Valentina $tefan-Cirideanu

Florentina Hihiianu
Elena Apopei
Argentina Ilie

LIMBA
$ILITEWURA
ROffiA
culegere clasaafV-a
 Recapitulare din clasa a III-a pagina 3

Prezentarea unui personaj Alte forme ale pronumelui personal

Solicitarea qi oferirea de informalii Pronumele personal de politele
Sunet, literd, cuvdnt P oezia. Inlelegerea mesajului poetic
4; S€: Sensul cuvintelor Scrierea corectd a cuvintelor: ,,mia" I ,,mi-a",
Ortografie qi punctua{ie ,,ai l ,,a-It'
Lectura Pronumele personal: numir, persoand, gen
Substantiwl, adj ectivul, pronumele, verbul Cuvinte cu sens asemdndtor / diferit
Descrierea Textul creativ cu inceput sau sfhrqit dat
Scrierea imaginativd - textul creativ Cuvdntul. Silaba
Lectura

(Fs. t7 - 2s)
=# S€ Textul literar narativ. Momentele textului narativ
Cuvinte cu aceeaqi form6, dar sensuri diferite Expresii qi cuvinte de sprijin
Scrierea corectd a cuvintelor ,,cel" I ,,ce-|", Textul creativ in care se introduce dialogul
Cuvdntul - parte de propozilie
,,cea" I ,rce-a"
Cuv6ntul. Despirfirea in silabe Predicatul. Predicat verbal qi predicat nominal

Sensul cuvintelor Scrierea corectd a cuvintelor ,,var" I ,,v-at''

Scrierea corectd a verbului Cuvinte cu sens asemdnitor / diferit

,alva"
Felul propozifiilor dupd scopul comunicdrii Lectura
Povestirea scrisi a unui fragment Pdrli secundare de propozilie
Verbul: persoan[, numdr qi timp
e S=

Cuvinte cu aceeagi formd gi sensuri diferite

Semne de punctua{ie: ghilimele, puncte de suspensie
Transformarea dialogului in povestire
Planul simplu de idei
Dialogul
Substantiwl: fel, numdr gi gen
Lectura
€ s.s Verbul
 Comunicarea nonverb ald,. Carteapogtald
Formularea de solicitlri formale gi informale
Relatarea unei intdmp ldri pe baza
unor intrebari de sprijin
Felurile propozi{iilor dupd aspectul predicatului
Prezentarea unui proiect qi arcniltatelor acestuia
Propozilia simpld gi propozi{ia dezvoltatd
Scrierea corectd a cuvintelor,,mie,'/,,mi-e,,,,,intrun a,,
I ,,intr_rlra,,
Subiectul - exprimat prin substantiv gi prin pronume
Acordul subiectului cu predicatul

Felul propoziliilor
Testul 1 86
Pd(i de propozilie Testul2 90
Povestirea oral6 sau scrisd a unei intAmpldri trdite
Testul 3 94
Scrierea corectd a cuvintelor ,,ceai" I ,,ce-a|" Testul4 99
Pe4i de vorbire
Recapitulare
Familia de cuvinte
Cuvinte cu sens asemindtor
Cuvinte cu sens opus
tu Rapsodii de toamnl
de George Topirceanu

Florile-n grddini s-agitd.

Peste straturi, daIia,
Ca o doamnd din elitd
Iqi indreaptdtalia.

Trei petunii subfirele,

Farmec dAnd regretelor,
Stau de vorbi intre ele:
,,Ce ne facem, fetelor?..."

elitd
talia
petunia :

a) Unde sunt
lorile?

b) Ce face daliu?

Cum sunt petuniile?

:)

Subliniazi substantil'ele intfllnite in cele doui strofe ale poeziei.

Alcituie$te propozUii cu trei dintre substantivele gisite.

 Adaugfl c0te un adjectiv pentru fiecare dintre substantivele g[site:
Exemplu: florile - parfumate

Schimbi cflte o literi din cuvffntul ,rdalia" 9i formeazi cuvinte noi.

Alcituiegte propozifii in care cuvAntul ,,vorbi" si aibl alte in{elesuri.

Identifici, in poezie, cuvffntul care are urmitoarea schemi:

CVCCVCVCVC

.E
 Toamna s-a / sa ficut simfita. pdsdrile cilitor / cilitoare igi p[r[sesc cuiburile.
sau / S-au strdns in stoluri. vor pleca / plec spre !6ri1e calde.

Alcituie$te un text di! gapte-noui rflnduri, pornind de la imaginea aliturati,

Dd-i un titlu potrivit.
-!tt+..-g-'=.;J,
g,*-:"::,.,,' :t-
 Sunet, liter[, cuvflnt

Sensul cuvintelor

Ortografie pi punctuafie

Solicitarea gi oferirea de informa(ii

Prezentarea unui personaj

Substantivul, adjectivul, pronumele, verbul

Scrierea imaginativi - textul creativ

I-ffi
 Frunza
dupd Emil Gdrleanu
S-a desfdcut din mugur, intr-o dimineaJd
caldd,, ainceputului de primivar[. (...)
In scurtd weme se desfEcu mare, verde,
mai frumoasd ca toate, mai sus decdt celelalte,
tocmai in vdrf. De deasupra ii cidea lumina,
dedesubt se ridica pdnd la ea mireasma crinilor
albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului
mirositor. (...)
Intr-o drryil-arniazd, un scatiu veni molegit
de c51dur5, de se furiqd sub ea, la umbrd, ia
addpost. $i frunza se bucurS, acoperi cum putu
mai bine scatiul; iar el ciripi, intdi indbuqit, din
gu$6, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise
frunza cdntec.
^ s5 qe ascundd de cdlfua cotropitoare. in fiecare zi frunza o
ferea $i_seara cAntecul se impri$tia vesel. (...)
._ $i trecu mult pdnd ce,.odatd, v0ntul de toamnd incepu sd bat6. Zilele erau mai rdcoroase,
noptilg mai reci; cerul rareori curat. Puternic sufla vdntul tbmnatic! Apusurile erau ca sdngele gi
parcd
!1o.;eaq.li pdmdntul Frunzaiqi simli puterile sl5bite; cu greu putea sd lind piept vairtutrii
care o cldtina din toate pa{rle; cdteva.tovaraSe, smulse, fluturard p-rin a6a apoi fuser[ duie departe.
lasdrea venea mairar, nu m^ai cdnIa, qi asta o m0hnea cumplit. (...)
intr-o dimineald se sperie. in tot copacul r[mdsese numaiea! iramurile goale se loveau
unele de altele tremurdnd ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumba-c; in largul lui,
stoluri intregi de pdsdri plecau in gir; atunci begede seamd cd qi cuiburile rdnduneielor rdiraserd
goale.
Un fior o strdbdtu gi s.e gdndi la pasdrea pe care nu o vdzuse de cdteva zile. (...)
_$i pap6lea-parcd"_auzi chemarea tovarSgei de altddatd; veni, dar se opri prilir\ pe o altd
ramur5, c^a gi cdqd n-ar fi cunoscut locul obignuit in care cdntase; apoi ?gi lud zborul $i, in trecerea
grdbitd', F 4 qa intoarcd mdcar capul, lovi cu v6rfu1 aripei frunza, care, de-abia mai-1in0ndu-se,
cdntla rdndul ei.
$i ldvicerul de jos nu se mai ingrog6, din ce fusese, cu aceasta, cea din urm6, moartd.

Vocabular:
m1reasma : parfum, aromd;
potir : cupb din metal prelios, cu gura largd, Ei cu marginile rdsfrdnte;
_1.
2. (aici) parte a unei flori alcdtuitd din petale qi inveliqul extern al acestora, sepale;
colb : praf;
scatiu : pasire cdntdtoare.micd, vioaie, cu penele verzi-gdlbui, cenuqii pe spate gi dou6
dungi negre pe aripi;
fior : 1. senzalie uqoard de frig insolitd de tremur;
2. emo{ie puternicS;
lSvicer : l[icer: covor ldrdnesc care se aqterne pe jos sau cu care se impodobe sc,latard,
lavifele qi pereJii.
 Coloreazi caseta corespunzitoare, in funcfie de valoarea de adevir a fiecirui enun{:

EE Mugurul s-a desfdcut din frunzl,intr-o dirrineald de primlvari.

EE Mireasma crinilor albi se ridica pdndla ea.

EE Scatiul, moleqit de cdldurd, se furiqi sub frunz6.

EE intr-o dimineald de iarn6, frunzase sperie cdnd se v52 singurd.

EE PasSrea lovi cu vdrful aripei frunza.

Complete azil cadr tnele respectfl nd cerin{ele date :

Ce ai atzit cttind textul? Ce ai simfit citind textul?

Ce ai vdrut citind textul? , Care este mesajul textului?

t_h
enuntr: Scriejn stlugtura grafic[ dati cuvinte in leglturr cu tiflul textului:

e. I
'1 ;=.1
1;"
;i*""-*-*-*.*-''==F

Corecteazi textul urmitor qi completeazd-lcu semnele de punctuafie

corespunzitoare, apoi transcrie-l in forma corecti:
Cdt nar fii dat acuma frunzape o picdturd de ploaie Dar nori fugeau gonit de
vdnturile din indllimi Oare cer de sticld, infldcdrat,uicase totul Crini nu maimiroseau

Cgy0ntul care nu are infeles asemlnitor pentru ,,molegit', este:

a) sldbit; c) ars;

b) bleg; d) moale.
 a) trei substantive: mugur, o dimineald, prim[vard;
b) patru substantive: mugur, o dimineafd, inceputului, primdvard;
c) cinci substantive: mugur, o dimineald, caldd, inceputului, primSvarS.

Pronumele rrea" din propozilia rrintot copacul rdmisese numai ea!o'

a) pasarea; c) rAndunica;
b) frunza; d) ramura.

Identifici in enunful subliniat in textul ,oFrunza" adjectivele qi verbele,

precueazl felul gi numirul acestora, apoi desparte-le in silabe:

Alcituieqte doui enunfuri in care cuvintele ,rmare" gi ,rlumina"

si fie alte de vorbire decflt cele din text:

Transformi substantivele din paranteze la forma corespunzitoare :

Dar (nor) fugeau gonili de (v6nt) din (indllime)

; (cer) de (sticld) , infl6c6rat, uscase totul.

(Crin) nu mai miroseau; c6nd gi cdnd (rozetd) , care 1$1

scutura (semin{e) coapt6, impriqtia (mireasmi) el ln zonl

|-dntre(diminea!6)