Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Ionel Tedoreanu
Tema: schimbarea anotimpului(vara-toamna), venirea toamei, trecerea timpului
Personaje: frunzele, gascanul, firele de iarba, prunii, merii, gutuile nucii etc
Timpul: la sfarsitul verii/ inceputul toamnei
Intamplari: pasarile pleaca, frunzele cad, vantul bate, floarea-soarelui s-apleaca
la pamant etc
→este o descriere a schimbarii anotimpurilor
Chemarea strabunilor
de Jack London
Caprioara
de Emil Garleanu
Tema: relatia mama-copil, iubirea mamei pentru copilul ei, sacrificiile pe
care o mama le face, inteligenta animalelor
Personaje: caprioara, puiul ei, lupul
Intamplari: O caprioara isi salveaza puiul din ghearele luoului, sacrificandu-
se, fiind omorata de lup.
Perspectiva narativa: obiectiva
Boul si vitelul
de Grigore Alexandrescu
Tema: modul in care avutiile ne schimba comportamentul, relatia distrusa
dintre rude
Personajele: boul si vitelul
Intamplari: Un vitel, dupa ce afla ca unghiul sau, boul, a fost pus intr-o
functie inalta si are de toate, se duce la el pentru a-i cere putin fan, dar boul
nici nu-l baga in seama.
Perspectiva narativa: obiectiva
→ este o fabula
Cititorul din pestera
de Rui Zink
Tema: cartile, lectura, iubirea pentru citit si carti, prietenia, toleranta (baiatul
este tolerant fata de Anibalector si nu il judeca)
Personajele:Anibalector(monstrul) si baiatul
Intamplarile: baiatul ajunge pe o ambarcatiune care are ca scop capturarea
lui Anibalector. In timpul unei furtuni, baiatul ajunge in pestera lui Anibalector,
unde isi descopera o noua pasiune: cititul. Intr-o zi, Anibalector este capturat
si dus la gradina zoologica, unde devine foarte trist si deprimat, asa ca baiatul
il elibereaza, iar pedeapsa acestuia este sa fie scriitor toata viata.
Perspectiva narativa: subiectiva
Matilda
de Roald Dahl
Tema: copilaria nefericita
Personajele: Matilda, invatatoarea, parintii Matildei, directoarea
Intamplarile: Matilda este o fata foarte desteapta, care a invatat sa citeasca
de la 3 ani, dar parintii ei nu o apreciaza si o considera ciudata. Acestia au
uitat sa o dea la scoala la timp, asa ca atunci cand in sfarsit o inscriu la
scoala, aceasta ajunge in clasa domnisoarei Honey. Matilda dezcopera ca
are puteri magice. Parintii fetei vor sa plece in Spania deoarece tatal are
probleme cu poitia asa ca Matilda ramane la domnisoara Honey, care este o
femeie iubitoare.
Cum e lumea
de Veronica D. Niculescu
Tema: dorinta de cunoastere, explorarea unor locuri necunoscute, mila fata de
animale(Mara il apara pe ursulet)
Locul: in oras
Personaje: ursuletul Bianca(cea care porneste in explorarea orasului), Mara
Intamplari:
Într-o dimineață devreme, Bianca, un pui de urs de la grădina zoologică din Sibiu este
trezită de un fluture. După ce îngrijitoarea îi dă de mâncare, Bianca se hotărăște să-l
urmărească. Astfel, descoperă că îngrijitoarea a uitat portița deschisă. Fără să stea prea
mult pe gânduri, se aventurează în pădure, întrucât de mult dorea să descopere cum e
lumea.
Trecând prin Parcul Sub Arini, apoi pe sub un pod, Bianca ajunge în ora ș.
Între timp se răspândește vestea că un urs umblă liber. Mara Dumitrescu este
avertizată de mama ei să nu-și părăsească locuința. Nu o ascultă însă, căci trebuia să-și facă
pașaportul pentru a pleca în Serbia, unde avea să-și recite poeziile.
Deși toată lumea striga la ea să se ferească, Mara sare în fața ursului pentru a-l
apăra. Atunci aude o pocnitură, dar nu pare sunetul unui împușcături. Imediat observă că
ursul este doar un pui și strigă asta mulțimii întregi pentru a-l lăsa în pace. Mulțimea
freamătă analizând vestea și se îmbunează auzind că e doar un pui.
Intr-o toamna aurie, incarcata de roade, mai multi drumeti petreceau la Hanul
Ancutei, un han cu ziduri groase, ca o cetate. Printre cei aflati acolo se gasea si
comisul Ionita, un om impunator si care era foarte mandru de calul sau. Un alt
calator, Mos Leonte, il provoaca pe comis sa povesteasca despre acel cal.
Comisul Ionita le spune calatorilor ca atunci cand era tanar, a poposit la Hanul
Ancutei si a intalnit un boier. Din vorba in vorba, i-a prezentat acestuia problema
sa legata de o bucata de pamant, pentru care a hotarat sa mearga la Voda sa-i
faca dreptate.
Boierul l-a ascultat cu atentie si apoi l-a intrebat ce s-ar intampla daca Voda
nu i-ar face dreptate. Comisul i-a raspuns imediat ca Voda ar trebui sa-i pupe iapa
la coada.
Ajuns la curtea domneasca, comisul i se infatiseaza umil domnitorului si isi
cere dreptatea. Cand Voda i s-a adresat, comisul si-a dat seama ca acesta era
boierul de la han. Incurajat de situatie, i-a prezentat actele sale si Voda si-a dat
seama ca avea dreptate. Comisul, impresionat de atitudinea domnitorului, s-a
asezat in genunchi. Voda i-a spus sa se ridice si l-a intrebat ce-ar fi fost daca nu-i
facea dreptate. Ionita i-a spus ca el nu si-ar fi luat vorba inapoi.
Comisul Ionita isi incheie povestirea, atragandu-le atentia calatorilor asupra
originii nobile a calului sau. In final le promite o noua istorisire.
In Muntii Neamtului
De Calistrat Hogas
Tema: admiratia fata de frumusetea naturii
Personaje: naratorul-calator, Pisicuta(calul sau)
Locul: in munti
Intamplarile: reale, verosimile
! descrierea naturii
Romania pitoreasca
de Alexandru Vlahuta
Tema: descrierea naturii
Autorul descrie munţi, şesuri (câmpia), dealurile (ca forme de relief), la care se adaug ă
alte frumuseţi ale ţării: râurile, pâraiele, „deşertul larg, nemărginit al Bărăganului”.
Ultimul enunţ din text se referă la imaginea Bărăganului ca un adevărat „deşert larg,
nemărginit”. În această ipostază, el apare personificat visând „râuri şi lacuri sclipitoare”,
autorul accentuând astfel ariditatea permanentă a Bărăganului, seceta continuă din
această parte a ţării.
Peisajul descris este vast, de dimensiuni impresionante, fiind constituit din munţi, din
dealuri blânde, din şesuri „întinse”, din Câmpia Ialomiţei „tăcută, netedă, uscată” şi
„deşertul larg, nemărginit al Bărăganului”. La aceste forme de relief se adaugă râurile şi
pâraiele care „se despletesc în cărări de argint”, făcând legătura între planurile descrierii
- unul depărtat şi altul apropiat. Poetul face o descriere panoramică de la vest („marginea
ţării de la Severin”) până la nord-est („până la Dorohoi”), de la stânga la dreapta, din
planul îndepărtat („din straşina munţilor”) spre cel apropiat (Câmpia Ialomiţei,
Bărăganul) - de unde el percepe peisajul.
La al treilea chibrit fata vede un pom de Crăciun, care dispare și el.
Fetița mai aprinde un chibrit și o vede pe bunica ei. Bunica începe ușor să dispară,
însă fata aprinde toate chibriturile și ajunge în brațele bunicii.