Hunzii...

AS
Fenomenul Comunitatii Hunza,
care nu poate fi explicat de
oamenii de știință.
 Valea râului Hunza se află la granița dintre
Pakistan și India. Acest loc uimitor mai este
numit „oaza tinereții”. Aici oamenii ajung să
trăiască în medie până la vârsta de 110-120
de ani, ceea ce este obișnuit pentru ei.
Acești oameni, practic, nu se
îmbolnăvesc și arată mult
mai tineri decât vârsta pe
care o au. Acest fapt induce
în eroare oamenii de știință.
În continuare vă vom povesti
câteva detalii din viața
acestor oameni ai munților.
 Locuitorii din valea Hunza
diferă de vecinii lor, fiindcă
au caracteristici fizice
asemănătoare europenilor.
Legenda spune că acest mic
stat a fost înființat de către
soldații din armata lui
Alexandru Macedon în timpul
campaniei sale spre India.
 Băștinașii din zonă se amuză
când aud că mai sunt și alte
comunități montane. Fiindcă ei
s-au așezat într-o zonă greu
accesibilă, unde se unesc 3
sisteme muntoase: Himalaya,
Karakorum, Hindu Kush.
 Astăzi zona Hunza este condusă de
autoritățile Pakistaneze. Una dintre
principalele atracții ale văii Hunza o
reprezintă ghețarul – Ultar, unde curge
un râu larg cu apă rece și cristalină.
Limba vorbită de localnici nu se aseamănă cu nici una
din cele vorbite în zonă. Potrivit cercetătorilor limba
hunzilor – Burushaksi este un amestec lingvistic dintre
vechea limbă macedoneană și limbile vorbite în
antichitate în Imperiul Eleno-Persan.
 Aici se mai vorbește și urdu,
chiar și engleza. Majoritatea
hunzilor sunt musulmani din
secta ismailiților – una dintre
cele mai mistice și enigmatice
din lume. Din această cauză
acolo nu se aud chemări pentru
ora rugăciunii, fiecare își
gestionează timpul personal.
 Hunzii fac baie în apa
rece a râului chiar și la
-15 grade Celsius.
Acești oameni până la
100 de ani duc un mod
de viață foarte activ.
Femeile de 40 ani arată
ca niște fetișcane, iar
cele de – 60 ani pot
deveni mămici
 Dieta de vară este formată absolut din
fructe și legume proaspete, cât mai puțin
tratate termic. Iarna însă dieta lor e în
mare parte formată din carnea animalelor
pe care le țin și produse lactate, cereale,
plus caise uscate din vară.
 Interesant este că în perioada de
primăvară, când încă nu sunt nici
fructe, nici legume, băștinașii țin un
post de 2-4 luni, în care practic nu
mănâncă, doar beau un compot din
caise uscate. Acest post a devenit o
tradiție și este urmat cu strictețe.
 Medicul scoțian Mac’Karrison a subliniat în descrierea
„Văii fericirii” că oamenii au un consum foarte mic de
proteine, mai mic decât norma admisă. Zilnic masa
calorică medie – 1933 kcal: 50 g proteine, 36 g grăsime,
365 g carbohidrați.
În cartea „Hunza – poporul, care nu cunoaște ce e boala”,
R. Bircher subliniază următoarele avantaje ale
alimentației băștinașilor: în primul rând este vegetariană;
majoritatea produselor sunt consumate crude.
În dieta zilnică predomină
fructele și legumele;
produsele sunt naturale;
alcoolul și dulciurile sunt
foarte rare; dulciurile –
mierea, fructe uscate,
prăjituri făcute de ei;
sarea este folosită în
cantități mici; consumă
produse cultivate doar de
ei; posturi regulate.
În 1984 unul dintre hunzi,
Said Abdul Mobud, a
făcut o călătorie în
Londra, unde a aterizat
pe aeroportul Heathrow.
Lucrătorii serviciului
emigrări au fost duși în
eroare în timpul
controlului pașaportului,
conform actului Mubud
Mullah, născut în 1823,
avea 160 de ani.
Însoțitorul lui Said
Abdul Mobud a
adus la cunoștința
autorităților că
acest om este
considerat sfânt în
țara sa. Bătrânul
avea o sănătate
excelentă și o
minte lucidă. El
ține minte foarte
bine evenimentele
începând cu 1850.
 Secretul longevității este
aparent simplu, hunzii
spun mereu: „fii
vegetarian, muncește
mereu și în special lucru
fizic, fii mereu în mișcare,
dar păstrează ritmul,
atunci vei trăi până la 120-
150 de ani”. Hunzii pot fi
caracterizați în special
printr-o sănătate perfectă.

Cea mai bătrână femeie din lume

Capacitate mare de lucru. Acest
lucru se manifestă atât în
capacitatea de a lucra, cât și a
dansa și diferite forme de jocuri.
 Pentru ei parcurgerea unei distanțe de 100-200 km ar fi
același lucru ca pentru noi, să facem o plimbare în jurul
blocului. Ei se cațără extrem de ușor pe văile stâncoase și
abrupte pentru a transmite o informație, apoi revin fericiți
și în formă excelentă acasă.
Binedispuși. Băștinașii râd constant, ei
au o stare de spirit bună, chiar și atunci
când le este foame și frig.
Rezistenți psihic. Acești oameni au o stare psihico-emoțională
echilibrată: ei nu se ceartă, nu își expun nemulțumirile, nu se
înfurie, nu plâng, nu sunt nervoși și îndură durerea fizică și
problemele. Mac’Karisson menționa – „Nervii hunzilor sunt
puternici ca frânghia; delicați și subțiri ca o strună”.