MATEMATICĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ
BREVIAR TEORETIC
CUPRINS
Pagina
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
Mulţim
Mulţimi……
i…………… ……………… ……………… ………………………………………………
………………
………………
………………
………… … 2
Calcul
Calcul algebric
algebric…………
…………………… …………………… ……………………
……………………
……………………
………………….
………. 16
Funcţii……
Funcţii……………… …………………… …………………… …………………………………………
……………………
……………………
………….... 14
Ecuaţii,
Ecuaţii, inecuaţi
inecuaţiii şi sisteme
sisteme de ecuaţii……
ecuaţii………………
……………………
……………………
……………………
………… 15
GEOMETRIE
Măsur
Măsurare
are şi măsur
măsuri……
i………… ……………
……………… ………………
………………
………………
………………
………………
……….... 24
Figuri
Figuri şi cr!uri
cr!uri gem
gemetric
etrice……
e………………
…………………………………………
……………………
……………………
………….. 1"
#riung$
#riung$iul…
iul……………
…………………… …………………… …………………………………………
……………………
……………………
………….. 22
Patrulate
Patrulaterul
rul cn%e&……
cn%e&……………… …………………… …………………………………………
……………………
………………..
……..…
… 25
Cercul……
Cercul……………… …………………… …………………… …………………………………………
……………………
……………………
…………...
... 26
Cr!uri
Cr!uri gemetr
gemetrice…
ice……………
…………………… …………………………………………
……………………
……………………
………….... 2'

1
 ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
ALGEBRĂ
M()*+M+

TITLUL EXPLICAŢII EXEMPLE

CONŢINUTULUI
1 elaţii -n
-ntre • !artenenţă, ∈/ a∈ sau a ∉ 0aca a%em/
mulţimi • Egalitate/ 0uă mulţimi sunt egale dacă au aceleaşi elemente.  = :1828984857,  = :289857, C = :982857.

• +ncluiune, ⊂/  mulţime  este inclu! -ntr3 mulţime  dacă şi  !artenenţă, ∈/ 2∈8

numai dacă iecare element al lui  este element şi !entru mulţimea  Egalitate, ;/  ; C8
.  +ncluiune, ⊂/ ⊂
• ∅ Multimea %ida  ara nici un element
2 <ubmulţime  mulţime  este u"mulţime a mulţimii  dacă tate elementele lui  0acă a%em/  A = :1828984857, B = :289857.
sunt şi -n , sau altel  este inclus -n .
 submultime a lui  ,  ⊂
9 !er
!eraţ
aţii
ii cu mulţ
mulţim
imii 0acă a%em/  A = :18289847, B = :289857.
 A  B  x: x  A sau x B7
euniunea/ ∪ = ∈ ∈ 8.  A ∪  B = :1828984857
 A ∩ B = :2897 .
P,? dis@uncte P = :2,',A7, Q = :1,9,57 P ∩ Q =∅
 A −  B = :1847 .

 A  B  x: x  A si x B7
+ntersecţia/ ∩ = ∈ ∈ 8 .  A× B ={(1,2);(1,3);(1,5);(2,2)
={(1,2);(1,3);(1,5);(2,2) ;(2,3);(2,5);(3,2
;(2,3);(2,5);(3,2);
(3,3);(3,5); (4,2);(4,3);(4,5);}
(4,2);(4,3);(4,5);}
);

  0uă mulţimi sunt #i$unc%e dacă intersecţia lr este mulţimea

%idă.
0ierenţa/  A − B = : x  x ∈ A  si  x ∉ B7 8 .

Prdusul carteian/ A Χ B = :> x y,  x= ∈ A si y ∈ B7.

4 Mulţim
lţimii in
init
itee şi
şi  Mulţime inită este mulţimea cu un număr init de elemente. E&. mulţimi inite/  = :18289847,  = :289857.
mulţimi ininite  Ca&#inalul unei multimi este numarul elementelr multimii Card ; 4, card  ; 9
 Ca&# ∅ '( E&. de mulţime ininită/
 Ca&#A∪B=card A+card B- card A∩B  N  = :B8182898...8"",1BB,....7.
 Mulţime ininită este mulţimea cu un număr ininit de elemente.
2
5 Mulţimile N, Z, Q,   N  = :B8182  898...8"",1BB,....7. multimea nr. naturale
 R, R\Q
  Z  = :.... − 9  8−28−18B8182898...7. multimea numerelr intregi


a 
Q =  a ∈ Z , b ∈ Z C, >a, b= = 1 .multimea nr. ratinale
b 
  R  este mulţimea numerelr reale ce cu!rinde tate categriile de
numere inclusi% cele scrise sub rmă de radicali.


 R −Q = a a "u es!e pa!ra! perf
  e!   numere iraţinale.

6 elaţia N ⊂ 
⊂ Z 
  ⊂ 
⊂ Q⊂ 
 R  N  ⊂  Z  ⊂ Q ⊂R +2 =
  E&em!lu/ 2 = +2 = 4.
 rice număr natural este număr -ntreg8 1
 rice număr -ntreg este şi un număr raţinal8
 rice număr raţinal este număr real.

A <cri
<crier
erea
ea num
numerel
erelr
r 0e e&em!lu, un număr natural se scrie -n baa ece astel/
naturale -n baa Cu dua cire ab = 1Ba + b
ece cu trei cire ab = 1BBa + 1Bb + 
cu 4 cire abcd = 1BBBa + 1BB b + 1Bc + d
' Pr!iţii (n element a cărei %alare de ade%ăr este baat !e reguli e&!licit E&em!le de !r!iţii/
ade%ărate şi e&!rimate se numeşte )&*)*+iţie.  Pr!iţie ade%ărată/ ,, 12 / 9 + 9 = A D
 !r!iţii alse
alse  !r!itie !ate a%ea dar dua %alri de ade%ar/ ade%arat sau als  Pr!iţie alsă/ ,, 12 / 9 + 9 = 2 D
Prin negarea unei !r!iţii ade%ărate se bţine  !r!iţie alsă, şi
in%ers.
" m!ă
m!ărţ
rţir
irea
ea cu rest
rest a #erema -m!ărţirii cu rest/ $  = # ⋅  + r , r < # .
numerelr naturale 0acă a%em/ 1A / 5 =  9  si res!  2.
1A = 5 ⋅ 9 + 2

1B 0i%i
0i%ii
ibi
bili
lita
tate
teaa -n  (n număr natural este di%iibil cu un alt număr natural dacă restul 9B⋮6 sau 6G 9B
  -m!ărţirii dintre cele duă numere este egal cu er.  %12 = :1828984868127
9
  m di%iibil cu d ntam & $    sau $  &  d di%ide m  ' 9 = :B89868"8....89"8....7 .
 & este multi!lul lui $  şi
 şi $  este
 este di%irul lui &. 0i%irii im!r!rii ai numarului 12 sunt / 1 si 12
 mulţimea #i,i+*&il*& unui numar n se nteaa 3 0n . 0i%irii !r!rii ai numarului 12 sunt / 2,9,4, 6
 mulţimea mul%i)lil*& unui numar n se nteaa 3 Mn .
 rice număr natural m are #i,i+*&i im)&*)&ii 1 şi m. rice alt
di%ir este numit #i,i+*& )&*)&iu.
11 Pr!
Pr!ri
riet
etăţ
ăţil
ilee  rice număr natural este di%iibil cu 1> 1G a ricare ar i a ∈ℕ)
di%iibilităţii >cele  B este di%iibil cu rice număr.> a G B , ricare ar i a ∈ℕ*)
mai uuale=  rice număr natural se di%ide cu el -nsuşi. > a G a ricare ar i a ∈ℕ)
 dacă a Gb şi bG , atunci aG ricare ar i a,b,  ∈ ℕ 2G6 şi 6G12, atunci 2G12
 0acă a%em & $  atunci şi > (  ⋅ & = $  . 0aca 12 ⋮ 98 15 ⋮ 9atunci12+15 = 2A iar 2A se
 0acă a%em & $   şi " $   atunci şi >& ± " = $  . di%ide cu 9
 0acă a%em & $   şi &e  iar >$ , e = = 1 , atunci şi & >$  ⋅ e= . 0aca 6⋮ 2atunci 6⋅A = 42 se di%ide cu 2
12 Crit
Criter
erii
iile
le de  (n numar e #i,i+i"il cu - cand ultima sa cira e !ara> B, 2 ,4, 6, '=  22B, 222, 224, 226, 22', se di%id cu 2, dearece
di%iibilitate au iecare ultima ciră !ară/ B, 2, 4, 6,'
 (n numar e #i,i+i"il cu . cand ultima sa cira B sau 5
495 se di%ide cu 58 1"B se di%ide cu 5 si cu 1B.
(n număr natural e #i,i+i"il cu /( cand are ultima ciră egală cu B 

4A1"9 este di%iibil cu 9, dearece
(n număr este #i,i+i"il cu 01&e)ec%i, 23 cand suma cirelr 


numărului este di%iibilă cu 9>res!ecti% "= 4HAH1H"H9;24 şi 9G 24

(n numar e #i,i+i"il cu 41&e)ec%i,-.3 cand numărul rmat din  numărul 4A16B este di%iibil cu " dearece


ultimele duă cire ale unui număr natural este di%iibil cu 4 4HAH1H"H9;1', care se di%ide cu ".
>res!ecti% 25=,  224 se di%ide cu 4 dearece 24 se di%ide cu 4
 225 se di%ide cu 25, dearece 25 se di%ide cu 25.
19 um
umere
ere !rim
!rimee şi   umere !rime
!rime sunt numere
numere care au dar
dar di di%iri/
di%iri/ !e 1 şi !e el  2, 9, 5,A,11, 19, 1A, 1", 29, 2",91, 9A,41, 49,4A...
numere cm!use -nsuşi.  r. cm!use/
cm!use/ 4, 6, ',",1B,
',",1B, 12, 15, etc.
etc.
 2 e singurul numar !rim !ar 

 1 nu admite decIt un singur di%ir, deci el nu este nici !rim şi

nici număr cm!us.
  umere cm!use
cm!use sunt numere
numere care au cel !uţin trei di%iri.
di%iri.
14 um
umere
ere !ar
!aree şi
şi   umere !are
!are sunt numere
numere di%iibile cu 2. Frma de scriere
scriere a 

numere im!are acestra este 2( , ( ∈ N .

  umere im!are
im!are sunt numere
numere nedi%iibile
nedi%iibile cu 2. Frma dede scriere a

4
 acestra este 2( + 1  sau 2( − 1, ( ∈ N .
15 0esc
0escmm!u
!une
nere
reaa Prin descm!unerea unui număr natural -ntr3un !rdus de !uteri de 4' = 16 ⋅ 9 = 2 4 ⋅ 9.
unui număr natural numere !rime se -nţelege scrierea acestuia sub rmă de !rdus de  umarul di%irilr
di%irilr numarului
numarului 4' ; >4H1=>1H1=;1B
>4H1=>1H1=;1B
-ntr3un !rdus de actri care la rIndul lr nu se mai !t descm!une.
 !uteri de numere
numere  ! J r  s 0 ; :1,2,9,4,6,',12,16,24,4'7
4' :1,2,9,4,6,',12,16,24,4'7
0aca un numar are descm!unerea n; a .b .c .d , atunci
 !rime
Numa&ul #i,i+*&il*& numarului n; >!H1= >JH1= >rH1= >sH1=
16 C.m
C.m.m.d
.m.d.c.c.. şşii Pentru a ala c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. se !rcedeaă astel/
c.m.m.m.c. 
<e descm!un -n !rdus de !uteri de numere !rime numerele 4' = 2 ⋅ 9
4

1'B = 2 ⋅ 9 ⋅ 5
2 2
date8

Pentru a ala c.m.m.d.c.
c.m.m.d.c. se iau actrii cmuni > singură dată=
dată= > 4',1'B= = 22 ⋅ 9 = 12
cu !uterea cea mai mică şi se -nmulţesc -ntre ei8se nteaa >a,b= K4',1'BL = 24 ⋅ 92 ⋅ 5 = 24B

Pentru a ala c.m.m.m.c. se iau actrii cmuni şi necmuni >
singură dată= cu !uterea cea mai mare şi se -nmulţesc -ntre ei8 se
nteaaKa, bL

>a, b= ∙ Ka, bL; a ∙ b
1A um
umereere !ri
!rimeme 
 umere !rime
!rime -ntre ele sunt numere
numere care auau ca di%ir
di%ir cmun E&em!le/ 4 şi "8 15 şi 1".
-ntre ele dar numărul 1.
1' 0i%i
0i%ii
ibi
bili
lita teaa -n 5 0i%iibilitatea -n 5 este aemănătare
tate aemănătare cu di%iibilitatea -n N.  %4 = :−48−28−18+18+28+47

1" Fracţii a Fracţii

subunitare,  O 6&acţie , a ∈ F, b ∈ F C . 2
ec$iunitare,  b  subunitare ,.
5
su!raunitare 5
a  numaratr, b3 numitr  ec$iunitare ,.
5
a 5

Fracţii subunitare
subunitare , a < b. su!raunitare
2
,.
 b
a

ec$iunitare , a = b.
Fracţii ec$iunitare 5
=
1B
 !entru că 2⋅1B = 4⋅5
b 2 4
a

su!raunitare , a > b.
Fracţii su!raunitare
b
5
 a c
Fracţiile = . se numesc ec7i,alen%e dacă şi numai dacă a⋅$ = b⋅ .
 b d
2B m!li
!liic
icar
area
ea şi a a ⋅&
&= 9=
5 15
sim!liicarea m!liicarea = , & ≠ B.  = ,.
2 6
b b⋅&


ractiilr 56
>4
14
>& = ,
<im!liicarea a = a / & , & ≠ B.

2B 5

b b/&
21 Fracţii Fracţie ire$u!ibi*  este racţia -n care numărătrul
numărătrul şi numitrul 4'
>2
24
>2 >9

= 12 = 4 .


ireductibile sunt numere !rime -ntre ele. =

96 1' " 9

22 #rans
srmări de ab
2,25 =
225
=
"
 Fracţii ecimale inite a , b = . .
racţii 1BB 1BB 4
ab − a 19 − 1 12 4
 Fracţii ecimale !eridice sim!le a, >b = = . 1, >9= = = = .
"" " " 9
ab$  − ab 219 − 21 1"2 92
 Fracţii ecimale !eridice mi&te a, b> $ = = . 2,1>9= = = =
""B "B "B 15


 racţie rdinară se !ate transrma -ntr3 racţie ecimală !rin
-m!ărţirea numărătrului
numărătrului la numitrul racţiei. E&em!lu/ 22
= 22 / 9 = A, > 9=.
9
29 Cm!ararea, Cm!ararea numerelr raţinale !rin aducerea = A  şi =
6
rdnarea şi  la acelasi numitr atunci ractia mai mare e cea cu numaratrul 0intre numerele a b  mai mare ete

6 5
re!reentarea !e mai mare sau numărul b dearece aducem numerele date la acelaşi
a&ă a numerelr la acelaşi număratr iar atunci ractia mai mare e cea cu
5=
A 95
6=
6 96
reale  numitr/ a= =  şi b= = .
6 9B 5 9B
numitrul mai mic.
0intre numerele a = 9 A  şi b = '  mai mare ete
Cm!ararea numerelr reale
numărul b dearece intrducem actrii sub radical şi
ricum am alege duă numere aşib reale, e&istă cel !uţin una din bţinem/ a = 9 A = 69 şi b = ' = 64 .
relaţiile a > b sau a ≤ b , astel ricare duă numere reale !t i
cm!arate.
Pr!rietăţile relaţiei  ≤ D/
1. ricare ar i a ∈ℝ, a%em a ≤ a
2. ricare ar i a, b ∈ℝ, dacă a ≤ b şi b ≤ a , atunci a = b
9. ricare ar i a, b, c ∈ℝ, dacă a ≤ b şi b ≤  , atunci a ≤ 
6
 4. elaţia de rdine este cm!atibilă cu adunarea şi -nmulţirea
numerelr reale -n sensul că/
a= 0acă a, b, c ∈ℝ şi a ≤ b , atunci a +  ≤ b +  şi reci!rc
 b= 0acă a, b, c ∈ℝ şi a ≤ b , atunci/ a⋅ ≤ b⋅ dacă  > B şi
a⋅≥ b⋅ dacă  < B şi reci!rc
5. 0acă a, b, c, d ∈ℝ şi a ≤ b ,  ≤ $ atunci/ a +  ≤ b + $ 

24 Nalar
larea
ea abs
abslu
lută
tă E&em!lu/
 a, a > B
− A = A8 9 = 98 B = B

a unui număr real


Nalarea abslută a unui număr real/ a =  B, a = B
− a, a < B
 
9 − 2 = 2 − 9.


Nalarea abslută a unui număr iraţinal
0acă a%em/ a b , cel !uţin unul este iraţinal, a < b  , atunci
−
0earece 2 >√3
a−b = b−a.

25 !usul şi
şi 
!usul unui număr real/ !usul lui a este − a. 
!usul lui 5; − 5
in%ersul unui 1 !usul lui −A; HA
număr real 
+n%ersul unui număr real/ in%ersul lui a este . 

a

+n%ersul lui 5; 1
5


+n%ersul lui −5; − 1
5

26 Part
Partea
ea -ntr
-ntrea
eagă
gă şi Pa&%ea 8n%&eag! a unui număr real  x , ntată [ x] este cel mai mare
 !artea racţinară
racţinară
a unui număr real număr -ntreg mai mic sau egal cu  x .
4,4 este -ntre 4 şi 5.
Pa&%ea 6&acţi*na&! a numarului x se nteaă cu { x}şi calculeaa ca Partea -ntreagă K4,4L ; 4
Partea racţinară :4,47 ; 4,4 − K4,4L ; 4,4 − 4 ; B,4.
 x −[ x]
−2,6 este -ntre −9 şi −2.
Partea -ntreagă K −2,6L ; −9.
Partea racţinară : −2,67 ; −2,6 − K−2,6L ; −2,6 H9 ; B,4.

A
 −2,6 este -ntre −9 şi −2.
Partea -ntreagă K −2,6L ; −9.
Partea racţinară : −2,67 ; −2,6 − K−2,6L ; −2,6 H9 ;
B,4.
2A tu
tun@
n@ir
irea
ea şi Metda de a a!r&ima un număr real, mai ales cInd acesta este   E&em!lu/ 2B = 4,4A2195".....
a!r&imarea unui racţie ecimală sau un număr iraţinal este lsită la estimări şi 0acă s3ar cere a!r&imarea cu duă ecimale !rin
număr real e&erciţii de cm!arare. li!să atunci / 2B = 4,4A .
0acă s3ar cere a!r&imarea cu duă ecimale cu
adas atunci/ 2B = 4,4' .
tun@irea cu dua ecimale e 2B  = 4,4A

2' +nte
+nter%
r%al
alee -n 8  +nter%al mărginit -nc$is la ambele margini/
re!reentarea !e Ka8 bL :&∈ℝ ∣a≤ x≤ b}. +nter%ale marginite

;
a&ă K−285L ; :&∈G− 2≤&≤57
>−285L ; :&∈G− 2<&≤57
 +nter%al mărginit -nc$is la una din margini margini/
K−285= ; :&∈G− 2≤&<57
>−285= ; :&∈G− 2<&<57
> a8 bL
;:&∈ℝ ∣a< x≤ b}.
+nter%ale nemarginite

 +nter%al mărginit desc$is la ambele margini/

> a8 b= :&∈ℝ ∣a< x< b}. >−∞85L ; :&∈G &≤57
;
>−∞85= ; :&∈G &<57
K5; +∞= ; :&∈G &≥57
 +nter%al mărginit -nc$is sau desc$is la una din margini şi nemărginit la
cealaltă/ > −∞8 a L ;:&∈ℝ ∣ x≤a} sau > −∞8 a = ; :&∈ℝ ∣ x<a}. >5; +∞= ; :&∈G &>57

<au Ka ,+∞= = :&∈ℝ ∣ x≥ a} sau >a , +∞= = :&∈ℝ ∣ x+a}.

 +nter%al nemărginit la ambele margini/ > −∞8+∞ = =  R

'
 ;:&∈ℝ G ∣ x∣Oa7;>3a, a=
;:&∈ℝ G ∣ x∣≤ a7;K3a, aL
C;:&∈ℝG ∣ x∣a7 ; >3∞, 3a= ∪ >a, ∞=
0;:&∈ℝG ∣ x∣≥a7 ; >3∞, 3aL ∪ Ka, ∞=

+nter%alele sunt mulţimi asu!ra cărra se !t a!lica tate !eraţiile

studiate -n ca!itlul mulţimi, ca reultat bţinIndu3se tt inter%ale de
numere reale sau mulţimi %ide.

2 ădăcina !ătrată a a = b  dacă b 2 = a. E&em!lu/ 225 = 152 = 15 .

" unui număr natural
 !ătrat !erect
!erect
9 lgritmul de
B e&tragere a rădăcinii
 !ătrate
9 <crierea unui număr  
1 real !iti% ca
radical din !ătratul
a 2
= a .
a
2
a > B.
= a  dacă
<ă calculăm rădăcina !ătrată a lui 55225.
0es!ărţim numărul -n gru!e de cIte duă cire, de la drea!ta s!re stInga.
 e -ntrebăm/ care este cel mai mare număr al cărui !ătrat este mai mic sa u egal
cu 5.
cesta este 28 -l scriem -n drea!ta sus8
l ridicăm la !ătrat, bţinem 4 şi3l trecem sub 5, alăm restul scăderii 1.
CbrIm gru!ul de următarele 2 cire lIngă rest.
0ublăm !e 2 şi reultatul 4 -l trecem sub 2.
 e gIndim care ciră !unem alături de 4 şi reultatul -l -nmulţim cu cira aleasă şadar, radical din 55225 este egal cu 295.
astel -ncIt numărul dat să se cu!rindă -n 152.
 e gIndim care ciră !unem alături de 4 şi reultatul -l -nmulţim cu cira aleasă
astel -ncIt numărul dat să se cu!rindă -n 152.
eultatul iind 12", -l trecem sub 152 şi alăm restul scăderii.
Cira 9  trecem la reultat, alături de 2.
CbrIm următarea gru!ă de cire, !e 25, lIngă restul 29.
CbrIm dublul lui 29, care este 46.
 e gIndim care ciră !unem alături de 46, numărul rmat -l -nmulţim cu acea
ciră iar reultatul să ie mai mic sau egal cu 2925.
cesta !ate i 5 şi acem calculele.
#recem reultatul 2925 sub numărul 2925 şi eectuăm scăderea.
estul iind er, algritmul s3a terminat, cira 5  trecm la reultat alături de 29.
0acă a%em un nr. real n atunci acest număr se !ate scrie şi  A= A
2
= 4"
n = n 2 .
"
 său 5 5
2
25
 = 2
=
2 2 4
9 eguli de calcul cu  0i radicali se !t aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la elD adică 5+4 5−2 5 = 5 ⋅ >1 + 4 − 2= = 5 ⋅9 = 9 5 .
2 radicali a%em termeni asemenea/ 9 ⋅ 1B = 9B .
 nmulţirea radicalilr/ a ⋅ b = a ⋅ b 8 1' / 6 = 9 .
m!ărţirea radicalilr/ a / b = a / b 8
9 <caterea şi  <caterea actrilr de sub radical. Preentăm una din  216 = 2 9 ⋅ 99 = 2⋅9 2⋅9 =6 6
9 intrducerea metdele cele mai utiliate la scaterea actrilr de sub
actrilr sub radical. <e descm!une numărul dat -n !rdus de !uteri de
radical numere !rime  se iau !erec$i de numere !rime egale  dintr3
 !erec$e %a
%a ieşi un actr
actr de sub radical
radical  actrii ne!erec$e
ne!erec$e %r 
rămIne sub radical  actrii ieşiţi sau rămaşi sub radical se
-nmulţesc.
a
2
⋅  b = a  b
 9 5 = 92 ⋅ 5 = " ⋅5 = 45
 +ntrducerea actrilr sub radical se baeaă !e !eraţia
a  b = a 2 ⋅ b

9 aţinaliarea aţinaliarea
aţinaliarea numitrilr de rma a b . 6=
" " 6
>9

=" 6 " 6 9 6


4 numitrilr  b=
&⋅
 = = =
& b & b 2 6 2 6⋅ 6 2⋅6 12 4
= = .
a b a b⋅ b ab
 aţinaliarea
aţinaliarea numitrilr de rma a b +  .
n !rimul rInd cn@ugatul numărului a b +   este numărul a b −  .
Pentru raţinaliarea numitrului
numitrului de această rmă, racţia se %a 

am!liica cu cn@ugatul numitrului. 4+ 2 9 =

5 5 ⋅ >4 + 2 9 = 2B + 1B 9
a b − =
& & ⋅ >a b − = &> a b − = = = =
= =  . 4−2 9 >4 − 2 9 = ⋅ >4 + 2 9= 42 − >2 9=2
+ + = ⋅ >a − = a b−
2 2
a b >a b b 2>1B + 5 9= 1B + 5 9
2B + 1B 9
= = =
16 − 12 4 2

95 !er
!eraţaţii
ii cu
cu nnum
umer
eree A#una&ea
reale Prin adunarea a duă numere reale se bţine un al treilea număr real
ntat cu s = a +b unde s re!reintă uma, iar a şi b termenii sumei.
Pr!rietăţile adunării numerelr reale/
1. Cmutati%itatea/
Cmutati%itatea/ a +b = b+ a , a, b ∈ℝ
1B
 sciati%itatea/ (a +b) +  = a +(b + ) , a, b, c ∈ℝ
2. sciati%itatea/
9. Elementul neutru/ a + B = B+ a = a , a∈ℝ
4. E&istă elementul !us/ a +(−a) = (−a) + a = B

stel se !ate deini scăderea/

Prin c!#e&ea  a duă numere reale a,b se bţine un al treilea număr
natural numit #i6e&enţ!
descăut, deinit astel/ $ = a −b = a +(−b)
iar a scăătr şi b descăut,
Inmulţi&ea
Prin -nmulţirea a duă numere reale a,b numiţi 6ac%*&i se bţine un
al treilea număr real  p numit )&*#u şi deinit astel/  p = a ⋅b
Pr!rietăţile !rdusului numerelr reale/
1. Cmutati%itatea/ ricare a, b ∈ℝ , a⋅b = b⋅a
2. sciati%itatea/ ricare a, b, c ∈ℝ, (a⋅b)⋅ = a⋅(b⋅)
9. 0istributi%itatea aţă de adunare/
ricare a, b, c ∈ℝ a⋅(b + ) = a⋅b + a⋅
4. E&istă elementul 1 numit element neutru cu !r!rietatea că ricare
a ∈ℝ , atunci a⋅1=1⋅a =1
1
5. E&istă elementul in%ers ricărui număr real ntat cu a −1 =
a
astel incat a ∙ a31 ; a31∙a; 1
abeu #"&u-irii se&"e.r/ abeu #&p*r-irii se&"e.r/
9/ 9- P ; I C
: : : : : :
: :
: :
: :

11
  Ridicarea la putere 2
5
= 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 = 92
,,Puterea este  -nmulţire re!etatăD
a " = a ⋅ a ⋅ a ⋅ ... ⋅ a −2
 2   =  9   = "
2

     
 9    2   4
1
a −& =
a&
0pera-ii u pu!eri/  am ⋅ an ; amHn8
 1a ; 18  am / an ; am3n8
 a1 ; a8  >am=n ; am⋅n8
 aB ; 1, dacă a ≠ B8   b=m ; am b
>a⋅ b= ⋅ bm.
 Ba ; B, dacă a ≠ B8
96 rdi
rdine
neaa eec
eectutuăr
ării
ii  ntr3un e&erciţiu de calcul aritmetic ce cnţine mai multe !eraţii E<em)lu=
!eraţiilr şi cu numere raţinale se eectueaă mai -ntIi ridicările la !utere, a!i {[4 + 5 ⋅ ( 2 2 + 9 ⋅ 4 − 1B) ] / 1A + 9} ⋅ 2 9 − 9 ⋅ 1B =
lsirea !aranteelr 
!aranteelr  -nmulţirile şi -m!ărţirile -n rdinea -n care sunt scrise şi a!i
adunările şi scăderile, la el, -n rdinea -n care sunt scrise.
= {[ 4 + 5 ⋅ ( 4 + 12 − 1B) ] / 1A + 9} ⋅ ' − 9B =
 n e&erciţiile de calcul aritmetic care cnţin !arantee se eectueaă = {[ 4 + 5 ⋅ 6] / 1A + 9} ⋅ ' − 9B =
mai -ntIi calculele din !aranteele mici >rtunde=, a!i cele din = {[ 4 + 9B] / 1A + 9} ⋅ ' − 9B =
 !arantee mari
mari >dre!te= şi a!i
a!i cele din aclade.
aclade. = {94 / 1A + 9} ⋅ ' − 9B =
 0acă -n aţa unei !arantee ce cnţine un număr raţinal sau  = {2 + 9} ⋅ ' − 9B =
sumăGdierenţă
sumăGdierenţă de numere raţinale se ală simblul ,, −D, atunci se = 5 ⋅ ' − 9B =
 !ate elimina
elimina semnul şi !arantea,
!arantea, scriind
scriind numerele din
din !aranteă
!aranteă  = 4B − 9B = 1B >
cu semnul sc$imbat.

9A Fact
Factr
rul
ul cm
cmun
un  0acă  f  ⋅ >a + b +  + .... + 1= =   f  ⋅ a +  f  ⋅ b +  f  ⋅  + ..... +  f  ⋅ 1  atunci şi  E&em!lu/
 f  ⋅ a +  f  ⋅ b +  f  ⋅  + ..... +  f  ⋅ 1 =  f  ⋅ > a + b +  + ..... + 1= 12 ⋅ 9 + 5 ⋅ 12 − 12 ⋅ 1B = 12 ⋅ >9 + 5 − 1B = = 12 ⋅ > −2 = = −24

9' Medi
Mediaa arit
aritme
meti
tică
că a1 + a2  + a9 + .... + a"
 Media aritmetică &a = .
"
9" Medi
Mediaa arit
aritme
meti
tică
că  Media aritmetică !nderată
 !nderată a1 ⋅  p1 + a2 ⋅  p2 + a9 ⋅  p9 + .... + a" ⋅  p"
& p =
 p1 +  p2 +  p9 + .... +  p"
unde  pi  este
  este !nderea numărului ai  . .
4B Medi
Mediaa ge
geme
metr
tric
icăă a  Media gemetrică & = a ⋅ b .  2 

duă numere reale

12
  !iti%e

4 a!rtul a 0acă a%em numerele reale a şi b, atunci ra!rtul lr este egal a 12,5 125B
> 25
5B
E&em!lu/ Fie a = 12,5  şi b = 9,25 . = = = .
1 duă numere a b 9,25 925 19
cu .
b

4 Pr!rietatea a
= &
0acă a%em !r!rţia   atunci a ⋅" = b⋅&
2 undamentală b "
a !r!rţiilr 
!r!rţiilr 
4 0eri%area a
= &
9  !r!rţiilr  0acă a%em !r!rţia atunci mai !utem bţine şi
b "
 !r!rţiile/
a b b " a±b &±" a &
 = 8 = 8 = 8 = .
& " a & b " b±a "±&
a ⋅ (  & ⋅ (  a & a ⋅ (  & a / (  & / ( 
 = 8 = 8 = 8 =
b " b ⋅ (  " ⋅ (  b ⋅ (  " b "
4 larea unui
4 termen ex!re&1 &e3 2

 x
=
A
  atunci  x = ' ⋅ A = 56 = 2'
= ' 2 2 2
necunscut  n general dacă a%em  atunci
&e3 1 ex!re& 2
dintr3
 !r!rţie dată
dată &e31⋅ &e32 ex!re&1⋅ ex!re& 2
ex!re&1 =  4i &e31 =
ex!re& 2 &e32
.
4 Mărimi direct  0acă numerele a, b, , 6,  sunt direct !r!rţinale
!r!rţinale  E&em!lu de  !rblemă/ <ă se -m!artă numărul A6 -n trei
5  !r!rţinale
 !r!rţinale cu numerele α, β, γ, ...., ω  atunci se !ate rma un şir   !ărţi direct !r!rţinal
!r!rţinalee cu numerele
numerele 9, 5, 11. el%are/
el%are/
a  b c R a b  a + b +  A6
de ra!arte egale/ = = = .... = = Q    , unde   = = = = = 4 ⇒ a = 9 ⋅ 4 = 128 b = 5 ⋅ 4 = 2B8
α β γ  ω 9 5 11 9 + 5 + 11 1"
este ceicientul de !r!rţinalitate.  = 11⋅ 4 = 44.
 Pr!rietate generală a unui şir de ra!arte egale/
a
= b =  = .... = 1 = a + b +  + .... + 1 .
α  β  γ   ω  α  + β  + γ  + .... + ω 

4 Mărimi in%ers  0acă numerele a, b, , 6,  sunt in%ers !r!rţinale 

6  !r!rţinale
 !r!rţinale cu numerele α, β, γ, ...., ω  atunci se !ate rma un şir 
de !rduse egale/
19
 a ⋅ α  = b ⋅ β   =  ⋅ γ   = .... = 1 ⋅ ω 
cest şir de !rduse egale se !ate transrma -ntr3un
şir de ra!arte egale, !recum/
a
= b =  = .... = 1 = i
1 1 1 1 ,unde i este ceicientul de
α  β  γ   ω 
 !r!rţinalitate.
 !r!rţinalitate.

4A egu
egula
la de
de trei
trei sim
sim!l
!lăă  egula de trei sim!lă cu directă !r!rţinalitate 2aie!e..................... cs !*.................... A)ei
 x aie!e..............7.r  cs !a.............1A,5)ei
2aie!e ⋅ 1A,5)ei 95aie!e
 x = = = 5aie!e
A)ei A
4muncitri.......... .ac  lucrare .................... -n 1
A muncitri.....%r  ace aceeasi lucrare ........-n &
4muncitri ⋅ 14 ile 56 ile
 egula de trei sim!lă cu in%ersă !r!rţinalitate &= = = 'ile
A muncitri A

4' Prcente  pS =

 p
2BS =
2B 1
= 8 125S =
125 5
= .
 Prcentul este un număr raţinal8 . E&em!le/
1BB 1BB 5 1BB 4

4" larea a pS dintr3 0in relaţia = b ⇒  p ⋅ a = b 9BS $i"6B =

9B
⋅ 6B = 1'BB = 1' .
un număr 
 p S $i" a E&em!lu/

1BB 1BB 1BB

 1BB ⋅ b
5B la
lare
reaa unui
unui num
număr
ăr
1BB ⋅ 54
 p
0in ⋅a =b⇒ a = .
cInd se cunaşte  pS 45S $i"  x = 548 x= = 12B

1BB  p
E&em!lu/
din el
45
51 la
lare
reaa ra!r
ra!rtu
tulu
luii
0in
 p
⋅a = b ⇒  p =  1BB ⋅ b . 1BB⋅ 2B
'B = 2B8 x= = 25.

 !rcentual
 !rcentual 1BB a E&em!lu/  x S $i"
'B
2B 1
 Mai e&!licit/  xS = = = 25S
'B 4

14
52 Calculul E&em!lu. ntr3un cşuleţ sunt ' mere galbene şi 12 mere
 !rbabilităţii
 !rbabilităţii de
realiare a unui "r. $e a3uri fa7.rabi)e rşii. Care este !rbabilitatea ca luInd la -ntIm!lare un
măr, acesta să aibă cularea rşieT
e%eniment 
Pr .babi)i!a!ea  = .
 P  =
12
= 12 = 9 = A5S
' + 12 2B 4
"r. !.!a) $e a3uri
.

C.)C() .)UE4+C

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
1 Calc
Calcul
ulul
ul cu nume
numere
re re!r
re!re
een
enta
tate
te !rin
!rin  #ermenii de rma cl  unde
 unde c, numit coefcient! termenului, re!reintă un număr, iar, l ,
litere "#$te# !ite$#!% a termenului, este rmată din numere re!reentate
re!reentate !rin litere, e%entual, cu
di%erşi e&!nenţi, -i numim te$&eni #'e&ene# dacă !ărţile lr literale sunt identice, iar
adunarea lr se numeşte $e(ce$e# te$&eni!o$ #'e&ene#
 8xe&pe/
1= Perec$i
Perec$i de
de termen
termenii asemen
asemenea/ ea/ 2 xy 2 si5 xy 2 8 − 5 x 2 y 9 si + 4 x 2 y 9 .
2= dun
dunar ea// 9 xy + 2 xy 2 + 5 xy − 4 xy 2 = ' xy − 2 xy 2 .
area
9= nmu
nmulţ
lţirea// 9 x ⋅ ( − 2 xy 2 ) ⋅ ( − 4 x 2 y ) = 24 x 4 y 9 .
irea
4= m!ă
m!ărţ
rţirea// 2' x 4 y 5 / (A x 9 y 9 ) = 4 xy 2 .
irea
5= idica
idicarea
rea la
la  !uter
!utere/ e/ ( − 2 x 2 y3 9 ) 9 = −' x 6 y 9 3 " .
−2 +2
 a + b   =   + $   
6= idicarea la  !utere cu e&!nent
e&!nent număr număr negati%/
negati%/      
  + $     a + b  

2 Frm
Frmuulele
lele de ca
calcu
lcul !re
!resc
scur
urta
tatt Formule utilizate:
1= Prdusul
Prdusul dintre
dintre un număr
număr şi  sumăGdi
sumăGdieren erenţă/ţă/ a( b ±  ) = ab ± a
2= Pătrat
Pătratul
ul unui
unui bin
binm/
m/ ( a ± b ) = a ± 2ab + b 2
2 2

9= Pătra
Pătratul
tul unui
unui trin
trinm/
m/ ( a + b +  ) 2 = a 2 + b 2 +  2 + 2( ab + a + b)
4= Prdusul
Prdusul sumei
sumei cu dierenţ
dierenţa/
a/ ( a + b) ( a − b) = a 2 − b 2

15
 5= Prdusu
Prdusull a du
duăă !arantee/ ( a + b) ( & + " ) = a ( & + " ) + b( & + " )
!arantee/
 8xe&pe/
1= 2 x ( x + 9) = 2 x 2 + 6 x 8
2= ( 2 x + 1) 2 = 4 x 2 + 4 x + 1  8
9= ( x 2 + 2 x + 9) 2 =  x 4 + 4 x 9 + 1B x 2 + 12 x + " 8
4= ( 9 x + 5) ( 9 x − 5) = " x 2 − 25 8
5= ( x + 2 ) ( x − 5) =  x 2 − 9x − 1B .
9 0escm!unerea -n actri Formule utilizate:
1= <catere
<catereaa actru
actrului cmun/ ab ± a = a( b ± )
lui cmun/
2= estrIng
estrIngerea
erea !ătratu
!ătratului
lui unui
unui binm/
binm/ a 2 ± 2ab + b 2 = ( a ± b ) 2
9= 0iere
0ierenţa
nţa de
de !ătrate/ a 2 − b2 = ( a + b) ( a − b)
!ătrate/

4= 0escm!
0escm!uner
unerea
ea unui
unui trinm
trinm de rma/
rma/  x
2
+ &x + " 8 dacă a ⋅ b = "  si a + b = & a, b ∈ Z 
atunci/  x 2 + &x + " = ( x + a ) ( x + b) .
 8xe&pe/
1= 15 x 2 − 25 x = 5 x ( 9 x − 5) 8
2= " x − 24 x + 16 = ( 9 x − 4) 8
2 2

9= 4 x 2 −  y 2 = ( 2 x +  y ) ( 2 x −  y ) 8

4=  x 2 −  x − 12 = ( x + 9) ( x − 4 ) .

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
4 a!
a!ar arte
te de num
numere
ere re!
re!re
ree
ent
ntat
atee !ri
!rinn  8xe&pe/
litere 2 x  x +  y  x
2
−" 2 x
8 8 8 cu cndiţia ca "u&i!.ru)  ≠ B .
9 5 4  x − 2
5 m!liicarea ( =
& & ⋅ ( 
m!liicarea = 8
" " ⋅ ( 
 x + 2 =
9 x > x + 2 =
= 9 x 2 + 6 x .
2
9 x
 8xe&pu/ =
 x − 2 > x − 2 => x + 2 =  x − 4
6 <im!liicarea &
> ( 
& / ( 
<im!liicarea = 8
" " / ( 
 !entru a sim!liica
sim!liica un ra!rt
ra!rt de a!t se caută
caută c.m.m.d.c.
c.m.m.d.c. al termenilr ra!rtului
ra!rtului dat.
16
  x 2 + 4 x + 4
 8xe&pu/ <ă se sim!liice
sim!liice ra!rtul/
ra!rtul/  8 se descm!un -n actri termenii ra!rtului şi du!ă
 x 2 − 4
aceea se sim!liică.
> x + 2
 x 2 + 4 x + 4 ( x + 2 ) 2
= =  x + 2 .
 x 2 − 4 ( x + 2 ) ( x − 2 )  x − 2
A dunarea sau scăderea dunarea sau scăderea
> (  / " = ⋅ & + > (  / 9 = ⋅  p
( /" = ( /9 =
&  p
 + = 8
" 9 ( 
(nde   este c.m.m.m.c.
c.m.m.m.c. al lui " şi 96
 8xe&pu/
x −2 =
9 x 9 x 2 − 6 x + 2 9 x 2 − 6 x + 2
+ 2 2 = 9 x + 2
= = .
 x + 2  x − 4  x + 2 > x + 2=> x − 2= > x + 2=> x − 2= > x + 2=> x − 2=
' nmulţirea &  p & ⋅  p
nmulţirea ⋅ = 8
" 9 "⋅9

⋅  x + 2 =  x > x + 2= =  x 2+ 2 x .
2
 x
 8xe&pu/
 x + 9  x − 9 > x + 9=> x − 9= x −"
" m!ărţirea &  p & 9 &⋅9
m!ărţirea / = ⋅ = 8
" 9 "  p " ⋅  p
 x − 1 2 x − 2
= − ⋅ − =
> x − 1=> x − 2=
= − .
 x 1  x 2  x 2
 8xe&pu/ /
 x + 2  x − 2  x + 2 2 x − 2 > x + 2= ⋅ 2> x − 1= 2 x + 4
1B idicarea la !utere a

idicarea la !utere  
&   &a
   = a 8
  "   "
2

 8xe&pu/ 
   x   =  x 2 =  x 2
.
 
  x − 1   > x − 1=  x − 2 x + 1
2 2

−a
11 idicarea la !utere cu e&!nent  &   = " a 8
număr negati% idicarea la !utere   
  "   &a
−2
 8xe&pu/ 
   x   = > x − 1= 2 =  x 2 − 2 x + 1 .
 
  x − 1    x 2 x2

F(C*++

1A
 TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
1 ţi
ţiuunea de un
uncţie
cţie  0aca iecărui element din mulţimea  -i cres!unde un element din mulţimea  s!unem că este deinită 
uncţie !e  cu %alri -n .
 <e nteaă/   f   /  A → B.
 ; dmeniul de deinitie,
 ; cdmeniul unctiei.
 8xe&pu/  f  / { − 28B818289} → R,  f > x= = x + 9
2 Func
Funcţiţiii de
dein
init
itee !e
!e mul
mulţi
ţimi
mi
inite, e&!rimate !rin
diagrame, tabele, rmule,
graic

 x  31 B 2 9 5  f 1 x 
 x 3 ' x  :
 : -
 y 1 2 4 5 A

9 Funcţii de ti!ul  f/A→  R,  f(x)  8xe&pu/

= ax : b,  unde A este un
inter%al de numere reale
<ă se cnstruiască
cnstruiască graicul uncţiei
/K3284=→ R?   f  > x = = −9 x + 2 8
 f /K3284=
Pentru  x = −2 ⇒   f  > −2 = = 6 + 2 = ' ⇒ A> −28'= 8
Pentru  x = 4 ⇒   f  > 4 = = −12 + 2 = −1B ⇒ B >48−1B = 8
Uraicul uncţiei este un segment de drea!tă ce uneşte !unctele  A şi B, -nc$is
-n A şi desc$is -n  B.
 0acă mulţimea  A este un inter%al de numere mărginit la  e&tremă şi
nemărginit
nemărginit la cealaltă e&tremă, atunci graicul uncţiei este  semidrea!tă cu
riginea -n e&trema mărginită a inter%alului.
1'
4 Functii de ti!ul  f/R→  R,  f(x)  Exemplu:
= ax : b 12 x 1A
cnstruiască graicul uncţiei  f/R→  R?
<a se cnstruiască   f  > x = = − 8
11 11
A2
Pentru  x = 6 ⇒   f  >6= = − 1A = 55 = 5 ⇒ A>685= 8
11 11 11
− 6B − 1A = − AA = −A ⇒ B> −58−A=
Pentru  x = −5 ⇒   f  > −5= =
11 11 11
Uraicul uncţiei este  drea!tă ce trece !rin !unctele  A şi B.

EC(.*++, +EC(.*++, <+<#EME 0E EC(.*++

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
1 cuaţii de
de rma ax + b = B ,  Pr!iţia cu  %ariabilă de rma ax : b  ; B se numeşte ecuaţie cu  necunscută, unde a şi b sunt numere
a ∈ RC, b ∈ R. reale.
 ntr3 ecuaţie a%em ,,dre!tulD de a trece termeni dintr3un membru -n alt membru cu semnul sc$imbat.
 ntr3 ecuaţie a%em ,,dre!tulD de -nmulţiG-m!ărţi egalitatea cu un număr dierit de er. Prcedeul este
utiliat !entru eliminarea numitrilr şi la inal alarea necunscutei.
 8xe&pu/ 9 x + 9 =  x 2 + 2
⇒ 9 x −  x 2 = 2 − 9
( )
⇒  x 9 − 2 = − 9 − 2 ( )
− > 9 − 2 = = −1
⇒ x = .
9− 2
2 Ecu
Ecuaţii
ţii ec$i%al
i%alen
ente
te  0uă ecuaţii sunt ec$i%alente dacă au aceeaşi sluţie.
 aIndu3se !e !r!rietăţile egalitatăţii, se !t bţine ecuaţii ec$i%alente !rnind de la  ecuaţiei dată.
1"
  8xe&pu/ Fie ecuaţia 2 x − 4 = B8
a= adunăm
adunăm la ambii
ambii membri
membri ai ecuaţi
ecuaţiei numărul 5/ 22 x
ei numărul − 4 + 5 = B + 58
 x + 1 = 5
 b= -nmulţim ecuaţia termeni= cu 9/ 2 x + 1 = 5 ⋅ 9
ecuaţia >tţi termeni=
6 x + 9 = 15
9 +necuaţii de
de rma  Pr!iţia cu  %ariabilă de rma ax + b @ ( se numeşte inecuaţie cu  necunscutăă, unde a şi b sunt
ax + b < B, > >, ≤, ≥= , numere reale.
a ∈ RC, b ∈ R.  ntr3 inecuaţie a%em ,,dre!tulD de a trece termeni dintr3un membru -n alt membru cu semnul sc$imbat.
 ntr3 inecuaţie a%em ,,dre!tulD de -nmulţiG-m!ărţi inegalitatea cu un număr dierit de er. Prcedeul este
utiliat !entru eliminarea numitrilr şi la inal alarea necunscutei.
  %a* . i"eua-ie
i"eua-ie se 7a #"&u-i#&p*r-i
#"&u-i#&p*r-i u u" "u&*r "ea!i7
"ea!i7 a!u"i
a!u"i se"su i"eai!*-i
i"eai!*-i se s<i&b*6
s<i&b*6
 8xe&pu/ 5 x − 21 < ' x − 6 ⇒ 5 x − ' x < − 6 + 21 ⇒ − 9x < 15/ > −9=
⇒ x > −5 ⇒  x ∈ ( − 58+∞ ) .
4 <ist
<istem
emee de
de ecu
ecuaţ
aţii
ii de rm
rmaa  Metoda reducerii:
 a1 x + b1 y + 1 = B  <e alege  necunscută cu sc!ul de a i ,,redusăD ţi se identiică ceicienţii săi8
a  x + b  y +  = B ?  <e ală c.m.m.m.c. al ceicienţilr şi se -nmulţesc ecuaţiile astel -ncIt să se bţină ceicienţii necunscutei
necunscutei
 2 2 2
numere !use8
a1 , a2 , b1 , b2 , 1 , 2 ∈ R <e adună ecuaţiile şi se bţine  ecuaţie cu  singură necunscută, du!ă care se rel%ă8

)a el se !rcedeaă şi cu cealaltă necunscută.
 2 x +  y = 5 ⋅ 2  4 x + 2 y = 1B
 8xe&pu/  ⇒
9 x − 2 y = −9 9 x − 2 y = −9
A x = A ⇒  x = 1 8
 2 x +  y = 5 ⋅ 9  6 x + 9 y = 15
9 x − 2 y = −9 ⋅ ( − 2 ) ⇒ 
 − 6 x + 4 y = 6
 x = 1
A y = 21 ⇒  y = 9 ⇒  .
 y = 9

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
4 <ist
<istem
emee de
de ecua
ecuaţi
ţiii de
de rm
rmaa  Metoda substituţiei:
 a1 x + b1 y + 1 = B  <e ală dintr3 ecuaţie  necunscută -n uncţie de cealaltă necunscută8
a  x + b  y +  = B ?  <e intrduce %alarea acestei necunscute -n cealaltă ecuaţie şi se rel%ă ecuaţia8
 2 2 2
  <e ală cealaltă necunscută.
a1 , a2 , b1 , b2 , 1 , 2 ∈ R
 2 x +  y = 5
 8xe&pu/ 9 x − 2 y = −9   din 2 x +  y =5 ⇒  y = 5 − 2 x 8

2B
 +ntrducem !e  y = 5 − 2 x -n (
9 x − 2 y = −9 ⇒ 9 x − 2 5 − 2 x ) = −9 ⇒ 9 x − 1B + 4 x = −9 ⇒ A x = A ⇒
 x = 1
 x = 1
+ntrducem !e  x = 1  -n  y = 5 − 2 x ⇒  y = 5 − 2 ⋅1 = 9 ⇒  .
 y = 9
5 Prb
Prblelem
me ce se re
rel%
l%ăă cu  Etapele de rezolare a u!ei probleme:
a@utrul ecuaţiilr, inecuaţiilr 1. <tabilirea datelr
datelr cunscute
cunscute şi a celr
celr necunscute
necunscute din !rblemă.
!rblemă.
şi a sistemelr de ecuaţii 2. legerea necunscut
necunscutei ei >necunscutelr=
>necunscutelr= şi e&!rimarea
e&!rimarea celrlalte
celrlalte date necunscute
necunscute -n uncţie
uncţie de aceasta
aceasta
>acestea=.
9. lcătuirea unei ecuaţii
ecuaţii >sistem de
de ecuaţii= cu
cu necunscuta
necunscuta >necunscute
>necunscutele=
le= aleasă >alese=,
>alese=, lsind
lsind datele
 !rblemei.
 !rblemei.
4. el%ar
el%areaea ecuaţiei
ecuaţiei >sistem
>sistemului
ului de ecuaţi
ecuaţii=.
i=.
5. Neriica
riicarea
rea sluţi
sluţiei.
ei.
6. Frmular
Frmulareaea cnc
cnclui
luiei
ei !rble
!rblemei.
mei.
1
 Exemplul "#ecuaţie$: (n călătr !arcurge un drum -n 9 ile astel/ -n !rima i !arcurge din drum, a dua i
9
9
 !arcurge
 !arcurge din rest iar a treia i ultimii 4B de Qm. laţi lungimea ttală a drumului.
5
 Re.7are/ <tabilim necunscuta !rinci!ală  lungimea ttală a drumului, !e care  ntăm cu  x8
 Re.7are/
 x 2 x 9 2 x 2 x
n !rima i a !arcurs/  8 i3au rămas de !arcurs 8 a dua i a !arcurs ⋅ = 8
9 9 5 9 5
5= 9=
 x 2 x  x 2 x 15=
%em ecuaţia/  x = + + 4B !e care  rel%ăm/
rel%ăm/ 15= x = + + 4B ⋅ 15 ⇒ 15 x = 5 x + 6 x + 6BB
9 5 9 5
6BB
⇒ 15 x − 5 x − 6 x = 6BB ⇒ 4 x = 6BB ⇒  x = = 15B(& este lungimea ttală a drumului.
4

 Exemplul % #i!ecuaţie$: <ă se gasească trei numere naturale cnsecuti%e a cărr sumă este mai mică decIt 16.
 Re.7are/ <tabilim necunscuta !rinci!ală  numărul cel mai mic !e care -l şi ntăm cu  x8
 Re.7are/
Celelalte duă numere %r i  x H 1 şi x H 2
⇒  inecuaţia/  x +  x + 1 +  x + 2 < 16 !e care  rel%ăm/
rel%ăm/
19
9 x + 9 < 16 ⇒ 9x < 19 ⇒  x < ⇒ sluţiile/ >18289=, >28984=, >98485=, >48586=.
9

TITLUL CONŢINUTULUI
EXEMPLE? EXPLICAŢII
5 Prb
Prble
leme
me ce se re
rel%
l%ăă cu
cu  Exemplul & #sistem de dou' ecuaţii$: 0uă creiane şi nuă cărţi cstă -m!reună 'B de lei. 0acă 5 creiane şi 4

21
 a@utrul ecuaţiilr, inecuaţiilr  cărţi cstă -m!reună 42 de lei, alaţi !reţul unui crein şi a unei cărţi.
şi a sistemelr
sistemelr de ecuaţii  Re.7are/ <tabilim necunscutele !rblemei/ !reţul unui crein ;  x şi !reţul unei cărţi
 Re.7are/ cărţi ; y.
2 x + " y = A6  2 x + " y = A6 ⋅ 4
<e rmeaă sistemul de ecuaţii/ 5 x + 4 y = 42  !e care -l rel%ăm/ 5 x + 4 y = 42 ⋅ > −"=
 
 ' x + 96 y= 9B4
⇒ − 45 x − 96 y = −9A' ⇒ x ; 2 lei >!reţul unui crein=.
crein=.
− 9A x = −A4
ecua ţie/ 2 ⋅ 2 + " y = A6 ⇒ " y = A6 − 4 ⇒ " y = A2 ⇒ y = ' lei >!reţul unei cărţi=.
+ntrducem %alarea lui  x -n !rima ecuaţie/

GEOMETRIE

MV<(.E W+ MV<(+

TITLUL EXPLICAŢII EXEMPLE

CONŢINUTULUI
CONŢINUTULUI
1 )ungime  (nitatea de măsură a lungimii este &e!ru  & . 

 Multi!lii metrului 3 &/

 1$a& = 1B& .
 1<& = 1B $a& = 1BB & .
 1(& = 1B <& =  1BB $a& = 1BBB& .
 1& = B,1$a& = B,B1<& = B,BB1(& .
 <ubmulti!lii metrului/
 1& = 1B $& =  1BB & = 1BBB&& .
 1$& = B,1& = 1B& = 1BB&& .
 1& = B,B1& = B,1$& = 1B&& .
 1&& = B,BB1& = B,B1$& = B,1& .
2 rie  (nitatea de măsură a ariei este &e!ru p*!ra!  & 2. 

 Multi!lii metrului !ătrat  &2/

 1$a& 2 = 1BB & 2 .
 1<& 2 = 1BB $a& 2 = 1BBBB& 2 .
 1(& 2 = 1BB<& 2 = 1BBBB$a& 2 = 1BBBBBB& 2 .
 1& 2 = B,B1$a&2 = B,BBB1<&2 = B,BBBBB1(& 2 .
 <ubmulti!lii metrului !ătrat  &2/
 1& 2 = 1BB$& 2 = 1BBBB& 2 = 1BBBBBB&& 2 .
 1$& 2
= B,B1&2 = 1BB&2 = 1BBBB&&2 .
22
  = B,BBB1& 2 = B,B1$&2 = 1BB&&2 .
1& 2
 1&&2 = B,BBBBB1& 2 = B,BBB1$& 2 = B,B1& 2 .
 lte unităţi de măsură a ariei/
 1<a = 1BBBB&2 .
 1ar  = 1BB& 2 8 1<a = 1BBari .
9 Nlum  (nitatea de măsură a %lumului este &e!ru ub  &3.
 Multi!lii metrului cub  &3/
 1$a&9 = 1BBB&9 .
 1<& 9 = 1BBB $a& 9 = 1BBBBBB & 9 .
 1(& 9 = 1B9 <& 9 = 1B6 $a& 9 = 1B " & 9 .
 1& 9 = 1B −9 $a& 9 = 1B −6 <& 9 = 1B −" (& 9 .
 <ubmulti!lii metrului cub  &3/
 1& 9 = 1BBB$& 9 = 1BBBBBB& 9 = 1BBBBBBBBB&& 9 .
 1$& 9
= B,BB1& 9 = 1BBB&9 = 1BBBBBB&&9 .
 1& 9 = B,BBBBB1&9 = B,BBB1$&9 = 1BBB&&9 .
 1&& 9 = 1B −" & 9 = 1B −6 $& 9 = 1B −9 & 9 .
 (nitatea de măsură a %lumului  i!ru  . .
 = 1$& 9 .
 1)  =
 1& 9 = 1BBB   $& 9 = 1BBB)  .
 1)  = 1BB  )  = 1BBB&)  .
 1$a)  = 1B) 8 1<)  = 1BB) .
4 (ng$i  (nitatea de măsură a măsurii unui ung$i este   ra$u
 sexaesi&a .
 sexaesi&a 
 1B = 6BX = 96BBXX .
 1X = 6B XX .

29
F+U(+ W+ C2P(+ UE2ME#+CE

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1 Punc
Punctu
tul,
l, drea
drea!t
!ta,
a, !lan
!lanul
ul,, semi
semi!l
!lan
anul
ul,,  Punc%ul este igura gemetrică ce se aseamănă cu  urmă lăsată de un crein8
semidrea!ta, segmentul de drea!tă,  Punctul nu are dimensiune8
ung$iul  Punctele se nteaă cu litere mari de ti!ar/ , , C,..,  1, 2,…

 ;&ea)%a  este igura gemetrică ce se aseamănă cu un ir arte subţire !erect -ntins8
 0rea!ta are  singură dimensiune 3 lungimea8
 0re!tele se nteaă
nteaă astel/
astel/ , C, …, $, $ 1 , , $ 2, …

 Planul este igura gemetrică ce se aseamănă cu  !Ină arte subţire !erect -ntinsă8

 Planul are duă dimensiuni  lungimea şi lăţimea8
 Planele se nteaă astel/ >C= sau  , ,  , …

 Semi)lanul   drea!tă inclusă -ntr3un !lan -m!arte !lanul dat -n duă semi!lane.

 Semi#&ea)%a  este drea!ta mărginită la un ca!ăt.

24
  Segmen%ul #e #&ea)%!  este drea!ta
drea!ta mărginită la ambele ca!ete.
ca!ete.

 Ung7iul  este igura gemetrică

gemetrică rmată
rmată de duă
duă semidre!te
semidre!te cu riginea cmună.
cmună.

2 Pi
Piţi
ţiii rel
relat
ati%
i%ee a duă
duă dre!
dre!te
te -n s!aţ
s!aţiu
iu  8xpia!ii/
a= dre!
dre!te
te iden
identi
tice
ce88
 b= cncurente, $ 1 ∩ $ 2 = {0} 8
dre!te cncurente,
c= dre!te
dre!te !aral ele,, $ 1 ∩ $ 2 = ∅  şi c!lanare8
!aralele
d= dre!te arecare, $ 1 ∩ $ 2 = ∅ şi nec!lanare8

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

9 ela
elaţi
ţiaa de
de !a
!arale
raleli
lism
sm -n s!a
s!aţiu
ţiu e= dacă a || b şi b ||  ,
atunci şi a || 6

4 elaţia de !er!endicularitate 0acă dre!tele a şi b sunt !er!endiculare !e acelaşi

 !lan, atunci
atunci aceste dre!te sunt !aralele
!aralele -ntre ele.
a ⊥ α 8 b ⊥ α 8 a b.

5 &ima !aralelelr    Pri"!r>u" pu"!

pu"! ex!eri.r
ex!eri.r u"ei $rep!e
$rep!e !ree exa! . parae*
parae* a $reap!a
$reap!a $a!*6

25
6 (ng$
(ng$iu
iuri
rile
le cu latu
laturi
rile
le res!
res!ec
ecti
ti%e
%e !ara
!arale
lele
le  8xpia-ii/
Caul + − ung$iurile sunt cngruente8
Caul ++  ung$iurile sunt
su!lementare.

A (ng$
(ng$iu
iull a duă
duă dre!
dre!te
te -n s!aţ
s!aţiu
iu88 dre
dre!t
!tee  8xpia-ii/
 !er!endiculare
 !er!endiculare  0acă a%em dre!tele a şi b >nec!lanare= şi este necesar să
gasim ung$iul dintre ele, !rcedăm astel/
 căutăm  drea!tă !aralelă cu una dintre ele şi care are un
 !unct cmun
cmun cu cealaltă
cealaltă
>de e&. b =8
||
(ng$iul !e care -l rmeaă drea!ta  cu drea!ta a este şi
ung$iul dintre de!tele a şi b > ung$iul de măsura ϕ =.
=.
' 0rea!
rea!ta
ta !er!e
r!endi
ndicula
culară
ră !e un !la
!lann  8xpia-ii/

0acă dre!tele a şi b ⊂ α  şi $ ⊥ a  si $ ⊥ b , atunci şi $  ⊥ α .

(eorem':  drea!tă !er!endiculară !e un !lan este
 !er!endiculară
 !er!endiculară !e rice drea!tă inclusă
inclusă -n !lanul
dat.

" 0ist
0istaanţa de la
la un
un !u
!unct
nct la
la un
un !la
!lann  8xpia-ii/
 distanţa de la un !unct la un !lan este ,,drumul cel mai scurtD
de la acel !unct la !lanul dat8
 distanţa de la un !unct la un !lan este lungimea segmentului
de drea!tă !er!endicular !e !lanul dat8
 P? ; distanţa de la !unctul P la !lanul α dacă P?⊥α.

 PQ ⊥ a, a ⊂ α 
Pentru asta este necesar/ 
 PQ ⊥ b, b ⊂ α 

26
1B #er
#erem
emaa cel
celr
r trei
trei !er!
!er!en
endi
dicu
cula
lare
re b ⊂ α 
a ⊥ α  
 B ∈ b  ⇒  'B ⊥ b
 AB ⊥ b 
 AB ⊂ α 

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

11 Pr
Priecţ
iecţii
ii de !u
!uncte,
te, de
de  8xpia!ii/
segmente de drea!tă şi de  Priecţia unui !unct !e un !lan este un !unct. 0acă  AA?⊥α, A? este !riecţia lui  A !e !lanul α.
dre!te !e un !lan  Priecţia unui segment de drea!tă !e un !lan este un segment de drea!tă. 0acă  AAY⊥α, BBY⊥α, A?B? este
 !riecţia lui AB !e !lanul α.
 Priecţia unei dre!te !e un !lan este  drea!tă. 0acă  AA?⊥α, BB?⊥α, A?B? este !riecţia lui  AB !e !lanul α.

12 (ng$
(ng$iuiull din
dintr
tree  dre
drea!
a!tă
tă şi un  8xe&pu  apia-ie/
apia-ie/
 !lan8 lungimea
lungimea !riecţiei unuiunui 0rea!ta  AB nu este !aralelă cu !lanul α. B@ ⊥α
⊥α. (ng$iul dintre drea!ta  AB şi
segment  !lanul dat este
este ung$iul BA@  de
 de măsura β. 0acă B@  ;
 ; 6cm şi A@  ;
 ; 'cm,
 B@  6 9
atunci/ β  =
!2 β  = = .
 A@  ' 4

19 (ng$
(ng$ii die
diedr
dru8
u8 ung$
ung$iu
iull !la
!lann  8xpia-ii/
cres!unătr diedrului
α ∩ β  = &8 b ⊂ β 8 a ⊂ α 8 a ∩ b = : P 7
⇒ δ  = u"2<iu)   p)a" a)  $ie$ru)ui
14 Plan
Planee !er!e
r!endic
ndicuulare
lare α ∩ β  = a

 8xpia!ii/ 0acă /  b ⊂ β  ⇒ β  ⊥ α 
 b ⊥ α 
<au/ 0uă !lane sunt  perpe!diculare dacă măsura ung$iului !lan al diedrului
celr duă !lane este de "B B.

2A
15 <ime
<imetr
tria
ia aţă
aţă de un !unc
!unctt -n
-n  Punctul B este simetricul lui  aţă de !unctul 0 dacă A,0, B sunt cliniare
 !lan8 simetria aţă
aţă de  şi A0=0B;
drea!tă -n !lan  Punctul B este simetricul lui  A aţă de drea!ta a dacă A, 0, B sunt cliniare,
 AB⊥a şi A0=0B6
16 Calc
Calcul
ulul
ul dist
distan
anţe
ţeii de
de la
la un
un  8xe&pu  apia-ie/
apia-ie/ Fie AB@A?B?@ Y  !rismă triung$iulară regulată drea!tă cu muc$ia baei de 6
 !unct la  drea!tă
drea!tă cm şi -nălţimea de 'cm. <ă se ale distanţa de la !unctul  A? la drea!ta  B@6
 Re.7are/ A%⊥ B@ 8 AA?⊥> AB@ 
 Re.7are  AB@ =⇒ A?%⊥ B@ .
)  9 6 9
 A% = = =9 9.
2 2
 AY % 2 =  A% 2 +  AAY2 = 2A + 64 = "1 ⇒  AY % = "1&.

1A Calc
Calcul
ulul
ul dist
distan
anţe
ţeii de
de la
la un
un  8xe&pu  apia-ie/
apia-ie/
 !unct la un !lan
!lan Fie AB@  
  !iramidă triung$iulară regulată drea!tă cu  ; 12 cm şi -nălţimea 0 ; 2 6 cm. <e cere să se ale
distanţa de la !unctul 0 la !lanul > B@ =.
=.
 Re.7are/
 Re.7are/
0 ⊥ > AB@ =8 0AY⊥  B@ 8 ⇒ AY⊥  B@ 
⇒ $ [ 0 8 >B@ =] = $ >0 8AY= = 0P  u"$e 0P  ⊥ AY.
)  9 12 9
0AY= = = 2 98 AY= 0 2 + 0AY2 = 24 + 12 = 96 = 6.
6 6
0 ⋅ 0AY 2 6 ⋅ 2 9 12 2
0P  = = = = 2 2&.
AY 6 6

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1' (ng$
(ng$iu
iull din
dintr
tree duă
duă !lan
!lanee  8xe&pu  apia-ie/
apia-ie/
Fie AB@%  !iramidă !atrulateră regulată drea!tă cu  AB ; 1'cm şi -nălţimea 0 ; 12 cm. <e cere să se ale
sinusul ung$iului dintre !lanele > AB@ = şi >B@ =.
=.
 Re.7are/
 Re.7are/
0 ⊥ > AB@ =8 0P  ⊥  B@ 8 ⇒ P  ⊥  B@ 8
⇒ α   = es!e u"2<iu)  $  int re  p)a"e)e > AB@ = si >B@ =.
AB 1'
0P  = = = "8 P  = 0P 2 + 0 2 = '1 + 144 = 225 = 15.
2 2
>9
0 12
sin α  = = = 4.
P  15 5

2'
#+(UZ+()

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1 Perimetrul şi aria  Perimetrul  P  = a + b + 8
a+b+
 <emi!erimetrul  p = 8
2
a ⋅ <a a ⋅  ⋅ sin B
 ria  A = = =  p> p − a => p − b=> p −  = 8
2 2
a!e!* ⋅ a!e!*
 ria unui triung$i dre!tung$ic  A = 8
2
2
)  9
 ria unui triung$i ec$ilateral  A =  .
4

2 <um
<uma mămăsuri
suril
lrr un
ung$iuri
iurillr -ntr
-ntr33  <uma măsurilr ung$iurilr -ntr3un triung$i este egală cu 1'B °.
un triung$i  ntr3un triung$i dre!tung$ic, ung$iurile ascuţite sunt cm!lementare.
9 (ng$i e&teri
terir unu
unui triu
triung
ng$$i  m>  A@%= ; m>  AB@ = H m>  BA@ =. =.
 m>  A@%= ; 1'B° − m>  B@A=

4 )inii im
im!rtante -n triung$i Mediana Mediatarea isectarea nălţimea

•Mediana este •Mediatarea este drea!ta •nălţimea este

•isectarea este
segmentul de drea!tă ce  !er!endiculară
 !er!endiculară !e mi@lcul
mi@lcul  !er!endiculara
 !er!endiculara dusă din
din
uneşte %Irul unui unei laturi. semidrea!ta ce -m!arte
ung$iul -n duă ung$iuri %Irul unui triung$i !e
triung$i cu mi@lcul •Punctul de intersecţie al latura !usă.
laturii !use. adiacente cngruente.
mediatarelr se numeşte •Punctul de intersecţie al
•Punctul de intersecţie •Punctul de intersecţie al
centrul cercului -nălţimilr se numeşte
al medianelr se circumscris
circumscris triung$iului.
triung$iului.  bisectarelr
 bisectarelr se numeşte
numeşte
centrul cercului -nscris rtcentrul triung$iului.
numeşte centrul de
greutate. triung$iului.

2"
5 )inia mi@lcie -n triung$i  <egmentul de drea!tă ce uneşte mi@lacele a duă laturi a unui triung$i se
numeşte i"ia &i.ie.
  'N   B@ 

 'N  =  B@ 
 2
6 #riung$iul isscel   #riung$iul isscel este triung$iul care are duă laturi cngruente.
 !r!rietăţi K AB L ≡ K A@ L
 ntr3un triung$i isscel ung$iurile de la baă sunt cngruente. ∠ B ≡ ∠@ 
 ntr3un triung$i isscel bisectarea
bisectarea ung$iului de la %Ir este şi mediană, şi
-nălţime, şi mediatare.
 ntr3un triung$i isscel medianele >-nălţimile sau bisectarele= cres!unătare
laturilr cngruente, sunt cngruente.
A #riung$iul ec$ilater
teral   #riung$iul
#riung$iul ec$ilateral este triung$iul care are tate cele trei laturi cngruente.
 !r!rietăţi K AB L ≡ K A@ L ≡ K B@ L .
 ntr3un triung$i ec$ilateral tate ung$iurile sunt cngruente şi iecare are măsura
egală cu 6B ° ∠ A ≡ ∠ B ≡ ∠@   .
 ntr3un triung$i
triung$i ec$ilateral bisectarea
bisectarea ricărui ung$i este şi mediană, şi
-nălţime, şi mediatare.
mediatare.
' Criteriile de
de c
cngruenţă a Criteriul de cngruenţă )() Criteriul de cngruenţă ()( Criteriul de cngruenţă )))
triung$iurilr 

  AB =  AY BY ∠ AB@  ≡ ∠ AY BY@ Y  AB =  AY BY

  
0acă  ∠ AB@  ≡ ∠ AY BY@ Y 0acă   B@  ≡  BY@ Y 0acă  B@  ≡  BY@ Y
 ∠ B@A = ∠ BY@ Y AY  A@  =  AY@ Y
  B@  =  BY@ Y  
tunci ∆ AB@  ≡ ∆ AY BY@ Y tunci ∆ AB@  ≡ ∆ AY BY@ Y tunci ∆ AB@  ≡ ∆ AY BY@ Y

" #riung$iul drdre!tung$ic  #erema -nălţimii 02 ; 40⋅0C

relaţii metrice #erema catetei 42 ; 40⋅4C
#erema catetei C2 ; 0C⋅4C
#erema lui Pitagra 42 H C2 ; 4C2

9B
1B ela
elaţi
ţiii tri
triggnme
metric
tricee 0(( 4.( (( sin α  =
a!e!a .pus* a!e!a a)a!ura!*
 cs α  = ip.!e"u3*
in 1 2 9 ip.!e"u3*
2 2 2 a!e!a .pus* a!e!a a)a!ura!*
!2 α  =  !2 α  =
c* 9 2 1 a!e!a a)a!ura!* a!e!a .pus*
2 2 2 sin α  + cs α  = 1
2 2

%g 9
1 9
9
c%g 9
9 1
9

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

11 #erem
rema lu
lui #$ale
$aless şi
şi Te*&ema> 0 parae* $us* a . a!ur* #"!r>u" !riu"<i $e!er&i"* pe eea!e
reci!rca ei $.u* (sau pe preu"irie .r) se&e"!e pr.p.r-i."ae6
 A' 
=  AN 
 'B  N@ 
Reci)&*ca> %a* pu"!ee
pu"!ee ' i N $e!er&i"*
$e!er&i"* pe ee $.u*
$.u* a!uri ae
ae
!riu"<iuui AB@ se&e"!e pr.p.r-i."ae a!u"i 'N es!e parae* u B@6
12 #erem
remaa und
undam
amen
enta
tală
lă a Te*&ema> 0 parae* $us* a . a!ur* #"!r>u" !riu"<i f.r&ea* u eea!e
asemănării $.u* (sau u preu"irie .r) u" !riu"<i ase&e"ea u e $a!6
 A'   'N   AN 
= = .
 AB  B@   A@ 

19 Crit
Criter
erii
iile
le de asem
asemăn
ănar
aree a C&i%e&iul #e aem!na&e LUL C&i%e&iul #e aem!na&e LLL C&i%e&iul #e aem!na&e UU
triung$iurilr  Două triunghiuri sunt Doua triunghiuri sunt asemenea Două triunghiuri sunt asemenea
asemenea dacă au câte dacă au toate laturile respectiv
respectiv dacă au câte două unghiuri
două laturi respectiv  propor ţ ţionale.
i  onale. respectiv congruente.
 propor ţ ţionale
i  onale şi unghiurile
cuprinse între ele

 AB
=  B@  =  A@  . B N C P
congruente.  'N   NP   'P 

91
  AB
=  B@  8  )  N 
 'N   NP 

P.#().#E() C2NE[

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1 Perim
Perimetr
etrul
ul şi
şi aria
aria !atru
!atrulat
latere
erelr
lr studia
studiate
te  ARCA DNDC PARA PARAE8E0FRA' 
E8E0FRA' 
  A = ba3a ⋅ i"a)!i&ea =  AB ⋅ <
  A =  AB ⋅ A% ⋅ sin α 
  P  = 2> AB + A% =
 ARCA DNDC %R8PDNFGC 
%R8PDNFGC 
  A =  E ⋅ ) 
 $  2 ⋅ sin α 
  A =
2
  P  = 2 > E + ) =
 ARCA DNDC PA PARA 
  A = ) 2
$  2
  A =
2
  P  = 4) 
 ARCA DNDC R0'B R0'B
$ 1 ⋅ $ 2
  A =
2
  A = ) ⋅ <
  A = ) 2 ⋅ sin α 
  P  = 4) 

 ARCA DNDC RAP8Z 

RAP8Z 
> B + b= ⋅ <
  A =
2
  P  =  AB +  B@ + @% +  %A

2 <uma
<uma măsu
măsuriril
lrr ung$
ung$iu
iuri
ril
lrr unui
unui <uma măsurilr ung$iurilr unui !atrulater cn%e& este
 !atrulater cn%e&
cn%e& egală cu 96B °.
9 Para
Parale
lel
lgr
gram
amul
ul  !r!
!r!ri
riet
etăţ
ăţii  Pr.prie!a!i/
 Pr.prie!a!i/
92
 1. )aturile
)aturile !use
!use sunt cngru
cngruente
ente duă
duă cIte
cIte duă.
K AB
 ABL≡K@%L8 K B@ 
 B@ L≡K A%
 A%L .
2. (ng
(ng$iur
$iurile
ile !use
!use sunt
sunt cng
cngruen
ruente,
te,  A≡ @  şi şi  B≡  %8
9. (ng
(ng$iur
$iurile
ile alătura
alăturate
te sunt su!le
su!lemen
mentare, m>  A=Hm>  B=;1'B B şi m>  B=Hm> @ =;1'B
tare, m> =;1'BB8
4. ntr3un !aralelgram
!aralelgram diagnalele
diagnalele se intersecteaă
intersecteaă -n@umătăţindu3se,
-n@umătăţindu3se, K 0AL≡K0@ L8
L8 K0BL≡K0%L .
4 0re!t
0re!tun
ung$
g$iul
iul  !r!ri
!r!rietă
etăţi
ţi !artic
!articula
ulare
re  A!e pr.prie!*-i/
pr.prie!*-i/
1. #ate
#ate ung$iurile
ung$iurile sunt cngruente şi de "B B.
sunt cngruente
2. 0iagnal
0iagnalele
ele sunt
sunt cngruen
cngruente.
te.

5 Pătr
Pătrat
atul
ul  !r
!r!r
!rie
ietă
tăţi
ţi !ar
!arti
ticu
cula
lare
re  A!e pr.prie!*-i/
pr.prie!*-i/
1. #ate
#ate laturile
laturile sunt
sunt cngruente
cngruente88
2. #ate
#ate ung$iurile
ung$iurile sunt cngruente şi de "B B8
sunt cngruente
9. 0iagnal
0iagnalele
ele sunt
sunt cngruen
cngruente8
te8
4. 0iagnalele
0iagnalele se intersecteaă
intersecteaă !er!endicula
!er!endicularr una !e cealaltă8
5. 0iagnalele
0iagnalele sunt
sunt şi bisectarele
bisectarele ung$iurilr
ung$iurilr..

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

6 mb
mbul
ul  !r!
!r!ri
riet
etăţ
ăţii !art
!artic
icul
ular
aree  A!e pr.prie!*-i/
pr.prie!*-i/
1. #ate
#ate laturile
laturile sunt
sunt cngruen
cngruente8
te8
2. 0iagnal
0iagnalele
ele sunt !er!end
!er!endicul
iculare8
are8
9. 0iagnalele
0iagnalele sunt şi bisectarele
bisectarele ung$iurilr.
ung$iurilr.

A #ra!
#ra!e
eul
ul  lini
liniaa mi@l
mi@lci
ciee -n tra!
tra!e
e He&e"!u $e $reap!* are u"e!e &i.aee a!uri.r
"eparaee
"eparaee se "u&e!e i"ie &i.ie6
 B + b
  'N  =
2
şi  'N   B@ .

−b
  PQ =  B
2
' #ra!ee !art
!artic
icuulare
lare rape $rep!u"<i rape is.se  

99
  ntr3un tra!e isscel, ung$iurile alăturate baelr
baelr sunt
cngruente.
 ntr3un tra!e isscel diagnalele sunt cngruente.

CEC()

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1 Cerc
Cercul
ul  cent
centru
rull ra
raă,
ă, diam
diamet
etru
ru,, dis
discc  Ce&cul  este multimea tuturr !unctelr dintr3un !lan egal de!ărtate
aţă de un !unct i& numit ce!trul  cercului.
  cercului.
 O ' cen%&ul cercului 
 OC ; &a+a cercului de lungime  R8
 AB ; #iame%&ul cercului8
 B; ; cardă8

  ; arc de cerc8
 ; semicerc.
2 (ng$
(ng$ii la cent
centru
ru88 ung$
ung$ii insc
inscri
riss in cerc
cerc  (ng$i cu %Irul -n centrul cercului
m>  A0B= ; m> =
 (ng$i cu %Irul !e cerc>ung$i inscris in cerc=
m>  B@A= ; m> = G 2.
 %a* a7e& $.u* u"<iuri
u"<iuri ."rue"!e
."rue"!e #"srise #"!r>u" er,
er, u 7Irfu
7Irfu
#" e"!ru eruui, aes!ea sub#"!i"$ #"!re a!urie .r, $.u* are
."rue"!e6
9 Carde şi arce -n cerc 1. 0acă
0acă arcu
arcull  AB este cngruent cu arcul @% atunci şi K ABL≡K@%L. Wi
reci!rca este ade%ărată.
2. 0acă '@ || N% atunci arcul @% este cngruent cu arcul  'N .
9. 0acă 0R⊥@% atunci P  este
 este mi@lcul lui K @%L şi R este mi@lcul

94
 arcului @%6 0 este centrul cercului8 : P 7; 7;0R∩@%.
4. Carde
Carde egal
egal de!ărtate
de!ărtate de centru
centru sunt
sunt cngruen
cngruente.
te.
0acă 0P ;0Q atunci K@%L≡K AB  ABL.
4 #angen
ngenta
ta la
la cer
cercc dint
dintr3
r3un
un !un
!unct
ct e&t
e&ter
eri
irr  Fie !unctul  P  e&terir
 e&terir cercului8
cercului   PA şi res!ecti%  PB sunt tangente la cerc8
 0A⊥ PA8 0B⊥ PB8
 K PA
 PAL ≡ K PB
 PBL8
2 2
 0P   ; 0A  H AP 2
5 )ungimea cercului, aria discului )ungimea cercului/  E =  2π  R = π $ 
ria discului >cercului=/  A = π  R 2
π R ⋅ α 
)ungimea arcului de cerc C/  E A@  =
1'BB
ria sectrului de cerc >C=
π R 2 ⋅ α 
 A>0A@ = =
96BB
6 Calc
Calcul
ulul
ul elem
elemen
ente
tel
lrr -n
-n triu
triung
ng$i
$iul
ul  R 2 2

ec$ilateral  =  R 9  a  =
)  =   A = 9 R 9  A = )  9 
2 4 4
)  9
<  =   P  = 9)  >
2

A Calcul
lculul
ul elem
lemente
ntelr
lr -n
-n !ătra
trat  R 2 ) 
 =  R 2  a
)  = = = 
2 2
 A = 2 R 2   A = )  
2

$  = )  2  P  = 4 )  >

' Calc
Calcul
ulul
ul ele
elem
mente
entel
lrr -n $e&
$e&ag
agn
nul
ul reg
regul
ulat
at 9 R 2 9 2
)  =
 =  R  a  =  R 9
  A =   A = 9)  9
  P  = 6)  >
2 2 2

95
C2P(+ UE2ME#+CE

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

1 Paraleli!i!edul dre!tung$ic 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară Formule:
mai mică=
 baa este un
un dre!tung$i8
dre!tung$i8  Ab = ab
a,b, ;$i&e"siu"ie paraeipipe$uui ;
 A)  =  P b ⋅ < = 2( a + b )
$  ;
  ; diagnala !araleli!i!edului
 A!  = 2 ( ab + b + a )
  = ab
$ 2 = a 2 + b 2 +  2

2 Cubu
Cubull 0esc
0escri
rier
eree şi des
desăş
ăşur
urat
ataa cr!
cr!ul
ului
ui >la
>la  scar
scarăă Formule:
mai mică=
tate eţele >6= sunt !ătrate8
 Ab = ) 2
  ;
 ; muc$ia cubului8
$  ;
 ; diagnala cubului8  A)  = 4) 2

are 12 muc$ii.  A!  = 6) 2

  = ) 9
$  = )  9

9 Prisma triung$iulară 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară Formule:

mai mică=
 baa este un
un triung$i ec$ilateral8
ec$ilateral8
  ;
 ; latura baei8
< ; -nălţimea !rismei

96
 2
9
 Ab = ) 
4
 A)  =  P b ⋅ < = 9) ⋅ <
 A!  =  A)  + 2 ⋅  Ab
  =  Ab ⋅ <

4 Prisma !atrulateră 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară Formule:

mai mică=
 Ab = ) 2
 baa este un
un !ătrat8
  ;
 ; latura baei8  A)  =  P b ⋅ < = 4)  ⋅ <
< ; -nălţimea !rismei8  A!  =  A)  + 2 ⋅  Ab
$  ;
 ; diagnala !rismei   =  Ab ⋅ <
$ 2 = < 2 + 2) 2

TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE? EXPLICAŢII

5 Piramida tr
triung$iulară 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară mai Formule:
mică=
 baa este un triung$i ec$ilateral8
ec$ilateral8
  ;
 ; latura baei8
  ; -nălţimea !iramidei8
< !iramidei8 ) 2 9
 Ab =
ab ; a!tema baei8 4
a p ; a!tema !iramidei8  P b ⋅ a p
 A)  =
2 &  ;
 ; muc$ia laterală8 2
a p = < 2 + ab 2 8 eţele sunt triung$iuri
triung$iuri isscele.  A!  =  A)  +  Ab
&) 
2
=  A0 2 + < 2  Ab ⋅ <
2   =
= a p 2 +  
2 )    9
&)    
 2  

9A
6 #etraedrul regulat 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară mai Formule:
mică=
tate eţele sunt ) 2 9

 Ab =
triung$iuri 4
ec$ilaterale8  P b ⋅ a p 9) 2 9
 A)  = =
 tate muc$iile sunt 2 4
cngruente.  A!  =  A)  +  Ab = ) 2 9
 A ⋅ < ) 9 2
  = b =
9 12

A Piramida !atrulateră 0escriere şi desăşurata cr!ului >la  scară mai Formule:

mică=
 baa este un !ătrat8
  ;
 ; latura baei8
 Ab = ) 2
< ; -nălţimea !iramidei8
!iramidei8  P b ⋅ a p
 A)  =
ab ; a!tema baei8 2
a p ; a!tema !iramidei8  A! =  A)  +  Ab
&  ;
 ; muc$ia laterală8  A ⋅ <
a p
2
= < 2 + ab 2 8   = b
eţele sunt triung$iuri
triung$iuri isscele. 9
&) 
2
=  A0 2 + < 2
2

= a p 2 +  
2 )   
&)    
 2  

9'