Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Audiţie: http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys
Prezentatorul:
Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-a luat
un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.
Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea de echilibru
a omului şi universului.
Recital de poezii:
Făptura mamei
Uşoară, maică, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ!
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti –
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.
Mă rog de tine
Mă rog de tine, ploaie,
Când zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.
Mă rog de tine, codru,
Căci anii tăi tot fi-vor!
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.
Mă rog de tine, iarbă,
Mângâie-i talpa goală
Şi sărea grea din oase
Şi-o apără de boală.
Mă rog de tine, munte,
Cât zboru-o să mă poarte
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.
Tu iarbă, tot ai mamă?
Tu, iarbă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, floare, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.
Tu, steauă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.
Băieţaşul din ochii mamei
Băieţaşul din ochii mamei
Ai, în ochii mamei mele
E un băieţaş pitic!
Tare seamănă cu mine,
Numai că e foarte mic!
Fără dânsul, ştiu eu bine,
N-aş putea trăi defel.
Dacă nu-i o zi acasă,
Îmi e tare dor de el.
E târziu şi băieţaşul
La culcare e poftit.
Cu pleoapa ei şi geana
Strâns măicuţa 1-a-nvelit.
Nu mai e de-acum lumină-n
Casa lui cât o alună…
Şi-o s-adorm şi eu acuşa…
– Noapte bună! Noapte bună!
Cuvântul mama
Pruncii îl zuruie.
Bătrânii îl visează.
Bolnavii îl şoptesc.
Muţii îl gândesc.
Fricoşii îl strigă.
Orfanii îl lacrimă.
Răniţii îl cheamă.
Iar ceilalţi îl uită.
O, Mamă! O, Mamă!
Rugăciunea din zori
Doinei şi lui Paul Enigărescu
În zori, mâinile mamei
Se roagă spre Cer, împrospătate
De cântecul privighetorilor.
Iar jos,
Ţipa de nerăbdare pământul
Obişnuit cu palmele ei.
Puişorii
– Pui golaşi cum staţi în cuiburi
Fără plăpumioare?
– Ne învelim cu ale mamei
Calde aripioare.
– Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţă cerne?
– Ne învelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
– Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
– Cum să nu mai vină mama?
– Cum să cadă frunza?
Bunica
Tot mai mică, tot mai mică,
Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!
Mama
Mama ne mângâie,
Soarele luceşte,
Soarele e unul,
Mama una este.
Măicuţa
Se adună flori şi stele
Pe sub seară
În jurul măicuţei mele,
Pe sub seară.
Şi întreabă toate cele
Pe sub seară
Şi ea sfătuie cu ele,
Pe sub seară.
Tot o fugă albinuţa
Dimineaţa,
Udă-i este cămăşuţa
Dimineaţa,
Nu întreabă nimicuţa,
Dimineaţa,
Că-i grăbită că măicuţa
Dimineaţa.
Prezentatorul:
Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei
care este unul matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Muma în genere.
Se interpretează cântecul: Sub stele trece apa
Prezentatorul: "Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil". A
avut grijă poetul să ne simţim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creştet fiind
copilaşi de grădiniţă, din paginile „Albinuţei”. Şi astăzi trăim copliăria evocând
magicele versuri care ne fac să fim optimişti.
Prezentarea de cărți pentru copii.
A lăsat pentru generaţii întregi cărţi pentru copii. Alarma, Chişinău, 1957 (versuri);
Poezii de seama voastră, Chişinău, 1967; Abecedarul (în colab.), Chişinău, 1970;
Albinuţa (abecedar), Chişinău, 1979 (ed. a II-a, Buc., 1994); Să facem cunoştinţă,
versuri pentru cei mici, Chişinău, 1989; Spune-i soarelui o poezie, versuri pentru
copii, Chişinău, 1989.
Recital de poezii:
Grăuraşul
Grăuraşul a mâncat
Un grăunte îngheţat.
Şi tot strigă ziua toată:
„Am mâncat o îngheţată”.
Albina, a doua variantă
Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.
Furnica
Suie frunza, urcă ram:
„Tare mult de lucru am!”
Trece valea, trece coasta:
„Tare-i scurtă viaţa asta!”
Iese tata la balcon
Iese tata la balcon
Şi mă strigă: Măi Ion?!
Cred că am făcut ceva
Dacă m-a strigat aşa?
Dacă nu făceam nimică,
Mă striga: Măi Ionică?!
Purcelul
Stă purcelul jos în paie:
„Sunt murdar. Murdar de tot.
Trebuie să-mi fac o baie”
Şi s-a dus s-o facă-n glod.
Rândunică-rândunea
Rândunică-rândunea,
Cum clădeşti căsuţa ta?!
Tipa-tipa,
Cu aripa,
Cioc-boc,
Cu micul cioc!
Oul
Am găsit în prag un ou,
Ouşorul este nou.
Nou ca roua de sub stele,
Cald ca gura mamei mele.
Vaca
Are coarne cumincioare
Şi copite liniştite.
Ce mănâncă? Iarbă-adâncă!
Ce ne-aduce? Lapte dulce!
Puiul
– Ce ai, puiu? Nu vrei mei?!
– Am pierdut pe fraţii mei.
– Cum arată?
– Tot gălbui!
– Cum îi cheamă?
– Pui-pui-pui!
Gâsca
Gâscă, gâscă, ga-ga-ga!
Ce tot strigi, nu mai striga,
Că te-aude vulpea rea
Şi-o să vină să te ia!
Curcanul
Măi curcane-curcănele,
Ce ţi-ai pus la gât mărgele?
N-am văzut băiat vreodată
Cu mărgele ca la fată.
Ploaia
Vine ploaia peste lunci
Cu picioare-albastre, lungi!
Pic-pic-pic, pic-pic-pic,
Grâul creşte mare-n spic!
Iată, ca pe ţârâieci,
Prind în palme stropii reci.
Ploaie, tu de unde ştii
Să creşti pâine în câmpii?!
Boc-boc-boc
Boc-boc-boc!
Ploaia în umbrelă bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în asfalturi bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în ţărână bate:
– Pot să intru?
– Da! Se poate!
Prezentarea scenetei după poezia Curcubeul:
Ploaia sta Din loc dosit
Ies ganganii fara numar.
Cerul sade ghilosit
C-un stergar vargat pe umar.
Trei baieti
Natafleti
Unul cret
Si altul carn
Cellalt pistruiat si gros,
C-o prajina si un tarn
Au dat curcubeul jos.
Iar acuma sta de-si ia
Fiecare partea sa:
Perechea 2:
Doamne, nu şterge culorile acestui
Frumos Curcubeu,
Ci lasă-l aşa proptit în ceruri,
Să ne pătrundem de strălucirea Poetului-zeu
Şi a slovelor pline de adevăruri.
Perechea 3:
Doamne, nu arunca pe umerii mamei
cămaşa uitării,
Ci las-o să stea lângă noi iubitoare,
Să-nvăţăm de la ea rugăciunea-nchinării
În faţa a tot, ce trăieşte sub Soare.
Prezentatorul:
Doamne, nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare,
Ci las-o deschisă pentru Copiii mei,
Să se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoare
Şi de Iubirea din ochii tăi
Resurse:
1. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/89-ultimul-
interviu-al-poetulu
2. http://www.grigorevieru.md/
3. http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-29&id=248505
4. Crimincean Olga Rolul creaţiei lui Grigore Vieru în formarea personalităţii
tânărului contemporan. Concursul „Moştenire”. Secţiunea „Literatura
română”
5. http://www.revistanoinu.com/Mesianicul-simbol-al-Mamei-in-lirica-lui-
Grigore-Vieru.html
6. Albinuta - Cezarina Adamescu
7. http://www.trilulilu.ro
8. http://www.youtube.com/watch?v=qNs-h0VuCCE&feature=related
9. http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys
10.http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/45-te2