1

SINTEZE DE ALGEBRǍ (teorie)

Prof. Desculțu Sanda-Mioara

C.N.”Unirea”,Turnu Mǎgurele ,Teleorman

Cuprins
I) Funcții elementare-grafic și proprietǎți.......................................................3

1.Funcția de gradul al doilea …………………………………………………………………………..3

2.Funcția exponențialǎ………………………………………………………….8

3.Funcția logaritmicǎ……………………………………………………………9

4.Funcția sinus………………………………………………………………………………………………..10

5.Funcția cosinus…………………………………………………………………………………………….11

6.Funcția arcsinus……………………………………………………………………………………………12

7.Funcția arccosinus………………………………………………………………………………………..13

8.Funcția tangentǎ………………………………………………………………14

9.Funcția arctangentǎ…………………………………………………………...15

10.Funcția cotangentǎ…………………………………………………………..16

11.Funcția arccotangentǎ……………………………………………………….17

II)Progresii aritmetice și geometrice ………………………………………………………………18

 2

III)Elemente de combinatoricǎ…………………………………………………19

1.Permutǎri……………………………………………………………………...19

2.Aranjamente ………………………………………………………………….19

3.Combinǎri …………………………………………………………………….19

4.Binomul lui Newton ………………………………………………………….20

5.Identitǎți in calculul cu combinǎri…………………………………………….20

IV)Mulțimea numerelor complexe ……………………………………………………………….21

1.Forma algebricǎ a numerelor complexe……………………………………………………….21

2.Numere complexe conjugate……………………………………………………………………….21

3.Modulul unui numǎr complex……………………………………………………………………...22

4.Numere complexe sub formǎ trigonometricǎ………………………………..23

5.Operații cu numere complexe scrise sub formǎ trigonometricǎ……………..23

 3

I) Funcții elementare- grafic și proprietǎți

1. Funcția de gradul al doilea

f : R → R , f ( x ) =a x 2+bx + c , a , b , c ∈ R , a≠ 0 .

Graficul funcției de gradul al doilea

1)punctul de intersecție al graficului cu axa Oy este (0,f(0))

2)determinarea intersecției dintre graficul funcției și axa Ox

a x 2+ bx+ c =0 ,∆=b 2−4 ac ,

dacǎ ∆ >0, atunci graficul intersecteazǎ axa Ox in douǎ puncte ( x 1 , 0 ¿ și ( x 2 , 0 ¿

dacǎ ∆=0, atunci graficul intersecteazǎ axa Ox intr-un punct 2 a , 0 . ( −b )

dacǎ ∆ <0, atunci graficul nu intersecteazǎ axa Ox

∆
3)vârful parabolei este punctul V 2 a ,− 4 a ( −b )
−b
Axa de simetrie a parabolei este dreapta verticalǎ de ecuație : x= 2 a

Alura graficului in cele șase situații posibile , dupǎ cum sunt a și ∆ :

Functia de gradul II ,a>0,delta>0

3
y

0
-2 -1 0 1 2 3 4 5
-1

x
 4

Functia de gradul II ,a>0,delta=0

4.5

3.5

2.5
y

1.5

0.5

0
-1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

Functia de gradul II ,a>0,delta<0

5
y

0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3

x
 5

Functia de gradul II ,a<0,delta>0

0.5
0
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
-0.5
-1
y

-1.5
-2
-2.5
x

Functia de gradul II ,a<0 ,delta=0

0
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
-1
-1.5
-2
y

-2.5
-3
-3.5
-4
-4.5
x

Functia de gradul II ,a<0,delta<0

0
-1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
-0.5

-1

-1.5
y

-2

-2.5

-3

-3.5
x
 6

Mulțimea valorilor funcției de gradul al doilea =f(R)={ f ( x)| x ∈ R }.

Aceastǎ mulț ime reprezintǎ imaginea funcției și se mai noteazǎ Imf .

−∆
[
I) Dacǎ a>0 , atunci f(R)= 4 a ,+ ∞ ¿

−∆
II) Dacǎ a<0 , atunci f(R)=(−∞ , 4 a ]

Semnul funcției de gradul al doilea

Propoziție
Fie f: R → R , f ( x )=a x 2 +bx +c , a , b , c ∊ R ,a ≠ 0.

I) Dacǎ ∆ <0 , atunci f ( x ) are semnul lui a ,(∀) x ∈ R ;

−b −b
II)Dacǎ∆=0 , atunci f ( x ) are semnul lui a , ( ∀ ) x ∊ R ¿ { 2 a ¿ }și f ( x ) =0 ptr . x= 2 a ;

III)Dacǎ∆ >0 și x 1 , x 2 sunt r ǎ d ǎ cinile ecuațieiatașate funcției ,

atunci f ( x ) are : semnul lui a “in afara rǎdǎcinilor”,

semn contrar lui a in intervalul dintre rǎdǎcini.

I ¿ ∆<0

x −∞ +∞
f(x) semnul lui a
II ¿ ∆=0

x −b
−∞ +∞
2a
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
III ¿ ∆> 0

x −∞ x1 x2 +∞
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

Intervalele de monotonie ale funcției de gradul al doilea

 7

Teoremǎ

Fie f : R → R , f ( x ) =a x 2+bx + c , a , b , c ∈ R , a≠ 0 .
−b
I) Dacǎ a>0, atunci f este strict descrescǎtoare pe (−∞ , 2 a ș i ]
−b
f este strict crescǎtoare pe 2a , +∞ ) .[
−b
II) Daca a<0, atunci f este strict crescǎtoare pe (−∞ , 2 a ș i ]
−b
f este strict descrescǎtoare pe 2a , +∞ ) . [
−b −b
] [
Intervalele (−∞ , 2 a și 2a , +∞ ) sunt intervalele de monotonie ale funcției f.

Cazul :a>0

x −b
−∞ +∞
2a
f(x) ∆
↘ ↘↘− ↗↗ ↗
4a
minim
Cazul : a<0

x −b
−∞ +∞
2a
f(x) ∆
↗ ↗↗− ↘↘ ↘
4a

maxim
 8

2.Funcția exponențialǎ

f : R→(0,+∞ ¿, f(x)=a x, a>0 ,a≠ 1.

Cazul I: a>1 (bazǎ supraunitarǎ)

f strict crescǎtoare ⇔ ( ∀ ¿ x 1 , x 2 ∈ R , x 1< x2 ⟹ a x <a x .

1 2

f mǎrginitǎ inferior, f nemǎrginitǎ superior: inf f(x)=0, x∈ R ; sup f(x)=+∞ , x∈ R .

f nu este periodicǎ.
f este convexǎ pe R.
f bijectivǎ ⇔ ( ∀ ¿y∈(0,+∞ ¿,(∃¿ ! x ∈ R a.î a x=y .
x >0 ⇔ a x >1
{ x< 0 ⇔ 0<a x <1

Cazul II : 0<a<1 (bazǎ subunitarǎ)

f strict descrescǎtoare ⇔ ( ∀ ¿ x 1 , x 2 ∈ R , x 1< x2 ⟹ a x >a x

1 2

f mǎrginitǎ inferior, nemǎrginitǎ superior: inf f(x)=0, x∈ R ; sup f(x)=+∞ , x∈ R

f nu este periodicǎ
f este convexǎ pe R
f este bijectivǎ ⇔ ( ∀ ¿y∈(0,+∞ ¿, (∃¿ ! x ∈ R a.î a x=y.
x <0 ⇔ a x >1
{ x> 0 ⇔ 0<a x <1
 9

3.Funcția logaritmicǎ
f : (0,∞ ¿ → R ,f(x)=log a x , a>0 , a≠ 1
Cazul I. a>1 (bazǎ supraunitarǎ)

f strict crescǎtoare ⇔ ( ∀ ¿ x1 , x2 ∈(0 , ∞), x1 < x 2 ⟹ log a x 1 <¿ log a x 2 ¿

f nemǎrginitǎ inferior și superior: inf f(x)=-∞ , x ∈ ( 0 , ∞ ) ;f ( x )=+ ∞ , x∊ (0 , ∞)
f nu este periodicǎ
f este concavǎ pe (0 , ∞)
f este bijectivǎ ⇔ ( ∀ ¿ y ∈ R , ( ∃ ) ! x ∈ ( 0 , ∞ ) a .i log a x= y
x ∈ ( 0,1 ) ⇔ log a x <0
{ x ∈ ( 1 , ∞ ) ⇔log a x> 0
Cazul II. 0<a<1 (bazǎ subunitarǎ)

f strict descrescǎtoare ⇔
( ∀ ) x1 , x2 ∈ ( 0 , ∞ ) , x1 < x 2 ⟹ log a x 1> log a x 2
f nemǎrginitǎ superior și inferior :inf f ( x )=−∞ , x ∈ ( 0 , ∞ ) ;f ( x )=+∞ , x ∈(0 , ∞)
f nu este periodicǎ
f este convexǎ pe (0,∞ )
 10

x ∈ ( 0,1 ) ⇔ log a x >0

{ x ∈ ( 1 , ∞ ) ⇔log a x< 0
4.Funcția sinus

sin : R →[−1,1]
t → sint = y=ordonata punctului M t ∈ C=cercul trigonometric

Proprietǎți:
1 ¿ sin este periodic ǎ , cu perioadele 2 kπ , k ∈ Z :
sin ( x+ 2 kπ )=sin ( x ) , ( ∀ ) x ∊ R , ( ∀ ) k ∊ Z . T 0=2 π=¿ perioada principalǎ
2 ¿ sin este impar ǎ :sin (−x )=−sin x ( ∀ ) x ∈ R .
Graficul este simetric fațǎ de origine.

3)Reducerea la primul cadran:

π
II ⟶ I : sin t=sin(π −t), ( ∀ ) t ∈( 2 , π )
3π
(
III ⟶ I : sin t=−sin ( t−π ) ,(¿ ∀)t ∈ π , 2 ¿ )
3π
IV ⟶ I : sin t=−sin ( 2 π −t ) ,(∀)t ∈( 2 ,2 π)
−π π
[
4)sin este strict crescǎtoare pe intervalele de forma : 2 +2 kπ ,+ 2 +2 kπ , k ∊ Z ]
π 3π
[
sin este strict descrescǎtoare pe intervalele : 2 +2 kπ , 2 +2 kπ ,k ∊ Z ]
Studiul funcției sinus pe intervalul [0 , 2 π ]

X π π π π 2π 5π 3π
0 π 2𝜋
6 4 3 2 3 6 2
sinx 1 √ 2 ↗ √3 ↗ 1 ↘ √ 3 ↘ 1 ↘ 0 ↘ -1 ↗ 0
0↗ 2 ↗ 2
2 2 2

Graficul funcției sinus pe intervalul[0 , 2 π ]

 11

5.Funcția cosinus

cos : R → [−1,1 ]
t → cos t=x=abscisa punctului M t ∈C =cercul trigonometric

Proprietǎți
1 ¿ cos este periodic ǎ , cu perioadele 2 kπ , k ∈ Z :
cos ( x +2 kπ ) =cos ( x ) , ( ∀ ) x ∊ R , ( ∀ ) k ∊ Z . T 0= 2 π =¿perioada principalǎ.
2) cos este parǎ : cos (−x )=cos ( x ) , ( ∀ ) x ∊ R .
Graficul este simetric faț ǎ de oy .

3)Reducerea la primul cadran

π
( )
II ⟶ I: cos t=¿−cos ( π −t ) , ( ∀ ) t ∈ 2 , π ¿
3π
III ⟶ I: cos t=¿−cos ( t−π ) , ( ∀ ) t ∈(π , 2 ¿) ¿ ¿
3π
IV ⟶ I: cos t=¿ cos (2 π ¿−t),(∀)t ∈( 2 , 2 π )¿ ¿
4) cos este strict crescǎtoare pe intervalele de forma : [ π + 2 kπ ,2 π +2 kπ ] , k ∊ Z
cos este strict descrescǎtoare pe intervalele : [ 0+2 kπ , π +2 kπ ] ,k ∊ Z

Studiul funcției cosinus pe intervalul [ 0,2 π ]

X π π π π 2π 3π 3π
0 π 2𝜋
6 4 3 2 3 4 2
3 2 1 −1 − 2
cosx 1↘ √ ↘ √ ↘ 2 ↘ 0 ↘ 2 ↘ √ ↘ -1 ↗ 0 ↗ 1
2 2 2

Graficul funcției cosinus pe intervalul [ 0,2 π ]

 12

6.Funcția arcsinus
−π π ´ −π π
Fie restricția sin
´ , a funcțieisin , laintervalul [
[
, ] ,sin :
2 2 ]
, →[−1,1] ,
2 2
´ x=sin x ( ∀) x ∈[ −π , π ] .
sin
2 2
−π π
Tabelul de variație al restricției lui sinusla [
, ]:
2 2
X −π π π π π π π π
2
- 3
- 4
- 6
0 6 4 3 2
3 2 −1 1 2 3
sinx -1↗ - √ ↗− √ ↗ 2 ↗ 0↗ 2 ↗ √ ↗ √ ↗ 1
2 2 2 2

´ este bijectiv ǎ ⟹ sininversabil

sin ´ ´ )−1=arcsin .
ǎ ⟹ ( ∃ ) ( sin
−π π
arcsin : [−1,1 ] →[ , ]
2 2
arcsin x = y ⇔ sin y=x
Proprietǎți.
1 ¿ arcsin (−x )=−arcsin x ( ∀ ) x ∈[−1,1]
2) sin ( arcsinx ) =x , ( ∀ ) x ∊ [−1 ,+1 ]
−π π
[
3) arcsin ( sinx )=x , ( ∀ ) x ∊ 2 ,+ 2 ]
4) arcsin este strict crescǎtoare ⇔
⇔ ( ∀ ) x1 , x2 ∊ [−1 ,+1 ] , x 1 < x 2⟹arcsin ( x1 ) < arcsin ( x 2 )
5) Graficele funcțiilor sin ´ și arcsin sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.
 13

7.Funcția arccosinus
Fie restricția cos
´ a funcției cos laintervalul [0 , π ] ,
cos
´ : [ 0 , π ] →[−1,1]
´ x=cos x ( ∀ ) x ∈[0 , π ] .
cos
Tabelul de variație al restricției lui cosinus la [0, π ]
X π π π π 2π 3π 5π
0 π
6 4 3 2 3 4 6
3 2 1 − 2 3
1↘ √ ↘ √ ↘ 0 ↘ 2 ↘ √ ↘ -√
cosx −1
↘ ↘ -1
2 2 2 2 2

Funcția cos ´ este bijectiv ǎ ⟹

⟹cos´ inversabil ǎ ⟹
⟹ ( ∃) ( cos )−1=arccos
arccos : [ −1,1 ] →[0 , π ]
arccos x= y ⇔ cos y =x
Proprietǎți
1 ¿ arccos (−x )=π −arccos x(∀) x ∈ [−1,1 ]
2)cos ( arccosx ) =x , ( ∀ ) x ∊ [−1 ,+1 ]
3)arccos ( cosx )=x , ( ∀ ) x ∊ [ 0 ,+ π ]
4)arccos este strict descrescǎtoare ⇔
⇔ ( ∀ ) x1 , x2 ∊[ −1 ,+1 ] , x 1< x2 ⟹ arccos ( x 1 ) >arccos ( x 2 )
5 ¿ Graficele funcțiilor cos
´ și arccossunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.
 14

8.Funcția tangentǎ

sinx
tg : R− { π2 +kπ|kϵZ }→ R , tg x =
cos x
Proprietǎți
1 ¿ tg este periodic ǎ ,cu perioadele kπ , k ∈ Z :
π
{ | }
tg ( x +kπ )=tg ( x ) , ( ∀ ) x ∊ R− + kπ kϵZ ,( ∀ ) k ∊ Z
2
T 0 = π=¿ perioada principalǎ.
π
{
2)tg este impar ǎ :tg (−x )=−tg x ( ∀ ) x ∈ R− 2 + kπ kϵZ . | }
−π π
(
3) tg strict crescǎtoare pe intervalele: 2 + kπ ,+ 2 +kπ ,k ∊ Z . )
4 ¿ Studiul funcției tangent ǎ pe intervalul ( −π2 , π2 )
X −π −π π π π π π π
-4 -6 0
2 3 6 4 3 2

tgx 1 1
/-∞↗ −√ 3 ↗ -1 ↗ - ↗ 0↗ ↗ 1 ↗ √ 3 ↗ ∞ /¿
√3 √3

−π π
5) Graficul funcției tangentǎ pe intervalul 2 , 2 ( )
 15

9.Funcția arctangentǎ
´ a funcției tg ,la intervalul −π , π
Fie restricția tg ( 2 2 ) , tg´ : ( −π2 , π2 ) → R ,
´ x =tg x ( ∀ ) x ∈ −π , π .
tg ( 2 2 )
Tabelul de variație al restricției funcției tangentǎ la ( −π2 , π2 )
x −π π π π π π π
¿
3
-4 -6 0 6 4 3 2
)
tgx 1 1
/-∞↗ −√ 3 ↗ -1 ↗ - ↗ 0↗ ↗ 1 ↗ √3 ↗ ∞/¿
√3 √3

Funcția tg´ este bijectiv ǎ ⟹tginversabil

´ ǎ ⟹ (∃) ( tg
´ )−1 =arctg
−π π
arctg : R → ( 2 2
, )
arctgx= y ⇔ tg y=x
Proprietǎți
1) arctg (−x ) =−arctgx , ( ∀ ) x ∊ R.
2)tg ( arctgx )=x , ( ∀ ) x ∊ R
( −π π )
3)arctg ( tgx )=x , ( ∀ ) x ∊ 2 ,+ 2
4) arctg este strict crescǎtoare ⇔ ( ∀ ) x1 , x2∊R , x 1< x2 ⟹ arctg x 1<arctg x 2
 16

5) arctg este convexǎ pe (−∞ , 0 ) și concavǎ pe ( 0 ,+ ∞ )

6) Graficele funcțiilor tg´ și arctg sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare

10.Funcția cotangentǎ

cosx
ctg : R− { kπ|kϵZ } → R , ctgx=
sinx
Proprietǎți
1) ctg este periodic ǎ , cu perioadele kπ , kϵZ :
ctg ( x+ kπ )=ctg x , ( ∀ ) x ∈ R− { kπ|k ∈ Z } , ( ∀ ) k ∈ Z
T 0=π= perioada principal ǎ .

2) ctg este impar ǎ : ctg (−x )=−ctg x ( ∀ ) x ∈ R−{ kπ|k ∈ Z }.

Graficul e simetric fațǎ de origine.

3) ctg este strict descrescǎtoare pe intervalele ( 0+ kπ , π + kπ ) , k ∈ Z .

4) Studiul funcției ctg pe intervalul(0 , π )

X π π π
π 2π 3π 5π
0 π
6 4
2 3 3
4 6
ctgx 1 −1
/+∞↘ √ 3 ↘ 1 ↘ ↘0 ↘ ↘ -1↘−√ 3 ↘-∞/
√3 √3
 17

4) Graficul funcției cotangentǎ pe intervalul (0, π ) :

11.Funcția arccotangentǎ
Se consider ǎ restricția ctga
´ funcției ctg ,la intervalul ( 0 , π ) , ctg
´ :(0 , π )→ R
´ x=ctg x ( ∀ ) xϵ(0 , π ) .
ctg

Tabelul de variație al restricției ctg

´ , a funcției ctg, la intervalul (0 , π)
X π π π π 2π 3π 5π
0 π
6 4 3 2 3 4 6
ctgx 1 −1
/+∞↘ √ 3 ↘ 1 ↘ ↘0 ↘ ↘ -1 ↘−√ 3 ↘ -∞/
√3 √3

´ este bijectiv ǎ ⟹ ctg

Funcția ctg ´ inversabilǎ ⟹
⟹ ( ∃) ( ctg)
´ −1=arcctg
arcctg : R → ( 0 , π )
arcctg x = y ⇔ ctg y =x

Proprietǎți:
1 ¿ arcctg (−x )=π−arcctg x ( ∀ ) x ∈ R .
2) ctg(arcctgx)=x , ( ∀ ) x ∊ R
3) arcctg(ctgx)=x , ( ∀ ) x ∊ ( 0 , π )
 18

4) arcctg este strict descrescǎtoare ⇔ ( ∀ ) x1 , x2∊R , x 1< x2 ⟹ arcctg x 1>arcctg x 2

5) arcctg este concavǎ pe (−∞ , 0 ) și convexǎ pe ( 0 ,+ ∞ ) .
6) Graficele funcțiilor ctg
´ și arcctg sunt simetrice fațǎ de prima bisectoare.

II) 1.Progresii aritmetice

Fie ( a n )n ≥1 un șir de numere (N,Z,Q,R,C).
Șirul ( a n )n ≥1 s.n. progresie aritmeticǎ ⇔ ak =ak−1 +r , ( ∀ ) k ≥ 2. Notǎm ÷ an.

P1) Dacǎ ÷ an , atunci a n=a1 + ( n−1 ) · r , ( ∀ ) n≥ 1.

an−1 +a n+1
P2)÷ an ⇔ an= , ( ∀ ¿ n ≥2 .
2
P3) Fie numerele a 1 , a2 , … , an .
Dac ǎ a1 , a2 , … , an sunt ∈progresie aritmetic ǎ ,atunci a1+ atunci a1 +a n=ak + an−k+1 ( ∀ ) k=1 ´, n .

P4) Dacǎ ÷ an și not ǎ m Sn=a1 +a2 +… . an ,

[ 2 a1 + ( n−1 ) r ] n
atunci Sn=¿ ¿ sau Sn= .
2
P5)÷ an ⇔ an+1−an=r ( const ) (∀)n ≥2 .

Sunt adevǎrate egalitǎțile:

n ( n+1 )
1+2+3+…+n= ;
2
 19

2 2 n ( n+1 ) ( 2n+1 )
12 +22+3 +…+ n = ;
6
2
n ( n+1 )
3 3
1 +2 +…+n = 3
[ 2 ]
;
n ( n+1 )( 2 n+1 ) ( 3 n2 +3 n−1 )
14 +2 4 +34 + …+n4 = .
30

II)2.Progresii geometrice

Fie ( a n )n ≥1 un șir de numere ,(N , Z , Q , R ,C) cu a 1 ≠ 0 .

Șirul ( an ) n≥ 1 s . n . progresie geometric ǎ ⇔ ak =ak−1 · q , (∀)k≥2 , q≠0 .

P1) Dacǎ ( a n )n ≥1 este progr . geometric ǎ cu rația q , atunci an=a1 · q n−1 (∀)n ≥1.

P2) Fie ( a n )n ≥1 , an ∊ R , an >0. Urmǎtoarele afirmații sunt echivalente:

( a n )n ≥1 este progresie geometric ǎ ⇔ an =√ an−1 · an +1, (∀)n≥2 .

P3)Dacǎ ( a n )n ≥1 este progr . geometric ǎ și not ǎ m S n=a1 +a 2+ …+an, atunci Sn =a1 ·n , dac ǎ q=1.

1−q n
Sn=a1 · , dac ǎ q ≠1.
1−q
III) Elemente de combinatoricǎ

1.Permutǎri
Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente. Se numește ordine pe A , o funcție
bijectivǎ f: {1,2,…,n}→ A , f ( i) =ai ∈ A .

S.n. mulțime ordonatǎ(formatǎ cu elementele mulțimii A), mulțimea A luatǎ

impreunǎ cu o ordine pe A. Se noteazǎ (f(1),f(2),…,f(n)).

S.n. permutare a mulțimii A, oricare dintre mulțimile ordonate formate cu cele n

elemente ale lui A.
Numǎrul permutǎrilor lui A se noteazǎ cu Pn .

P) Fie A mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente. Atunci Pn=n! ,n ≥ 1.

Convenție: 0!=1.
Definiție. n!=1 ∙2 ∙ …∙ n , n≥1 .

2.Aranjamente
 20

Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente și fie k∊N , 0≤k≤n.

S . n .aranjamente de n elemente luate câte k , submulțimile ordonate de k elemente ale lui A.
Numǎrul lor se noteazǎ cu AnK .

P 1¿ A ¿nK =n ( n−1 ) ( n−2 ) … .. ( n−k +1 ) , (∀)n,k∊N , 0<k≤n.

n!
P 2¿ A ¿nK = , (∀)n,k∊N , 0≤k≤n.
( n−k ) !

3.Combinǎri
Fie A o mulțime finitǎ nevidǎ cu n elemente , k∈ N , 0 ≤ k ≤n . S.n.
combinǎri de n elemente luate câte k , submulțimile neordonate ale lui A, cu k
elemente. Numǎrul lor se noteazǎ C kn.

A kn
P1) C kn= , (∀)n,k∊N , 0≤k≤n.
Pk

n ( n−1 ) … ..(n−k +1)

P2)C kn= (∀) n ,k ∈ N , 0< k ≤n .
k!

k n!
P3)C n= k ! ( n−k ) ! , (∀) n ,k ∈ N , 0 ≤ k ≤ n .

4.Binomul lui Newton

Teoremǎ
( ∀ ) a , b ∈C și ( ∀ ) n ∈ N ¿ ⟹ ( a+ b )n=C 0n an +C 1n a n−1 b1 +¿

+C 2n an−2 b 2+ …+C kn an−k bk +…+C nn bn.

Terminologie;Observații
1) Coeficienții binomiali=numereleC 0n , C 1n , C 2n ,… , C nn

2) In dezvoltarea (a+ b)n , sunt(n+1)termeni

a) n=par,n=2k⟹ 2 k +1termeni

C 02 k , C12k , … , Ck2 −1 k k+1 2 k+1 2k

k C2 k C2 k ,… , C 2 k ,C 2 k

b) n=impar,n=2k+1 ⟹n+1=2k+2 termeni

C 02 k+2 … … …C k2 k+2 , Ck2 +1 2 k+2
k +2 … … … C 2 k+2
 21

3) {exponenții lui a descresc de la n la 0

exponenții lui b cresc de la 0 la n

4) Termenul general al dezvoltǎrii sau termenul de rang (k+1)

este: T k+1=C kn an−k bk , 0≤k≤n

T k +2 n−k b
5) T = k +1 . a , 0≤k≤n-1
k +1

5.Identitǎți in calculul cu combinǎri

1) Formula combinǎrilor complementare : C kn=C n−k

n ,0 ≤ k ≤ n .

2) Formula de recurențǎ in calculul cu combinǎri :

C kn=C kn−1+C k−1

n−1 ,1 ≤ k ≤n−1 , k , n∈ N

k n k−1 k k−1 1 k 1 k−1

3) C n= k C n−1 ; k C n=nC n−1 ; n Cn = k C n−1
1≤k≤n,k ,n∈N

4 ¿ C ¿kn +1 k k k k
+1 =C n +C n−1 +C n−2 + …+ C k

n−k k
5 ¿ C ¿kn +1= C ; 0 ≤ k ≤ n−1 , k , n ∈ N
k +1 n

6 ¿ C ¿ 0n+C 1n +C 2n. +…+C nn=2n

7 ¿ C ¿0n −C1n +C 2n−C 3n +…+(−1) n C nn=0

8 ¿ C 0n+C 2n +C 4n +…=2n−1

9 ¿ C 1n+C 3n +C 5n. +…=2n−1

10) C 0m C kn +C 1m C k−1 2 k−2 k 0 k

n +C m C n + …+C m C n=C m+ n .

IV)Numere complexe
1.Forma algebricǎ a unui numǎr complex este:
z=a+ b·i, a , b ∈ R , i 2=−1 , unde
 22

a=ℜ ( z )= parteareal ǎ a lui z

b=ℑ ( z )=coeficientul p ǎ rț ii imaginare a lui z
b·i= partea imaginar ǎ a lui z
i=unitate imaginar ǎ
Num ǎ rul z=b · i, b ∈ R¿ , s . n . num ǎ r complex pur imaginar .

Numere complexe egale

z 1 , z 2 ∈ C , z1 =a1 +i· b1 , z2 =a2 +ib 2 , a 1 , a2 , b1 , b2 ∈ R
a =a
{
z 1=z 2 ⇔ 1 2 .
b 1=b2

2.Numere complexe conjugate

Dac ǎ z ∈ C , z=a+ b· i , a ,b ∈ R ,i 2=−1 ,
atunci nr . complex ź =a−bi s . n .conjugatul lui z.

Proprietǎți ale numerelor complexe conjugate

1. Dintre toate nr. complexe, numerele reale (și numai ele) sunt egale cu
conjugatele lor, adicǎ:
z ∈R
z∈C,
{ ⇕
z=ź
2. ( ´ź )=z , ( ∀ ) z ∈C

3. z 1+´ z2 = ź1 + ź 2 , ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈C

4. z 1´· z 2= ź 1 · ź2 , ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈ C

z´
1 1 z´
5. ( z )= z´ , ( ∀ ) z1 , z 2 ∈C , z 2 ≠0
2 2

6. z +ź=2 · ℜ ( z ) ∈ R , z · ź ∈ R

z+ ź z−ź
7. ℜ ( z )= 2 , ℑ ( z ) = 2i , ( ∀ ) z ∈ C

3.Modulul unui numǎr complex

Dacǎ z ∈C , z =a+i·b , a ,b ∈ R ,i 2=−1 ,atunci numǎrul real pozitiv:

|z|≝ √a 2+ b2 , se numește modulul lui z .

Proprietǎți
 23

1. |z|≥ 0 , ( ∀ ) z ∈ C

2. |z|=0 ⇔ z=0

3. |z|=|ź|=|−z|, ( ∀ ) z ∈C

4. |z 1 · z 2|=|z 1|·| z2|, ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈C

z1 |z 1|
2
||
5. z = , ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈C , z2 ≠ 0
|z 2|

6. |z 1 + z 2|≤|z 1|+|z 2| , ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈C

7. |z 1−z 2|≤|z 1|+|z 2|, ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈C

8. ||z 1|−|z 2||≤|z 1−z 2|, ( ∀ ) z 1 , z 2 ∈ C

9. |z|2=z · ź , ( ∀ ) z ∈C

10. ℜ ( z ) ≤|z|, ℑ ( z ) ≤|z|, ( ∀ ) z ∈C

4.Forma trigonometricǎ a unui numǎr complex

Dacǎ z ∈ C , z=x +i·y , x , y ∈ R , atunci forma trigonometricǎ a lui z este:
z=|z|· ( cos t+i sin t ) ,unde:
|z|=√ x 2 + y 2=r
t ∈ [ 0,2 π ) a .i . x =r · cos t și y=r · sin t
t=arg ( z )=argumentul redus al lui z .

Arg ( z )={ arg ( z ) +2 kπ|k ∈ Z }=mulțimea argumentelor lui z.

Egalitatea numerelor complexe scrise trigonometric

Dacǎ z 1=r 1 ( cos t 1+i sin t 1 ) , t 1=arg ⁡(z 1)
z 2=r 2 ( cos t 2+ isin t 2) , t 2=arg ⁡(z 1 )
z 1=z 2
Atunci
{ ⇕
r 1=r 2 și arg ( z 1) =arg ⁡( z 2 )

Dacǎ z 1=r 1 ( cos t 1+i sin t 1 ) , t 1 ∈ Arg ⁡( z 1)

z 2=r 2 ( cos t 2+ isin t 2) , t 2 ∈ Arg ⁡( z 1)
 24

z 1=z 2
Atunci
{ ⇕
r 1=r 2 și t 1 −t 2 =2 kπ , k ∈ Z

5.Operații cu numere complexe scrise sub formǎ trigonometricǎ

Dacǎ z 1 , z 2 ∈ C ,
z 1=|z 1|· ( cos t 1 +i sint 1 ) , t 1 ∈ Arg( z 1 )
z 2=|z 2|· ( cos t 2 +i sin t 2 ) , t 2 ∈ Arg(z 2 )
atunci:
1. z 1 · z 2=|z 1|·|z 2|·¿
n
2. z n1=|z 1| ·(cos n · t1 +i sin n· t 1)
z1 |z 1|
3. z = · ¿
2 |z 2|

Rǎdǎcinile de ordinul “n” ale unui numǎr complex

Fie z ∈ C¿ ,n ∈ N ,n ≥ 2.
Se numește rǎdǎcinǎ de ordinul n a lui z, orice nr complex u , astfel incât: un =z .
Dacǎ z=0, singura rǎdǎcinǎ de ordinul n este 0.
Teoremǎ
Dacǎ z ∈ C ,n ∈ N ,n ≥ 2 , z=r ( cos t+i sint ) , r=|z|, t ∈¿ ,
¿

Atunci z admite n rǎdǎcini distincte de ordinul n, care au forma:

t+2 kπ t +2 kπ
z k =√n r ·(cos +i sin ) , k=0 ,n−1 .
n n
25
26
27
28
29
30
31