Scenariul 8 Martie

Lumina şi caldura soarelui, suflul proaspat al Primă verii se simte pretutindeni.
Deci Primă vara a intrat in toate dreoturile ei şi e stă pînă peste noi, peste sufletele
noastre.Pentru a ne elibera niţel de povara iernii, de probleme şi griji am decis împreună
cu elevii mei să vă aducem un buchet de versuri şi melodii, cuvinte calde dă ruite din tot
sufletul .
Deoarece Primă vara vine cu o mulţime de să rbă tori : Cea a Mă rţişorului, Ziua femeilor,
Ziua tineretului ş.a-cu această ocazie-tuturor : femeilor, mamelor, surorilor, iubitelor,
domişoarelor, dar pe lîngă noi şi sexul ui puternic-le aducem calde felicită ri, sincere ură ri
de bine şi sa fie ca-n sufletele D-voastre să să lă şuiască numai primă vara, lumina sacră ,
pacea, dragostea şi tot ce-i frumos şi sfînt să vă aparţină deopotrivă .
1.a)
O floare a trezit din somn gră dina

O floare a aprins mai viu lumina
O primă vara dulce şi senină se gră beşte să intre în casele şi inimile noastre,
aducîndu-ne:
lumină,
speranţă,
bucurie,
prosperare.
Primă vara ştie să ne-ncă lzeasca şi să ne mîngîie sufletele aidoma mamei.
1.c) Un cîntec de introducere.
Pe multe drumuri ne poartă viaţa.Dar toate vin spre unul singur-drumul spre casa
pă rintească . Risipiţi prin lumea mare ca nişte pă să ri că lă toare, totuşi ne întoarcem la
cuibul casei pă rinteşti, acolo unde ne-am nă scut, unde am crescut, la că raruia copilă riei, la
salcîmul din poartă ; acolo unde ne-aşteaptă cu privirea-n zarea depă rtată -PĂRINŢII...
1
Cîntecul „Rugă pentru părinţi” – versuri Adrian Păunescu.
Monologul lui Florin Persic
Imagini despre casa părintească, imagini cu părinţii.
1.b)
E luna lui Mărţişor,

Adie un dulce vîntişor
Şi-aduce pe aripioare
Calde raze de la Soare.
Primăvara prevesteşte:
Totu-la viaţă se trezeşte.
Vine ca o binecuvîntare
Frumoasa sărbătoare.
Pe aripile Primă verii, odată cu apariţia ghioceilor, în luna Mă rţişoarelor, vine nobila şi
graţioasa zi de 8 Martie – Să rbă toarea Femeii, Să rbă toarea mamelor, iubitelor, surorilor,
profesoarelor, bunicilor...
2).
Oriunde nu m-ar arunca valurile vieţii, oriunde aş fi – de pretutindeni am să mă întorc

întîi şi-ntîi acasă – la cea fiinţă scumpă şi dragă – MAMA.
Poezia „Mamei” (pag 85)
Întors teafă r dintr-un lung ră zboi

Aş veni la tine-ntîi şi-ntîi
Ori sosind din cosmos înapoi
Aş veni la tine-ntîi şi întîi.
Revenind de pe stră in pă mînt

Aş veni la tine-ntîi şi-ntîi,
2
De m-aş ridica, ah, din mormînt
Aş veni la tine-ntîi şi-ntîi.
Aş veni la ea – la MAMA, fiindcă :

Cînd m-am nă scut, pe frunte eu
Aveam coroană împă ră tească
A mamei mînă pă rintească ,
A mamei mînă pă rintească .
4).
Multe doruri are omul: dor de cîntec, de prieteni, dor de vă i şi dor de stele..., dar cel
mai puternic e dorul de MAMĂ, că ci :
„Cine n-are dor de mamă ,

Vîntu-l poartă ca pe o scamă
Azi aici, mîine departe
Uşor de plai se desparte....”
Mi-e dor de tine, mamă ,

Mi-e dor de-a tale braţe
Mi-e dor de vorba-ţi caldă
Mi-e dor de tine, mamă ...
Cîntecul „Mi-e dor de tine mamă...” ; „Sub stele trece apa....”
5).
De am o durere, ce-mi apasă sufletul – te chem pe tine, mamă ....

De am o bucurie – o împart cu tine, mamă !
De am un vis, o speranţă – ţi-o mă rturisesc ţie, mamă ...
3
De-ai fi-n ceruri steauă lină
Te-aş gă si după lumină .
Mereu te-aş întreba :
„Cînd dormi, maică , dumneata?!”
De te-ai face spic secară ,

Te-aş gă si după povară
Ş i te-aş întreba tot eu :
„Nu ţi-i, mă iculiţă , greu?!”
De-ai fi în ram o pă să rică ,

După glas te-aş gă si, mă mică ,
Te-aş întreba în limba ta :
„Ce dor ai, de cînţi aşa ?!”
De te-ai face-n vă i o floare,

Te-aş gă si după suflare,
Ţ i-aş spune vorbe cereşti :
„Maică , tot frumoasă eşti!”
6).
În tezaurul limbii noastre sunt multe cuvinte frumoase, cuvinte dulci, armonioase,
dar cel mai scump şi mai sfînt cuvînt e MAMA.
La rostirea acestui cuvînt :

-se înseninează cerul,
-înfloresc zîmbetele,
-susură izvoarele,
-freamă tă holdele,
-cîntă zorile, ...
Cuvîntul MAMĂ
Pruncii – îl zuruie,
Bă trînii – îl visează,
Bolnavii – îl şoptesc,
Muţii – îl gîndesc,
Fricoşii – îl strigă,
4
Orfanii – îl lacrimă,
Ră niţii – îl cheamă,
Iar ceilalţi – îl uită.
O, mamă! O, mamă!
7).
Multe cîntece sunt pe lume unul mai frumos ca altul, dar cu vremea devin trecă toare.
Sunt, însă , cîntece ce dă inuie veşnic, mereu proaspete, mereu dragi – acestea-s cîntecele
despre MAMA.
„Maică , feţişoara ta,

Cum o aş putea uita?!
Unde-n lume nu m-aş duce
Suflet nu gă sesc mai dulce”
(„Cîntec”)
Anastasia Lazariuc „Mama”
„Făptura mamei”
Uşoară , maică , uşoară ,

C-ai putea să mergi că lcînd
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pă mînt .
În priviri cu-n fel de teamă ,

Fericită totuşi eşti -
Iarba ştie cum te cheamă ,
Steaua ştie ce gîndeşti.
9).
Mama, sora, soţia, prietena, iubita e doar – FEMEIA – acea fă ptură sublimă ,
generatoarea vieţii pe pă mînt, acea fiinţă divină ce-aduce lumină în suflet şi cînt.
5
Poezia „Doar femeia” de D.Matcovschi.
Mai regină decă t floarea

Doar femeia poate fi.
Mai adîncă decît marea
Doar femeia poate fi
Mai înaltă ca destinul
Mai amară ca pelinul
Mai frumoasă decît viaţa
Mai deşteaptă ca povaţa
Mai cuminte ca poemul
Mai cumplită ca blestemul
Mai aproape decît dorul
Mai de şoaptă ca izvorul
Mai de-april ca primă vara
Ş i mai dulce ca vioara
Doar femeia poate fi.
Cîntecul „Sărut femeie, mîna ta”/ „Sfintă mi-i casa” de Ion Aldea Teodorovici.
Pe parcursul vieţii noastre suntem mai mult la şcoală şi zi de zi creştem şi devenim

oameni ală turi de bunele noastre PROFESOARE, care zilnic se dă ruiesc muncii, profesiei.
Dragele noastre profesoare, primiţi recunoştinţa şi aprecierea noastră pentru

bună tatea şi îngă duinţă , pentru ră bdarea şi înţelegerea cu care ne înfruntaţi nă zbîtiile şi
greşelile noastre şi ne îndrumaţi pe gura de rai a CĂRŢII.
6
„Voi ca izvorul nesecat
În inimi altoiţi credinţa
Să aibă toţi cu-adevă rat
Al viitorului credinţă ”
Cîntecul „Învaţătoarea mea”.
La sfirşit!!!
Mamelor, iubitelor,
bunicilor, surorilor,
profesoarelor, colegelor,
fetelor frumoaselor-
Femei ale Pă mîntului Întreg,
Cu pietate în faţa
Mă riei Voastre m-aplec!!!
Doamnelor! Domniţelor!
Frumoaselor, duioaselor!
În semn de sinceră dragoste şi profundă veneraţie, v-aducem in dar – florile întregului

Pă mînt!!!

Scenariul 8 Martie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scenariul 8 Martie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lumina şi caldura soarelui, suflul proaspat al Primă verii se simte pretutindeni.

O floare a trezit din somn gră dina

Primă vara ştie să ne-ncă lzeasca şi să ne mîngîie sufletele aidoma mamei.

1.c) Un cîntec de introducere.

Monologul lui Florin Persic

Imagini despre casa părintească, imagini cu părinţii.

E luna lui Mărţişor,

Oriunde nu m-ar arunca valurile vieţii, oriunde aş fi – de pretutindeni am să mă întorc

Poezia „Mamei” (pag 85)

Întors teafă r dintr-un lung ră zboi

Revenind de pe stră in pă mînt

Aş veni la ea – la MAMA, fiindcă :

„Cine n-are dor de mamă ,

Mi-e dor de tine, mamă ,

Cîntecul „Mi-e dor de tine mamă...” ; „Sub stele trece apa....”

De am o durere, ce-mi apasă sufletul – te chem pe tine, mamă ....

De te-ai face spic secară ,

De-ai fi în ram o pă să rică ,

De te-ai face-n vă i o floare,

La rostirea acestui cuvînt :

„Maică , feţişoara ta,

Anastasia Lazariuc „Mama”

Uşoară , maică , uşoară ,

În priviri cu-n fel de teamă ,

Mai regină decă t floarea

Pe parcursul vieţii noastre suntem mai mult la şcoală şi zi de zi creştem şi devenim

Dragele noastre profesoare, primiţi recunoştinţa şi aprecierea noastră pentru

Cîntecul „Învaţătoarea mea”.

În semn de sinceră dragoste şi profundă veneraţie, v-aducem in dar – florile întregului

S-ar putea să vă placă și