Sarbatorile Primaverii

<html> <head> <title> Sarbatorile Primaverii </title> </head> <body bgcolor=#F0E68C> Sarbatorile primaverii</h1> <hr color="#008000" size="4" width="30%"> Martisorul (1 martie) - sarbatoare traditionala romaneasca a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui impotriva raului. Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (martisoare), legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosu l este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul. Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice data nd din vremea Getilor. Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane i n cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lana rosii si albe pentru a ave a noroc si un an productiv. Obiceiuri asemanatoare se pot intalni in zona Balcanilor, in Bulgaria unde se ch eama Martenita, Macedonia, Albania. Martisorul este o traditie romaneasca veche de peste 8000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale acestei sarbatori au fost descoperite de arheologi la Schela Cladove i, Mehedinti . Martisorul este format din doua snururi impletite asemenea ADN-ul ui. Rosul inseamna iubirea, iar albul divinitatea. Sarbatoarea Martisorului simb olizeaza renasterea vietii, reintoarcerea la viata. Exista cercetatori care cred ca e vorba despre reintoarcerea la viata dupa Potopul Biblic. <img src=http://data.whicdn.com/images/24013616/collage_large.jpg> <a href=http://www.studentie.ro/campus/Martisor___1_Martie/c-136-a-37725> Sursa. </a> Ziua de 8 martie, motiv de bucurie pentru doamne si domnisoare. Se daruie sc flori, se fac cadouri, se venereaza femeia. Putini stiu ca ziua international a a femeii marcheaza, de fapt, o comemorare. In urma cu 100 de ani, intr-un ince diu dintr-o fabrica din New York, si-au pierdut viata numeroase muncitoare. Anga jatele fabricii americane de textile au declansat un protest fata de conditiile de munca, iar initiativa lor a fost punctul de plecare pentru fixarea datei de 8 martie ca fiind "Ziua Internatinala a Femeii". In anul 1910, la Internationala Socialista din Copenhaga, s-a hotarat ca o zi pe an sa fie consacrata sarbatoririi pe plan international a femeii muncitoare, ia r in anul 1977, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a decis ca ace asta zi sa fie 8 martie. In tarile Europei Occidentale, aceasta zi este asociata cu lupta femeii moderne pentru emancipare, transmit agentiile internationale de presa. In Italia, de exe mplu, de 8 martie sunt organizate reuniuni - nu lipsite de teme si polemici poli
tice, cu accent pe afirmarea drepturilor femeilor, a sigurantei acestora la locu l de munca, a sanatatii, transmite agentia ANSA. In tarile baltice, pe 8 martie se pune mai mult accent pe Ziua Mamei. Copii daru iesc mici cadouri si flori mamelor. Tot in aceasta zi, barbatii ofera flori feme ilor care le sunt aproape, in semn de multumire, respect si iubire. <img src=http://data.whicdn.com/images/24007867/tumblr_lzvnvht5Qj1ql7cx6o1_500_l arge.jpg> <a href=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2533230-povestea-zilei-8-martie.htm >Sursa.</a> Babele vestesc si ele venirea primaverii, se spune ca in aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna incepe sa-si dea jos cele 9 cojoace, cate unul in fiecare zi si astfel in fiecare si afara se face putin mai cald, iarna lasand lo c primaverii sa vina. Babele reprezinta o traditie pur romaneasca, de pe 1 pana pe 9 martie fiecar e isi alege o zi, sau mai bine zis o baba, asa cum va fi vremea in asa zi asa es te si firea omului respectiv spun unii batrani, altii spun ca asa cum este vreme a in acea zi asa va fi si urmatorul an pentru omul respectiv. Adica, daca vremea este frumoasa si soarele straluceste acel om este voios si bun la suflet sau ii va merge bine tot anul urmator, daca in schimb este intunecat atunci acela nu e ste un om bun la suflet si este cam suparacios. Tot in traditia romaneasca se sp une ca daca ninge sau ploua in acea zi este semn de bogatie. Traditia este atat de veche incat adevaratele ei origini nici nu se mai cuno sc, la fel cum se intampla si cu interpretarea zilelor pentru care ezista mai mu lte variante la fel se intampla si cu alegerea babelor ; o metoda este aceea de a-ti alege o zi oarecare intre 1 si noa martie, o alta metoda este de a-ti alege baba in functie de ziua de nastere, daca ziua se afla intre 1 si 9 ale oricarei luni atunci si baba va fi in ziua respectiva, de exemplu daca este cineva nascu t pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie ; daca data nasterii este formata din d oua cifre atunci se procedeaza astfel : de exemplu cineva este nascut pe17 decem brie, ziua in care ii pica baba se calculeaza astfel 1 + 7= 8, deci baba este pe 8 martie. <img src=http://data.whicdn.com/images/23989370/tumblr_m04hg5kO5f1rpb3n6o1_500_l arge.jpg> <a href=http://www.robbybubble.ro/articles/obiceiuri-si-sarbatori-romanesti-babe l.php>Sursa.</a> Obiceiuri de Florii La inceputul ciclului, in ajunul sau sambata Floriilor, se efectua un ceremonial complex, structurat dupa modelul colindelor, dedicat unei zeitati a vegetatiei numita Lazar sau Lazarica. Obiceiul a fost atestat numai in sudul tarii: Munteni a si Dobrogea. Totusi, acesta este circumscris intr-un areal sud-est european ma i larg, ceea ce i-a determinat pe folcloristi sa-l ataseze unui stravechi strat cultural traco-elen. Una dintre fete, participanta la ceremonial (de mentionat ca obiceiul era practi cat numai de catre fete), numita Lazarita, se imbraca mireasa. Aceasta, impreuna cu alte fete cu care formeaza o mica ceata, colinda in fata ferestrelor caselor , unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui
Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatu l ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci. Un text dobrogean, probabil foarte vechi, completeaza scenariul ritual al mortii si inmormantarii cu invierea si prefacerea lui Lazar in flori, moment culminant marcat, printr-o hora de veselie a colindatoarelor. Ovidiu Birlea este surprins de felul cum un text folcloric care nu beneficiaza de nici o descriere etnograf ica reda un ritual atat de complex: moartea violenta, scalda rituala, care aduce cu sine prosperitatea vegetatiei sau, si mai direct, invierea si transformarea eroului in vegetatie luxurianta si, in final, bucuria marcata de hora colindatoa relor. Originea obiceiului ar trebui cautata intr-una din formele trace ale cinstirii l ui Dionysos care avea loc la inceputul primaverii, strans inrudite cu cele din a ntichitatea greaca despre Adonis si Afrodita, Attis la frigieni, Osiris la egipt eni etc, in care baza scenariului ritual era moartea violenta a zeului, bocirea zgomotoasa in grup, iar in final invierea lui concomitent cu eruperea vegetatiei , in bucuria generala a cortegiilor participante. Dupa acest scenariu, tipic pentru renovarea timpului anual sau sezonal, urma sar batoarea prepascala a Floriilor. Zeita romana a florilor, Flora, in cinstea care ia se organizau vestitele sarbatori de primavara, devenise foarte cunoscuta in D acia romana. Sarbatoarea ofera insa numeroase practici populare legate de cultul mortilor: pomeni, infigerea ramurilor de salcie in morminte, amenajarea si cura tirea mormintelor, acte de divinatie in care se solicita ajutorul spiritelor mor tilor. Ramurile de salcie, simboluri ale vegetatiei de primavara, erau la loc de cinste: se duceau la biserica pentru a fi sfintite, se foloseau la farmece si d escantece, capatau valoare de medicament pentru vindecarea diferitelor boli, se pastrau pentru a opri prin mijloace magice grindinile si furtunile distrugatoare , pentru a fertiliza cu ele stupii si vitele, etc. Personajele Calendarului popular sunt insa oameni obisnuiti, agricultori sau cre scatori de animale, cu calitati si defecte, cu parinti, frati, surori, soacre. A stfel, baba Dochia era mama lui Dragobete, Cap de Primavara, casatorit cu o fata ce mai avea un frate mai mic, pe nume Lazar. Intr-o sambata Lazar a plecat de d imineata cu caprele, lasand-o pe maica-sa sa faca placinte. Urcandu-se intr-un s tejar sa culeaga muguri, isi aduce aminte de placinte. Se grabeste sa coboare, c ade si moare. Sora lui, nevasta lui Dragobete, il cauta pana il gaseste si il bo ceste pana cade moarta langa frate-sau. Rudele si neamurile i-au gasit tarziu, i n ziua de Santamarie, cand iarba crescuse peste ei. "Se zice ca de atunci ar fi ramas si jelitul la morti". In felul acesta sora lui Lazar scapa de traiul greu ce-l ducea cu soacra-sa, Baba Dochia. Cele doua zeitati preistorice, Lazar si Flora, provenite din straturi culturale diferite (tracic si roman), inrudite in ceea ce priveste scopul final (renastere a vegetatiei la inceputul unui nou ciclu calendaristic), sunt celebrate in Calen darul popular in sambata lui Lazar si in Duminica Floriilor. Este adevarat ca in Evanghelia lui Luca se vorbeste de un anume Lazar cel sarac, ca fratele Martei si al Mariei, despre care se spune ca a fost inviat de Iisus, se numea Lazar, ca dupa aceasta minune, la intrarea in Ierusalim, locuitorii or asului l-au intampinat pe Iisus cu ramuri verzi. Dar, de la aceste date consemna te in Evanghelie si pana la ritologia pagana expusa sumar in randurile de mai su s este o distanta imensa. <img src=http://data.whicdn.com/images/23987702/tumblr_m04g6rENBQ1rpb3n6o1_500_l arge.jpg>
 Pastele este o sarbatoare religioasa anuala cu semnificatii diferite, ntln ita n crestinism si iudaism. Unele obiceiuri de Pasti se regasesc, cu semnificati e diferita, n antichitatea anterioara religiilor biblice. Pastele crestin Semnificatie Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale cre?tine, car e comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, nvierea lui Iisus Hristo s, considerat Fiul lui Dumnezeu n religiile crestine, n a treia zi dupa rastignire a Sa din Vinerea Mare. Data de nceput a Pastelui marcheaza nceputul anului eclezia stic crestin. Exista unele culte crestine care nu sarbatoresc Pa?tele. Obiceiuri de Pasti Cel mai raspndit obicei crestin de Pasti este vopsirea de oua rosii, a caror prez enta este obligatorie pe masa de Pasti, desi n prezent se vopsesc oua si de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). n folclorul romnesc exista mai multe legen de crestine care explica de ce se nrosesc oua de Pasti si de ce ele au devenit si mbolul sarbatorii nvierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, c are venise sa-si plnga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua lnga cruce si acestea au fost nrosite de sngele care picura din ranile lui Iisus.[2] Cu ocazia sarbatorilor Pascale gospodinele prepara si alte mncaruri traditionale: pasca, cozonac, drob. Unele obiceiuri asociate acestei sarbatori, cum ar fi iepurasul de Pasti sau cau tarea oualor colorate s-au raspndit si printre necrestini. <img src=http://data.whicdn.com/images/23746704/146_large.JPG> </body> </html>

Sarbatorile Primaverii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sarbatorile Primaverii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

<html> <head> <title> Sarbatorile Primaverii </title> </head> <body bgcolor=#F0E68C> <p align=center> <font face=Comic Sans Ms size=6

S-ar putea să vă placă și