Rețele religioase și factori emoționali în Dacia Porolissensis.

Cazul lui Iupiter Dolichenus

Pătruns pe la mijlocul secolului II p. Chr în provincia Dacia, cultul lui Iupiter Dolichenus
este cunoscut prin intermediul a aproximativ 70 de piese ( inscripţii şi monumente figurate).
Această figură divină originară din Doliche ( azi Dülük) din provincia Commagene s-a propagat
cu uşurinţă în centrele urbane, datorită caracterului militar şi a populaţiei de factură ,, orientală”
prezente în viaţa provinciei. Înfiinţarea provinciei Dacia Porolissensis în timpul lui Hadrian,
alături de contextul militar şi religios al secolelor II-III p.Chr , a făcut ca în zona Porolissum-
ului să staţioneaze un număr mare unităţi , ceea ce a favorizat ca acesta să devină principalul
centru de cult din provincie pentru Iupiter Dolichenus. Scopul principal al acestei prezentări este
acela de a reflecta asupra modului în care această divinitate fără o teologie clară, a reuşit să
pătrundă în ţesutul social la provinciei, felul în care cronologia şi contextul inscripţiilor ar putea
să ne indice o mică parte din reţeaua/reţelele religioase formate din adoratorii acestei figure
divine în cadrul provinciei. Epigrafele pentru această divinitate sunt marcate în general de
stereotipie , ceea ce face ca resorturile intime ale dedicantului să fie greu transmisibile către
alteritate, însă în situaţiile în care documentele epigrafice ne pot oferi indicii despre aceste
aspecte, putem încerca să identificăm factorii emoţionali care construiesc mecansimul prin
care dedicanţii cred în această figură divină marcată de ubicuitate.

Martin Adrian, Universitatea Babeş-Bolyai.