Motto:„Patrie mică Chetriş – începutul dragostei de țară”

Subiectul activității: „Frumoasă baștină cu stol de rîndunele – icoană a copilărie mele”

Obiectiv afectiv: - sensibilizarea copiilor la valorile istorice, tradiționale, specifice satului.

Prezentatorul I: Omul înainte de neam și-a iubit familia, înainte de lume și-a iubit neamul
și partea sa de pămînt, fie mare, fie mică, în care părinții săi au trăit și s-au îngropat, în care
el s-a născut, în care a petrecut dulcii ani ai copilăriei, ce nu se mai întorc, în care a simțit cea
dintîi bucurie și cea dintîi durere. Nu cunosc, însă, nici o seminție cît de barbară, care să nu
aibă acest simțămînt.

Prezentatorul II: Multe sărbători frumoase are poporul meu. Prin ele noi ne afirmăm şi
arătăm lumii întregi că suntem, că muncim, învăţăm şi ştim să ne bucurăm de orice reuşită a
noastră. Dar azi este o zi specială închinată istoriei satului:”„Chetriş-Frumoasă baștină cu
stol de rîndunele – icoană a copilărie mele”

Prezentatorul I: „Trecutul este o parte din noi înşine, poate cea mai importantă parte.Aşa
cum pomul nu poate trăi fără rădăcini , cum rîul nu ar exista fără izvor , un popor n-ar trăi
fără trecut.
 E de datoria noastră să cunoaştem trecutul pentru a trăi frumos prezentul cu dragoste pentru
acest colţişor de rai, contribuind la prosperarea viitorului. Vom incepe aceasta activitatea 
extracuriculara după ce vom onora simbolica de stat.(În timp ce răsună Imnul de stat, elevii
ţin o mînă pe inimă, intonîndu-l) ”

Prezentatorul II: Istoria unui sat începe de la primele notițe scrise într-o anumită epocă
istorică, de la legendele orale și de la primele urme ale activității umane pe acest teritoriu.

Istoria satului nostru începe cu anii 1772-1773

Prezentatorul I: (elevii cl 6-prezentare istoria satului)

Odă Chetrişului
Adieri de vint cuminte Admirînd din depărtare

Mă trec prin orice hăţiş. Ţara cu tot neamul meu,

Prin aducere aminte Dorul strajă la hotare

Mă alin cu-al meu Chetriş. Eu îl las în sat mereu.

Printre lacrimi se perindă Mă tot rog la Naltul Tată

Dealul şi pădurea ta. Să păzească de păgîni

Unde lemne,flori şi ghindă Satul meu şi ţara toată

Aduna drag făptura mea. În cunună de străbuni.

Eu mereu îşi cer iertare,

Satule cu oameni buni,

Tu.mi eşti leagăn şi-alinare

Deşi urmele-mi aduni.

Prezentatorul II:Ion Druţă spune:”Pămîntul , istoria şi limba sînt cei trei piloni pe care se
ţine neamul.Pămîntul ni l-a dat soarele , istoria e rodul trecerii noastre prin lume, iar limba
zice-se e darul Celui-de Sus, căci după cum urmează , la început a fost cuvîntul.

Prezentatorul I:Şi dacă ni s-ar topi trecutul în negura vremurilor, şi am continua să otrăvim
pămîntul cu pesticide, şi am ajunge a nu mai stăpîni limba maternă, la drept vorbind , ce ne
mai rămîne?Dorul de de patrie e cel mai scump.

Cîntecul : „Dorul. Cintec pentru sat”

Prezentatorul II: Cineva odată se întreba: Ce este o comoară? Mulţi şi mult timp au căutat
răspuns la această întrebare şi în sfîrşit au găsit. Comoara este locul de baştină, mama, tata,
fraţii, surorile – toţi oamenii din sat.

Satul meu

1.Ce-i comoara? Ce-i comoara? 3.Acolo, unde-s ponoarele, unde-s

Întrebat-am pe părinţi. izvoarele,

Atunci mama îmi arată, Unde sînt codrii înalţi.

Pe hartă un punct micuţ. Unde e satul meu, unde trăiesc şi eu.

Lîngă surori, lîngă fraţi !

2.Că nici degetul nu-ncape, 4.Satul meu e ca o casă

Globul este plin de ţări. O poveste cu trei iezi.

Noi aici trăim copile, Şi pînica de pe masă,

Între minunate zări. Un izvor cu ochii verzi.

Prezentatorul I: Frumoşi sînt oamenii satului meu. Cu pîinea albă pe masă, cu pîinea care-i
place să stea alături de sare, alături de bunăcuviinţa mesenilor. Minunaţi sunt oamenii satului
meu: buni la inimă, iar de cineva cade la nevoie toţi sătenii îi sar în ajutor. Faptul că ne-am
născut şi trăim aici este o fericire.
Satul meu

Satul în care m-am născut

Şi-atîţia ani mi-am petrecut,
Multe amintiri mă leagă
Din viaţa mea întreagă.
Mult iubesc acest pământ
Pe care primii paşi am făcut,
De-aş trece şi peste hotare
Nu-i găsesc asemănare.
Sat frumos şi renumit
În livezi, grădinărit,
Oameni harnici, gospodari
Moşteniri de la romani.

Veșnicia s-a născut la sat

Veșnicia s-a născut la sat

Acolo,unde liniștea își tot găsește pace
Chiar dacă sublim miros nu arborează
Iar sufletul drumuri nu face
A cerului senin și însorit,
Căci tot deja a învățat.
Satul n-a îmbătrînit
Eternul pașii decupează.
Veșnicia s-a născut la sat
Unde tărîna e prea ușoară;
Din nou totul a revenit,
Unde a inimii bătăi chiar zboară,
Și muza poetică e mai frumoasă,
Ce nu demult au terminat.
Nu contează daca vîrsta e întoarsă
Nici casa n-a mai înstărit

Totul rămîne împăcat,

Balada arzător răsună,
Și inima înflăcărat adună
Veșnicia născută la sat.
(se anunţă concursul de desene:Chetrişul
de ieri,de azi şi de mîine”)

Prezentatorul II: Ne mîndrim cu satul noastre. Ce copil nu visează să zboare ca o pasărică

deasupra satului, să vadă de sus toate mahalalele cu ulicioarele ce şerpuiesc pe lîngă case,
fîntînile cu apă rece şi dulce. Să ciripească un cîntec vesel şi să împrăştie sătenilor roua
fericirii.

Cîntecul :Gabriela Tuta-Peste sat trece un nor

Satul meu

Pentru unii satul meu Pentru alţii -sursă dulce

E un loc obişnuit De belşug luat uşor

Pentru mine-i loc de cîntec Din povoara ce o duce

Într-un dor neostenit. Răbdătorul meu popor.

Pentru unii-colţ de ţară Nu cunosc duşman mai mare

Rătăcit întîmplător, Decît cel ce mişeleşte

Pentru mine-i piatră rară Calcă graiul în picioare,

Descîntată de izvor. Plaiul ,neamul pîngăreşte.

Pentru unii a mea ţară Pentru mine al meu sat,

E un petec de pămînt, Neamul şi pămîntul sfînt

Pentru mine-i o comoară E treimea ce mi-a dat

Ce nu contenesc s-o cînt. Viaţa pururea să cînt.

Satul meu

Pentru unii satul meu Pentru mine-i dor desculţ

E un loc obişnuit Ce m-avintă-n viitor.

Pentru mine-i un nucleu Pentru unii ţara mea

Ce mă cheamă-n infinit. E un petec de pămînt ,

Pentru unii –colţ micuţ Pentru mine-i inima

Ca oricare , trecător, Care-o plîng şi care-o cînt.

Prezentatorul I:Frumuseţia satului meu se petrece toamna tîrziu, atunci cînd roadele sunt
puse în hambare, cînd mustul din strugurii chihlimbarii s-au prefăcut într-un vin
moldovenesc curat, cînd pămîntul este pregătit să se odihnească pînă-n primăvară. Şi
tocmai după aceasta sătenii mei se odihnesc puţin şi petrec o zi în sărbătoare.

Se spune că sîntem de-un neam, Aici prietenii mei sînt,

Pămîntul e mai scump ce-l am. Aici e doina ce o cînt.
Aici e mama mea și-a ta
Cu vorbe dulci ne mîngîia.
Şi pîinea e mai bun-aici,
Sîntem cuminţi şi mai voinici.
Pămîntul meu – e casa mea,
O mamă avem – a mea şi a ta.
Aici şi soarele-i frumos
Şi cerul e mai luminos.
Iar şcoala vieţii o găsesc
Cînd ochii tatălui zîmbesc.
Voi şti că sîntem de un neam,

Pămîntul e mai scump ce-l am.

Aici prietenii mei sînt,

Oameni să ştiţi, unde ve-ţi fi,
Aici e doina ce o cînt.
Iubiţi-vă cît veţi trăi.

Ansamblul ,,Mladita_ , Dans etno ,,Zi de sarbatoare_

Prezentatorul II:Harnici sunt oamenii satului meu. De departe se văd viile bine îngrijite ,
iar livezile te îmbată cu mireasma lor cind treci pe lîngă ele. Vara pe lanurile pline de
holde aurii, combinele ca nişte vapoare plutesc adunînd grîul. Iar nouă nu ne rămîne decăt să
ne bucurăm de aceste lucruri şi să fim adînc recunoscători oamenilor , care ţin mult la acest
pămînt şi au grijă de el.

Cîntecul Mihai Ciobanu - Cântec de la noi (versuri Grigore Vieru)

Prezentatorul I:Îmi iubesc mult satul natal . Aceasta o spune orişicine dintre noi, fiindcă
aici am văzut lumina zilei, aici am ştrengărit cu prietenii. Iar cine pleacă din sat numaidecît
revine şi cu nostalgie, dar cu bucurie constată că multe se schimbă , dar prietenii adevăraţi
din copilărie rămîn aşa cum au fost, prieteni fericiţi.

MĂ BUCUR
Mă bucur de acest pământ frumos,
Care-i al meu dar şi al tuturor.
Că am izvor, că sînt şi de folos,
Că am un nuc în poartă ca un dor.
Mă bucur că am doine şi păduri,
Că am un grai dulce, nemuritor.
Şi nu mai e în lume ca să ştii,
Aşa un plai iubit, încântător.
Mă bucur că am locul meu aici,
La geam aud cântând privighetori.
Salcîmi şi tei veghează-acum pe veci,
Iar albinuţele muncesc din zori.
Mă bucur că am rîuri şi cîmpii,
Cu oameni harnici, suflet ţărănesc. Aici e colţ de rai moldovenesc.
Cu codrii mari şi ape limpezii,
Prezentatorul II:Satul meu este un vis al copilăriei noastre. Din an în an el îmi este mai
aproape, mai plin de taine. Dacă-s plecat din sat, parcă ceva mă atrage înapoi: să fie oare
copilăria ce mi-am petrecut-o aici. Cred că da, căci ea este cea mai interesantă şi fermecată.
„DA,suntem Chetruşeni”

Prezentatorul II:Acum pot afirma cu îndrăzneală că sub influenţa oamenilor din satul meu,
noi,cei mai tineri, devenim şi nişte visători adevăraţi. Dorim ca visele noastre frumoase să se
împlinească: dorim ca sătenii noştri să fie sănătoşi, bogaţi, prietenoşi, săritori la nevoie .
Sperăm şi credem că aşa va fi.

Prezentatorul I:

La al satului izvor

Mă oprii pribeag,

Încălzită de-al lui dor

Ăl întreb cu drag:

-Ce ai ,străbună pămîntească,

De suspini din greu....?!

Ori isprava omenească

Nu-i pe placul tău...?!

De ce murmurul tău dulce

Azi e zbuciumat....?!

Din adîncuri mă străpunge

Un răspuns oftat:

Prezentatorul II:

-Multă lume veacul meu

Am alimentat ,

Lacrima,necazul greu

Eu le-am consolat.
N-am cerut nicicînd răsplată

S-au recunoştinţă.

Oamenii de altă dată

Radiau credinţă.

Prezentatorul I:Vom purta în suflet mereu dragostea de satul natal. Oamenii de aici trăiesc
într-o familie mare, fiecare e diferit în felul său, dar toţi seamănă între ei – sînt nişte flori –
ce încîntă ochiul cu frumuseţe, modestie și farmec ispititor

Dans:Nelly Ciobanu - Hora Din Moldova (Moldova)

Chetris

O, satul meu de linga Prut,
Sat frumos moldovenesc.
Cît de departe nu m-aș fi aflat,
Cu drag de tine-mi amintesc.
Tu stai de veghe la hotar de Țară,
Cu-n rîu secat și fără lacuri.
Un deal blajin cu-o pădurice rară
Și obiceiuri păstrate multe veacuri.
La noi în sat sunt onorați bătrînii,
Iar lumea nu se-mparte dup-avere
Sunt salutați la noi chiar și străinii,
Și pentru ajutor parale nu se cere.
În sat la noi se face carte multă,
Ce profesori avem! Fac unul cît o sută
Iar fiii cei plecați de-aici în lumea mare,
Onoarea și cuvîntul nu-l calcă în picioare.
Băieții pe la noi sunt plini de sine,
Iar fetele sunt cele mai frumoase
Miresele la noi în sat încă se fură
Și la altar ei dragoste își jură.
Biserica din sat n-a fost închisă niciodată
Sătenii se adună și-acum sub nucul de la
poartă,
Iar la Chetriş se-ntorc copiii duși de-acasă,
Să-i pomenească pe străbuni cu rudele la
masă.

Revino la banca din şcoală

Aici,copile e raiul Cu mii de întrebări tinereţea

Şi-al visului leagăn sublim, La uşa vieţii cînd bate,

Aici să-ţi prosperi mereu graiul, Răspunsul ţi-l dă cărunteţia

Că-i tot cu ce-n viaţă pornim. La tîmpla ştiinţei de carte.

Aici se-nfiripă iubirea- În şcoală-ţi formezi viitorul,

Lăstari ce duc spre-nălţimi, Pornirea aici ia avînt

Aici limpezeşte privirea Preia ce-ţi predă profesorul,

Urcuşul din adîncimi. Şi rost vei avea pe pămînt.

Aici atîta căldură Cu fapte şi vorbă domolă,

Ţi-aduc ai tăi dascăli cuminţi. Cu dor de profesori,colegi,

În suflet şi-n inimă pură Revino la banca din şcoală

Ei te primesc ca părinţi. Frumoase-amintiri să culegi.

Ascultă-le sfatul şi slova, Cu ele vei merge-nainte,

Suport să le ai pe vecie, Prin ele te vei înălţa,

Absoarbe, ca frunzele roua, Prin ele dă sfaturi, cuminte,

Nectarul copilăriei. Urmaşiii le vor învăţa.

Sat al tinereţii mele

Sat al tinereţii mele Brîu de codri şi pădure

Cu bune realizări , Te încinge cu blîndeţe,

Cu multe urcuşuri grele Cu-ale raze pure

Şi avînturi înspre zări. Luna-ţi dăruie tandreţe,

Sat cu jocuri zgomotoase Iar aleile speranţei

Pe colnicele vrăjite, Cu mesteceni şi castani

Cu trăiri armonioase Te uneşte cu blîndeţe

Şi cu visuri împlinite. Purtînd taine peste ani.

 Dans etno 'Sunt Iubita'”Hora fetelor”

Prezentatorul II:
Fiecare din noi are un colţ sub soare, un petec de pămînt care mereu ne va rămîne în suflet. Spre acel loc
mereu ne va trage gândul si ne vor stărui paşii.Fiecare om are în inimă cîteva lucruri mari, sfinte pentru el
unul din care este şi ţara, plaiul nostru natal. Aceste cuvînte “Sat,Casă,Mamă”, la fiece  rostire o sa ne
cuprinde un fior, un fior aparte de amintiri şi simţiri care ne răsar în gînd, imagini cu acele locuri şi privelişti
pitoreşti unde am păşit pentru prima oară, acele chipuri şi feţe, cuvinte frumoase.....este ceva sfînt, unic, ceea
ce vom purta în inimi de-a lungul întregii vieţi, şi poate mai  mult.

Măicuţa mea cu ochii plînşi

Măicuţa mea cu ochii plînşi Măicuta mea cu timpla ninsă,

Şi sufletul înstrăinat M-avînt cu sufletul curat
Aştepţi copii în lume duşi Să vin ,să-ţi mîngîi faţa plînsă,
Azi iar la margine de sat. Şi îndelung să stăm la sfat.

Prin ei trăieşti în astă lume, Azi ,aşteptînd din depărtare

Tu pentru ei munceti din greu, Copiii tăi în lume duşi ,
Te rogi cînd soarele apune Vorbesc cu tine prin scrisoare
Să-i ocrotească Dumnezeu. Măicuţa mea cu ochii plînşi.

Dar timpul trece ca furtuna

În zbor rătăcitor şi rece,
Ca gindul,una cîte una,
Trec zilele şi viaţa trece.

Prezentatorul I:De când suntem micuţi, bunica ne tot repeta că, oriunde ne vor conduce paşii, să nu
uităm niciodată locul naşterii noastre, pentru că nicăieri viaţa nu e mai frumoasă ca acasă, în culoarea aceea
simplă a zorilor de la ţară! Şi că, de câte ori ne va fi greu, asemeni unei păsări rănite ce se întoarce la cuib,
noi ne vom intorce acasa acasă, în satul nostru, iar rănile se vor vindeca de fiecare dată.

Prezentatorul II: Păstraţi în suflet cuvintele bunicii voastre şi, poate, peste ani, când veţi fi mai mari,
veţi înţelege adevărata dimensiune a lor. Am învăţat  la ora de religie, că rugăciunea este respiraţia sufletului
şi ,tot aşa, asemeni unei rugăciuni binefăcătoare, omul are nevoie să nu-şi uite rădăcinile din care s-a hrănit
şi crescut, adică satul său. Iubiţi-vă satul,intoarceţi-vă acasă oriunde de cîte ori veţi avea ocazia

Cîntec:GHEORGHE TOPA-veniti acasa!

Instituția Publică Gimnaziul Chetriș

 Activitate extracuriculară
la Istorie și educație civică

Subiectul : „Frumoasă baștină cu stol de rîndunele –

icoană a copilărie mele”

Profesor de limbă și literatură

română și educație civică

Leahu Natalia