1.

Reguli de pronunţare
• Diftongii(vocală şi semivocală în aceeaşi
silabă) ae, oe se pronunţă e: aedilis,
oeconomia(dispunere),
• Vocalele în hiat(vocale pronunțate
succesiv în silabe diferite) oë şi aë se
pronunţă cum se scriu: poëtica(poezie),
• C, r, t urmate de h se pronunţă k, r, t:
thorax (platoşă),
 1. Reguli de pronunţare
• Ph se pronunţă f: pharetra(tolbă de săgeţi),
• Ti urmat de vocală se pronunţi ţi:
iustitia(dreptate),
• Ti precedat de consoanele s, x, t se pronunţi ti:
gluttio(a înghiţi),
• H se aude slab în pronunţare : heri,
• Qu se citeşte cv: quorum,
• Ngu urmat de vocală se pronunţă ngv: lingua,
• Ngu urmat de consoană se citeşte cum se
scrie:angustiae (strâmtime),
• Consoanele duble se pronunţă simple:
colloquium (convorbire)
• C, g + e, i se citesc ce, ci, ge, gi: Cicero,
 Exerciţii de pronunţie
• Aemilianus, Oedipus,aër, chorus(dans,
ceată), Laetitia,Quintus, angulus(unghi,
colţ), gener(ginere)
hos tis Se accentuează totdeauna
prima silabă a cuvintelor bisilabice
duşman

Dacă este lungă,

Iu pī ter se accentuează silaba penultimă
în cazul cuvintelor formate
din trei sau mai multe silabe
Silabă lungă pentru că
include o vocală lungă
prin natura sa, prin
modul de rostire
 Dacă este lungă,
se accentuează silaba penultimă
în cazul cuvintelor formate
din trei sau mai multe silabe

pa vi men tum

pardoseală Silabă lungă pentru că

include o vocală lungă
prin poziţia sa, fiind
urmată de două
consoane
 Dacă este scurtă silaba penultimă,
se accentuează silaba antepenultima
în cazul cuvintelor formate
din trei sau mai multe silabe

pru den ti a

cunoaştere, ştiinţă
Silabă scurtă pentru că
include o vocală scurtă
prin poziţia sa, fiind
urmată de o altă vocală
 Dacă este scurtă silaba penultimă,
se accentuează silaba antepenultima
în cazul cuvintelor formate
din trei sau mai multe silabe

no bi lǐ tas

renume, faimă
Silabă scurtă pentru că
include o vocală scurtă
prin natura sa, prin
modul de rostire
 Exerciţii de accentuare
• Ques tor
• Ze phĬ rus (vânt de apus)
• Can tā re ( a cânta)
• Mo des tus (măsurat)
 Topica în limba latină
• E una liberă, cuvintele putând ocupa orice
loc în propoziţie.
• Atributele precedă părţile de vorbire pe
care le determină.
• Verbele predicate stau la sfârşitul
propoziţiei.