Sunteți pe pagina 1din 4

Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul ,,Vasile Lupu" din Orhei

La didactica matematicii II

Eleva:Țugulschi Cristina,grupa 31 ÎP/Î

Coordonator:Bostan Valentina
2020

,,Am o țară,o limba,un neam,


Si mai am un picior de plai,
O gură de rai,lăsată de Dumnezeu
Am un pământ,sfânt al meu!,,
Mă copleșesc emoțiile, gâ ndindu-mă prin câ te obstacole a trecut poporul dac,ca
să avem astă zi o țară ată t de frumoasă ,bogată de oameni
harnici,primitori,talentați,vesele si binevoitori. Cetă țile sînt izvoare istorice de
neprețuit. În trecut, acestea au avut un rol militar important. Ele serveau drept loc
de apă rare pentru armată și populație pe timp de pericol.În prezent cetațile
reprezinta pentru poporul româ n puterea neamului stră moșesc care au depus
sâ rguința si dragostea pentru a avea o țara liberă ,democrată și contemporană .
Fiecare din noi are un colţ sub soare, un petec de pă mînt care mereu ne va ră mîne
în suflet. Spre acel loc mereu ne va trage gâ ndul si ne vor duce paşii.Fiecare om are
în inimă cîteva lucruri mari, sfinte pentru el unul din care este şi ţara, plaiul nostru
natal. Simt că sunt mulţumită neamului pentru ce mi-a dat şi întotdeauna voi fi, n-
aş putea spune acum doar într-un cuvînt pentru ce.Să fie oare primul ră să rit de
soare care mi-a luminat faţa cu un galben-roşietic aprins care de fiece dată îmi pare
nou şi altfel de care şi acum mă bucur cu o bucurie de copil şi care îmi pare ceva
misterios ceva deosebit.Sau poveţele bunicii care le-a luat din înţelepciunea
populară şi transmisă din moşi-stră moşi ca înţelepciunea ţă rii, poveşti, legende,
istorii pe care le vom transmite urmaşilor prin care va dă inui neamul şi ţara,
poveţe care acum trebuie să le transmit şi altor generaţii care vor veni pentru a
sorbi şi a pă stra înţelepciunea populară peste secole.

Ţara mi-a dat neamul, cerul, pă mîntul roditor ca nică ieri cu cîmpii bogate
lucrate de oameni harnici, aerul pe car-l respir cu nesaţ, tot aici în ţară este şi casa
pă rintească unde mreu vom fi aşteptaţi cu bucuria şi că ldura de acasă , cu poveţile
pă rinteşti citită cu multă iubire,patimă și respect.Memoria stră bunilor care au
edificat-o trebuie pă strată şi transmisă urmaşilor.Pe viitor voi face  totul ca să o
ajut să înflorească , să -şi pă streze frumuseţea inedită şi  să fie şi mai frumoasă
pentru generaţiile viitoare, ca urmaşii să fie mâ ndri de ţară .Mă voi lupta pentru
ţară , şi asta nu înseamnă numaidecît să distrug ceva, voi lupta la fel ca stră moşii
mei pentru acest pă mînt, pentru acest cer frumos,pă duri, cîmpii din ţara mea, voi
apă ra acest grai în care tră iește sufletul,voi apă ra credinţa stră moşească fă ră de
care nu am fi rezistat ca neam în acele grele timpuri, voi lupta acum cu forţa
cuvîntului şi voi gă si şi alţi oameni care vor să ră splă tească ţă rii prin a o apă ra, iar
dacă va fi nevoie voi apă ra şi cu arma neamul, ţara, credinţa astfel ca stră moşii să
fie mîndri de urmaşi.Pînă acum încă nu am reuşit să fac multe ca să -mi ră splă tesc
ţara, dar mai am timp să o fac, şi voi face totul ca să fiu demnă a ţă rii, şi ţara să fie
mâ ndră de mine. E ţara mea, ţara noastră ,a fiecă ruia din noi e unica noastră casă şi
toţi trebuie să ne unim pentru a pastra tot ce ne leagă :obiceiurile,tradițiile și
portul,mâ ndria națională . Pe parcursul secolelor, oamenii au plăsmuit numeroase
tradiții și obiceiuri cu prilejul sărbătorilor religioase, al ocupațiilor agricole sau al
schimbării anotimpurilor. Deseori tradițiile și obiceiurile diferitor popoare sînt
asemănătoare.Ele reprezintă tezaurul cultural și spiritual al neamului nostru
strămoșesc,fiind transmise din generație în generație și sarbatorite în prezent cu multa
stima,bucurie și mândrie.

În concluzie pot spune că într-adevăr neamul strămoșesc este cetatea mea,deoarece


cetatea reprezintă zidul alcatuit din ,,munca cu sudoare" a străbunilor noștri,din
greutațile și suferințele acumulate pe parcursul epocilor,secolelor,deceniilor și anilor.

Strămoșii noștri au lăsat


Cu lacrimi,sânge vărsat.
O adevărată comoară:
Limba și frumoasa țară

(Alin a Georgiana Drosu)

S-ar putea să vă placă și