâmplare;  să relatezi o întâmplare;
 să integrezi 4 cuvinte compuse şi să le subliniezi;  să integrezi 4 cuvinte compuse şi să le subliniezi;
 să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;  să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
 să te înscrii în limitele de spaţiu indicate..  să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.
CONVERSIUNEA ( SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE) CONVERSIUNEA ( SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE)
1. Identifică în enunţurile următoare cuvintele obţinute prin conversiune. 1. Identifică în enunţurile următoare cuvintele obţinute prin conversiune.
Scrie ce valoare morfologică are în context şi din ce parte de vorbire provine.: Scrie ce valoare morfologică are în context şi din ce parte de vorbire provine.:
Frumoasa a păşit uşor şi a rostit blând: Frumoasa a păşit uşor şi a rostit blând:
- Binele va învinge întotdeauna! Vremuri strălucite vor veni, veţi vedea! - Binele va învinge întotdeauna! Vremuri strălucite vor veni, veţi vedea!
2. Alcătuieşte enunţuri în care să aveţi: 2. Alcătuieşte enunţuri în care să aveţi:
 adjectiv provenit din verb la participiu;  adjectiv provenit din verb la participiu;
 adverb provenit din adjectiv;  adverb provenit din adjectiv;
 adverb provenit din substantiv;  adverb provenit din substantiv;
 substantiv provenit din adjectiv;  substantiv provenit din adjectiv;
 substantiv provenit din numeral;  substantiv provenit din numeral;
 substantiv provenit din verb la participiu;  substantiv provenit din verb la participiu;
 substantiv provenit din adverb;  substantiv provenit din adverb;
 substantiv provenit din interjecţie;  substantiv provenit din interjecţie;
3. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte: 3. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte:
Iarna- substantiv……………………………………………………… Iarna- substantiv………………………………………………………
-adverb………………………………………………………… -adverb…………………………………………………………
Agitat - substantiv……………………………………………………. Agitat - substantiv…………………………………………………….
-adjectiv………………………………………………………. -adjectiv……………………………………………………….
Armonios- adjectiv………………………………………………….. Armonios- adjectiv…………………………………………………..
- adverb…………………………………………………… - adverb……………………………………………………
FAMILIA LEXICALĂ FAMILIA LEXICALĂ
1. Alcătuieşte familia lexicală a cuvintelor următoare (4-6 termeni): 1. Alcătuieşte familia lexicală a cuvintelor următoare (4-6 termeni):
frate, drum, drept, piatra, pădure, rădăcină, muncă, bun, tânăr, a scrie, a frate, drum, drept, piatra, pădure, rădăcină, muncă, bun, tânăr, a scrie, a
învăţa, copil, om,, oraş, munte, român, pământ, împărat, nor, rău, duşman, învăţa, copil, om,, oraş, munte, român, pământ, împărat, nor, rău, duşman,
prieten, lemn. prieten, lemn.
2. Grupaţi în familii următoarele cuvinte: legăturică, floricică, rece, 2. Grupaţi în familii următoarele cuvinte: legăturică, floricică, rece,
nerecunoscător, floare, zilişoară, a bate, nelegat, floarea-soarelui, zilnic, nerecunoscător, floare, zilişoară, a bate, nelegat, floarea-soarelui, zilnic,
legătură, a recunoaşte, a dezlega, bătaie, zi, bătător, dezlegare, ziulică, a legătură, a recunoaşte, a dezlega, bătaie, zi, bătător, dezlegare, ziulică, a
răzbate, zi-muncă, a înflori, ziler, răceală, a cunoaşte, a răci, răcire, răzbate, zi-muncă, a înflori, ziler, răceală, a cunoaşte, a răci, răcire,
cunoştinţă, cunoaştere. cunoştinţă, cunoaştere.
3. Găsiţi câte 10 termeni din familia lexicală a cuvintelor: groapă , 3. Găsiţi câte 10 termeni din familia lexicală a cuvintelor: groapă ,
dulce, lung. dulce, lung.
4. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte derivate, indicând 4. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte derivate, indicând
cuvântul de bază, sufixele şi prefixele: franzeluţă, ţărănime, nerespectat, cuvântul de bază, sufixele şi prefixele: franzeluţă, ţărănime, nerespectat,
trebuşoară, dezinteres. trebuşoară, dezinteres.
5. Formează câte un diminutiv şi câte un augmentativ de la cuvintele: 5. Formează câte un diminutiv şi câte un augmentativ de la cuvintele:
Băiat, copil, pui, mătură, ladă, carte. Băiat, copil, pui, mătură, ladă, carte.
6. Alege un cuvânt şi apoi redactează un dialog de 8-10 replici în care să 6. Alege un cuvânt şi apoi redactează un dialog de 8-10 replici în care să
introduci diminutivul şi augmentativul cuvântului ales. introduci diminutivul şi augmentativul cuvântului ales.
CÂMPUL LEXICAL CÂMPUL LEXICAL

1. Alcătuieşte câmpul lexical al următoarelor elemente (5 termeni): 1. Alcătuieşte câmpul lexical al următoarelor elemente (5 termeni):
- culorile; - culorile;
- şcoala; - şcoala;
- figurile de stil; - figurile de stil;
- sentimentele; - sentimentele;
- florile; - florile;
2. Identifică în textul următor 5 termeni din câmpul lexico-semantic al 2. Identifică în textul următor 5 termeni din câmpul lexico-semantic al
naturii: Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică naturii: Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică
Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se -ncovoaie sub copaci ca un balaur Râul luciu se -ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde, Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos, Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos. Cum adoarme la bulboace, săpând malul nisipos.
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteoară, Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteoară,
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor, Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.
(Malul Siretului, V. Alecsandri) (Malul Siretului, V. Alecsandri)

SINONIME. ANTONIME SINONIME. ANTONIME
1. Găseşte sinonime pentru cuvintele din prima coloană şi antonime 1. Găseşte sinonime pentru cuvintele din prima coloană şi antonime
pentru cele din a doua: pentru cele din a doua:
a ademeni Complet a ademeni Complet
arbitrar Exterior arbitrar Exterior
generos Real generos Real
bizar Generos bizar Generos
fictiv Corect fictiv Corect
fortuit Agitat fortuit Agitat
obscur Limpede obscur Limpede
neprevăzut Simplu neprevăzut Simplu
urât A escalada urât A escalada
captivant Anonim captivant Anonim
sârguinţă Misterios sârguinţă Misterios
amăgitor Dulce amăgitor Dulce
asemănător A apăra asemănător A apăra
dificultate A aprinde dificultate A aprinde
aromă Ascendenţă aromă Ascendenţă
a gândi Obraznic a gândi Obraznic
linişte Abandonat linişte Abandonat
anonim Sărac anonim Sărac
bucluc Artificial bucluc Artificial
nevinovat A întreba nevinovat A întreba
OMONIME- OMOFONE- OMOGRAFE OMONIME- OMOFONE- OMOGRAFE

1. Alcătuieşte enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvintelor 1. Alcătuieşte enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvintelor
următoare: următoare:
lac, nouă, car, leu, bandă, masă, noi, poartă, barem, carieră, sare, toc, corn, lac, nouă, car, leu, bandă, masă, noi, poartă, barem, carieră, sare, toc, corn,
broască, război. broască, război.
2. Găseşte două omonime în text şi alcătuieşte enunţuri pentru a 2. Găseşte două omonime în text şi alcătuieşte enunţuri pentru a
demonstra omonimia: demonstra omonimia:
”Sara pe deal buciumul sună cu jale, ”Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine. Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară, Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină, Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină
……………………………………………………….” ……………………………………………………….”
(Sara pe deal, M.Eminescu) (Sara pe deal, M.Eminescu)
3. Alcătuieşte enunţuri cu omofonele sau, s-au, sa, s-a, car, c-ar, caş, c-aş 3. Alcătuieşte enunţuri cu omofonele sau, s-au, sa, s-a, car, c-ar, caş, c-aş
şi cu omografele ácele - acéle, vésela-veséla, móbilă-mobílă, háină,-haína şi cu omografele ácele - acéle, vésela-veséla, móbilă-mobílă, háină,-haína
4. Redactează un dialog de 8-10 replici în care să introduci un omonim şi 4. Redactează un dialog de 8-10 replici în care să introduci un omonim şi
un omofon. Subliniază-le. un omofon. Subliniază-le.
VERBUL VERBUL
1. Analizează verbele de mai jos după model: 1. Analizează verbele de mai jos după model:
”M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche ”M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche
prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu,
un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna
goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte
elastică. (…) elastică. (…)
-Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei -Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei
să moară mama?” să moară mama?”
am dus- verb predicativ, nr. singular, pers. I, mod indicativ, timp perfect- am dus- verb predicativ, nr. singular, pers. I, mod indicativ, timp perfect-
compus, funcţie sintactică de P.V., conjugarea a III-a; compus, funcţie sintactică de P.V., conjugarea a III-a;
2. Indică modul, timpul şi conjugarea următoarelor verbe: alergasem, voi 2. Indică modul, timpul şi conjugarea următoarelor verbe: alergasem, voi
scrie, am citit, plec, să ascult, aş fi fost, veneam, văzusem, făcurăm, scrie, am citit, plec, să ascult, aş fi fost, veneam, văzusem, făcurăm,
mersei, au citit, aş învăţa, voi asculta, aş fi avut, voi fi mers, plecaţi; mersei, au citit, aş învăţa, voi asculta, aş fi avut, voi fi mers, plecaţi;
3. Subliniază verbele copulative cu o linie şi verbele auxiliare cu două 3. Subliniază verbele copulative cu o linie şi verbele auxiliare cu două
linii: linii:
Copilul este ascultător şi a venit să-mi spună că a greşit. Copilul este ascultător şi a venit să-mi spună că a greşit.
Doi băieţi erau prin curte şi ar fi venit la noi. Doi băieţi erau prin curte şi ar fi venit la noi.
Voi fi mers la şcoală şi voi fi scris lecţia. Voi fi mers la şcoală şi voi fi scris lecţia.
Am citit totul şi aş vrea să merg la plimbare. Am citit totul şi aş vrea să merg la plimbare.
Au fost cuminţi azi şi nu au primit teme. Au fost cuminţi azi şi nu au primit teme.
Fetiţa e foarte fericită că a luat note mari. Fetiţa e foarte fericită că a luat note mari.
Fiṣa nr. Fiṣa nr.

VERBUL VERBUL
1. Subliniază verbul a fi din enunţurile următoare şi precizează felul lui: 1. Subliniază verbul a fi din enunţurile următoare şi precizează felul lui:
 Dacă ar fi luat notă mică, nu s-ar fi dus azi la film.  Dacă ar fi luat notă mică, nu s-ar fi dus azi la film.
 A fost un film foarte frumos!  A fost un film foarte frumos!
 Era bine să fi venit.  Era bine să fi venit.
 Ea nu este cuminte.  Ea nu este cuminte.
 Tema este de scris până mâine.  Tema este de scris până mâine.
2. Analizează verbele din textul de mai jos: 2. Analizează verbele din textul de mai jos:
Băiatul , care ştia lecţia, a vrut să-l ajute pe colegul său, însă Băiatul , care ştia lecţia, a vrut să-l ajute pe colegul său, însă
doamna profesoară observase intenţia acestuia şi era hotărâtă să-l doamna profesoară observase intenţia acestuia şi era hotărâtă să-l
pedepsească. Îi atrase atenţia că îi va da nota pe care o merită şi elevul a pedepsească. Îi atrase atenţia că îi va da nota pe care o merită şi elevul a
promis că nu va mai face acest lucru niciodată. A înţeles că prietenul său promis că nu va mai face acest lucru niciodată. A înţeles că prietenul său
trebuia să înveţe, nu să aştepte ajutor de la alţii în timpul lecţiei. trebuia să înveţe, nu să aştepte ajutor de la alţii în timpul lecţiei.
3. Scrie două verbe care conţin diftong şi două verbe care conţin triftong. 3. Scrie două verbe care conţin diftong şi două verbe care conţin triftong.
4. Formează câte un verb prin derivare de la cuvintele: frumos, cuminte, 4. Formează câte un verb prin derivare de la cuvintele: frumos, cuminte,
alb, negru, pădure, floare: alb, negru, pădure, floare:
5. Construieşte 3 enunţuri în care verbul a fi să fie la indicativ, perfect 5. Construieşte 3 enunţuri în care verbul a fi să fie la indicativ, perfect
compus şi să aibă sensuri diferite. compus şi să aibă sensuri diferite.
6. Notează câte un verb sinonim pentru următoarele expresii: 6. Notează câte un verb sinonim pentru următoarele expresii:
 A o lua la sănătoasa  A o lua la sănătoasa
 Ada apă la şoareci  Ada apă la şoareci
 A face din ţânţar armăsar  A face din ţânţar armăsar
 A da colţul  A da colţul

VERBUL VERBUL
1. Alcătuieşte enunţuri în care să ai : 1. Alcătuieşte enunţuri în care să ai :
 Un verb copulativ  Un verb copulativ
 Un verb la gerunziu  Un verb la gerunziu
 Un verb de conjugarea I  Un verb de conjugarea I
 Un verb la indicativ, perfect compus  Un verb la indicativ, perfect compus
 A fi – auxiliar  A fi – auxiliar
 A avea - auxiliar  A avea - auxiliar
 A scrie la indicativ, m .m. c. p  A scrie la indicativ, m. m. c. p
 Un verb de conjugarea a III-a  Un verb de conjugarea a III-a
 Un verb la imperativ  Un verb la imperativ
2. Subliniază verbele la moduri nepersonale şi indică modul: 2. Subliniază verbele la moduri nepersonale şi indică modul:
 Maşina de cusut e nouă , dar maşina de spălat s-a stricat.  Maşina de cusut e nouă , dar maşina de spălat s-a stricat.
 De citit, nu ştia citi, dar nici nu încerca.  De citit, nu ştia citi, dar nici nu încerca.
 Au venit vorbind de pescuit şi au rămas acolo peste noapte.  Au venit vorbind de pescuit şi au rămas acolo peste noapte.
 Poate veni în ajutorul vostru dacă vreţi.  Poate veni în ajutorul vostru dacă vreţi.
 Citind tema, am realizat că ştiam să fac şi exerciţiul următor.  Citind tema, am realizat că ştiam să fac şi exerciţiul următor.
 Dorinţa de a-l ajuta mă făcea să visez la o viaţă mai bună.  Dorinţa de a-l ajuta mă făcea să visez la o viaţă mai bună.
 Datoria noastră este de a citi fiecare operă literară indicată de profesor.  Datoria noastră este de a citi fiecare operă literară indicată de profesor.
 De ascultat, aş mai asculta eu , dar mă grăbesc să plec.  De ascultat, aş mai asculta eu , dar mă grăbesc să plec.
 - Vino repede! Nu te mai pot aştepta!  - Vino repede! Nu te mai pot aştepta!
 Văzând că ai greşit, am încercat să te ajut.  Văzând că ai greşit, am încercat să te ajut.

VERBUL VERBUL
Se dă textul: Se dă textul:
Aţi văzut voi, copii, un om care mănâncă săbii de trei ori pe zi? Şi Aţi văzut voi, copii, un om care mănâncă săbii de trei ori pe zi? Şi
care scoate un porumbel, soarele şi tot cerul dintr-o batistă? N-aţi văzut, care scoate un porumbel, soarele şi tot cerul dintr-o batistă? N-aţi văzut,
puneţi-l pe listă. Dar ursul care a învăţat carte şi spune la toată lumea că puneţi-l pe listă. Dar ursul care a învăţat carte şi spune la toată lumea că
vrea să urmeze mai departe? Ştiţi cum se face să dispară în ceaţă un vrea să urmeze mai departe? Ştiţi cum se face să dispară în ceaţă un
borcan cu dulceaţă? […] M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la borcan cu dulceaţă? […] M-am făcut luntre şi punte şi v-am adus de la
mare la munte. Mă gândisem să vă las la Bucureşti şi să v-aduc munţii mare la munte. Mă gândisem să vă las la Bucureşti şi să v-aduc munţii
acolo, într-o traistă de poveşti. Dar când să-i fac frumos ghem, munţii n- acolo, într-o traistă de poveşti. Dar când să-i fac frumos ghem, munţii n-
au vrut să intre în tren. Au zis că ei nu se mişcă din aşezarea lor străveche, au vrut să intre în tren. Au zis că ei nu se mişcă din aşezarea lor străveche,
numai fiindcă sunteţi voi nişte leneşi fără pereche. numai fiindcă sunteţi voi nişte leneşi fără pereche.
(Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă) (Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă)
1. Spune conjugarea primelor trei verbe; 1. Spune conjugarea primelor trei verbe;
2. Analizează verbele subliniate; 2. Analizează verbele subliniate;
3. Precizează gerunziul verbelor : ştiţi , m-am făcut, am adus; 3. Precizează gerunziul verbelor : ştiţi , m-am făcut, am adus;
4. Scrie două expresii în componenţa cărora să intre verbul a face; 4. Scrie două expresii în componenţa cărora să intre verbul a face;
5. Alcătuieşte enunţuri în care să integrezi verbe derivate de la copil, 5. Alcătuieşte enunţuri în care să integrezi verbe derivate de la copil,
soare, ceaţă; soare, ceaţă;
6. Conjugă la indicativ, m. m. c. p. , verbul a aduce; 6. Conjugă la indicativ, m. m. c. p. , verbul a aduce;
7. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a fi din text să aibă altă valoare 7. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a fi din text să aibă altă valoare
morfologică; morfologică;
8. Găseşte sinonime contextuale pentru verbele: aţi văzut, puneţi, spune, 8. Găseşte sinonime contextuale pentru verbele: aţi văzut, puneţi, spune,
să dispară, mă gândisem. să dispară, mă gândisem.

VERBUL VERBUL
1. Indică modul şi funcţia verbelor la moduri nepersonale: 1.Indică modul şi funcţia verbelor la moduri nepersonale:
 Copilul alerga sărind în sus de bucurie.  Copilul alerga sărind în sus de bucurie.
 De rezolvat e greu.  De rezolvat e greu.
 Dorinţa noastră este de a câştiga concursul.  Dorinţa noastră este de a câştiga concursul.
 Dorinţa de a câştiga ne influenţează deciziile.  Dorinţa de a câştiga ne influenţează deciziile.
 Făcând curat, mi-am amintit unde am pus pachetul pe care îl căutam.  Făcând curat, mi-am amintit unde am pus pachetul pe care îl căutam.
 Se vede fulgerând.  Se vede fulgerând.
 M-am săturat aşteptând.  M-am săturat aşteptând.
 Mă gândesc a –l certa pe colegul meu.  Mă gândesc a –l certa pe colegul meu.
 E bine a învăţa.  E bine a învăţa.
 Cartea citită m-a impresionat foarte mult.  Cartea citită m-a impresionat foarte mult.
2. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: 2.Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi:
 Un verb la GERUNZIU cu funcţie sintactică de CD;  Un verb la GERUNZIU cu funcţie sintactică de CD;
 Un verb la GERUNZIU cu funcţie sintactică de CI;  Un verb la GERUNZIU cu funcţie sintactică de CI;
 Un verb la SUPIN cu funcţie sintactică de AT;  Un verb la SUPIN cu funcţie sintactică de AT;
 Un verb la SUPIN cu funcţie sintactică de NP;  Un verb la SUPIN cu funcţie sintactică de NP;
 Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de CD;  Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de CD;
 Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de CI;  Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de CI;
 Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de AT;  Un verb la INFINITIV cu funcţie sintactică de AT;
 Un verb la PARTICIPIU cu funcţie sintactică de NP;  Un verb la PARTICIPIU cu funcţie sintactică de NP;
 Un verb la PARTICIPIU cu funcţie sintactică de AT;  Un verb la PARTICIPIU cu funcţie sintactică de AT;
RECAPITULARE PENTRU TEZĂ RECAPITULARE PENTRU TEZĂ
„Doina, doina, cântec dulce Cine-a zis întâi doina „Doina, doina, cântec dulce Cine-a zis întâi doina
Când te-aud nu m-aş mai duce Friptă i-a fost inima Când te-aud nu m-aş mai duce Friptă i-a fost inima
Doina, doina, viers cu foc Ori de doruri, ori de jale Doina, doina, viers cu foc Ori de doruri, ori de jale
Când te-aud eu stau în loc. Ori de dragostea cea mare. Când te-aud eu stau în loc. Ori de dragostea cea mare.
Doina mea tărăgănată Doina mea tărăgănată

Îi de la străbuni cântată Îi de la străbuni cântată
De la părinţi-nvăţată De la părinţi-nvăţată
Zestre la copii lăsată, Zestre la copii lăsată,
Doina cânt cât mai trăiesc, Doina cânt cât mai trăiesc,
Şi pe badea îl ïubesc.” Şi pe badea îl iubesc.”
1. Spune cum s-au format cuvintele: „ dragostea”, „ străbuni” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „ dragostea”, „ străbuni”
2. Identifică în versul al doilea grupurile de sunete prezente. 2. Identifică în versul al doilea grupurile de sunete prezente.
3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru cuvântul „întâi”. 3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru cuvântul „întâi”.
4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a sta”. 4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a sta”.
5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mai”
6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „mare” „-i” 5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mai”
7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la ex. 6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „mare” „-i”
anterior. 7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la ex.
8. Transcrie o structură în care să existe o imagine auditivă anterior.
9. Identifică, în text,o figură de stil şi denumeşte-o. 8. Transcrie o structură în care să existe o imagine auditivă
10. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia citată 9. Identifică, în text,o figură de stil şi denumeşte-o.
este o doină. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele: 10. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia
 precizarea a doua caracteristici ale doinei citată este o doină. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere
 exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat; următoarele:
 respectarea limitei de spaţiu indicată.  precizarea a doua caracteristici ale doinei
 exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat;
 respectarea limitei de spaţiu indicată.

„A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând „A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând
văduv, toată dragostea lui el și-o aruncase asupra fetelor. Ele mărindu-se și văduv, toată dragostea lui el și-o aruncase asupra fetelor. Ele mărindu-se și
văzând sârguința ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le învețe și văzând sârguința ce punea părintele lor ca să le crească pre ele, să le învețe și
să le păzească de orice răutăți și bântuieli, se sileau și ele din toată puterea să le păzească de orice răutăți și bântuieli, se sileau și ele din toată puterea
lor ca să-l facă să uite mâhnirea ce-l coprinsese pentru moartea mumei lor. lor ca să-l facă să uite mâhnirea ce-l coprinsese pentru moartea mumei lor.
Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea
mai mare: mai mare:
-Fata mea, cum mă iubești tu pe mine? -Fata mea, cum mă iubești tu pe mine?
-Cum să te iubesc, tată? Iaca eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, -Cum să te iubesc, tată? Iaca eu te iubesc ca mierea, răspunse ea,
după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o tăie capul pe după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o tăie capul pe
dânsa, atâta și vorbi. dânsa, atâta și vorbi.
-Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine.” -Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine.”
(Petre Ispirescu, Sarea in bucate) (Petre Ispirescu, Sarea in bucate)
1. Spune cum s-au format cuvintele: „odată”, „răutăți” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „odată”, „răutăți”
2. Identifică în enunţul subliniat grupurile de sunete prezente. 2. Identifică în enunţul subliniat grupurile de sunete prezente.
3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru cuvântul „puterea”. 3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru cuvântul „puterea”.
4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a face”. 4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a face”.
5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mine” 5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mine”
6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „o” „văduv” 6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „o” „văduv”
7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la ex. 7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la ex.
anterior. anterior.
8. Identifică, în text,o figură de stil şi denumeşte-o. 8. Identifică, în text,o figură de stil şi denumeşte-o.
9. Indică felul, modul, timpul şi conjugarea verbelor subliniate 9. Indică felul, modul, timpul şi conjugarea verbelor subliniate
10. Transcrie din text un verb la un mod nepersonal 10. Transcrie din text un verb la un mod nepersonal
11. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că opera 11. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că opera
citată este o operă epică. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere citată este o operă epică. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere
următoarele: următoarele:
 precizarea a doua caracteristici ale operei epice  precizarea a doua caracteristici ale operei epice
 exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat;  exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat;
 respectarea limitei de spaţiu indicată.  respectarea limitei de spaţiu indicată.

Se dă textul: „ Însă cel mai vestit dintre toţi era prichindelul zis Se dă textul: „ Însă cel mai vestit dintre toţi era prichindelul zis
Habarnam. Îl porecliseră Habarnam pentru că nu ştia nimic. Acest Habarnam Habarnam. Îl porecliseră Habarnam pentru că nu ştia nimic. Acest Habarnam
purta o pălărie albastră-albastră, pantaloni galben-canar şi o bluziţă purta o pălărie albastră-albastră, pantaloni galben-canar şi o bluziţă
portocalie cu cravată verde. Îi plăceau lui culorile tari. […]Tot hoinărind prin portocalie cu cravată verde. Îi plăceau lui culorile tari. […]Tot hoinărind prin
oraş, se trezi în câmp. În jur — ţipenie de om. Tocmai atunci trecu pe acolo în oraş, se trezi în câmp. În jur — ţipenie de om. Tocmai atunci trecu pe acolo în
zbor un cărăbuş. Fără să-l bage de seamă, cărăbuşul îl lovi pe Habarnam zbor un cărăbuş. Fără să-l bage de seamă, cărăbuşul îl lovi pe Habarnam
drept în ceafa. […]Îşi dădu capul pe spate şi privi în sus, dar nici acolo nu drept în ceafa. […]Îşi dădu capul pe spate şi privi în sus, dar nici acolo nu
zări nimic. Doar soarele strălucea luminos deasupra capului său.„Înseamnă zări nimic. Doar soarele strălucea luminos deasupra capului său.„Înseamnă
că a dat peste mine ceva de la soare, hotărî Habarnam. Desigur, s-a desprins că a dat peste mine ceva de la soare, hotărî Habarnam. Desigur, s-a desprins
o bucată din soare şi m-a lovit în cap.” […]Habarnam porni spre casă o bucată din soare şi m-a lovit în cap.” […]Habarnam porni spre casă
povestindu-le la toţi cei pe care-i întâlnea: povestindu-le la toţi cei pe care-i întâlnea:
— Fraţilor, ştiţi cum e soarele? E mai mare decât tot Pământul nostru. Da, — Fraţilor, ştiţi cum e soarele? E mai mare decât tot Pământul nostru. Da,
aşa e soarele. Şi să ştiţi, fraţilor, că din soare s-a desprins o bucată care aşa e soarele. Şi să ştiţi, fraţilor, că din soare s-a desprins o bucată care
zboară drept către noi. În curând o să cadă şi o să ne strivească pe toţi. Mare zboară drept către noi. În curând o să cadă şi o să ne strivească pe toţi. Mare
nenorocire ne aşteaptă.” nenorocire ne aşteaptă.”
(Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor săi) (Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor săi)
1. Spune cum s-au format cuvintele: „galben-canar”, „portocalie” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „galben-canar”, „portocalie”
3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru expresia „să bage de seamă”. 3. Scrie un antonim şi un sinonim pentru expresia „să bage de seamă”.
4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a privi”. 4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a privi”.
5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „noi” 5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „noi”
6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „Mare” „un” 6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „Mare” „un”
anterior. anterior.
9. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să-l caracterizezi pe 9. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să-l caracterizezi pe
Habarnam. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele: Habarnam. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele:
 precizarea a doua trăsături ale personajului ;  precizarea a doua trăsături ale personajului ;
 exemplificarea acestor trăsături pe baza textului citat;  exemplificarea acestor trăsături pe baza textului citat;
 precizarea a două modalităţi de caracterizare;  precizarea a două modalităţi de caracterizare;

„Foaie verde mărăcine Câte zile-s într-un an „Foaie verde mărăcine Câte zile-s într-un an
Aoleu, frate peline, Atâtea necazuri am!" Aoleu, frate peline, Atâtea necazuri am!"
Amărâta-i frunza-n tine, Plânge inimioara-n mine Amărâta-i frunza-n tine, Plânge inimioara-n mine
Ca şi inimioara-n mine; Ca-n copilul de trei zile; Ca şi inimioara-n mine; Ca-n copilul de trei zile;
Inimioara ca la mine Copilul plânge şi tace Inimioara ca la mine Copilul plânge şi tace
Nu mai da, doamne, pe lume. Că are cin-să-l împace Nu mai da, doamne, pe lume. Că are cin-să-l împace
Căci destul mi-ai dat-o mie Dar pe mine n-are cine Căci destul mi-ai dat-o mie Dar pe mine n-are cine
Din mica copilărie; Că sunt străior pe lume; Din mica copilărie; Că sunt străior pe lume;
Umblu ziua de dor beat Străin sunt ca pasărea Umblu ziua de dor beat Străin sunt ca pasărea
Seara când mă culc în pat Mila de la nimenea. „ Seara când mă culc în pat Mila de la nimenea.”
Nu pot să mă odihnesc Nu pot să mă odihnesc
Gândurile mă muncesc. (Foaie verde maracine***) Gândurile mă muncesc. (Foaie verde maracine***)
1. Spune cum s-au format cuvintele: „inimioara”, „muncesc ” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „inimioara”, „muncesc ”
2. Identifică în versul subliniat grupurile de sunete prezente. 2. Identifică în versul subliniat grupurile de sunete prezente.
3. Scrie sinonime pentru : „plânge”, „amărâta” 3. Scrie sinonime pentru : „plânge”, „amărâta”
4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a plânge”. 4. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului „a plânge”.
5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mie” 5. Construieşte enunţuri cu omonimul: „mie”
6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „seara” „dar” 6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „seara” „dar”
7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la 7. Alcătuieşte enunţuri cu alte valori morfologice ale cuvintelor de la
exercițiul anterior. exercițiul anterior.
8. Transcrie o structură în care să existe o imagine auditivă 8. Transcrie o structură în care să existe o imagine auditivă
10. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia citată 10. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia
este o operă lirică. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere citată este o operă lirică. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere
următoarele: următoarele:
 precizarea a doua caracteristici ale operei lirice
 precizarea a doua caracteristici ale operei lirice  exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat;
 exemplificarea acestor caracteristici pe baza textului citat;  respectarea limitei de spaţiu indicată.
 respectarea limitei de spaţiu indicată.

RECAPITULARE RECAPITULARE
SEMESTRUL I - CLASA a VI-a SEMESTRUL I - CLASA a VI-a
“Când ies de dimineață din casă; o trăsură din trap mare intră pe strada mea; “Când ies de dimineață din casă; o trăsură din trap mare intră pe strada mea;
în trăsură, madam Caliopi Georgescu, o bună prietină. O salut respectos. în trăsură, madam Caliopi Georgescu, o bună prietină. O salut respectos.
Cum mă vede, oprește trăsura, înfigând cu putere vârful umbreluței în Cum mă vede, oprește trăsura, înfigând cu putere vârful umbreluței în
spinarea birjarului. spinarea birjarului.
— Sărut mâna, madam Georgescu, zic eu, apropiându-mă. — Sărut mâna, madam Georgescu, zic eu, apropiându-mă.
— La dumneata veneam! răspunde cucoana emoționată. — La dumneata veneam! răspunde cucoana emoționată.
— La mine? — La mine?
— Da... Te rog să nu mă lași! — Da... Te rog să nu mă lași!
— Să nu mă lași! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical... La nevoie se — Să nu mă lași! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical... La nevoie se
arată amiciția: să vedem cât ne ești de prietin! arată amiciția: să vedem cât ne ești de prietin!
— Cu cea mai mare plăcere, madam Georgescu, dacă pot... — Cu cea mai mare plăcere, madam Georgescu, dacă pot...
— Poți!... să nu zici că nu poți!... știu că poți!... trebuie să poți! — Poți!... să nu zici că nu poți!... știu că poți!... trebuie să poți!
— În sfârșit, ce e? de ce e vorba? — În sfârșit, ce e? de ce e vorba?
— Dumneata cunoști pe... Știu că-l cunoști! — Dumneata cunoști pe... Știu că-l cunoști!
— Pe cine? — Pe cine?
— Ți-este prietin... știu că ți-e prietin! să nu zici ca nu ți-e prietin!... — Ți-este prietin... știu că ți-e prietin! să nu zici ca nu ți-e prietin!...
— Cine? — Cine?
— Popescu, profesorul de filosofie. — Popescu, profesorul de filosofie.
— Suntem cunoscuți, ce e drept; dar chiar așa buni prietini, nu pot să zic. — Suntem cunoscuți, ce e drept; dar chiar așa buni prietini, nu pot să zic.
— Las' că știu eu... — Las' că știu eu...
— Ei? — Ei?
— Ei! trebuie numaidecât să te sui în birje cu mine, să mergem la el, să-i — Ei! trebuie numaidecât să te sui în birje cu mine, să mergem la el, să-i
vorbești pentru Ovidiu.” (Bacalaureat, I.L.Caragiale) vorbești pentru Ovidiu.” (Bacalaureat, I.L.Caragiale)
1. Explică rolul semnelor de punctuaţie din ultimul enunţ. 1. Explică rolul semnelor de punctuaţie din ultimul enunţ.
2. Transformă dialogul din fragmentul dat în vorbire indirectă 2. Transformă dialogul din fragmentul dat în vorbire indirectă
3. Indică felul, modul, timpul şi conjugarea verbelor subliniate. 3. Indică felul, modul, timpul şi conjugarea verbelor subliniate.
4. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să-o caracterizezi pe madam 4. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să-o caracterizezi pe madam
Caliopi Georgescu. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele: Caliopi Georgescu. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere următoarele:
 precizarea a doua trasaturi ale personajului ;  precizarea a doua trasaturi ale personajului ;
 exemplificarea acestor trăsături pe baza textului citat;  exemplificarea acestor trăsături pe baza textului citat;
 precizarea modalităţilor de caracterizare;  precizarea modalităţilor de caracterizare;
“M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche “M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche
prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un
copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și
i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică.
Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe
care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută.
După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme,
despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre
criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la
plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se
urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii.
— Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a
făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu
știți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când știți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când
mama nu vrea să-l lase fără educație! mama nu vrea să-l lase fără educație!
Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința
educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie
bătrână: bătrână:
— Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără! — Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără!
— Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama!” — Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama!”
(Vizita, I.L. Caragiale) (Vizita, I.L. Caragiale)
1. Spune cum s-au format cuvintele: „drăguț”, „anișori.”, „despre”, „sf. Ion” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „drăguț”, „anișori.”, „despre”, „sf. Ion”
3. Construieşte enunţuri cu omograful: „copii” 3. Construieşte enunţuri cu omograful: „copii”
4. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „răgușită” „ținută” 4. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: „răgușită” „ținută”
anterior. anterior.
următoarele: precizarea a doua caracteristici ale operei epice următoarele: precizarea a doua caracteristici ale operei epice
 respectarea limitei de spaţiu indicată.  respectarea limitei de spaţiu indicată
Bată-l crucea om bogat, Bată-l crucea om bogat,

Om bogat și făr' de sfat! Om bogat și făr' de sfat!
Toată vara l-am rugat Toată vara l-am rugat
Sa-mi dea bani pe adunat, Sa-mi dea bani pe adunat,
Măcar două, trei parale Măcar două, trei parale
Să-mi cumpăr la copii sare, Să-mi cumpăr la copii sare,
C-am făcut o turtă-n vatră C-am făcut o turtă-n vatră
Ș-am făcut-o nesărată. Ș-am făcut-o nesărată.
Dacă văzui și văzui, Dacă văzui și văzui,
Îmi luai coasa din cui Îmi luai coasa din cui
Și mi-o pusei pe spinare Și mi-o pusei pe spinare
Și plecai la Lunca Mare. Și plecai la Lunca Mare.
(Doina voinicească, culeasă de V. Alecsandri) (Doina voinicească, culeasă de V. Alecsandri)
1. Spune cum s-au format cuvintele: „nesărată”, „Lunca Mare.” 1. Spune cum s-au format cuvintele: „nesărată”, „Lunca Mare.”
2. Identifică în versurile subliniate grupurile de sunete prezente. 2. Identifică în versurile subliniate grupurile de sunete prezente.
3. Identifică în text două omonime şi alcătuieşte enunţuri pentru a le 3. Identifică în text două omonime şi alcătuieşte enunţuri pentru a le
demonstra omonimia demonstra omonimia
5. Transcrie din text un verb la mod nepersonal 5. Transcrie din text un verb la mod nepersonal
6. Transcrie un cuvânt din masa vocabularului şi unul din vocabularul 6. Transcrie un cuvânt din masa vocabularului şi unul din vocabularul
fundamental fundamental
7. Găseşte în text un verb de conjugarea a II-a 7. Găseşte în text un verb de conjugarea a II-a
8. Desparte în silabe primul vers al doinei 8. Desparte în silabe primul vers al doinei
9. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvântului: „bogat” 9. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvântului: „bogat”
10. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul de la exerciţiul anterior să-şi 10. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul de la exerciţiul anterior să-şi
schimbe valoarea morfologică schimbe valoarea morfologică
11. Alcătuieşte enunţuri în care să ai: 11. Alcătuieşte enunţuri în care să ai:
 Un verb copulativ o Un verb copulativ
 Un verb auxiliar o Un verb auxiliar

„ — Vai, cât sunt de nefericit! spunea el. Toţi râd de mine! Toţi „ — Vai, cât sunt de nefericit! spunea el. Toţi râd de mine! Toţi
mă dispreţuiesc! Şi nimeni, nimeni pe lume nu mă iubeşte! mă dispreţuiesc! Şi nimeni, nimeni pe lume nu mă iubeşte!
Stătu multă vreme aşa, cu fruntea lipită de gard, în timp ce lacrimile Stătu multă vreme aşa, cu fruntea lipită de gard, în timp ce lacrimile
îi curgeau fără încetare. îi curgeau fără încetare.
Deodată simţi mâna cuiva pe umăr, iar o voce duioasă îi spuse: Deodată simţi mâna cuiva pe umăr, iar o voce duioasă îi spuse:
— Nu plânge, Habarnam. — Nu plânge, Habarnam.
Se răsuci şi o văzu pe Ochi-albaştri. Se răsuci şi o văzu pe Ochi-albaştri.
— Nu plânge, repetă ea. — Nu plânge, repetă ea.
Habarnam îi întoarse spatele, se agăţă cu mâinile de gard şi începu Habarnam îi întoarse spatele, se agăţă cu mâinile de gard şi începu
să urle şi mai tare. Ochi-albaştri îl mângâie în tăcere pe umăr. Habarnam să urle şi mai tare. Ochi-albaştri îl mângâie în tăcere pe umăr. Habarnam
îşi smuci umărul, încercând să-i dea jos mâna, şi începu să bată din îşi smuci umărul, încercând să-i dea jos mâna, şi începu să bată din
picioare. picioare.
— Ei haide, nu mai fi atât de încăpăţânat! îi zise ea punând multă — Ei haide, nu mai fi atât de încăpăţânat! îi zise ea punând multă
căldură în glas. Doar eşti un prichindel blând şi bun. Ai vrut să le arăţi căldură în glas. Doar eşti un prichindel blând şi bun. Ai vrut să le arăţi
şi mai bun şi de aceea ai început să te lauzi şi să ne minţi. Dar de-acum şi mai bun şi de aceea ai început să te lauzi şi să ne minţi. Dar de-acum
n-o să mai faci aşa ceva. N-o să mai faci?” n-o să mai faci aşa ceva. N-o să mai faci?”
(Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor săi) (Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor săi)
1. Spune cum s-au format cuvintele: Habarnam, nefericit ( 5p) 1. Spune cum s-au format cuvintele: Habarnam, nefericit ( 5p)
2. Scrie sinonime pentru : prichindel, blând ( 5p) 2. Scrie sinonime pentru : prichindel, blând ( 5p)
3. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului a face (5p) 3. Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvântului a face (5p)
4. Scrie antonime pentru: începu, încăpățânat ( 5p) 4. Scrie antonime pentru: începu, încăpățânat ( 5p)
5. Identifică în enunţurile subliniate grupurile de sunete prezente. (10p) 5. Identifică în enunţurile subliniate grupurile de sunete prezente. (10p)
6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvântului: „blând”Alcătuieşte 6. Stabileşte valoarea morfologică, din text, a cuvântului: „blând”Alcătuieşte
un enunţ în care să-şi schimbe valoarea morfologică. (20p) un enunţ în care să-şi schimbe valoarea morfologică. (20p)
următoarele: (23p) următoarele: (23p)
 precizarea a doua caracteristici ale operei epice  precizarea a doua caracteristici ale operei epice
Redactare 12p Redactare 12p
10 p oficiu 10 p oficiu

REZUMATUL REZUMATUL
1. Faceţi rezumatul textului următor: 1. Faceţi rezumatul textului următor:
Un negustor persan avea într-o colivie o pasăre indiană. Trebuind să Un negustor persan avea într-o colivie o pasăre indiană. Trebuind să
facă o călătorie în India, s-a dus la pasăre şi a întrebat-o: facă o călătorie în India, s-a dus la pasăre şi a întrebat-o:
−Vrei să-ţi aduc un dar? −Vrei să-ţi aduc un dar?
−Nu, a spus pasărea. Singurul lucru pe care mi-l doresc este libertatea. −Nu, a spus pasărea. Singurul lucru pe care mi-l doresc este libertatea.
−Asta nu se poate. −Asta nu se poate.
−Atunci du-te, te rog, în pădurea unde m-am născut, acolo în India şi spune-le −Atunci du-te, te rog, în pădurea unde m-am născut, acolo în India şi spune-le
celorlalte păsări că trăiesc într-o colivie. celorlalte păsări că trăiesc într-o colivie.
−Aşa am să fac, a spus negustorul. După cum făgăduise, s-a dus în jungla −Aşa am să fac, a spus negustorul. După cum făgăduise, s-a dus în jungla
indiană, în locul arătat de pasăre şi a strigat cu putere că pasărea se afla la el indiană, în locul arătat de pasăre şi a strigat cu putere că pasărea se afla la el
acasă, într-o colivie. În acea clipă, o altă pasăre a căzut fără viaţă la pământ, acasă, într-o colivie. În acea clipă, o altă pasăre a căzut fără viaţă la pământ,
de pe cea mai înaltă cracă. O fi vreo rudă a păsării mele, şi-a zis în sinea lui de pe cea mai înaltă cracă. O fi vreo rudă a păsării mele, şi-a zis în sinea lui
negustorul, şi vestea pe care i-am dat-o i-a pricinuit moartea. Când s-a întors negustorul, şi vestea pe care i-am dat-o i-a pricinuit moartea. Când s-a întors
acasă, pasărea a dorit să afle cum fusese călătoria. acasă, pasărea a dorit să afle cum fusese călătoria.
−Vai, a spus negustorul, mă tem că-ţi aduc o veste rea. Una dintre rudele tale −Vai, a spus negustorul, mă tem că-ţi aduc o veste rea. Una dintre rudele tale
a căzut la pământ fără suflare când am strigat că te afli închisă în colivie. a căzut la pământ fără suflare când am strigat că te afli închisă în colivie.
Nici nu rostise bine negustorul aceste vorbe că pasărea a căzut în Nici nu rostise bine negustorul aceste vorbe că pasărea a căzut în
fundul coliviei şi n-a mai mişcat. Vestea cea rea a ucis-o şi pe ea, şi-a spus fundul coliviei şi n-a mai mişcat. Vestea cea rea a ucis-o şi pe ea, şi-a spus
negustorul. Îndurerat, a deschis colivia , a luat pasărea şi a pus-o pe pervazul negustorul. Îndurerat, a deschis colivia , a luat pasărea şi a pus-o pe pervazul
ferestrei, mângâiat de o rază de soare. Pasărea a înviat pe dată. A dat repede ferestrei, mângâiat de o rază de soare. Pasărea a înviat pe dată. A dat repede
din aripi şi a zburat până la un copac din apropiere. Apoi i-a vorbit astfel din aripi şi a zburat până la un copac din apropiere. Apoi i-a vorbit astfel
negustorului: negustorului:
−Află de la mine: ceea ce ai crezut că este o veste rea era de fapt una bună. −Află de la mine: ceea ce ai crezut că este o veste rea era de fapt una bună.
Cu ajutorul tău, pasărea de departe, ruda mea, mi-a arătat cum să scap din Cu ajutorul tău, pasărea de departe, ruda mea, mi-a arătat cum să scap din
colivie. Ceea ce am şi făcut. Şi pasărea şi-a luat zborul spre răsărit, cântând. colivie. Ceea ce am şi făcut. Şi pasărea şi-a luat zborul spre răsărit, cântând.
(Pasărea indiană, Jean-Claude Carriere) (Pasărea indiană, Jean-Claude Carriere)

REZUMATUL
REZUMATUL
1. Faceţi rezumatul textului următor:
1. Faceţi rezumatul textului următor:
În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe fața apei sclipesc,
ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oțel; comori de galbeni între trestii. În În revărsat de zori, pe baltă, lumina face minuni. Pe fața apei sclipesc,
nuferi, ca-n niște potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă ici, sfărmături de oglinzi; colo, plăci de oțel; comori de galbeni între trestii. În
strălucire stufărișului. Peste tot liniște neclintită, de rai. nuferi, ca-n niște potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă
Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele strălucire stufărișului. Peste tot liniște neclintită, de rai.
lungi, subțiri ca niște lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când își Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele
udă pliscul; uneori se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar lungi, subțiri ca niște lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când își
fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, și răcoarea îl încântă. Nu simte udă pliscul; uneori se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar
nici o altă dorință decât să-și scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fi dat peste ceva ce căuta de mult. E răcoare, și răcoarea îl încântă. Nu simte
fiori până sub aripi. nici o altă dorință decât să-și scalde picioarele în unda rece, care-i trimite
Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr, fiori până sub aripi.
o broscuță se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr,
văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari o broscuță se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a
deschiși, cată la cumplitul dușman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari
atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta și, deschiși, cată la cumplitul dușman. În spaima ei, îl vede uriaș, cu capul
dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit. atingând cerul, cu pliscul lung, larg, să soarbă dintr-o dată balta și,
Își aștepta sfârșitul. dimpreună cu balta, pe ea. Inima i s-a oprit.
Cocostârcul o vede și înțelege. Dar dimineața e mărinimos. Ș-apoi i se Își aștepta sfârșitul.
pare atât de mică, atât de neînsemnată această vietate a bălții, că, de la o Cocostârcul o vede și înțelege. Dar dimineața e mărinimos. Ș-apoi i se
vreme, parcă o pierde din ochi în fundul apei, și nici n-o mai zărește. Ridică pare atât de mică, atât de neînsemnată această vietate a bălții, că, de la o
piciorul, o pășește disprețuitor și trece, măreț, mai departe. vreme, parcă o pierde din ochi în fundul apei, și nici n-o mai zărește. Ridică
Broscuței nu-i vine să creadă. Mai stă așa câteva clipe. Apoi, de bucurie, piciorul, o pășește disprețuitor și trece, măreț, mai departe.
sare pe o altă frunză; și-ntr-un avânt de recunoștință, ea, cea dintâi, taie Broscuței nu-i vine să creadă. Mai stă așa câteva clipe. Apoi, de bucurie,
tăcerea dimineții: sare pe o altă frunză; și-ntr-un avânt de recunoștință, ea, cea dintâi, taie
— Oaac! tăcerea dimineții:
(Mărinimie, Emil Gîrleanu) — Oaac!
(Mărinimie, Emil Gîrleanu)

1. Analizaţi substantivele subliniate în textul următor: 1. Analizaţi substantivele subliniate în textul următor:
În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o
farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a
străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din
gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage
cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să
se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul.
Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i
proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l
momise într-atâta ca aceasta de acela. Să încerce. Face câțiva pași momise într-atâta ca aceasta de acela. Să încerce. Face câțiva pași
mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De
unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o
acela, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe acela, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe
lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia?
Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul acela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul acela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel
mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe
marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă,
n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei!
La dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase La dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase
motanul acela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Orișicum, să motanul acela. Dar poate nu era în odaie. Ha? Nu era. Nu. Orișicum, să
mai aștepte puțin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva? mai aștepte puțin, să vadă, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva?
(Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă) (Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă)

1. Analizaţi substantivele: 1. Analizaţi substantivele:
 Cartea mea este pe masă şi e deschisă la lecţia pe care o vom face mâine. o Cartea mea este pe masă şi e deschisă la lecţia pe care o vom face mâine.
 Vecinul meu, Adrian, este un băieţel foarte cuminte. o Vecinul meu, Adrian, este un băieţel foarte cuminte.
 Aceşti ochelari sunt ai bunicii. o Aceşti ochelari sunt ai bunicii.
 Datorită colegei mele, am reuşit să ajung la ora 12. o Datorită colegei mele, am reuşit să ajung la ora 12.
 Tabloul înfăţişa cu multă expresivitate imaginea castelului. o Tabloul înfăţişa cu multă expresivitate imaginea castelului.
2. Se dau substantivele: masă, scaun, carte, hârtie, lalea, bibliotecă, băiat. 2. Se dau substantivele: masă, scaun, carte, hârtie, lalea, bibliotecă, băiat.
Grupaţi-le în felul următor: Grupaţi-le în felul următor:
1. forma de genitiv articulată cu articol hotărât; 4. forma de genitiv articulată cu articol hotărât;
2. forma de genitiv articulată cu articol nehotărât; 5. forma de genitiv articulată cu articol nehotărât;
3. pluralul articulat hotărât; 6. pluralul articulat hotărât;
3. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi : 3. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi :

o Un substantiv propriu cu funcţie de subiect; o Un substantiv propriu cu funcţie de subiect;
o Un substantiv comun cu funcţie de atribut substantival genitival o Un substantiv comun cu funcţie de atribut substantival genitival
o Un substantiv defectiv de plural cu funcţie de complement direct o Un substantiv defectiv de plural cu funcţie de complement direct
o Un substantiv colectiv cu funcţie de nume predicativ în nominativ o Un substantiv colectiv cu funcţie de nume predicativ în nominativ
o Un substantiv defectiv de singular cu funcţie de complement indirect o Un substantiv defectiv de singular cu funcţie de complement indirect
o O prepoziţe specifică acuzativului o O prepoziţe specifică acuzativului
o O prepoziţie specifică dativului o O prepoziţie specifică dativului
o Un substantiv în vocativ o Un substantiv în vocativ

RECAPITULARE SEMESTRIALĂ RECAPITULARE SEMESTRIALĂ
Era odat-un împărat ș-avea trei fete și erau așa de frumoase, de la Era odat-un împărat ș-avea trei fete și erau așa de frumoase, de la
soare te puteai uita, da la dânsele ba. Acu, cele două erau cum erau, da cea soare te puteai uita, da la dânsele ba. Acu, cele două erau cum erau, da cea
mijlocie nici se mai povestește frumusețea ei. Acu câți feciori de-mpărați și de mijlocie nici se mai povestește frumusețea ei. Acu câți feciori de-mpărați și de
ghinărari au cerut-o, împăratul n-a vrut să le-o deie. Acu-ntr-o seară au venit ghinărari au cerut-o, împăratul n-a vrut să le-o deie. Acu-ntr-o seară au venit
trei tineri și le-au cerut, da el n-a vrut să le dea. Acu ei au ieșit afară și unul trei tineri și le-au cerut, da el n-a vrut să le dea. Acu ei au ieșit afară și unul
dintr-înșii a prins a fluiera cât s-a făcut un nor mare și nu s-au mai văzut nici dintr-înșii a prins a fluiera cât s-a făcut un nor mare și nu s-au mai văzut nici
ei, nici fetele. Le-a răpit. Acu-mpăratul a scos veste-n țară că cine-a găsi fetele ei, nici fetele. Le-a răpit. Acu-mpăratul a scos veste-n țară că cine-a găsi fetele
le dă de nevastă. Acu-n satu cela-a-mpăratului era un om ș-avea trei flăcăi. le dă de nevastă. Acu-n satu cela-a-mpăratului era un om ș-avea trei flăcăi.
Doi erau cum erau, da unul era prost, ședea-n cenușă și-l chema Călin Doi erau cum erau, da unul era prost, ședea-n cenușă și-l chema Călin
Nebunul. Ș-au zis acei doi frați: “Haidem și noi să căutăm fetele-mpăratului”. Nebunul. Ș-au zis acei doi frați: “Haidem și noi să căutăm fetele-mpăratului”.
Da’ Călin a zis: “Hai și eu cu voi“. Ș-acei doi au zis: “Hai“. Da’ Călin a zis: “Hai și eu cu voi“. Ș-acei doi au zis: “Hai“.
Și-mpăratul a zis că care s-a porni după fete le dă bani de cheltuială și Și-mpăratul a zis că care s-a porni după fete le dă bani de cheltuială și
straie de primeneală. Acu ei au făcut un arc ș-au zis că unde l-a zvârli, până straie de primeneală. Acu ei au făcut un arc ș-au zis că unde l-a zvârli, până
unde-a ajunge, acolo să poposească. unde-a ajunge, acolo să poposească.
Călin-Nebunul (basm) Călin-Nebunul (basm)
1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: ghinărari, cheltuială 1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: ghinărari, cheltuială
2. Găsiţi patru cuvinte cu diftongi diferiţi 2. Găsiţi patru cuvinte cu diftongi diferiţi
3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare: 3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare: fată,
fată, împărat, prost, frate împărat, prost, frate
4. Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate 4. Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate
5. Explică folosirea cratimei în secvenţa: ș-avea trei fete 5. Explică folosirea cratimei în secvenţa: ș-avea trei fete
6. Alcătuieşte câmpul lexical al următoarelor elemente (5 termeni): 6. Alcătuieşte câmpul lexical al următoarelor elemente (5 termeni): împărat,
împărat, basm basm
7. Găseşte sinonime pentru cuvintele: flăcăi, straie, primeneală 7. Găseşte sinonime pentru cuvintele: flăcăi, straie, primeneală
8. Găseşte antonime pentru cuvintele: să poposească, odată 8. Găseşte antonime pentru cuvintele: să poposească, odată
9. Găseşte două omofone în text şi alcătuieşte enunţuri cu ele. 9. Găseşte două omofone în text şi alcătuieşte enunţuri cu ele.

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic.
Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar
înnumără florile scuturate de adiere. înnumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele,
mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.
Cine trânti poarta? Cine trânti poarta?
― Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! ― Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!
Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui „tata-moșu”. Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui „tata-moșu”.
― Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? ― Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?
― Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. ― Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
― Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? ― Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară?
― Zboară, zise băiatul, dar pe jos. ― Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat.
― O, voinicii moșului!... ― O, voinicii moșului!...
Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai
lumină și binecuvântare. lumină și binecuvântare.
(Bunicul, B. Şt. Delavrancea) (Bunicul, B. Şt. Delavrancea)
1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: ciorchini, voinicii 1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: ciorchini, voinicii
3. Faceţi familia lexicală a cuvintelor noroc şi blând 3. Faceţi familia lexicală a cuvintelor noroc şi blând
4. Despărţiţi în silabe cuvintele : miresme, sprincenele, mângâietori. 4. Despărţiţi în silabe cuvintele : miresme, sprincenele, mângâietori.
5. Explică folosirea virgulei în secvenţa: ― Tată-moșule, zise 5. Explică folosirea virgulei în secvenţa: ― Tată-moșule, zise
6. Analizează cuvintele subliniate 6. Analizează cuvintele subliniate
7. Scrie două însuşiri ale fiecărui personaj din fragmentul dat şi 7. Scrie două însuşiri ale fiecărui personaj din fragmentul dat şi modalitatea
modalitatea de caracterizare. de caracterizare.

Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii, speriat. Parcă vrea Un clopoţel a început să se smucească deasupra uşii, speriat. Parcă vrea să-şi
să-şi rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. Intrăm în clasă. rupă frânghiuţa şi s-o ia la fugă. Intrăm în clasă.
Pupitrul e înalt. Mă ridic în vârful picioarelor, mă sprijin în coate şi abia Pupitrul e înalt. Mă ridic în vârful picioarelor, mă sprijin în coate şi abia
izbutesc să mă aşez, strâmb, pe-o margine de bancă. Fetele se foiesc o vreme, izbutesc să mă aşez, strâmb, pe-o margine de bancă. Fetele se foiesc o vreme,
pe urmă se astâmpără. E aşa de linişte, că se aude cum îşi strigă Hună, pe pe urmă se astâmpără. E aşa de linişte, că se aude cum îşi strigă Hună, pe
stradă, covrigeii lui săraţi... stradă, covrigeii lui săraţi...
- Casian Alexandra! - Casian Alexandra!
E numele meu. Ştiu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa. E numele meu. Ştiu. Dar nu răspund. Pe mine nu mă strigă nimeni aşa.
Toată lumea mă strigă Luchi... Îmi vine-a râde. Aşa-i de caraghios să te strige Toată lumea mă strigă Luchi... Îmi vine-a râde. Aşa-i de caraghios să te strige
cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar striga-o tata pe mama, în loc de Catia, cineva Casian Alexandra! Ca şi cum ar striga-o tata pe mama, în loc de Catia,
Casian Ecaterina. Doamna se uită la mine şi râde. […] Casian Ecaterina. Doamna se uită la mine şi râde. […]
- Cu mata vorbesc fetiţo... Cum te cheamă? - Cu mata vorbesc fetiţo... Cum te cheamă?
Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus, bocănind, în picioare. Simt în Am uitat că banca e înaltă şi cad de sus, bocănind, în picioare. Simt în
jurul meu râsul stăpânit al clasei. jurul meu râsul stăpânit al clasei.
- Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând, dar c-un fel de - Cum îţi zice mama acasă? stăruie doamna tot blând, dar c-un fel de
nerăbdare parcă. nerăbdare parcă.
- Luchi! sare de lângă mine, răpezind înainte două degete ascuţite, una - Luchi! sare de lângă mine, răpezind înainte două degete ascuţite, una
bondoacă si zburlită, Luchi, ca la căţei! bondoacă si zburlită, Luchi, ca la căţei!
Toate fetele se uită la mine. Încă nu râd, dar ochii lor împung şi dor. Şi dintr- Toate fetele se uită la mine. Încă nu râd, dar ochii lor împung şi dor. Şi dintr-
o dată mi-e ruşine de numele meu, mi-e ruşine de mine, mi-e ruşine de tot. o dată mi-e ruşine de numele meu, mi-e ruşine de mine, mi-e ruşine de tot.
A murit Luchi... - Otilia Cazimir A murit Luchi... - Otilia Cazimir
1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: frânghiuţa, picioarelor, 1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: frânghiuţa, picioarelor, caraghios
caraghios 2. Găsiţi patru cuvinte cu diftongi şi două cu hiat
2. Găsiţi patru cuvinte cu diftongi şi două cu hiat 3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare:
3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare: clopoţel, cineva, bocănind, stăpânit
clopoţel, cineva, bocănind, stăpânit 4. Explicaţi folosirea semnelor de punctuaţie în secvenţa: - Luchi!
4. Explicaţi folosirea semnelor de punctuaţie în secvenţa: - Luchi! 5. Analizaţi cuvintele subliniate
5. Analizaţi cuvintele subliniate

Tresărind scânteie lacul Cucul cântă, mierle, presuri - Tresărind scânteie lacul Cucul cântă, mierle, presuri -
Şi se leagănă sub soare; Cine ştie să le-asculte? Şi se leagănă sub soare; Cine ştie să le-asculte?
Eu, privindu-l din pădure, Ale păsărilor neamuri Eu, privindu-l din pădure, Ale păsărilor neamuri
Las aleanul să mă fure Ciripesc pitite-n ramuri Las aleanul să mă fure Ciripesc pitite-n ramuri
Şi ascult de la răcoare Şi vorbesc cu-atât de multe Şi ascult de la răcoare Şi vorbesc cu-atât de multe
Pitpalacul. Înţelesuri. Pitpalacul. Înţelesuri.
Din izvoare şi din gârle Cucu-ntreabă: - Unde-i sora Din izvoare şi din gârle Cucu-ntreabă: - Unde-i sora
Apa sună somnoroasă; Viselor noastre de vară? Apa sună somnoroasă; Viselor noastre de vară?
Unde soarele pătrunde Mlădioasă şi iubită, Unde soarele pătrunde Mlădioasă şi iubită,
Printre ramuri a ei unde, Cu privirea ostenită, Printre ramuri a ei unde, Cu privirea ostenită,
Ea în valuri sperioase Ca o zână să răsară Ea în valuri sperioase Ca o zână să răsară
Se azvârle. Tuturora. Se azvârle. Tuturora.
(M. Eminescu, Freamăt de codru) (M. Eminescu, Freamăt de codru)
1. Transcrieţi două figuri de stil din text şi numiţi-le. 1. Transcrieţi două figuri de stil din text şi numiţi-le.
2. Găsiţi fenomenele fonetice din prima strofă. 2. Găsiţi fenomenele fonetice din prima strofă.
3. Faceţi familia lexicală a cuvintelor pasăre , pădure. 3. Faceţi familia lexicală a cuvintelor pasăre , pădure.
4. Despărţiţi în silabe cuvintele : somnoroasă, sperioase, înţelesuri, 4. Despărţiţi în silabe cuvintele : somnoroasă, sperioase, înţelesuri,
mlădioasă; mlădioasă;
5. Explicaţi folosirea virgulei în secvenţa: Cucul cântă, mierle, presuri - 5. Explicaţi folosirea virgulei în secvenţa: Cucul cântă, mierle, presuri
6. Analizaţi cuvintele subliniate. 6. Analizaţi cuvintele subliniate.
7. Găsiţi sinonime pentru cuvintele: scânteie, pădure, ramuri, înţelesuri, 7. Găsiţi sinonime pentru cuvintele: scânteie, pădure, ramuri, înţelesuri,
mlădioasă. mlădioasă.
8. Găsiţi antonime pentru cuvintele: răcoare, pătrunde, ostenită, iubită. 8. Găsiţi antonime pentru cuvintele: răcoare, pătrunde, ostenită, iubită.
9. Identificaţi în text 5 termeni din câmpul lexical al naturii. 9. Identificaţi în text 5 termeni din câmpul lexical al naturii.
10. Alcătuiţi două enunţuri pentru a ilustra sensuri diferite ale verbului „a 10. Alcătuiţi două enunţuri pentru a ilustra sensuri diferite ale verbului „a
asculta” asculta”

„ Pentru a treia oară întâlnesc azi pe bătrâna asta cu doi copilaşi de „ Pentru a treia oară întâlnesc azi pe bătrâna asta cu doi copilaşi de
mână. Ce slabă-i, săraca, şi de-abia merge. E îmbrăcată într-o caţaveică din mână. Ce slabă-i, săraca, şi de-abia merge. E îmbrăcată într-o caţaveică din
petici toată, pe cap - o broboadă de lână gălbuie, şi-n picioare târâie petici toată, pe cap - o broboadă de lână gălbuie, şi-n picioare târâie
rămăşiţele unor foşti şoşoni. Copiii, gătiţi în vechituri de căpătat, palizi la rămăşiţele unor foşti şoşoni. Copiii, gătiţi în vechituri de căpătat, palizi la
faţă, se uită cu ochii mari, speriaţi, pe la vitrinele pline de jucării. faţă, se uită cu ochii mari, speriaţi, pe la vitrinele pline de jucării.
O, ce milă mi-e de copiii săraci cari n-au jucării de Crăciun şi cărora O, ce milă mi-e de copiii săraci cari n-au jucării de Crăciun şi cărora
"anul nou" nu le-aduce nici o bucurie. Cum aş vrea să ştiu ce gândesc ei "anul nou" nu le-aduce nici o bucurie. Cum aş vrea să ştiu ce gândesc ei
acum! ... Probabil, ce gândeam şi eu la vârsta lor. Îmi văd aşa de bine acum! ... Probabil, ce gândeam şi eu la vârsta lor. Îmi văd aşa de bine
copilăria mea în privirea lor extaziată, în dorinţile si privaţiile lor, în copilăria mea în privirea lor extaziată, în dorinţile si privaţiile lor, în
paloarea feţei şi în sărăcia îmbrăcămintei lor. Şi merg după ei, lângă ei; viaţa paloarea feţei şi în sărăcia îmbrăcămintei lor. Şi merg după ei, lângă ei; viaţa
mea se amestecă-n clipa asta cu a lor, bătrână mi-e şi mie bunica. E o zi de mea se amestecă-n clipa asta cu a lor, bătrână mi-e şi mie bunica. E o zi de
moină, parcă-i primăvara. Strada-i ticsita de lume. Trăsurile, pe doua şiruri, moină, parcă-i primăvara. Strada-i ticsita de lume. Trăsurile, pe doua şiruri,
se mişcă încet, ca după mort. Prin prăvălii e o îmbulzeală ş-o zarvă se mişcă încet, ca după mort. Prin prăvălii e o îmbulzeală ş-o zarvă
ameţitoare. Se miră bătrâna” ameţitoare. Se miră bătrâna”
(Alexandru Vlahuţă, În ajunul Crăciunului) (Alexandru Vlahuţă, În ajunul Crăciunului)
MÓINĂ, moine, s. f. 1. Timp mai călduros și umed, care urmează iarna după MÓINĂ, moine, s. f. 1. Timp mai călduros și umed, care urmează iarna după
o perioadă de îngheț; o perioadă de îngheț;
1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: vechituri , ochii 1. Câte litere şi câte sunete au cuvintele: vechituri , ochii
3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare: 3. Scrieţi câte un cuvânt derivat de la fiecare dintre cuvintele următoare:
copil, bătrân, bun copil, bătrân, bun
4. Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate 4. Despărţiţi în silabe cuvintele subliniate
5. Explicaţi folosirea cratimei în secvenţa: Ce slabă-i 5. Explicaţi folosirea cratimei în secvenţa: Ce slabă-i,
6. Găsiţi sinonime pentru cuvintele: gândeam, extaziată, trăsurile, prăvălii 6. Găsiţi sinonime pentru cuvintele: gândeam, extaziată, trăsurile, prăvălii
6. Găsiţi antonime pentru cuvintele: se mişcă, îmbrăcată, sărăcia 7. Găsiţi antonime pentru cuvintele: se mişcă, îmbrăcată, sărăcia
7. Găsiţi un omofon în text şi alcătuieşte enunţuri cu el. 8. Găsiţi un omofon în text şi alcătuieşte enunţuri cu el
8. Analizaţi cuvintele evidenţiate în text 9. Analizaţi cuvintele evidenţiate în text enunţuri cu ele.

Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi :

Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi :
1. Un omofon
1. Un omofon
2. Un omograf
2. Un omograf
3. Un omonim
3. Un omonim
4. pereche de sinonime
4. O pereche de sinonime
5. Verbul „ a citi” la indicativ, imperfect
5. Verbul „ a citi” la indicativ, imperfect
6. Un verb copulativ
6. Un verb copulativ
7. Auxiliarul verbului „a avea”
7. Auxiliarul verbului „a avea”
8. Un predicat nominal
8. Un predicat nominal
9. Un verb la conjugarea a III-a
9. Un verb la conjugarea a III-a
10. Verbul „a scrie” la condiţional-optativ, perfect
10. Verbul „a scrie” la condiţional-optativ, perfect
11. Un triftong şi un hiat
11. Un triftong şi un hiat
12. Un cuvânt compus şi unul derivat
12. Un cuvânt compus şi unul derivat
13. Un substantiv în vocativ
13. Un substantiv în vocativ
14. Un verb derivat de la bun
14. Un verb derivat de la bun
15. Un substantiv articulat nehotărât
15. Un substantiv articulat nehotărât
16. Un cuvânt format prin conversiune
16. Un cuvânt format prin conversiune 17. Un substantiv colectiv
17. Un substantiv colectiv 18. Un substantiv cu funcţie sintactică de nume predicativ în acuzativ
18. Un substantiv cu funcţie sintactică de nume predicativ în acuzativ 19. Un atribut substantival prepoziţional
19. Un atribut substantival prepoziţional 20. Un atribut substantival genitival
20. Un atribut substantival genitival 21. Un complement circumstanţial de mod în dativ
21. Un complement circumstanţial de mod în dativ

PASTELUL PASTELUL
Pe cărarea înflorită, care duce la fântână, Pe cărarea înflorită, care duce la fântână,
În ştergar şi în catrinţă, merge-o sprintenă română; În ştergar şi în catrinţă, merge-o sprintenă română;
Ea la brâu-i poartă furcă şi la sân un pruncuşor, Ea la brâu-i poartă furcă şi la sân un pruncuşor,
Cu guriţa lui lipită de al laptelui izvor. Cu guriţa lui lipită de al laptelui izvor.
Nevăstuica trece iute, torcând lâna din fuioare Nevăstuica trece iute, torcând lâna din fuioare
Şi sucind fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare. Şi sucind fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare.
Păsărelele-mprejuru-i zbor voioase şi cântând, Păsărelele-mprejuru-i zbor voioase şi cântând,
Ea zâmbeşte şi tot merge, pruncuşoru-i sărutând. Ea zâmbeşte şi tot merge, pruncuşoru-i sărutând.
Iată, ajunge la fântână, ş-acolo se întâlneşte Iată, ajunge la fântână, ş-acolo se întâlneşte
C-un drumeţ din lumea-ntreagă, care lung la ea priveşte, C-un drumeţ din lumea-ntreagă, care lung la ea priveşte,
Apoi cumpăna o pleacă, apoi scoate la lumină Apoi cumpăna o pleacă, apoi scoate la lumină
Şi vecinei sale-ntinde o cofiţă, albă, plină. Şi vecinei sale-ntinde o cofiţă, albă, plină.
Româncuţa mulţumeşte, suflă-ncet peste cofiţă Româncuţa mulţumeşte, suflă-ncet peste cofiţă
Şi cu apa ne-ncepută udă rumena-i guriţă; Şi cu apa ne-ncepută udă rumena-i guriţă;
Iar drumeţul după dânsa bea, fugarul îşi adapă Iar drumeţul după dânsa bea, fugarul îşi adapă
Şi se jură că pe lume nu-i aşa de dulce apă. (Fântâna, V. Alecsandri ) Şi se jură că pe lume nu-i aşa de dulce apă. (Fântâna, V. Alecsandri )
1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„Păsărelele-mprejuru-i zbor voioase” 1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„Păsărelele-mprejuru-i zbor voioase”
2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi diferiţi 2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi diferiţi
3. Transcrieţi o personificare 3. Transcrieţi o personificare
4. Scrieţi câte litere şi câte sunete au cuvintele subliniate 4. Scrieţi câte litere şi câte sunete au cuvintele subliniate
5. Transcrieţi patru cuvinte derivate din text 5. Transcrieţi patru cuvinte derivate din text
6. Identifică în text un cuvânt format prin conversiune 6. Identifică în text un cuvânt format prin conversiune
7. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul 7. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul
citat este un pastel. În compunere trebuie : citat este un pastel. În compunere trebuie :
 să menţionaţi două trăsături ale pastelului  să menţionaţi două trăsături ale pastelului
 să ilustraţi cele două trăsături cu exemple adecvate , selectate din text  să ilustraţi cele două trăsături cu exemple adecvate , selectate din text
 să redactaţi un conţinut adecvat cerinţei formulate  să redactaţi un conţinut adecvat cerinţei formulate
 să respectaţi limita de spaţiu indicată  să respectaţi limita de spaţiu indicată
Fişa nr. 30 Fişa nr. 30

PASTELUL PASTELUL
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte
Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,
El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,
Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.
Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,
Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri, Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,
Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri, Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri,
Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.
Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare
Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meu O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meu
Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!. (Gerul, V. Alecsandri ) Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!. (Gerul, V. Alecsandri )
1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„ El ca pe-o mireasă moartă” 1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„ El ca pe-o mireasă moartă”
2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi diferiţi 2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi diferiţi
3. Transcrieţi o comparaţie 3. Transcrieţi o comparaţie
6. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul 6. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul
citat este un pastel. În compunere trebuie : citat este un pastel. În compunere trebuie :
 să menţionaţi două trăsături ale pastelului  să menţionaţi două trăsături ale pastelului
Fişa nr. Fişa nr.

PASTELUL PASTELUL
Sus pe culme bradul verde În zadar aduci cu tine Sus pe culme bradul verde În zadar aduci cu tine
Sub zăpada albicioasă Corbul negru şi prădalnic, Sub zăpada albicioasă Corbul negru şi prădalnic,
Printre negură se pierde Şi din codrii cu jivine Printre negură se pierde Şi din codrii cu jivine
Ca o fantasmă geroasă, Faci să iasă urlet jalnic. Ca o fantasmă geroasă, Faci să iasă urlet jalnic.
Şi priveşte cu-ntristare În zadar, urgie crudă, Şi priveşte cu-ntristare În zadar, urgie crudă,
Cum se primblă prin răstoace Lungeşti noaptea-ntunecoasă Cum se primblă prin răstoace Lungeşti noaptea-ntunecoasă
Iarna pe un urs călare, Şi, râzând de-a lumii trudă, Iarna pe un urs călare, Şi, râzând de-a lumii trudă,
Iarna cu şapte cojoace. Scurtezi ziua luminoasă. Iarna cu şapte cojoace. Scurtezi ziua luminoasă.
El se scutură şi zice: În zadar îmi pui povară El se scutură şi zice: În zadar îmi pui povară
"În zadar tu, vrăjitoare, De zăpadă şi de gheaţă. "În zadar tu, vrăjitoare, De zăpadă şi de gheaţă.
Aduci viforul pe-aice, Fie iarnă, fie vară, Aduci viforul pe-aice, Fie iarnă, fie vară,
Aduci zile fără soare. Eu păstrez a mea verdeaţă!" Aduci zile fără soare. Eu păstrez a mea verdeaţă!"
………………………. ( Bradul, V. Alecsandri ) ………………………. ( Bradul, V. Alecsandri )
1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„ Şi priveşte cu-ntristare” 1. Explicaţi rolul cratimei din secvenţa:„ Şi priveşte cu-ntristare”
2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi şi unul cu hiat 2. Identificaţi, în text, două cuvinte cu diftongi şi unul cu hiat
3. Transcrieţi o imagine vizuală 3. Transcrieţi o imagine vizuală
6. Identifică în text un omonim şi alcătuiţi enunţuri pentru a-i demonstra 6. Identifică în text un omonim şi alcătuiţi enunţuri pentru a-i demonstra
omonimia omonimia
7. Identifică în text două substantive în Ac. 7. Identifică în text două substantive în Ac.
8. Identifică în text două verbe de conjugări diferite şi precizează 8. Identifică în text două verbe de conjugări diferite şi precizează conjugările
conjugările 9. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că
9. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul citat este un pastel. În compunere trebuie :
textul citat este un pastel. În compunere trebuie :  să menţionaţi două trăsături ale pastelului
 să menţionaţi două trăsături ale pastelului  să ilustraţi cele două trăsături cu exemple adecvate , selectate din text
 să ilustraţi cele două trăsături cu exemple adecvate , selectate din text  să redactaţi un conţinut adecvat cerinţei formulate
 să redactaţi un conţinut adecvat cerinţei formulate  să respectaţi limita de spaţiu indicată
 să respectaţi limita de spaţiu indicată

ADJECTIVUL ADJECTIVUL
Analizaţi adjectivele din textul de mai jos: Analizaţi adjectivele din textul de mai jos:
Peste un an, altă soră de-a ei a căpătat învoire să se urce la faţa Peste un an, altă soră de-a ei a căpătat învoire să se urce la faţa
apei şi să înoate până unde-o vrea. A ieşit din mare când asfinţea soarele apei şi să înoate până unde-o vrea. A ieşit din mare când asfinţea soarele
şi priveliştea asta i s-a părut că-i cel mai frumos lucru pe care l-a văzut. şi priveliştea asta i s-a părut că-i cel mai frumos lucru pe care l-a văzut.
Spunea că tot cerul parcă era din aur şi nourii erau aşa de minunaţi, cum Spunea că tot cerul parcă era din aur şi nourii erau aşa de minunaţi, cum
nici nu se putea închipui, zburau pe cer, roşii şi albaştri, dar şi mai repede nici nu se putea închipui, zburau pe cer, roşii şi albaştri, dar şi mai repede
decât nourii zbura, asemenea unui văl lung şi alb, un stol de lebede către decât nourii zbura, asemenea unui văl lung şi alb, un stol de lebede către
soare. Dar soarele s-a scufundat în valuri şi curând după aceea a pierit şi soare. Dar soarele s-a scufundat în valuri şi curând după aceea a pierit şi
lumina trandafirie care umplea faţa mării şi nourii. lumina trandafirie care umplea faţa mării şi nourii.
A mai trecut un an şi s-a urcat sus şi sora de-a treia. Asta era cea A mai trecut un an şi s-a urcat sus şi sora de-a treia. Asta era cea
mai îndrăzneaţă din toate; a intrat pe gura unui fluviu care se vărsa în mai îndrăzneaţă din toate; a intrat pe gura unui fluviu care se vărsa în
mare. Pe dealuri verzi, pe de o parte şi de alta, erau podgorii; printre mare. Pe dealuri verzi, pe de o parte şi de alta, erau podgorii; printre
păduri minunate se iveau case şi castele şi în copaci erau păsări care păduri minunate se iveau case şi castele şi în copaci erau păsări care
cântau. La o cotitură a dat de-un cârd de copii care se scăldau şi se cântau. La o cotitură a dat de-un cârd de copii care se scăldau şi se
hârjoneau în apă; a vrut să se joace şi ea cu dânşii, dar copiii au fugit hârjoneau în apă; a vrut să se joace şi ea cu dânşii, dar copiii au fugit
speriaţi şi deodată a venit un animal mititel şi negru; era un câine, dar ea speriaţi şi deodată a venit un animal mititel şi negru; era un câine, dar ea
nu mai văzuse câini până atunci; a început să latre la dânsa aşa de tare, nu mai văzuse câini până atunci; a început să latre la dânsa aşa de tare,
că ei i-a fost frică şi s-a întors repede înapoi în mare. Şi acuma ea zicea că ei i-a fost frică şi s-a întors repede înapoi în mare. Şi acuma ea zicea
că niciodată n-are să uite pădurile, dealurile şi pe copiii aceia drăgălaşi, că niciodată n-are să uite pădurile, dealurile şi pe copiii aceia drăgălaşi,
care puteau să înoate, deşi nu aveau coadă. care puteau să înoate, deşi nu aveau coadă.
Cea de-a patra soră nu era aşa de vitează şi a rămas în mijlocul Cea de-a patra soră nu era aşa de vitează şi a rămas în mijlocul
mării. Spunea că acolo e mai frumos; te uiţi şi vezi până departe de jur mării. Spunea că acolo e mai frumos; te uiţi şi vezi până departe de jur
împrejur şi cerul deasupra e ca un clopot de sticlă. Văzuse şi corăbii, dar împrejur şi cerul deasupra e ca un clopot de sticlă. Văzuse şi corăbii, dar
numai de departe tare, parcă erau nişte pescăruşi; delfinii poznaşi se numai de departe tare, parcă erau nişte pescăruşi; delfinii poznaşi se
dădeau de-a tumba şi balenele cele mai mari împroşcau apă pe nări, dădeau de-a tumba şi balenele cele mai mari împroşcau apă pe nări,
parcă erau în toate părţile numai fântâni ţâşnitoare. parcă erau în toate părţile numai fântâni ţâşnitoare.
(Mica Sirenă de Hans Christian Andersen (Mica Sirenă de Hans Christian Andersen)

ADJECTIVUL ADJECTIVUL
Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al
cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea
lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos.
Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la
ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în
deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta
atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi
gândi în sinea ei: "Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca gândi în sinea ei: "Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca
sângele şi cu părul negru ca abanosul!" sângele şi cu părul negru ca abanosul!"
(Fraţii Grimm, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici ) (Fraţii Grimm, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici )
1. Subliniaţi adjectivele; 1. Subliniaţi adjectivele;

2. Găsiţi determinante adjectivale pentru substantivele subliniate; 2. Găsiţi determinante adjectivale pentru substantivele subliniate;
3. Analizaţi primele trei adjective din text; 3. Analizaţi primele trei adjective din text;
4. Construiţi un enunţ în care primul adjectiv din text să aibă o altă funcţie 4. Construiţi un enunţ în care primul adjectiv din text să aibă o altă
sintactică; funcţie sintactică;
5. Treceţi ultimele două adjective la gradul comparativ; 5. Treceţi ultimele două adjective la gradul comparativ;
6. Găsiţi în text adjectivul variabil cu două forme şi alcătuiţi u enunţ cu 6. Găsiţi în text adjectivul variabil cu două forme şi alcătuiţi u enunţ cu
acesta; acesta;
7. Treceţi adjectivul găsit la ex.6, la toate gradele de comparaţie 7. Treceţi adjectivul găsit la ex.6, la toate gradele de comparaţie
8. Găsiţi în text un atribut substantival şi apoi transformaţi-l în atribut 8. Găsiţi în text un atribut substantival şi apoi transformaţi-l în atribut
adjectival; adjectival;
9. Scrieţi un dialog de 10-15 replici, pe care îl aveţi cu colegul de bancă, 9. Scrieţi un dialog de 10-15 replici, pe care îl aveţi cu colegul de
despre tema de casă, în care să folosiţi cel puţin 5 adjective la grade de bancă, despre tema de casă, în care să folosiţi cel puţin 5 adjective la
comparaţie diferite. grade de comparaţie diferite.
10. Redactaţi o compunere de 10-15 rânduri în care să descrieţi un peisaj de 10. Redactaţi o compunere de 10-15 rânduri în care să descrieţi un
iarnă. Subliniaţi adjectivele. peisaj de iarnă. Subliniaţi adjectivele

Adjectivul Adjectivul
1. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: 1. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi:
 Un adjectiv invariabil  Un adjectiv invariabil
 Un atribut adjectival  Un atribut adjectival
 Un adjectiv la superlativ  Un adjectiv la superlativ
 Un nume predicativ exprimat prin adjectiv  Un nume predicativ exprimat prin adjectiv
 Un adjectiv provenit din verb la participiu  Un adjectiv provenit din verb la participiu
2. Treceţi la toate gradele de comparaţie următoarele adjective:
2. Treceţi la toate gradele de comparaţie următoarele adjective:
adânc, mic, uscat.
adânc, mic, uscat.
3. Alcătuiţi enunţuri în care adjectivele roşu şi frumos să-şi schimbe
3. Alcătuiţi enunţuri în care adjectivele roşu şi frumos să-şi schimbe
valoarea morfologică
valoarea morfologică
4. Scrieţi cinci adjective obţinute prin derivare
4. Scrieţi cinci adjective obţinute prin derivare
5. Analizaţi adjectivele din textul următor:
5. Analizaţi adjectivele din textul următor:
„ Pe la jumatatea lunii martie în 1881, corabia grecească Penelopa cobora
„ Pe la jumatatea lunii martie în 1881, corabia grecească Penelopa cobora
la vale pe braţul din mijloc al Dunării, încărcată cu cereale, îndreptându-se
la vale pe braţul din mijloc al Dunării, încărcată cu cereale, îndreptându-se
către Pireu. Căpitanul ei se numea kir Iani Ghinis era un ''negustor iscusit şi
către Pireu. Căpitanul ei se numea kir Iani Ghinis era un ''negustor iscusit şi
marinar bătrân, botezat de toate furtunile din arhipelagul grecesc''.
marinar bătrân, botezat de toate furtunile din arhipelagul grecesc''.
In drumul ei de la Brăila spre Pireu, Penelopa a făcut o escală la Galaţi.
In drumul ei de la Brăila spre Pireu, Penelopa a făcut o escală la Galaţi.
Trenul de la Bucureşti sosi în acelaşi timp cu corabia grecească, şi din
Trenul de la Bucureşti sosi în acelaşi timp cu corabia grecească, şi din
vagonul de clasa întâi a coborât un domn îmbrăcat în haine străine, Anton vagonul de clasa întâi a coborât un domn îmbrăcat în haine străine, Anton
Lupan, personajul principal al acestui roman. Suindu-se într-o birjă, acesta Lupan, personajul principal al acestui roman. Suindu-se într-o birjă, acesta
merse în port. Mergând prin oraş, a intrat la biroul domnului Iacomachi unde merse în port. Mergând prin oraş, a intrat la biroul domnului Iacomachi unde
l-a întrebat de prietenul său vechi Pierre Vaillant. ” l-a întrebat de prietenul său vechi Pierre Vaillant. ”
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus ) (Radu Tudoran, Toate pânzele sus )

Adverbul Adverbul
 Un adverb primar  Un adverb primar
 Un adverb provenit prin derivare  Un adverb provenit prin derivare
 Un adverb de loc  Un adverb de loc
 Un atribut adverbial  Un atribut adverbial
 Un adverb la superlativ absolut  Un adverb la superlativ absolut
2. Treceţi la toate gradele de comparaţie următoarele adverbe: 2. Treceţi la toate gradele de comparaţie următoarele adverbe:
bine, târziu bine, târziu
3. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele iarna şi bine să-şi schimbe valoarea 3. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele iarna şi bine să-şi schimbe valoarea
morfologică morfologică
4. Analizaţi adverbele din textele următoare: 4. Analizaţi adverbele din textele următoare:
„A fost odată o bătrână, , bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Şi „A fost odată o bătrână, , bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Şi
Mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască Mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască
cu un copil, că n-avea decât pe unchiaşul ei. Şi unchiaşul, ba la pădure, ba la cu un copil, că n-avea decât pe unchiaşul ei. Şi unchiaşul, ba la pădure, ba la
arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, ca toată ziulica i-ar fi ţiuit tăcerea în arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, ca toată ziulica i-ar fi ţiuit tăcerea în
fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat şi n-ar fi tuşit câteodată. Ba uneori, ca fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat şi n-ar fi tuşit câteodată. Ba uneori, ca
să-şi mai ţie de urât, tot ea vorbea şi tot ea răspundea. Şi râdea ea de ea, ca şi să-şi mai ţie de urât, tot ea vorbea şi tot ea răspundea. Şi râdea ea de ea, ca şi
cum ar fi râs ea de altcineva, înşirând ochiurile pe cârlige.” cum ar fi râs ea de altcineva, înşirând ochiurile pe cârlige.”
(B. Şt. Delavrancea, Neghiniţă) (B. Şt. Delavrancea, Neghiniţă)
„Si din fuga-i cuvinta:/- Maneo, Maneo, fiara rea,/ Vitejia ti-e fuga,/ „Si din fuga-i cuvinta:/- Maneo, Maneo, fiara rea,/ Vitejia ti-e fuga,/
Ca, de m-ai junghiat hoteste,/ Mi-ai fugit si miseleste./ Ia mai stai ca sa-ti Ca, de m-ai junghiat hoteste,/ Mi-ai fugit si miseleste./ Ia mai stai ca sa-ti
vorbesc/ Pagubele sa-ti platesc,/ Pagubele/ Cu taisul,/ Faptele/ Cu ascutisul!” vorbesc/ Pagubele sa-ti platesc,/ Pagubele/ Cu taisul,/ Faptele/ Cu ascutisul!”
(Toma Alimoş) (Toma Alimoş)
OPERA LIRICĂ OPERA LIRICĂ

Bine ai venit, april, În auz îmi sună blînd Bine ai venit, april, În auz îmi sună blînd
Lună răsfățată ! Zumzetul de-albine... Lună răsfățată ! Zumzetul de-albine...
Zburd și cînt, zglobiu copil, Mîndre zâne vin tinzînd Zburd și cînt, zglobiu copil, Mîndre zâne vin tinzînd
Ziulica toată !... Brațele spre mine. Ziulica toată !... Brațele spre mine.
Înainte-mi — cîmp deschis... Tainice spre mine vin Înainte-mi — cîmp deschis... Tainice spre mine vin
Stau fără de țîntă. Toate laolaltă, Stau fără de țîntă. Toate laolaltă,
Totu-i adîncit în vis, Rîd și-n jur de mine, lin, Totu-i adîncit în vis, Rîd și-n jur de mine, lin,
Prins de vrajă sfîntă. Prinse-n horă, saltă... Prins de vrajă sfîntă. Prinse-n horă, saltă...
Jos, pe dîmb, mă tolănesc, Dar cînd sar să le cuprind, Jos, pe dîmb, mă tolănesc, Dar cînd sar să le cuprind,
Fermecat de lene, Caut cu-ntristare : Fermecat de lene, Caut cu-ntristare :
Și din ce în ce clipesc Stol de porumbei sclipind Și din ce în ce clipesc Stol de porumbei sclipind
Tot mai des din gene... Flutură în zare... Tot mai des din gene... Flutură în zare...
Somnul vine mîngîios, Somnul vine mîngîios,

Soarele mă-mbată, Soarele mă-mbată,
Parc-aud un basm frumos (Visul, de Şt. O. Iosif) Parc-aud un basm frumos (Visul, de Şt. O. Iosif)
Cu: „A fost odată...” Cu: „A fost odată...”
1. Alcătuieşte o compunere de 15-25 de rânduri în care să demonstraţi că 1. Alcătuieşte o compunere de 15-25 de rânduri în care să demonstraţi că
textul de mai sus este o operă lirică.
In compunerea ta, trebuie : textul de mai sus este o operă lirică.
-sa prezinti doua caracteristici ale genului liric existente in textul dat In compunerea ta, trebuie :
-sa prezinti aceste caracteristici cu exemple din text -sa prezinti doua caracteristici ale genului liric existente in textul dat
-sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei formulate -sa prezinti aceste caracteristici cu exemple din text
-sa te inscrii in limitele de spatiu indicate -sa ai un continut adecvat tipului de text si cerintei formulate
-sa te inscrii in limitele de spatiu indicate
1. Analizaţi pronumele personale din textul următor: 1. Analizaţi pronumele personale din textul următor:
„– Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre „– Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre
tineri lui d-l Goe, și-l trage puțin înapoi. tineri lui d-l Goe, și-l trage puțin înapoi.
– Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. – Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.
Și după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de Și după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de
vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul,
și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere. și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere.
– Mamițoo! mam' maree! tantii!” (D-l Goe- I.L.Caragiale) – Mamițoo! mam' maree! tantii!” (D-l Goe- I.L.Caragiale)
„Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința „Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința
educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie
bătrână: bătrână:
— Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără! — Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără!
— Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama! — Ionel! strigă madam Popescu; Ionel! vin' la mama!
Apoi, cătră mine încet: Apoi, cătră mine încet:
— Nu știi ce ștrengar se face... și deștept... ” (Vizită...- I.L.Caragiale) — Nu știi ce ștrengar se face... și deștept... ” (Vizită...- I.L.Caragiale)
„După ce îi povesti că este zână măiastră, că îl îndrăgostise de când îl văzuse „După ce îi povesti că este zână măiastră, că îl îndrăgostise de când îl văzuse
la vânat, că el rănise o turturică, și că acea turturică era ea, și daca nu s-a la vânat, că el rănise o turturică, și că acea turturică era ea, și daca nu s-a
arătat lui așa cum este a fost că, de va lua de bărbat un om de pe pământ, arătat lui așa cum este a fost că, de va lua de bărbat un om de pe pământ,
toată puterea ei piere. Mai spuse că, spre a-l putea vedea mai adesea, intrase toată puterea ei piere. Mai spuse că, spre a-l putea vedea mai adesea, intrase
găinăreasă la dânșii și că tot ce ea făcuse era numai pentru dragostea lui. ” găinăreasă la dânșii și că tot ce ea făcuse era numai pentru dragostea lui. ”
(Zâna munţilor- Petre Ispirescu) (Zâna munţilor- Petre Ispirescu)
2. Construiţi enunţuri în care să aveţi: 2. Construiţi enunţuri în care să aveţi:

o cuvântul o - pronume personal
o cuvântul o - pronume personal o cuvântul o - articol nehotărât
o cuvântul o - articol nehotărât o un pronume personal, formă neaccentuată cu funcţie de CD
o un pronume personal, formă neaccentuată cu funcţie de CD o un pronume personal, persoana a III-a cu funcţie de CCL
o un pronume personal, persoana a III-a cu funcţie de CCL o un pronume personal, formă neaccentuată cu funcţie de Ci
o un pronume personal, formă neaccentuată cu funcţie de Ci o un pronume personal, persoana I, plural, cu funcţie de NP
o un pronume personal, persoana I, plural, cu funcţie de NP o un pronume personal, cu funcţie de A, caz G
o un pronume personal, cu funcţie de A, caz G
1. Analizaţi pronumele personale de politețe din textul următor: 1. Analizaţi pronumele personale de politețe din textul următor:
- Bună seara! - Bună seara!
- Bună ziua. Cu ce să vă sevesc? - Bună ziua. Cu ce să vă sevesc?
- Il caut pe domnul Popescu, stiti unde îl pot găsi? - Il caut pe domnul Popescu, stiti unde îl pot găsi?
- Dumnealui și-a încheiat programul. Deci, a plecat.. Nu v-a spus - Dumnealui și-a încheiat programul. Deci, a plecat.. Nu v-a spus
dumneavoastră când să-l căutați? dumneavoastră când să-l căutați?
- Am vorbit la telefon şi mi-a spus că îl găsesc după-amiază. - Am vorbit la telefon şi mi-a spus că îl găsesc după-amiază.
- Îmi pare rău, a plecat. Dacă veneați mai devreme... - Îmi pare rău, a plecat. Dacă veneați mai devreme...
- Dumnealui nu mi-a specificat şi ora. Oricum, vă mulțumesc mult. S-aveți o - Dumnealui nu mi-a specificat şi ora. Oricum, vă mulțumesc mult. S-aveți o
seară bună în continuare. seară bună în continuare.
- Cine să-i spun că l-a căutat? Care este mesajul dumneavoastră pentru el? - Cine să-i spun că l-a căutat? Care este mesajul dumneavoastră pentru el?
- Mă numesc Ionescu Maria. Știe dumneaui despre ce este vorba. - Mă numesc Ionescu Maria. Știe dumneaui despre ce este vorba.
- Îi voi transmite mesajul. - Îi voi transmite mesajul.
- La revedere! - La revedere!
- La revedere! Vă mulțumesc ! - La revedere! Vă mulțumesc !
2. Alcătuiți un dialog de 15-20 de replici în care să folosiți 2. Alcătuiți un dialog de 15-20 de replici în care să folosiți
 Un pronume personal, pers. a II-a ;  Un pronume personal, pers. a II-a ;
 Un pronume personal cu funcție de CI în D;  Un pronume personal cu funcție de CI în D;
 Două pronume personale de politețe diferite;  Două pronume personale de politețe diferite;
 Un cuvânt derivat;  Un cuvânt derivat;
 Un substantiv propriu; un verb de conjugarea a III-a;  Un substantiv propriu; un verb de conjugarea a III-a;
 Un adjectiv invariabil;  Un adjectiv invariabil;
 Un adverb de loc.  Un adverb de loc.
3. Construiţi enunţuri în care să aveţi un pronume personal de politețe: 3.Construiţi enunţuri în care să aveţi un pronume personal de politețe:
 de persoana a II-a; - de persoana a II-a;
 cu funcție de subiect; - cu funcție de subiect;
 în cazul genitiv; - în cazul genitiv;
 precedat de prepoziție specifică dativului; - precedat de prepoziție specifică dativului;
 cu functie de A. Pron. Prep în G; - cu functie de A. Pron. Prep în G;
 cu functie de N.P. în Ac; - cu functie de N.P. în Ac;
PRONUMELE POSESIV PRONUMELE POSESIV

1. Alcătuiţi cinci enunţuri în care să existe forme diferite ale pronumelui 1. Alcătuiţi cinci enunţuri în care să existe forme diferite ale pronumelui
posesiv; posesiv;
2. Analizaţi pronumele posesive şi adjectivele pronominale posesive din 2. Analizaţi pronumele posesive şi adjectivele pronominale posesive din
enunţurile următoare: enunţurile următoare:
 Am ajuns azi la ai tăi şi ai noştri nu erau acolo.  Am ajuns azi la ai tăi şi ai noştri nu erau acolo.
 Copilul meu este mai cuminte decât băiatul tău.  Copilul meu este mai cuminte decât băiatul tău.
 Cartea alor mei e nouă şi a ta e veche.  Cartea alor mei e nouă şi a ta e veche.
 Acţiunile tale nesăbuite vor fi pedepsite.  Acţiunile tale nesăbuite vor fi pedepsite.
 Aceasta este a mea şi nu e vina ta că o neglijez.  Aceasta este a mea şi nu e vina ta că o neglijez.
 Datoria nostră e să le punem întrebări alor voştri.  Datoria nostră e să le punem întrebări alor voştri.
 Răspunsurile lor au fost bucuria mea.  Răspunsurile lor au fost bucuria mea.
 Cartea ei este a mea şi romanul meu este al lui.  Cartea ei este a mea şi romanul meu este al lui.
 Nu vreau să-l ajut pe fratele tău pentru că nu e cuminte.  Nu vreau să-l ajut pe fratele tău pentru că nu e cuminte.
 Vina alor mei este că nu ne-au chemat mai devreme.  Vina alor mei este că nu ne-au chemat mai devreme.
 Am citit tema alor tăi şi am notat-o cu notaă mare.  Am citit tema alor tăi şi am notat-o cu notaă mare.
3. Alcătuiţi enunţuri în care pronumele posesiv al meu să îndeplinească pe 3. Alcătuiţi enunţuri în care pronumele posesiv al meu să îndeplinească pe
rând următoarele funcţii sintactice: nume predicativ în N, complement rând următoarele funcţii sintactice: nume predicativ în N, complement
direct, complement circumstanţial de timp în Ac şi nume predicativ în G. direct, complement circumstanţial de timp în Ac şi nume predicativ în G.
4. Transformaţi enunţurile de la exerciţiul anterior, astfel încât pronumele al 4. Transformaţi enunţurile de la exerciţiul anterior, astfel încât pronumele
meu, să devină adjectiv pronominal. al meu, să devină adjectiv pronominal.
5. Transcrieţi din enunţurile de la exerciţiul 2, două pronume personale cu 5. Transcrieţi din enunţurile de la exerciţiul 2, două pronume personale cu
funcţie de atribut. funcţie de atribut.
6. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi un pronume posesiv cu funcţie de 6. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi un pronume posesiv cu funcţie de
C.C.M în Ac, în G şi în D C.C.M în Ac, în G şi în D
PRONUMELE DEMONSTRATIV PRONUMELE DEMONSTRATIV

7. Alcătuiţi patru enunţuri în care să existe pronume demontrative diferite 1. Alcătuiţi patru enunţuri în care să existe pronume demontrative
(de apropiere, de depărtare, de identitate şi de diferenţiere); diferite (de apropiere, de depărtare, de identitate şi de diferenţiere);
8. Analizaţi pronumele demonstrative şi adjectivele pronominale 2. Analizaţi pronumele demonstrative şi adjectivele pronominale
demonstrative din enunţurile următoare: demonstrative din enunţurile următoare:
 Aceste cărţi erau ale aceluiaşi copil.  Aceste cărţi erau ale aceluiaşi copil.
 Copilul acela este mai cuminte decât băiatul acesta.  Copilul acela este mai cuminte decât băiatul acesta.
 Cartea aceluiaşi a fost furată azi.  Cartea aceluiaşi a fost furată azi.
 Acel elev este cam obraznic şi această pedeapsă i se cuvine.  Acel elev este cam obraznic şi această pedeapsă i se cuvine.
 Aceasta este a mea şi aceea e a ta.  Aceasta este a mea şi aceea e a ta.
 Data cealaltă îmi convenea mai mult.  Data cealaltă îmi convenea mai mult.
 Ceilalţi au ajuns deja şi aceştia n-au terminat..  Ceilalţi au ajuns deja şi aceştia n-au terminat..
 Cartea aceea e scrisă de ceilalţi.  Cartea aceea e scrisă de ceilalţi.
 Celelalte fete au crezut că e bine să rămână acasă.  Celelalte fete au crezut că e bine să rămână acasă.
 Vina acestuia este că nu ne-a chemat mai devreme.  Vina acestuia este că nu ne-a chemat mai devreme.
 Am citit tema aceloraşi şi am notat-o cu notă mare.  Am citit tema aceloraşi şi am notat-o cu notă mare.
9. Alcătuiţi enunţuri în care pronumele demonstrativ acesta să îndeplinească 3. Alcătuiţi enunţuri în care pronumele demonstrativ acesta să
pe rând următoarele funcţii sintactice: nume predicativ, complement îndeplinească pe rând următoarele funcţii sintactice: nume predicativ,
indirect, complement circumstanţial de loc în Ac şi atribut pronominal complement indirect, complement circumstanţial de loc în Ac şi
genitival . atribut pronominal genitival .
10. Transformaţi enunţurile de la exerciţiul anterior, astfel încât pronumele 4. Transformaţi enunţurile de la exerciţiul anterior, astfel încât
indicat să devină adjectiv pronominal. pronumele indicat să devină adjectiv pronominal.
11. Transcrieţi din enunţurile de la exerciţiul 2, două pronume personale şi 5. Transcrieţi din enunţurile de la exerciţiul 2, două pronume personale
analizaţi-le. şi analizaţi-le.
12. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi un pronume demonstrativ cu funcţie de 6. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi un pronume demonstrativ cu funcţie
NP în N,Ac, G şi în D de NP în N,Ac, G şi în D
1. Indicaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor 1. Indicaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor
subliniate: subliniate:
 Şi-a spus că îl va ajuta data viitoare şi nu-l va lăsa să se descurce singur.  Şi-a spus că îl va ajuta data viitoare şi nu-l va lăsa să se descurce singur.
 Te ajut să iei o decizie corectă în ceea ce-l priveşte pe el.  Te ajut să iei o decizie corectă în ceea ce-l priveşte pe el.
 S-a pregătit să vă ajute pe dumneavoastră.  S-a pregătit să vă ajute pe dumneavoastră.
 O întreabă ce mai face şi dorinţa lui este s-o ajute.  O întreabă ce mai face şi dorinţa lui este s-o ajute.
 Nu este alegerea ei şi nu poate hotărî singură.  Nu este alegerea ei şi nu poate hotărî singură.
 I-am dat un sfat şi sper să mă asculte.  I-am dat un sfat şi sper să mă asculte.
 Cartea mea este pe masa cealaltă.  Cartea mea este pe masa cealaltă.
 Acest lucru nu se va mai repeta dacă-mi asculţi sfatul.  Acest lucru nu se va mai repeta dacă-mi asculţi sfatul.
 I-am trimis pe ai tăi la bibliotecă şi nu m-au ascultat.  I-am trimis pe ai tăi la bibliotecă şi nu m-au ascultat.
 Cartea alor tăi e nouă, iar cealaltă carte e veche.  Cartea alor tăi e nouă, iar cealaltă carte e veche.
 Dorinţa noastră va fi respectată de ai tăi.  Dorinţa noastră va fi respectată de ai tăi.
 Dorinţa lor e poruncă pentru noi.  Dorinţa lor e poruncă pentru noi.
 Cartea este a voastră.  Cartea este a voastră.
 El promite o sumă mare aceluia care va reuşi să-l ajute.  El promite o sumă mare aceluia care va reuşi să-l ajute.
 Un pronume reflexiv fără funcţie sintactică  Un pronume reflexiv fără funcţie sintactică
 Un pronume reflexiv , CD  Un pronume reflexiv , CD
 Un pronume posesiv, CCL  Un pronume posesiv, CCL
 Un pronume demonstrativ de identitate  Un pronume demonstrativ de identitate
 Un adjectiv pronominal posesiv  Un adjectiv pronominal posesiv
 Un adjectiv pronominal demonstrativ  Un adjectiv pronominal demonstrativ
 Un pronume personal de politeţe, A. pron. prep.  Un pronume personal de politeţe, A. pron. prep.
 Un pronume demonstrativ de diferenţiere  Un pronume demonstrativ de diferenţiere
 Un pronume posesiv, A pron. gen.  Un pronume posesiv, A pron. gen.
 Un pronume reflexiv , CI  Un pronume reflexiv , CI
 Un pronume personal, CCM  Un pronume personal, CCM
 Un pronume personal, CI, caz D  Un pronume personal, CI, caz D

FABULA FABULA
Greierul cântând mereu, Greierul cântând mereu,
Vara bine, toamna greu, Vara bine, toamna greu,
Crivățu-l găsi calic Crivățu-l găsi calic
Și-n hambare cu nimic. Și-n hambare cu nimic.
Nici măcar o frimitură Nici măcar o frimitură
De viermuși să bage-n gură De viermuși să bage-n gură
Atunci pleacă, plin de frică, Atunci pleacă, plin de frică,
La vecina lui furnică, La vecina lui furnică,
Și se roagă, pânla vară Și se roagă, pânla vară
Ca de foame să nu moară Ca de foame să nu moară
În hatâru-i să renunțe În hatâru-i să renunțe
La vreo câteva grăunțe. La vreo câteva grăunțe.
Și făcându-și vocea blândă: Și făcându-și vocea blândă:
Jur pe cinstea mea de greier! Jur pe cinstea mea de greier!
Ți le-ntorc cam după treier! Ți le-ntorc cam după treier!
Și-ți plătesc chiar o dobândă! Și-ți plătesc chiar o dobândă!
Dar furnica, îndrăcită Dar furnica, îndrăcită
La-mprumut și cam zgârcită La-mprumut și cam zgârcită
(Ăsta-i singuru-i cusur) (Ăsta-i singuru-i cusur)
Întrebă pe trubadur: Întrebă pe trubadur:
Vara ce-ai făcut, vecine? Vara ce-ai făcut, vecine?
Zi și noapte stam la drum Zi și noapte stam la drum
Și cântam pentru oricine... Și cântam pentru oricine...
Ai cântat? Îmi pare bine! Ai cântat? Îmi pare bine!
N-ai decât să joci acum! N-ai decât să joci acum!
(Greierul și furnica, de Cincinat Pavelescu) (Greierul și furnica, de Cincinat Pavelescu)
1. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi 1. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că
că textul citat este o fabulă. În compunere trebuie : textul citat este o fabulă. În compunere trebuie :
 să menţionaţi două trăsături ale fabulei  să menţionaţi două trăsături ale fabulei

FABULA FABULA
Un lup odată au intrat, Căci astă-iarnă lui vițica i- Un lup odată au intrat, Căci astă-iarnă lui vițica i-
De frică, nu de voie bună, am mâncat. De frică, nu de voie bună, am mâncat.
Scăpând viața, la un sat. — Apoi dă fuga la Arvinte, Scăpând viața, la un sat. — Apoi dă fuga la Arvinte,
El se gonea din urmă El este un țăran și vrednic și El se gonea din urmă El este un țăran și vrednic și
De către vânători cu puște cuminte. De către vânători cu puște cuminte.
înarmați — Cu dânsul iarăși sunt înarmați — Cu dânsul iarăși sunt
Și câini întărâtați; smintit, Și câini întărâtați; smintit,
Iar un așa alai să nu dea Pentru c-adeseori lui oi am Iar un așa alai să nu dea Pentru c-adeseori lui oi am
Dumnezeu spârcuit. Dumnezeu spârcuit.
Nici la vrăjmașul meu. — Așadar ce să faci? La Nici la vrăjmașul meu. — Așadar ce să faci? La
În deznădăjduire, vornicul bătrân În deznădăjduire, vornicul bătrân
Sărmanul lup căta oriunde Aleargă, că e bun și primitor Sărmanul lup căta oriunde Aleargă, că e bun și primitor
mântuire român. mântuire român.
Și, întâlnind pe un motan, — Nici la acesta n-am obraz, Și, întâlnind pe un motan, — Nici la acesta n-am obraz,
Prieten de mai an, Lui an cu niște miei i-am fost Prieten de mai an, Lui an cu niște miei i-am fost
Îi zice: "Frățioare! făcut necaz. Îi zice: "Frățioare! făcut necaz.
Tu nu știi undeva aici a mea — Apoi dar, cumătre, nu-i Tu nu știi undeva aici a mea — Apoi dar, cumătre, nu-i
scăpare?" bine. scăpare?" bine.
— Ba știu — răspunse el — Și ce nădejde ai aice pentru — Ba știu — răspunse el — Și ce nădejde ai aice pentru
aleargă la Trifan, tine, aleargă la Trifan, tine,
Că este foarte blând și Când tu cu toții ești stricat Că este foarte blând și Când tu cu toții ești stricat
milostiv țăran. Și numai singur vinovat: milostiv țăran. Și numai singur vinovat:
— Oh! nu pot, către dâns' sunt Culege dar ce-ai semănat! — Oh! nu pot, către dâns' sunt Culege dar ce-ai semănat!
tare vinovat, tare vinovat,
(Lupul și motanul,Alecu Donici) (Lupul și motanul,Alecu Donici)
Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul
textul citat este o fabulă. În compunere trebuie : citat este o fabulă. În compunere trebuie :

FABULA FABULA
Racul, broasca și o știucă Racul, broasca și o știucă
Într-o zi s-au apucat Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat. Un sac cu grâu încărcat.
Și la el toți se înhamă: Și la el toți se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit, Că sacul stă neclintit,
Căci se trăgea neunit. Căci se trăgea neunit.
Racul înapoi se da, Racul înapoi se da,
Broasca tot în sus sălta, Broasca tot în sus sălta,
Știuca foarte se izbea Știuca foarte se izbea
Și nimic nu isprăvea. Și nimic nu isprăvea.
Nu știu cine-i vinovat; Nu știu cine-i vinovat;
Însă, pe cât am aflat, Însă, pe cât am aflat,
Sacul în iaz nu s-au tras, Sacul în iaz nu s-au tras,
Ci tot pe loc au rămas. Ci tot pe loc au rămas.
Așa-i și la omenire, Așa-i și la omenire,
Când în obște nu-i unire: Când în obște nu-i unire:
Nici o treabă nu se face Nici o treabă nu se face
Cu izbândă și cu pace. Cu izbândă și cu pace.
(Racul, broasca, ştiuca, Alecu Donici) (Racul, broasca, ştiuca, Alecu Donici)
Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că textul
textul citat este o fabulă. În compunere trebuie : citat este o fabulă. În compunere trebuie :

NUMERALUL NUMERALUL
1. Precizaţi cazul şi funcţia numeralelor din enunţurile următoare: 1. Precizaţi cazul şi funcţia numeralelor din enunţurile următoare:
 I-am văzut pe trei afară.  I-am văzut pe trei afară.
 Cadourile celor doi au fost despachetate.  Cadourile celor doi au fost despachetate.
 Le-am dat celor patru cartea.  Le-am dat celor patru cartea.
 Vreau să muncim pentru doi.  Vreau să muncim pentru doi.
 Mergem la al cincilea.  Mergem la al cincilea.
 Trei întârzie puţin.  Trei întârzie puţin.
 Acela este al nouălea.  Acela este al nouălea.
 Florile sunt pentru al doilea.  Florile sunt pentru al doilea.
 Voi sunteţi asemenea celui de-al treilea.  Voi sunteţi asemenea celui de-al treilea.
2. Transformaţi numeralele din enunţurile de la exerciţiul anterior în 2. Transformaţi numeralele din enunţurile de la exerciţiul anterior în
numerale cu valoare adjectivală. numerale cu valoare adjectivală.
3. Construiţi enunţuri cu numerale cardinale şi ordinale pornind de la 3. Construiţi enunţuri cu numerale cardinale şi ordinale pornind de la
următoarele numere: 2, 4, 6, 10, 15 următoarele numere: 2, 4, 6, 10, 15
4. Analizaţi numeralele de la exerciţiul anterior. 4. Analizaţi numeralele de la exerciţiul anterior.
5. Analizaţi numeralele din textul următor: 5. Analizaţi numeralele din textul următor:
Aşa s-a făcut că am părăsit, la vârsta de 6 ani, o strălucită carieră de pictor. Aşa s-a făcut că am părăsit, la vârsta de 6 ani, o strălucită carieră de pictor.
Nereuşita cu desenul meu numărul 1 şi cu desenul meu numărul 2 îmi tăiase Nereuşita cu desenul meu numărul 1 şi cu desenul meu numărul 2 îmi tăiase
orice curaj. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, şi e obositor orice curaj. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, şi e obositor
pentru copii să le tot dea într-una lămuriri. [... ] pentru copii să le tot dea într-una lămuriri. [... ]
O! prinţ micuţ, descopeream aşa, puţin câte puţin, taina micii şi O! prinţ micuţ, descopeream aşa, puţin câte puţin, taina micii şi
însinguratei tale vieţi. Timp îndelungat tu n-avuseseşi, ca să te desfeţi, decât însinguratei tale vieţi. Timp îndelungat tu n-avuseseşi, ca să te desfeţi, decât
farmecul apusurilor de soare. un proaspăt amănunt, pe care l-am aflat în cea farmecul apusurilor de soare. un proaspăt amănunt, pe care l-am aflat în cea
de-a patra zi, de dimineaţă, când mi-ai spus: de-a patra zi, de dimineaţă, când mi-ai spus:
- Tare mult îmi plac apusurile soarelui. Haidem să vedem un apus de - Tare mult îmi plac apusurile soarelui. Haidem să vedem un apus de
soare [...] soare [...]
Ştii ... când eşti trist, îţi place să priveşti apusul soarelui ... Ştii ... când eşti trist, îţi place să priveşti apusul soarelui ...
- Erai deci trist în ziua celor patruzeci şi trei de asfinţituri? - Erai deci trist în ziua celor patruzeci şi trei de asfinţituri?
Dar micul prinţ nu mi-a răspuns. Dar micul prinţ nu mi-a răspuns.
(Micul Prinţ, Antoine de Saint Exupery) (Micul Prinţ, Antoine de Saint Exupery)

RECAPITULARE PENTRU TEST RECAPITULARE PENTRU TEST
Leul,măgarul și vulpea s-au dus la vânătoare.Au prins mult vânat și leul a Leul,măgarul și vulpea s-au dus la vânătoare.Au prins mult vânat și leul a
poruncit măgarului să facă împărțeala. poruncit măgarului să facă împărțeala.
Măgarul a împărțit totul în trei părți egale și a spus: Măgarul a împărțit totul în trei părți egale și a spus:
- Poftim ,fiecare să ia o grămadă! - Poftim ,fiecare să ia o grămadă!
Leul s-a mâniat și l-a mâncat pe măgar.I-a poruncit apoi vulpii să facă Leul s-a mâniat și l-a mâncat pe măgar.I-a poruncit apoi vulpii să facă
împărțeala prăzii. împărțeala prăzii.
Cumătra a adunat aproape tot într-o grămadă pentru leu,iar pentru ea a lăsat Cumătra a adunat aproape tot într-o grămadă pentru leu,iar pentru ea a lăsat
aproape nimic. aproape nimic.
Leul i-a spus: Leul i-a spus:
- Bravo ție!Așa se face î împărțeală corectă! De unde ai învățat să împarți - Bravo ție!Așa se face î împărțeală corectă! De unde ai învățat să împarți
așa bine? așa bine?
-De la măgar ! i-a răspuns vulpea (Leul, măgarul şi vulpea, Lev Tolstoi) -De la măgar ! i-a răspuns vulpea (Leul, măgarul şi vulpea, Lev Tolstoi)
1. Analizați numeralul din text 1. Analizați numeralul din text

2. Alcătuiți două enunțuri în care să aveți un pronume demonstrativ de 2. Alcătuiți două enunțuri în care să aveți un pronume demonstrativ de
identitate cu funcție de CCM în D, respectiv un adjectiv pronominal identitate cu funcție de CCM în D, respectiv un adjectiv pronominal
demonstrativ demonstrativ
3. Indicați valoarea morfologică și funcția cuvintelor subliniate: 3. Indicați valoarea morfologică și funcția cuvintelor subliniate:
Treizeci și doi de elevi au luat acest premiu de popularitate și cinci au primit Treizeci și doi de elevi au luat acest premiu de popularitate și cinci au primit
medalii. Despre ceilalți nu se poate spune același lucru. medalii. Despre ceilalți nu se poate spune același lucru.
4. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că 4. Redactaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstraţi că
textul citat este o fabulă. În compunere trebuie : textul citat este o fabulă. În compunere trebuie :
Ştirea
Ştirea
Bicicliştii timişoreni sunt chemaţi din nou
la pedalare de plăcere. Bicicliştii timişoreni sunt chemaţi din nou
Echipa Verde pentru Biciclete organizează, în acest sfârșit de la pedalare de plăcere.
săptămână, Pedalarea de Primăvară. Toţi amatorii de pedalat în scop de Echipa Verde pentru Biciclete organizează, în acest sfârșit de
recreere sunt aşteptaţi la o cursă prin oraş, pe un traseu care porneşte de pe săptămână, Pedalarea de Primăvară. Toţi amatorii de pedalat în scop de
Calea Circumvalaţiunii şi se termină în Piaţa Operei. recreere sunt aşteptaţi la o cursă prin oraş, pe un traseu care porneşte de pe
Întâlnirea bicicliștilor va avea loc duminică, 19 aprilie, începând cu ora Calea Circumvalaţiunii şi se termină în Piaţa Operei.
10, pe platforma Timco, pe strada Circumvalațiunii. Întâlnirea bicicliștilor va avea loc duminică, 19 aprilie, începând cu ora
De la ora 11, cei prezenţi vor parcurge împreună următorul traseu: Calea 10, pe platforma Timco, pe strada Circumvalațiunii.
Circumvalațiunii – Calea Aradului – Strada Amurgului – Strada Divizia 9 De la ora 11, cei prezenţi vor parcurge împreună următorul traseu: Calea
Cavalerie – Strada Aristide Demetriade – Strada Eric Baader – Strada Circumvalațiunii – Calea Aradului – Strada Amurgului – Strada Divizia 9
Înfrățirii – Bulevardul Take Ionescu – Strada Martin Luther – Bulevardul I.C Cavalerie – Strada Aristide Demetriade – Strada Eric Baader – Strada
Brătianu – Strada Michelangelo – Bulevardul Vasile Pârvan – Splaiul Tudor Înfrățirii – Bulevardul Take Ionescu – Strada Martin Luther – Bulevardul I.C
Vladimirescu – Splaiul Nicolae Titulescu – Strada Jiul – Bulevardul Brătianu – Strada Michelangelo – Bulevardul Vasile Pârvan – Splaiul Tudor
Republicii – Piața Operei. Vladimirescu – Splaiul Nicolae Titulescu – Strada Jiul – Bulevardul
Ca de obicei, pentru cei care nu au încă, se vor distribui stickere cu „Și eu Republicii – Piața Operei.
susțin Verde pentru Biciclete”, numere de bicicletă, dar şi mici cadouri- Ca de obicei, pentru cei care nu au încă, se vor distribui stickere cu „Și eu
surpriză pentru bicicliști. susțin Verde pentru Biciclete”, numere de bicicletă, dar şi mici cadouri-
surpriză pentru bicicliști.
Eveniment special pentru iubitorii de arta!
Doi artisti locali au pregatit o expozitie inedita Eveniment special pentru iubitorii de arta!
Vernisajul va avea loc joi, 16 aprilie, de la ora 18, la galeria de artă Doi artisti locali au pregatit o expozitie inedita
Helios. În centrul atenției se vor afla pictorul Matiaș Rafael și sculptorul Vernisajul va avea loc joi, 16 aprilie, de la ora 18, la galeria de artă
Remus Irimescu. Expoziția va fi prezentată de președintele Uniunii Artiştilor Helios. În centrul atenției se vor afla pictorul Matiaș Rafael și sculptorul
Plastici din Timişoara, Szekernyés János, şi criticul de artă, doctor în arte Remus Irimescu. Expoziția va fi prezentată de președintele Uniunii Artiştilor
vizuale, Gabriel Kelemen. Plastici din Timişoara, Szekernyés János, şi criticul de artă, doctor în arte
Timișorenii care vor să se bucure de talentul celor doi și să descopere vizuale, Gabriel Kelemen.
operele acestora sunt așteptați la vernisajul de joi, De asemenea, expoziția va Timișorenii care vor să se bucure de talentul celor doi și să descopere
putea fi vizionată până pe 29 aprilie. operele acestora sunt așteptați la vernisajul de joi, De asemenea, expoziția va
putea fi vizionată până pe 29 aprilie.
2. La ce se referă aceste texte? Care este scopul lor?
3. Ce observaţie puteţi face în legătură cu textele? 1. La ce se referă aceste texte? Care este scopul lor?
4. Cum ajunge mesajul la receptor? 2. Ce observaţie puteţi face în legătură cu textele?
5. Redactaţi o ştire de 10-15 rânduri. 3. Cum ajunge mesajul la receptor?
4. Redactaţi o ştire de 10-15 rânduri.

Conjuncţia Conjuncţia
1. Alcătuiţi enunţuri, în care conjuncţii coordonatoare să lege subiecte, 1. Alcătuiţi enunţuri, în care conjuncţii coordonatoare să lege subiecte,
nume predicative, complemente, atribute nume predicative, complemente, atribute
2. Clasificaţi conjuncţiile următoare în coordonatoare şi subordonatoare: 2. Clasificaţi conjuncţiile următoare în coordonatoare şi subordonatoare:
şi, iar, nici, încât, deşi, că, dar, însă, ci, dacă, să, fiindcă, sau, ori, fie, şi, iar, nici, încât, deşi, că, dar, însă, ci, dacă, să, fiindcă, sau, ori, fie,
ca să, întrucât, deoarece, deci, aşadar ca să, întrucât, deoarece, deci, aşadar
3. Subliniaţi predicatele, încercuiţi conjuncţiile şi împărţiţi frazele 3. Subliniaţi predicatele, încercuiţi conjuncţiile şi împărţiţi frazele
următoare în propoziţii: următoare în propoziţii:
Vreau să merg la acest concurs deoarece sunt sigur că voi câştiga. Vreau să merg la acest concurs deoarece sunt sigur că voi câştiga.
Am citit cartea şi am reuşit să-mi notez informaţiile într-un caiet. Am citit cartea şi am reuşit să-mi notez informaţiile într-un caiet.
Vin azi la tine, deci te ajut, deoarece ţi-am promis. Vin azi la tine, deci te ajut, deoarece ţi-am promis.
Am mers în excursie ca să vizitez lacele locuri nemaipomenite. Am mers în excursie ca să vizitez lacele locuri nemaipomenite.
Va veni, ori nu mai vine? Va veni, ori nu mai vine?
Vorbe cu mine, dar simţeam că gândul lui e în altă parte. Vorbe cu mine, dar simţeam că gândul lui e în altă parte.
Dacă ai ajuns, înseamnă că te-ai grăbit. Dacă ai ajuns, înseamnă că te-ai grăbit.
4. Folosiţi în contexte potrivite ortogramele: sau, s-au, casă, ca să, iar, 4. Folosiţi în contexte potrivite ortogramele: sau, s-au, casă, ca să, iar,
i-ar, deşi, de-şi, şi, şi-i i-ar, deşi, de-şi, şi, şi-i
5. Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: 5. Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:
Aş veni la tine, de aş putea să-mi termin temele repede. Aş veni la tine, de aş putea să-mi termin temele repede.
Cartea de colorat e pe masă. Cartea de colorat e pe masă.
Iar ai întârziat la prima oră. Iar ai întârziat la prima oră.
Eu scriu, iar tu mă aştepţi, că termin imediat. Eu scriu, iar tu mă aştepţi, că termin imediat.
Fişa nr.46 Fişa nr. 46
PĂRŢILE DE VORBIRE NEFLEXIBILE PĂRŢILE DE VORBIRE NEFLEXIBILE

(ADVERBUL, INTERJECŢIA, PREPOZIŢIA, CONJUNCŢIA) (ADVERBUL, INTERJECŢIA, PREPOZIŢIA, CONJUNCŢIA)
1. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: graţie-prepoziţie şi substantiv, potrivit- 4. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: graţie-prepoziţie şi substantiv, potrivit-
verb , adverb şi prepoziţie, iar- adverb şi conjuncţie, dar- conjuncţie şi verb , adverb şi prepoziţie, iar- adverb şi conjuncţie, dar- conjuncţie şi
substantiv, seara- adverb şi substantiv, atent- adverb şi adjectiv, iarna- substantiv, seara- adverb şi substantiv, atent- adverb şi adjectiv, iarna-
adverb şi substantiv, contra- adverb şi prepoziţie, împotriva- adverb şi adverb şi substantiv, contra- adverb şi prepoziţie, împotriva- adverb şi
prepoziţie, prepoziţie,
2. Scrieţi câte două interjecţii pentru a exprima: bucuria, îndemnul, 5. Scrieţi câte două interjecţii pentru a exprima: bucuria, îndemnul,
adresarea, zgomote din natură, sunete scoase de animale adresarea, zgomote din natură, sunete scoase de animale
3. Analizaţi părţile de vorbire neflexibile după model: 6. Analizaţi părţile de vorbire neflexibile după model:
Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic.
Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar
înnumără florile scuturate de adiere. înnumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe;
sprincenele, mustățile, barba… peste toate au nins anii mulți și grei. sprincenele, mustățile, barba… peste toate au nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori.
Cine trânti poarta? Cine trânti poarta?
– Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! – Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!
Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui „tata-moșu”. Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui „tata-moșu”.
– Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? – Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările?
– Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. – Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
– Dar rațele n-au aripi? de ce nu zboară? – Dar rațele n-au aripi? de ce nu zboară?
– Zboară, zise băiatul, dar pe jos. (Bunicul, B.Şt. Delavrancea) – Zboară, zise băiatul, dar pe jos. (Bunicul, B.Şt. Delavrancea)
din- prepoziţie simplă, specifică Ac. din- prepoziţie simplă, specifică Ac.
Fiindcă- conjuncţie compusă, subordonatoare 5. Fiindcă- conjuncţie compusă, subordonatoare
Predicatul verbal Predicatul verbal

1. Exprimaţi funcţia sintactică de P.V. prin verbe care să fie: 1. Exprimaţi funcţia sintactică de P.V. prin verbe care să fie:
a. un cuvânt derivat e. un cuvânt derivat
b. un sinonim al verbului a alerga f. un sinonim al verbului a alerga
c. un sinonim al expresiei a băga de seamă g. un sinonim al expresiei a băga de seamă
d. un neologism h. un neologism
2. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi P.V. exprimate prin: 2. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi P.V. exprimate prin:
a. verbul a scrie la indicativ, m.m.c.p g. verbul a scrie la indicativ, m.m.c.p
b. verbul a fi la conjunctiv, perfect h. verbul a fi la conjunctiv, perfect
c. verb la conjugarea a II-a, indicativ, perfect simplu i. verb la conjugarea a II-a, indicativ, perfect simplu
d. verbul a avea la indicativ, perfect compus j. verbul a avea la indicativ, perfect compus
e. verbul a alcătui la indicativ, viitor II k. verbul a alcătui la indicativ, viitor II
f. verb la conjugarea a III-a , la indicativ, imperfect l. verb la conjugarea a III-a , la indicativ, imperfect
3. 3. Analizaţi predicatele verbale din textul următor: 3. 3. Analizaţi predicatele verbale din textul următor:
4. 4.
Apoi deodată, dintr-o odaie vecină, șeful gării ieși somnoros, Apoi deodată, dintr-o odaie vecină, șeful gării ieși somnoros,
bosumflat, învăluit într-o manta groasă, și intră în birou trântind ușa. Se bosumflat, învăluit într-o manta groasă, și intră în birou trântind ușa. Se
certase cu nevastă-sa, fiindcă îl sculase mai devreme cu cinci minute, și certase cu nevastă-sa, fiindcă îl sculase mai devreme cu cinci minute, și
acuma era furios pe toată lumea. Printre oamenii din sală se răspândiră ca acuma era furios pe toată lumea. Printre oamenii din sală se răspândiră ca
fulgerul șoaptele: “Biletele! Vine ăl ce dă bilete!... Haideți la bilete!” Șeful fulgerul șoaptele: “Biletele! Vine ăl ce dă bilete!... Haideți la bilete!” Șeful
însă se plimba plictisit, încoace și încolo, cu ochii jumătate închiși, pe urmă se însă se plimba plictisit, încoace și încolo, cu ochii jumătate închiși, pe urmă se
opri, se întinse de câteva ori de-i pocniră oasele, își aruncă privirea spre opri, se întinse de câteva ori de-i pocniră oasele, își aruncă privirea spre
ceasornicul din perete și se repezi pe peron, unde prinse a trece în revistă pe ceasornicul din perete și se repezi pe peron, unde prinse a trece în revistă pe
pasagerii care tropăiau din picioare, zgribuliți și rebegiți de frig. pasagerii care tropăiau din picioare, zgribuliți și rebegiți de frig.
În sfârșit geamul ghișeului se deschise și pe marmora soioasă începură În sfârșit geamul ghișeului se deschise și pe marmora soioasă începură
a zângăni banii azvârliți în pripă. Nicolae Tabără cu feciorul său se umeriră a zângăni banii azvârliți în pripă. Nicolae Tabără cu feciorul său se umeriră
și dânșii de zor spre rampă, strângând în pumnii încleștați paralele umezite de și dânșii de zor spre rampă, strângând în pumnii încleștați paralele umezite de
sudoare. sudoare.
(Proştii, L.Rebreanu) (Proştii, L.Rebreanu)

Predicatul nominal Predicatul nominal
a. N.P. multiplu a. N.P. multiplu
b. N.P. exprimat prin numeral cardinal b. N.P. exprimat prin numeral cardinal
c. N.P. exprimat prin substantiv în genitiv c. N.P. exprimat prin substantiv în genitiv
d. N.P. exprimat prin adverb la gradul superlativ absolut d. N.P. exprimat prin adverb la gradul superlativ absolut
e. N.P. exprimat prin adjectiv variabil cu 3 forme e. N.P. exprimat prin adjectiv variabil cu 3 forme
f. N.P. exprimat prin pronume demonstrativ de diferenţiere f. N.P. exprimat prin pronume demonstrativ de diferenţiere
g. N.P. exprimat prin substantiv în dativ g. N.P. exprimat prin substantiv în dativ
h. N.P. exprimat prin adjectiv invariabil h. N.P. exprimat prin adjectiv invariabil
i. N.P. exprimat prin interjecţie i. N.P. exprimat prin interjecţie
2. 2. Analizaţi predicatele din textul următor: j. 2. Analizaţi predicatele din textul următor:
3. k.
Într-o zi de vară, pe la vremea odihnei, conu Dinu fu sculat din somn de Într-o zi de vară, pe la vremea odihnei, conu Dinu fu sculat din somn de
sunetul clopotelor unor poștalioni ce intrau în curte cu strigăte și saltanat. sunetul clopotelor unor poștalioni ce intrau în curte cu strigăte și saltanat.
Atât el cât și nevastă-sa Sofița săriră din paturile lor de cit, și se uitară pe Atât el cât și nevastă-sa Sofița săriră din paturile lor de cit, și se uitară pe
fereastră. fereastră.
— Iii!... e greu de noi! Tănase Scatiu cu mă-sa!... exclamă boier Dinu. — Iii!... e greu de noi! Tănase Scatiu cu mă-sa!... exclamă boier Dinu.
— Da' nu-i mai zice așa, omule, că te-a auzi a fată... Ia-ți mai bine surtucul și — Da' nu-i mai zice așa, omule, că te-a auzi a fată... Ia-ți mai bine surtucul și
eși-le înainte. eși-le înainte.
Coana Sofița trecu repede într-o odaie de alături să se mai diretice la cap, Coana Sofița trecu repede într-o odaie de alături să se mai diretice la cap,
iar boier Dinu își trase din fugă cizmele (strângând din ochi și blestemând), iar boier Dinu își trase din fugă cizmele (strângând din ochi și blestemând),
își luă haina în spinare și ieși să-și întâmpine musafirii. își luă haina în spinare și ieși să-și întâmpine musafirii.
— Salutare, nene Dinule, zise noul venit, scuturând pe bătrân de mână. — Salutare, nene Dinule, zise noul venit, scuturând pe bătrân de mână.
Iacătă, am venit cu mama. Iacătă, am venit cu mama.
— Sărut mâna, coană Prohiro; bre, anul ăsta fac grâu mult, zise Murguleț, — Sărut mâna, coană Prohiro; bre, anul ăsta fac grâu mult, zise Murguleț,
sărutându-i mâna cam din fugă. sărutându-i mâna cam din fugă.
— Sărut ochii, mamă; da' ce se potrivește, ești fodul, coane Dinule! Uite, zău, — Sărut ochii, mamă; da' ce se potrivește, ești fodul, coane Dinule! Uite, zău,
maică, zise ea lui fiu-său, parcă văd pe căminarul Tasache Murgu; uite, leit- maică, zise ea lui fiu-său, parcă văd pe căminarul Tasache Murgu; uite, leit-
poleit cum e conu Dinu: nalt, uscățiv la chip, așa smead ca dumnealui și poleit cum e conu Dinu: nalt, uscățiv la chip, așa smead ca dumnealui și
fodul... Lasă, zău, coane Dinule, că sunteți fodui... Auzi, de atâția mari de ani fodul... Lasă, zău, coane Dinule, că sunteți fodui... Auzi, de atâția mari de ani
vecini cu moșiile și să nu lovești dumneata o dată pe la mine!... vecini cu moșiile și să nu lovești dumneata o dată pe la mine!...
(Viaţa la ţară , Duiliu Zamfirescu) (Viaţa la ţară , Duiliu Zamfirescu

SUBIECTUL SUBIECTUL
1. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi: 1. Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi:

a. Subiect multiplu a. Subiect multiplu
b. Subiect exprimat prin substantiv propriu b. Subiect exprimat prin substantiv propriu
c. Subiect exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare c. Subiect exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare
d. Subiect exprimat prin pronume personal de politeţe d. Subiect exprimat prin pronume personal de politeţe
e. Subiect exprimat prin pronume demonstrativ e. Subiect exprimat prin pronume demonstrativ
f. Subiect inclus f. Subiect inclus
2. Subliniaţi predicatele şi împărţiţi textele în propoziţii. Indicaţi subiectul 2. Subliniaţi predicatele şi împărţiţi textele în propoziţii. Indicaţi subiectul
fiecărei propoziţii: fiecărei propoziţii:
Sînt case în unele orașe de provincie a căror priveliște insuflă Sînt case în unele orașe de provincie a căror priveliște insuflă
aceeași melancolie pe care o provoacă mănăstirile cele mai aceeași melancolie pe care o provoacă mănăstirile cele mai
sumbre, întinderea șesurilor cu bălării și mărăcini, nespus de sumbre, întinderea șesurilor cu bălării și mărăcini, nespus de
mohorîte, ruinele cele mai pline de jale. [...] dăinuiesc îndeolaltă mohorîte, ruinele cele mai pline de jale. [...] dăinuiesc îndeolaltă
în aceste case și tăcerea schiturilor, și întinderea stearpă a în aceste case și tăcerea schiturilor, și întinderea stearpă a
șesurilor cu bălării și mărăcini, și rămășițele ruinelor; viața și șesurilor cu bălării și mărăcini, și rămășițele ruinelor; viața și
mișcarea sînt atît de mocnite înăuntru, încît un străin le-ar crede mișcarea sînt atît de mocnite înăuntru, încît un străin le-ar crede
nelocuite dacă n-ar întîlni deodată privirea slabă și rece a unei nelocuite dacă n-ar întîlni deodată privirea slabă și rece a unei
ființe neclintite, cu obrazul pe jumătate de schimnică, înclinat peste ființe neclintite, cu obrazul pe jumătate de schimnică, înclinat peste
pervazul ferestrei, la vuietul unui pas necunoscut. pervazul ferestrei, la vuietul unui pas necunoscut.
(Eugenie Grandet, Honore de Balzac) (Eugenie Grandet, Honore de Balzac)
3. Analizaţi subiectele exprimate din textul de mai sus. 3. Analizaţi subiectele exprimate din textul de mai sus.

SUBIECTUL SUBIECTUL
4. 1. Analizaţi subiectele exprimate din textul următor: 5. 1. Analizaţi subiectele exprimate din textul următor:
A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era
tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât
cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă
copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului, viuța din dealul despre copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului, viuța din dealul despre
Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru
pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la
Arad te duci în două ceasuri. Arad te duci în două ceasuri.
Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe
țărmurele drept al Murășului, unde se adună la târg de săptămână murășenii țărmurele drept al Murășului, unde se adună la târg de săptămână murășenii
până de pe la Sovârșin și Soboteliu și podgorenii până de pe la Cuvin. Joi până de pe la Sovârșin și Soboteliu și podgorenii până de pe la Cuvin. Joi
dimineața ea trece Murășul și întinde șatra pe țărmurele stâng, unde se adună dimineața ea trece Murășul și întinde șatra pe țărmurele stâng, unde se adună
bănățenii până de pe la Făget, Căpălnaș și Sân-Miclăuș. Vineri noaptea, după bănățenii până de pe la Făget, Căpălnaș și Sân-Miclăuș. Vineri noaptea, după
cântatul cocoșilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu șatra întinsă în cântatul cocoșilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu șatra întinsă în
piața cea mare, unde lumea se adună din șapte ținuturi. piața cea mare, unde lumea se adună din șapte ținuturi.
Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol în cale; vinde Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol în cale; vinde
ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova ce poate și cumpără ce găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova
ori la Arad și aduce de la Arad ceea ce nu găsești la Radna ori la Lipova. ori la Arad și aduce de la Arad ceea ce nu găsești la Radna ori la Lipova.
Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus și vinde mai Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus și vinde mai
bucuros cu câștig puțin decât ca să-i „clocească” marfa. bucuros cu câștig puțin decât ca să-i „clocească” marfa.
(Mara, Ioan Slavici) (Mara, Ioan Slavici)
FIŞA 61 FIŞA 61
RECAPITULARE PENTRU TEZA RECAPITULARE PENTRU TEZA
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării, S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,
S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii. S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt. Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.
Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde; Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;
Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute şopotind, Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind. Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.
O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se pierde! O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se pierde!
În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galben gândăcel, Pe care-ncet se urcă un galben gândăcel,
Şi sub a lui povară îl pleacă-ncetinel. Şi sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.
Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare, Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare, Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit, După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit! (Sfârşitul iernii, V. Alecsandri) Aprind un soare dulce în sufletul uimit! (Sfârşitul iernii, V. Alecsandri)
1. Transcrie din text trei figuri de stil diferite şi denumeşte-le 1. Transcrie din text trei figuri de stil diferite şi denumeşte-le
2. Analizează patru predicate din text 2. Analizează patru predicate din text
3. Transcrie din text un adj. propriu-zis şi unul provenit din vb. la participiu 3. Transcrie din text un adj. propriu-zis şi unul provenit din vb. la participiu
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text.
5. Alcătuieşte enunţuri în care o să aibă alte două valori decât cea din text. 5. Alcătuieşte enunţuri în care o să aibă alte două valori decât cea din text.
6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că 6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că
opera citată este pastel. Vei avea în vedere: opera citată este pastel. Vei avea în vedere:
 precizarea a două caracteristici ale pastelului;  precizarea a două caracteristici ale pastelului;
 ilustrarea acestor caracteristici cu elemente din opera literară citată;  ilustrarea acestor caracteristici cu elemente din opera literară citată;
 utilizarea unei structuri adecvate tipului de text si cerintei formulate  utilizarea unei structuri adecvate tipului de text si cerintei formulate
 respectarea limitei de spatiu indicate  respectarea limitei de spatiu indicate
FIŞA 51 FIŞA 51
Bine ai venit, april Parc-aud un basm frumos Bine ai venit, april Parc-aud un basm frumos
Lună răsfăţată! Cu: A fost odată... Lună răsfăţată! Cu: A fost odată...
Zburd şi cânt, zglobiu copil, În auz îmi sună blând Zburd şi cânt, zglobiu copil, În auz îmi sună blând
Ziulica toată!... Zumzetul de-albine... Ziulica toată!... Zumzetul de-albine...
Înainte-mi - câmp deschis... Mândre zâne vin tinzând Înainte-mi - câmp deschis... Mândre zâne vin tinzând
Stau fără de ţântă. Braţele spre mine. Stau fără de ţântă. Braţele spre mine.
Totu-i adâncit în vis, Tainice spre mine vin Totu-i adâncit în vis, Tainice spre mine vin
Prins de vrajă sfântă. Toate laolaltă, Prins de vrajă sfântă. Toate laolaltă,
Jos, pe dâmb, mă tolănesc, Râd şi-n jur de mine, lin, Jos, pe dâmb, mă tolănesc, Râd şi-n jur de mine, lin,
Fermecat de lene, Prinse-n horă, saltă... Fermecat de lene, Prinse-n horă, saltă...
Şi din ce în ce clipesc Dar când sar să le cuprind, Şi din ce în ce clipesc Dar când sar să le cuprind,
Tot mai des din gene... Caut cu-ntristare: Tot mai des din gene... Caut cu-ntristare:
Somnul vine mângâios, Stol de porumbei sclipind Somnul vine mângâios, Stol de porumbei sclipind
Soarele mă-mbată, Flutură în zare... Soarele mă-mbată, Flutură în zare...
Visul, Şt. O. Iosif Visul, Şt. O. Iosif
3. Transcrie din text două pronume şi două conjuncţii 3. Transcrie din text două pronume şi două conjuncţii
5. Alcătuieşte enunţuri în care lin să aibă altă valoare morfologică decât cea 5. Alcătuieşte enunţuri în care lin să aibă altă valoare morfologică decât
din text. cea din text.
6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că 6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi
opera citată este operă lirică. Vei avea în vedere: că opera citată este operă lirică. Vei avea în vedere:
 precizarea a două caracteristici ale operei lirice;  precizarea a două caracteristici ale operei lirice;

Ţifra Zero, obosită, Îi răspunse Zero-ndată: Ţifra Zero, obosită, Îi răspunse Zero-ndată:
Gâfâind, cum e ea grasă, Darnic n-ai fost niciodată Gâfâind, cum e ea grasă, Darnic n-ai fost niciodată
Vru-ntr-o zi să stea la masă, Nici bărbat, Vru-ntr-o zi să stea la masă, Nici bărbat,
Căci era şi flămânzită Probă că nici nu-mpărţeşti, Căci era şi flămânzită Probă că nici nu-mpărţeşti,
(Pântecu-i e vecinic gol, Nici nu-nmulţeşti: (Pântecu-i e vecinic gol, Nici nu-nmulţeşti:
Lângă Unu. Deci domol, Acest fapt e demonstrat. Lângă Unu. Deci domol, Acest fapt e demonstrat.
Zero roagă să-l primească Pe când cearta era-n toi Zero roagă să-l primească Pe când cearta era-n toi
Un minut să s-odihnească Şi era să fie lată, Un minut să s-odihnească Şi era să fie lată,
Şi foamea să-şi potolească. Ţifra Două, înarmată, Şi foamea să-şi potolească. Ţifra Două, înarmată,
Însă Unu, Ca nebunu, Porni dârză la război Însă Unu, Ca nebunu, Porni dârză la război
Insultă pe bietul Zero: Împotriva ţifrei Unu, Insultă pe bietul Zero: Împotriva ţifrei Unu,
- Cum îndrăzneşti, hahalero, Şi l-ar fi distrus, cu tunu, - Cum îndrăzneşti, hahalero, Şi l-ar fi distrus, cu tunu,
Lângă mine să te-aşezi? Ori mai ştiu eu cu ce armă, Lângă mine să te-aşezi? Ori mai ştiu eu cu ce armă,
Nu te vezi Dacă Unu speriat, Nu te vezi Dacă Unu speriat,
În ce hal eşti, măi fârtate? Pe Zero n-ar fi chemat În ce hal eşti, măi fârtate? Pe Zero n-ar fi chemat
Un nimic!... O nulitate! Cu un strigăt de alarmă. Un nimic!... O nulitate! Cu un strigăt de alarmă.
Eu, cu capul sus, semeţ, Zero, iertând pe mişel, Eu, cu capul sus, semeţ, Zero, iertând pe mişel,
Şi drept ca un făcăleţ, Veni-ndată lângă el, Şi drept ca un făcăleţ, Veni-ndată lângă el,
Stau în fruntea tuturor, Silind pe Două să plece, Stau în fruntea tuturor, Silind pe Două să plece,
Stau în fruntea ţifrelor. Căci vă jur că nu-i minciună Stau în fruntea ţifrelor. Căci vă jur că nu-i minciună
Să stai tu la prânz cu mine?! Unu şi Zero-mpreună Să stai tu la prânz cu mine?! Unu şi Zero-mpreună
Tu, pe care te-am văzut Aveau putere cât Zece. Tu, pe care te-am văzut Aveau putere cât Zece.
Încă cu-n altul ca tine, Încă cu-n altul ca tine,
Tot aşa necunoscut, Vechi de când cu tata Noe Tot aşa necunoscut, Vechi de când cu tata Noe
Stând pe uşi de la latrine? E-un proverb ce spune bine: Stând pe uşi de la latrine? E-un proverb ce spune bine:
Marş d-aici! Totdauna ai nevoie Marş d-aici! Totdauna ai nevoie
- Nu fi mândru cu cei mici, De unul mai mic ca tine. - Nu fi mândru cu cei mici, De unul mai mic ca tine.
Unule, (Zero şi unu , George Ranetti) Unule, (Zero şi unu , George Ranetti)
Nebunule! Nebunule!
1. Transcrie din text o comparaţie şi o repetiţie 1. Transcrie din text o comparaţie şi o repetiţie
3. Transcrie din text un adverb de timp şi unul de mod 3. Transcrie din text un adverb de timp şi unul de mod
5. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi 5. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi
că opera citată este fabulă că opera citată este fabulă
FIŞA 52 FIŞA 52
Fişa 64 RECAPITULARE PENTRU TEZA Fişa 64 RECAPITULARE PENTRU TEZA
Priveam fără de ţintă-n sus - Şi ei cântau o doină-n cor. Priveam fără de ţintă-n sus - Şi ei cântau o doină-n cor.
Într-o sălbatică splendoare Juca viaţa-n ochii lor Într-o sălbatică splendoare Juca viaţa-n ochii lor
Vedeam Ceahlăul la apus, Şi vântul le juca prin plete. Vedeam Ceahlăul la apus, Şi vântul le juca prin plete.
Departe-n zări albastre dus, Miei albi fugeau către izvor Departe-n zări albastre dus, Miei albi fugeau către izvor
Un uriaş cu fruntea-n soare, Şi grauri suri zburau în cete Un uriaş cu fruntea-n soare, Şi grauri suri zburau în cete
De pază ţării noastre pus. De pază ţării noastre pus.
Şi ca o taină călătoare, Cât de frumoasă te-ai gătit, Şi ca o taină călătoare, Cât de frumoasă te-ai gătit,
Un nor cu muntele vecin Naturo, tu! Ca o virgină Un nor cu muntele vecin Naturo, tu! Ca o virgină
Plutea-ntr-acest imens senin Cu umblet drag, cu chip iubit! Plutea-ntr-acest imens senin Cu umblet drag, cu chip iubit!
Şi n-avea aripi să mai zboare! Aş vrea să plâng de fericit, Şi n-avea aripi să mai zboare! Aş vrea să plâng de fericit,
Şi tot văzduhul era plin Că simt suflarea ta divină, Şi tot văzduhul era plin Că simt suflarea ta divină,
De cântece ciripitoare. Că pot să văd ce-ai plăsmuit! De cântece ciripitoare. Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
Mi-e inima de lacrimi plină, Mi-e inima de lacrimi plină,
Privirile de farmec bete Că-n ea s-au îngropat mereu Privirile de farmec bete Că-n ea s-au îngropat mereu
Mi le-am întors către pământ - Ai mei, şi-o să mă-ngrop şi eu! Mi le-am întors către pământ - Ai mei, şi-o să mă-ngrop şi eu!
Iar spicele jucau în vânt, O mare e, dar mare lină - Iar spicele jucau în vânt, O mare e, dar mare lină -
Ca-n horă dup-un vesel cânt Natură, în mormântul meu, Ca-n horă dup-un vesel cânt Natură, în mormântul meu,
Copilele cu blonde plete, E totul cald, că e lumină! Copilele cu blonde plete, E totul cald, că e lumină!
Când saltă largul lor vestmânt. Când saltă largul lor vestmânt.
În lan erau feciori şi fete, (Vara, G. Coşbuc) În lan erau feciori şi fete, (Vara, G. Coşbuc)
3. Transcrie din text o conjuncţie coordonatoare şi una subordonatoare 3. Transcrie din text o conjuncţie coordonatoare şi una subordonatoare
5. Alcătuieşte enunţuri în care, un numeral cardinal să aibă valoare 5. Alcătuieşte enunţuri în care, un numeral cardinal să aibă valoare
substantivală, respectiv adjectivală substantivală, respectiv adjectivală
6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că 6. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că
opera citată este pastel. Vei avea în vedere: opera citată este pastel. Vei avea în vedere:
 precizarea a două caracteristici ale pastelului;  precizarea a două caracteristici ale pastelului;
FIŞA 65 ATRIBUTUL ADJECTIVAL, SUBSTANTIVAL FIŞA 65 ATRIBUTUL ADJECTIVAL, SUBSTANTIVAL
1. Analizează atributele substantivale şi adjectivale din textul următor : 1. Analizează atributele substantivale şi adjectivale din textul următor :
… se întinde o ţară mândră între toate ţările semănate de Domnul pe pământ. … se întinde o ţară mândră între toate ţările semănate de Domnul pe pământ.
Ea seamănă a fi un măreţ şi întins palat, unde sunt adunate şiaşezate cu Ea seamănă a fi un măreţ şi întins palat, unde sunt adunate şiaşezate cu
măiestrie toate frumuseţiile naturale ...un brâu de munţi ocoleşte, precum măiestrie toate frumuseţiile naturale ...un brâu de munţi ocoleşte, precum
zidul o cetate, şi din el se desfac mai multe şiruri de dealuri înalte şi zidul o cetate, şi din el se desfac mai multe şiruri de dealuri înalte şi
frumoase…… păduri stufoase, în care ursul se plimbă în voie, câmpii alese frumoase…… păduri stufoase, în care ursul se plimbă în voie, câmpii alese
unde bivolul dormitează alene…stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor unde bivolul dormitează alene…stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor
spre cer…… stânci prăpăstioase , munţi uriaşi, păduri întunecoase , lunci spre cer…… stânci prăpăstioase , munţi uriaşi, păduri întunecoase , lunci
înverzite, livezi mirositoare, văi răcoroase , gârle a căror apă lin curge înverzite, livezi mirositoare, văi răcoroase , gârle a căror apă lin curge
printre câmpiile înflorite…… (Ardealul, N. Balcescu) printre câmpiile înflorite…… (Ardealul, N. Balcescu)
2. Construieşte propoziţii după modelul dat şi indică felul atributelor: 2. Construieşte propoziţii după modelul dat şi indică felul atributelor:
Model: colegului Model: colegului

Cartea de la Mihai este aici. Cartea de la Mihai este aici.
Nouă Nouă
Masa... Masa...
Prăjitura... Prăjitura...
Fetiţa... Fetiţa...
Zambilele... Zambilele...
3. Explică folosirea virgulei în enunţul următor: Am cumpărat fructe 3. Explică folosirea virgulei în enunţul următor: Am cumpărat fructe
proaspete, coapte, zemoase. proaspete, coapte, zemoase.
4. Asociază fiecărui substantiv de mai jos, câte două determinante: cais, 4. Asociază fiecărui substantiv de mai jos, câte două determinante: cais,
cărăbuş, piesă, ani, zâmbete, fotografii. cărăbuş, piesă, ani, zâmbete, fotografii.
5. Completează propoziţiile de mai jos: 5. Completează propoziţiile de mai jos:
Vreau o îngheţată (substantiv propriu). Vreau o îngheţată (substantiv propriu).
Căţelul (adjectiv pronominal posesiv) este mic. Căţelul (adjectiv pronominal posesiv) este mic.
Şcoala (adjectiv pronominal dem. de apropiere) e renovată. Şcoala (adjectiv pronominal dem. de apropiere) e renovată.
Citeşte (adjectiv pronominal dem. de identitate) carte. Citeşte (adjectiv pronominal dem. de identitate) carte.
Vreau o carte (adjectiv provenit din verb la participiu). Vreau o carte (adjectiv provenit din verb la participiu).
(Numeral ordinal cu valoare adjectivală) lalea a înflorit. (Numeral ordinal cu valoare adjectivală) lalea a înflorit.
Cartea aceasta o au (numeral cardinal cu valoare adjectivală) elevi. Cartea aceasta o au (numeral cardinal cu valoare adjectivală) elevi.
6.Indicaţi felul atributelor de la exerciţiul 5. 6.Indicaţi felul atributelor de la exerciţiul 5.
FIŞA 66 FIŞA 66
ATRIBUTUL PRONOMINAL, VERBAL, ADVERBIAL ATRIBUTUL PRONOMINAL, VERBAL, ADVERBIAL
1. Subliniază atributele şi indică felul lor:
Cartea lui este foarte frumoasă. 5. Subliniază atributele şi indică felul lor:
Casa acestuia a devenit loc de întâlnire. Cartea lui este foarte frumoasă.
Cadoul de la ai mei a fost desfăcut acum. Casa acestuia a devenit loc de întâlnire.
Lupta contra lor am câştigat-o uşor. Cadoul de la ai mei a fost desfăcut acum.
Cartea de aici nu a fost vândută. Lupta contra lor am câştigat-o uşor.
Comportamentul asemenea acestuia ne-a pus în încurcătură. Cartea de aici nu a fost vândută.
Teza de mâine va fi dificilă. Comportamentul asemenea acestuia ne-a pus în încurcătură.
Mersul alene este odihnitor. Teza de mâine va fi dificilă.
Maşina de cusut s-a stricat. Mersul alene este odihnitor.
Rufele de spălat sunt într-un coş verde. Maşina de cusut s-a stricat.
2. Analizează atributele din textul următor: Rufele de spălat sunt într-un coş verde.
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în 6. Analizează atributele din textul următor:
germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în
pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte
întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat
zâmbitoare ca miezul luminos al zilei. întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și
Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. zâmbitoare ca miezul luminos al zilei.
Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui.
Cincizeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge.
de lupte și suferințe — împărat, ce-n viața lui nu râsese niciodată Cincizeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit
(Făt-Frumos din Lacrimă, M. Eminescu ) de lupte și suferințe — împărat, ce-n viața lui nu râsese niciodată
(Făt-Frumos din Lacrimă, M. Eminescu )
FIŞA 53 FIŞA 53
ATRIBUTUL ATRIBUTUL
1. Analizaţi atributele din textul următor: 3. Analizaţi atributele din textul următor:
La prima ochire, camera se aduna într-un covor armenesc, jerpelit La prima ochire, camera se aduna într-un covor armenesc, jerpelit
şi prăfos cu roşuri sinuoase şi franjuri cariate ... o latură a pătratului şi prăfos cu roşuri sinuoase şi franjuri cariate ... o latură a pătratului
covorului se prelungea cu un pat desfundat...umplut cu tineri ca covorului se prelungea cu un pat desfundat...umplut cu tineri ca
mine...înţepeniţi turceşte prin hârtoapele lui...Pe lungimea peretelui era mine...înţepeniţi turceşte prin hârtoapele lui...Pe lungimea peretelui era
scheletul scrijelit al unor rafturi inegale şi frânte în elanul lor de un tratat scheletul scrijelit al unor rafturi inegale şi frânte în elanul lor de un tratat
înalt, flancat în partea cealaltă de un vraf de farfurii...În colţul din stânga înalt, flancat în partea cealaltă de un vraf de farfurii...În colţul din stânga
erau discuri. (A. Kenereş, În firea lucrurilor) erau discuri. (A. Kenereş, În firea lucrurilor)

 A. adj (adj. pron. posesiv)  A. adj (adj. pron. posesiv)
 A. subst. prep. (subst. propriu)  A. subst. prep. (subst. propriu)
 A. adj (adj. prov. din verb la participiu)  A. adj (adj. prov. din verb la participiu)
 A. subst. genitival. (subst. com)  A. subst. genitival. (subst. com)
 A. adj (adj. invariabil)  A. adj (adj. invariabil)
 A. subst. prep. (numeral ordinal)  A. subst. prep. (numeral ordinal)
 A. pron. prep. (pron. dem. de apropiere)  A. pron. prep. (pron. dem. de apropiere)
 A. adv (adv de loc)  A. adv (adv de loc)
 A. vb (vb. la supin)  A. vb (vb. la supin)
 A. pron. genitival (pron. pers.)  A. pron. genitival (pron. pers.)
 A. pron prep ( pron. posesiv)  A. pron prep ( pron. posesiv)
 A. subst. genitival. (numeral cardinal)  A. subst. genitival. (numeral cardinal)
FIŞA 55 FIŞA 55
COMPLEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE COMPLEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE
1. Asociază fiecărui verb câte un CCL, CCT, CCM 1. Asociază fiecărui verb câte un CCL, CCT, CCM
Merg...Vin...Stau...Citesc...Dorm... Merg...Vin...Stau...Citesc...Dorm...
2. Subliniază complementele circumstanţiale din textul de mai jos şi 2. Subliniază complementele circumstanţiale din textul de mai jos şi
analizează-le: analizează-le:
În vacanţă vom merge la mare. Aştept cu bucurie acele momente. În vacanţă vom merge la mare. Aştept cu bucurie acele momente.
Încep de acum să-mi fac bagajele. Îmi iau şi un colac de înot, deoarece Încep de acum să-mi fac bagajele. Îmi iau şi un colac de înot, deoarece
adeseori apar brusc pericole. Îmi pregătesc repede lucrurile, apoi verific adeseori apar brusc pericole. Îmi pregătesc repede lucrurile, apoi verific
bagajele să văd dacă nu am uitat ceva. bagajele să văd dacă nu am uitat ceva.
- CCL, substantiv comun - CCL, substantiv comun
- CCT, adverb de timp - CCT, adverb de timp
- CCM, pronume demonstrativ de diferenţiere - CCM, pronume demonstrativ de diferenţiere
- CCL, numeral cardinal cu valoare substantivală - CCL, numeral cardinal cu valoare substantivală
- CCT, pronume posesiv, caz G - CCT, pronume posesiv, caz G
- CCM, substantiv propriu - CCM, substantiv propriu
- CCL, pronume personal, caz G - CCL, pronume personal, caz G
- CCT, numeral ordinal cu valoare substantivală - CCT, numeral ordinal cu valoare substantivală
- CCM, pronume demonstrativ de apropiere - CCM, pronume demonstrativ de apropiere
- CCL, pronume personal de politeţe - CCL, pronume personal de politeţe
- CCT, pronume personal - CCT, pronume personal
- CCM, adverb de mod - CCM, adverb de mod
- CCL, pronume demonstrativ de depărtare - CCL, pronume demonstrativ de depărtare
FIŞA 54 FIŞA 54
COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANŢIALE COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANŢIALE
1. Subliniază complementele directe şi complementele indirecte din 1. Subliniază complementele directe şi complementele indirecte din
enunţurile următoare şi analizează-le: enunţurile următoare şi analizează-le:
Mă gândesc la tine şi vreau să-i propun tatei să-mi dea voie să vin în Mă gândesc la tine şi vreau să-i propun tatei să-mi dea voie să vin în
vizită. Îmi făceam temele când a ajuns acasă şi i-am spus despre dorinţa mea vizită. Îmi făceam temele când a ajuns acasă şi i-am spus despre dorinţa mea
de a te vedea. A fost de acord. Am pregătit pentru tine un cadou şi sunt de a te vedea. A fost de acord. Am pregătit pentru tine un cadou şi sunt
nerăbdător să ţi-l dau. Sunt curios ce vei spune îţi voi dezvălui surpriza. nerăbdător să ţi-l dau. Sunt curios ce vei spune îţi voi dezvălui surpriza.
2. Construieşte enunţuri în care verbele a dona, a da, a arunca să aibă , în 2. Construieşte enunţuri în care verbele a dona, a da, a arunca să aibă , în
acelaşi timp complement direct şi complement indirect, ca în exemplul acelaşi timp complement direct şi complement indirect, ca în exemplul
următor:........CI....................VERB.........................CD. următor:........CI....................VERB.........................CD.
Îţi întind mâna. Îţi întind mâna.
CD, pronume personal CD, pronume personal
CI, pronume personal de politeţe CI, pronume personal de politeţe
CD, substantiv propriu CD, substantiv propriu
CI, pronume posesiv CI, pronume posesiv
CI, numeral cu valoare substantivală CI, numeral cu valoare substantivală
4. Alcătuieşte o compunere de 15-25 de rânduri în care să povesteşti o 6. Alcătuieşte o compunere de 15-25 de rânduri în care să povesteşti o
întâmplare reală sau imaginară care să ilustreze sensul proverbului „Meseria întâmplare reală sau imaginară care să ilustreze sensul proverbului „Meseria
e brăţară de aur”. În compunere trebuie : e brăţară de aur”. În compunere trebuie :
- Să prezinţi o întâmplare - Să prezinţi o întâmplare
- Să subliniezi trei complemente directe şi două complemente indirecte - Să subliniezi trei complemente directe şi două complemente indirecte
- Să ai o structură adecvată cerinţei - Să ai o structură adecvată cerinţei
- Să te înscrii în limita de spaţiu indicată - Să te înscrii în limita de spaţiu indicată
FIŞA 56 FIŞA 56
RECAPITULARE FINALĂ RECAPITULARE FINALĂ
Alelei! amar de mine, Ca stejarul înfrunzit Alelei! amar de mine, Ca stejarul înfrunzit
Fraţioare Constantine! Când de brumă e atins Fraţioare Constantine! Când de brumă e atins
Rele sunt frigurile, Sau de mare foc cuprins Rele sunt frigurile, Sau de mare foc cuprins
Mai rele-s dragostele! Alei! dragă frăţioare, Mai rele-s dragostele! Alei! dragă frăţioare,
Frigurile te răcesc, Mă trec ca roua din floare Frigurile te răcesc, Mă trec ca roua din floare
Dragostele te-ameţesc Şi ca spuma de pe mare, Dragostele te-ameţesc Şi ca spuma de pe mare,
Şi te-aprind, te scot din minte Când le soarbe mândrul soare. Şi te-aprind, te scot din minte Când le soarbe mândrul soare.
Şi te-ajung cu dor fierbinte Fă-mi o groapă la răcoare, Şi te-ajung cu dor fierbinte Fă-mi o groapă la răcoare,
Vai de mine! ce păcat Că inima rău mă doare. Vai de mine! ce păcat Că inima rău mă doare.
Ele că m-au fermecat Ele că m-au fermecat
Şi-n trei zile m-au uscat, Doina populară Şi-n trei zile m-au uscat, Doina populară
M-au uscat, m-au veştejit M-au uscat, m-au veştejit
1. Despărţiţi în silabe cuvintele: frăţioare, fermecat, răcoare 1. Despărţiţi în silabe cuvintele: frăţioare, fermecat, răcoare
2. Găsiţi în text trei cuvinte cu diftong 2. Găsiţi în text trei cuvinte cu diftong
3. Spuneţi care este rolul primului semn de punctuaţie din text 3. Spuneţi care este rolul primului semn de punctuaţie din text
4. Faceţi familia lexicală a cuvântului groapă 4. Faceţi familia lexicală a cuvântului groapă
5. Transcrieţi din text un cuvânt format prin derivare 5. Transcrieţi din text un cuvânt format prin derivare
6. Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor evidenţiate 6. Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor evidenţiate
7. Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate 7. Indicaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate
8. Transcrieţi din text o conjuncţie, un pronume personal şi un articol 8. Transcrieţi din text o conjuncţie, un pronume personal şi un articol
hotărât hotărât
9. Transcrie o structură în care să existe o figură de stil 9. Transcrie o structură în care să existe o figură de stil
10. Transcrie trei termeni din vocabularul fundamental şi trei termeni din 10. Transcrie trei termeni din vocabularul fundamental şi trei termeni
masa vocabularului din masa vocabularului
11. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia 11. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că
citată este o doină. În elaborarea compunerii, vei avea în vedere poezia citată este o doină. În elaborarea compunerii, vei avea în
următoarele: vedere următoarele:
 precizarea a doua caracteristici ale doinei  precizarea a doua caracteristici ale doinei
FIŞA 71 FIŞA 71
În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună, În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună,
Floarea oaspeţilor luncii cu grăbire se adună, Floarea oaspeţilor luncii cu grăbire se adună,
Ca s-asculte-o cântăreaţă revenită-n primăvară Ca s-asculte-o cântăreaţă revenită-n primăvară
Din străinătatea neagră, unde-i viaţa mult amară. Din străinătatea neagră, unde-i viaţa mult amară.
Roi de flăcări uşurele, lucioli scânteitoare Roi de flăcări uşurele, lucioli scânteitoare
Trec în aer, stau lipite, de luminărele-n floare Trec în aer, stau lipite, de luminărele-n floare
Răspândind prin crengi, prin tufe o văpaie albăstrie Răspândind prin crengi, prin tufe o văpaie albăstrie
Ce măreşte-n mezul nopţii dalba luncii feerie. Ce măreşte-n mezul nopţii dalba luncii feerie.
Iată, vin pe rând, păreche, şi pătrund cole-n poiană Iată, vin pe rând, păreche, şi pătrund cole-n poiană
Bujorelul vioi, rumen, cu năltuţa odoleană, Bujorelul vioi, rumen, cu năltuţa odoleană,
Frăţiori şi romăniţe care se aţin la drumuri, Frăţiori şi romăniţe care se aţin la drumuri,
Clopoţei şi măzărele, îmbătate de parfumuri. Clopoţei şi măzărele, îmbătate de parfumuri.
(Concertul în luncă de V. Alecsandri) (Concertul în luncă de V. Alecsandri)
1. Despărţiţi în silabe cuvintele: scânteitoare,oaspeţilor, răspândind 1. Despărţiţi în silabe cuvintele: scânteitoare,oaspeţilor, răspândind
2. Găsiţi în text trei cuvinte cu diftong şi unul cu hiat 2. Găsiţi în text trei cuvinte cu diftong şi unul cu hiat
3. Spuneţi care este rolul primei virgule, din a treia strofă 3. Spuneţi care este rolul primei virgule, din a treia strofă
4. Faceţi familia lexicală a cuvântului lumina 4. Faceţi familia lexicală a cuvântului lumina
5. Transcrieţi din text un cuvânt format prin derivare 5. Transcrieţi din text un cuvânt format prin derivare
8. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că 8. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că poezia
poezia citată este un pastel citată este un pastel
FIŞA 72 FIŞA 72
Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă. Am ascultat din umbră cântarea lor înaltă.
Buchetele de trestii dormeau cu foşnet lin. Buchetele de trestii dormeau cu foşnet lin.
Era o lună plină în fiecare baltă, Era o lună plină în fiecare baltă,
Şi-n fiecare undă o piatră de rubin. Şi-n fiecare undă o piatră de rubin.
Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă
Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val, Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val,
Păreau luceferi galbeni, căzuţi adânc în apă Păreau luceferi galbeni, căzuţi adânc în apă
Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal. Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal.
Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii, Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii,
Iar papura, mişcată în treacăt de zefiri, Iar papura, mişcată în treacăt de zefiri,
Nălţa mănunchi în aer tremurătoare săbii, Nălţa mănunchi în aer tremurătoare săbii,
Prin pânza de lumină a undelor subţiri. Prin pânza de lumină a undelor subţiri.
(Broaştele, George Topârceanu) (Broaştele, George Topârceanu)
1. Găsiţi fenomenele fonetice din prima strofă 1. Găsiţi fenomenele fonetice din prima strofă
2. Spuneţi care este rolul primei cratime 2. Spuneţi care este rolul primei cratime
3. Faceţi familia lexicală a cuvântului umbră 3. Faceţi familia lexicală a cuvântului umbră
4. Transcrieţi din text două cuvinte formate prin derivare 4. Transcrieţi din text două cuvinte formate prin derivare
7. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că 7. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că
poezia citată este o operă lirică poezia citată este o operă lirică

Fise 1-70

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fise 1-70

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiṣa nr. 1 Fiṣa nr.

DESPĂRŢIREA ÎN SILABE DESPĂRŢIREA ÎN SILABE

CARTEA-OBIECT CULTURAL CARTEA-OBIECT CULTURAL

Fiṣa nr. 7 Fiṣa nr. 7

 - Hai, ne grăbim! c. - Hai, ne grăbim!

 Ea, Maria, scrie tema. d. Ea, Maria, scrie tema.

 Stau acolo două-trei zile.  Stau acolo două-trei zile.

 Încet-încet a reuşit să înveţe.  Încet-încet a reuşit să înveţe.

- Am ajuns la destinaţie cu bine. - Am ajuns la destinaţie cu bine.

Fiṣa nr. 10 Fiṣa nr. 10

CONVERSIUNEA ( SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE) CONVERSIUNEA ( SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE)

Fiṣa nr. 11 Fiṣa nr. 11

FAMILIA LEXICALĂ FAMILIA LEXICALĂ

CÂMPUL LEXICAL CÂMPUL LEXICAL

Fiṣa nr. 13 Fiṣa nr. 13

Fiṣa nr. 14 Fiṣa nr. 14

OMONIME- OMOFONE- OMOGRAFE OMONIME- OMOFONE- OMOGRAFE

Fiṣa nr. 20 Fiṣa nr. 20

Fiṣa nr. Fiṣa nr.

Fiṣa nr. Fiṣa nr.

Fiṣa nr. Fiṣa nr.

Fiṣa nr. 19 Fiṣa nr. 19

Fiṣa nr. 15 Fiṣa nr. 15

RECAPITULARE PENTRU TEZĂ RECAPITULARE PENTRU TEZĂ

Doina mea tărăgănată Doina mea tărăgănată

Fiṣa nr. 16 Fiṣa nr. 16

Fiṣa nr. 17 Fiṣa nr. 17

Fiṣa nr. 18 Fiṣa nr. 18

Fiṣa nr. 24 Fiṣa nr. 24

Bată-l crucea om bogat, Bată-l crucea om bogat,

Fiṣa nr. 19 Fiṣa nr. 19

Fiṣa nr. 28 Fiṣa nr. 28

1. Faceţi rezumatul textului următor: 1. Faceţi rezumatul textului următor:

Fiṣa nr. 29 Fiṣa nr. 29

Fiṣa nr. 30 Fiṣa nr. 30

Fiṣa nr. 31 Fiṣa nr. 31

3. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi : 3. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi :

Fiṣa nr. 23 Fiṣa nr. 23

Fiṣa nr. 24 Fiṣa nr. 24

Fiṣa nr. 25 Fiṣa nr. 25

Fiṣa nr. 35 Fiṣa nr. 35

Fiṣa nr. 36 Fiṣa nr. 36

Fiṣa nr. 37 Fiṣa nr. 37

Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi :

Fiṣa nr. Fiṣa nr.

Fişa nr. 30 Fişa nr. 30

Fişa nr. Fişa nr.

Fişa nr. 31 Fişa nr. 31

Fişa nr. 32 Fişa nr. 32

1. Subliniaţi adjectivele; 1. Subliniaţi adjectivele;

Fişa nr. 33 Fişa nr. 33

Fişa nr. 34 Fişa nr. 34

Fişa nr. 45 Fişa nr. 45

OPERA LIRICĂ OPERA LIRICĂ

Somnul vine mîngîios, Somnul vine mîngîios,

Fişa nr. 36 Fişa nr. 36

2. Construiţi enunţuri în care să aveţi: 2. Construiţi enunţuri în care să aveţi:

Fişa nr. 37 Fişa nr. 37

PRONUMELE POSESIV PRONUMELE POSESIV

Fişa nr. 38 Fişa nr. 38

PRONUMELE DEMONSTRATIV PRONUMELE DEMONSTRATIV

Fişa nr. 40 Fişa nr. 40

2. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: 2. Alcătuiţi enunţuri în care să aveţi: