LICEUL TEORETIC „DANTE ALIGHIERI”

„Sărut măicuţă ochii tăi”

Activitate extracurriculară
Natalia Diacenco

Obiectivele activităţii:

• Să dezvolte libertatea de expresie a copiilor;

• Să stimuleze activitatea în grup;
• Să îmbunătăţească relaţiile de comunicare între copii şi mame;
• Să interpreteze corect şi expresiv scenete, versuri, cîntecele din
cadrul momentelor artistice;
• Să promoveze capacităţile creatoare ale elevilor.

CHIŞINĂU 2014
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

„Sărut măicuţă ochii tăi…”

Spectacol dedicat mamelor
Elevii clasei a VI-a B şi diriginta Natalia Diacenco

Decor: fundalul scenei va fi decorat cu flori şi cuvintele „Sărut măicuţă ochii tăi...”
Sala aranjată cu mese la care vor fi aşezate mamele. Pe mese se vor aranja cîte un
ghiveci cu flori şi o lumînare decorativă, dulciuri, ceai. Se va include un fundal
muzical relaxant.
§ I. Micul înger.
În lumina lumînărilor, ies în faţă doi elevi rostind din mers cuvintele lui Ion Druţă:
Distribuţia:
Elev 1_________________
Elev 2:________________
Recuzita: filmul „Micul înger”, proector, computer.

Elev 1 _______________: Şi iară începem cu mama, cu acest cuvînt frumos, rotund...

Elev 2_______________: ...pe care noi mai mult îl cîntăm, decît îl rostim.
Se apropie de scenă şi citesc rar şi expresiv cuvintele din filmuleţul „Micul înger” care va
fi proectat pe perete. (Micul inger.flv)
Elev 1_______________: Cîndva, un copil aştepta să se nască. Atunci copilul l-a
întrebat pe Dumnezeu: “Am aflat că vrei sa mă trimiţi pe pamînt mîine! Cum voi
putea să trăiesc acolo fiind atît de mic şi de neajutorat?"
Elev 2_______________: Dumnezeu i-a răspuns: “Am ales un înger pentru tine.
Îngerul te va aştepta şi va avea grijă de tine".
Elev 1_______________: „Dar…”,spuse copilul “…aici în Rai nu faceam altceva decît să
rîd şi să cînt! Asta e tot ce-mi trebuie sa fiu fericit!"
Elev 2_______________: Dumnezeu i-a răspuns: “Îngerul tău va cînta pentru tine în
fiecare zi. Tu vei simţi dragostea îngerului tău şi vei fi fericit".
Elev 1_______________: “Şi, spuse copilul „cum voi înţelege ce-mi vor spune oamenii
cînd eu nu cunosc limba lor?"
Elev 2_______________: ”Va fi usor…", spuse Dumnezeu. “Îngerul tău iţi va spune cele
mai frumoase şi mai dulci cuvinte pe care le vei auzi vreodata. Şi cu multă răbdare şi
grijă îngerul te va ajuta sa înveţi să vorbeşti!".
Elev 1_______________: Copilul se uita atunci la Dumnezeu şi îl întreba: „Şi ce voi
face cînd voi dori să vorbesc cu Tine?”

2
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I
Elev 2_______________: Dumnezeu zîmbi şi spuse: “Îngerul tău iţi va împreuna
mîinile şi te va învăţa să te rogi!"
Elev 1_______________: Copilul spuse: “Am auzit că pe pămînt sunt oameni răi. Cine
mă va apăra de ei?"
Elev 2_______________: Dumnezeu îl luă în braţe şi-i spuse: „Îngerul tău te va apăra,
chiar dacă asta va însemna sa-şi rişte viaţa!"
Elev 1_______________: Copilul se uită trist şi spuse: “Dar voi fi întotdeauna nefericit
pentru că nu Te voi mai putea vedea!".
Elev 2_______________: Dumnezeu îl strînse în braţe şi îi spuse: „Îngerul tău iţi va
vorbi mereu despre mine şi te va invăţa calea către mine, iar eu voi fi mereu lînga
tine".
Elev 1_______________: În acel moment era foarte multă linişte în Rai, dar de pe
pamînt începeau să se audă multe voci. Atunci copilul a întrebat grăbit: „Doamne,
dacă plec acum măcar spune-mi numele îngerului meu!"
Elev 2_______________: Numele îngerului tău nu are importanţă... Tu îi vei spune
simplu: “MAMI!"

§ II. Recital.
Vor ieşi în faţă 15 elevi şi vor recita gînduri dedicate mamelor. Se va difuza pe fundal
muzică. (Bethoven, Elise)
Distribuţia: 15 elevi Recuzita: muzica Bethoven, Elise

Elev 1_________________:
Făptura mamei
Uşoară, maică, uşoară, În priviri c-un fel de teamă,
C-ai putea să mergi călcând Fericită totuşi eşti -
Pe seminţele ce zboară Iarba ştie cum te cheamă,
Între ceruri şi pământ! Steaua ştie ce gândeşti.

Elev 2__________________: O nouă primăvară, un nou 8 Martie şi gândul meu de

recunoştinţă se îndreaptă către tine.
Elev 3__________________: Poate lumina să uite raza din care s-a născut? Poate,
picătura sărată, smulsă din apa mării, să uite marea?
Elev 4__________________: Poate frunza să uite copacul care a zămislit-o? Pot eu să
te uit pe tine, cea care m-ai făcut să exist, cea care mi-ai dăruit singurul bun ce nu are
asemănare pe Pământ şi nici în Univers?

3
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Elev 5__________________: Tu eşti dragoste nesfârşită, abis la capătul căruia am găsit

întotdeauna iertare, aceea care poate lua locul tuturor dar al cărei loc nu poate fi luat
de nimeni, minune pe care Dumnezeu mi-a dăruit-o mie.
Elev 6__________________: În tine se împletesc: căldura şi zâmbetul, bunătatea şi
iertarea, povaţa şi exemplul. Nu există om care să fi dat mai mult şi să fi primit mai
puţin decât tine, MAMĂ!
Elev 7__________________: În adăpostul grijilor tale s-a zidit liniştea mea. Braţul tău
mi-a fost acoperământ şi apărător de primejdii.
Elev 8__________________: Cântecul tău mi-a făcut somnul lin şi adânc. Cu vorbele
tale am început să dau nume fiinţelor şi lucrurilor, zidind lumea din nou.
Elev 9__________________: Tu te-ai bucurat cînd am făcut primii paşi şi tot tu te-ai
întristat atunci cînd m-am rănit. Ai sărutat rana şi rana s-a vindecat. Cine, în afară de
tine, poate săruta o rană şi rana să se vindece?
Elev 10__________________: Ai plîns tu ca să nu plâng eu. Ai răbdat tu ca să nu rabd
eu. Pentru mine ai întotdeauna chipul luminat.
Elev 11__________________: Uneori greşesc. Tu însă mă încurajezi şi ştiu că mă
iubeşti chiar şi atunci când mă cerţi.
Elev 12__________________: Pentru toate acestea şi pentru multe altele, ÎŢI
MULŢUMESC!
Elev 13__________________: Drumul meu în lume poate fi lung şi întortocheat, dar
drumul acesta are un început, iar începutul a fost în braţele tale, MAMĂ.
Elev 14__________________: Ştiu! Rămânem datori tuturor cu un gând, cu o privire,
cu un zâmbet: vântului că ne-a cântat, frunzei că ne-a umbrit, prietenului că ne-a
însoţit...
Elev 15__________________: MAMEI îi rămânem datori pentru toată strădania,
pentru nopţile în care a privegheat la căpătîiul nostru, pentru rugăciunile ce le-a rostit
pentru noi, îi rămânem datori pentru totul.

§ III. Dumnezeu şi îngerii.

Pe trepte se aşează un elev (Dumnezeu) şi este preocupat de o păpuşă iar alţi trei elevi
se apropie.
Distribuţie: Îngerul II_________________
Dumnezeu _______________ Îngerul III_________________
Îngerul I__________________ Recuzita: o păpuşă, o coală făcută sul.

Îngerul I__________________: O să cam ai de lucru la acestă creaţie...

Dumnezeu _______________: Ai citit punctele acestei cereri?
- trebuie să se poată spăla, dar să nu fie din plastic;
- să aibă 180 de părţi mobile... toate să poată fi inlocuite;
4
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

- să alerge după cafea negră;

- un sărut care să poată vindeca orice, de la un picior rupt şi până la o legătură de
dragoste terminată prost;
- să aibă şase perechi de mâini;
Îngerul II__________________: Şase perechi de mâini ...în nici un caz.
Dumnezeu _______________: Dar nu mâinile sunt cele care îmi fac mie probleme; Ci
cele trei perechi de ochi pe care mamele trebuie să le aibă;
Îngerul III__________________: Aşa este modelul standard?
Dumnezeu _______________: O pereche ca să vadă prin uşa închisă atunci când
întreabă: copii ce faceţi acolo? O altă pereche în spatele capului pentru a vedea ceea
ce nu ar trebui şi bineînţeles ultima în frunte pentru a se putea uita la copil când
acesta greşeşte şi trebuie să-i spună: te înţeleg şi te iubesc.
Îngerul I_________________: Doamne mai bine lasă pe mâine...
Dumnezeu _______________: Nu pot. Sunt aşa de aproape de a crea ceva atât de
apropiat mie. Deja am creat mama care se face singură bine atunci când este
bolnavă...care poate hrăni o familie de şase persoane cu un singur hamburgher...
Îngerul II__________________: Este prea firavă!
Dumnezeu _______________: Dar este rezistentă! Nu-ţi poţi imagina câte poate
îndura mama asta!
Îngerul III_________________: Poate să gândească?
Dumnezeu _______________: Nu numai că poate să gândească dar poate raţiona şi
face compromisuri.
Îngerul I__________________: Există o crăpătura! Ţi-am spus că te străduieşti prea
mult cu acest model.
Dumnezeu _______________: Nu este o crăpătură. Este o lacrimă!
Îngerul II__________________: La ce foloseşte?
Dumnezeu _______________: Este pentru fericire, pentru tristeţe, pentru dezamăgiri,
pentru durere, pentru singurătate şi pentru mândrie.
Îngerul I, II, III: Eşti un geniu!

§ IV. Recital
Vor ieşi în faţă pe rînd 2 elevi (1, 2) apoi diriginta cu cinci elevi pentru un recital de
poezie.
Distribuţie: 8 elevi

Elev 1_______________:
Dumnezeu a creat-o pe mama minunată.
I-a făcut zîmbetul din raze de soare,
I-a modelat inima din nestemate aurii,
5
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

În ochii ei a pus steluţe strălucitoare,

Iar în obraji culori trandafirii.
Dumnezeu a creat o mamă minunată,
Şi mi-a dat această minune mie!
Îţi mulţumesc, Mama mea!!!

Elev 2_________________:
Copilaşi din toată lumea, Şi îndur atît noianul
Ştiţi voi cum se roagă mama De dureri fără de nume.
La icoană-n orice seară? I-am culcat şi-acum spre tine
Nu ştiţi?-sigur, n-aţi luat seama Vin încet, să nu mă vază
Cînd cu ochii plini de lacrimi Şi, te rog, Măicută Sfîntă,
Înaintea Maicii Sfinte, Să cobori o rază blîndă,
Îşi rosteşte-n blînde şoapte Raza bunătăţii tale.
Rugaciunea ei fierbinte; Şi mi-i fă în zorii zilei,
Uite-asa se roagă mama: Cînd o fi ca să se scoale,
“Maică Sfîntă, Preacurată, Să-i văd blînzi, cuminţi şi veseli
Vezi-i ce frumos dorm dînşii Îndreptînd spre mine paşii
Şi îmi sunt averea toată, Cum e îndreaptă către tine
Pentru ei din greu mă zbucium, Colo-n cer, sus, ingeraşii.”
Pentru ei traiesc pe lume

Iese diriginta cu 5 elevi.

Profesoara: Elev 2_______________:

Sunt în grai mii de cuvinte Îl cîntăm cînd bate vîntul
Dar din ele mai cu seamă, Îl visăm cînd vrea doar gîndul
Cu o dragoste fierbinte Îl doinim cu drag din buze.
Noi rostim cuvîntul “mama” Îl dansăm în dans de frunze.
Elev 1_______________:
Îl strigăm în clipe grele Elev 3______________:
Şi la bine de asemeni. “Mama”- primul ce rostim
Îl şoptim în clipe sfinte Toată viaţa prin destin.
Şi cînd nu avem cuvinte. “Mama”-n bine, “mama”-n chin,
Mamă ţie eu mă-nchin

6
Elev 4_________________:
M-a crescut mama în poală
De la leagăn pîn-la şcoală.
Zile-ntregi şi nopţi de-a rîndul
Mi-a vegheat somnul şi gîndul.
M-a-nvăţat să gînguresc,
Să spun “mama”, să zîmbesc.
M-a-nvăţat apoi prin casă
Primii paşi pînă la masă.
Elev 5________________:
M-a-nvăţat ca să nu mint,
M-a-nvăţat să nu m-alint
Să nu ştiu ce este frica.
Toate m-a-nvăţat mămica.
Mamă buna, mamă dragă,
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă,
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru că tu m-ai crescut.

Elev 6 _______________: -Mai mulţi copii ea are,

-În părul tău, măicuţă, De aceea albă e.
Un fir de ce-a-nălbit? -Dar tuşa-i şi mai albă,
-De dorul tău, de grijă, Copii doar n-are ea.
Copilul meu iubit. -De aceea-i şi mai albă,
-Bunica e mai albă, Că-i tare singurea.
Îi sunt mai drag? De ce?

§ V. Măicuţă dragă, te iubesc.

Vor ieşi în scenă 3 elevi.
Distribuţia: Elev 2________________
Elev 1 ________________ Elev 3_______________
Recuzita: o coală pe care se va scrie calcului zilelor.

Elev 1_________________:
Măicuţă dragă,
Bănuiesc eu, de ce eşti supărată şi aş vrea un pic sa mă îndreptăţesc!
Ştiu că din cele 365 de zile ce au trecut din ziua de 8 Martie a anului trecut, niciodata
nu ţi-am spus că te iubesc.
Dar să ştii că deloc nu e vina mea. Ascultă:
24 zile – am avut febră şi mă durea capul. Deci de vina a fost răceala;
16 zile – nu mi-a dat voie tusa cea măgărească (cum îi spune bunica);
18 zile – am fost preocupat de o carte interesantă, bat-o norocul s-o bată!
36 zile – am adormit înainte de timp, privind televizorul;
23 zile – ai fost de vină dumneata, pentru ca ai şezut pînă tîrziu la bucătărie,
pregătindu-te de vreo sărbătoare;
Elev 2__________________:
11 zile – ai fost de vină iarăşi dumneata, pentru că ai venit tîrziu din ospeţie;
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

25 zile – ai spălat sau ai călcat pînă tîrziu. Şi să ştii, că deşi spui că mă auzi cum citesc,
recit sau vorbesc, am impresia că mai mult te interesează dunga la pantaloni sau pata
de pe bluză;
10 zile – ai fost suparată pentru nota rea primită la şcoală. Cine-a născocit notele
acestea rele, a făcut-o numai ca să le supere pe mămici;
2 zile – ai fost supărată pe vecina, care ne-a inundat;
15 zile – ai fost şi tu bolnavă. Şi vreau să-ţi spun, că dumneata eşti mult mai
mofturoasă decît mine, atunci cînd eşti bolnavă;
Elev 3_________________:
21 zile – am avut oaspeţi pe capul nostru (aşa spui dumneata!). Şi ai fost preocupată de
masă, de bucate, de atenţia necesară, ca să nu se supere oaspeţii;
73 zile – chiar nu ne-am văzut deloc, pentru că ne-ai trimis la bunica, în vacanţă;
55 zile – ai stat pîna tîrziu la lucru sau poate erai acasă, dar erai prea preocupată de
planuri sau dări de seamă.
29 zile- ai fost supărată că am spart vase sau am făcut vreo altă boroboaţă;
În total: 358 de zile
7 zile -… 7 zile au rămas… să fiu sincer de vină a fost curajul, îndrăznela…
Şi acum vreau să te întreb: cine e de vina? Eu?
Dar oricum trebuie să ştii că: TE IUBESC!

§ VI. Fetele lenoase.

Va ieşi un băiat care va recita poezia, apoi şase băieţi deghizaţi în fete.
Distribuţia: Miercuri________________
Elev 1__________________ Joi_____________________
Luni__________________ Vineri__________________
Marţi__________________ Sîmbătă_________________
Recuzita: vestimentaţe pentru a deghiza băieţii.

Elev 1__________________:
Adună rufăraia, pantofi la reparat.
Examen de şofer şi interviu de dat,
Şedinţe cu părinţii şi drumuri în oraş.
Şuncă, brînză, biscuiţi, salată pentru
iepuraşi,
Computere,lucrări, şi înc-o deplasare,
Faxuri peste ocean, facturi, orez cu
bobul mare,
Rufe înmuiate, şi oră de balet.
La poştă imediat-de ridicat colet.
8
Chitanţe, sandwich, să pun şi lapte-n
ceşti.
Mamă, hai, spune-mi, mamă, cum de
reuşeşti?
Că fetele de azi nimic nu reuşesc,
(către direcţia de unde urmează să intre
băieţii deghizaţi)
Ia, fetelor, mai repede la treabă, că se
apropie ziua mămicilor.
Luni______________________:
Da eu lunea nu lucrez. Am auzit că nu e bine să lucrezi lunea, fiindcă e capul
săptămînii. Cică, nu e bine să dai nimic din casă că e pocinog şi ai să dai săptămîna
întreagă . Nici pe-afară să nu lucrezi- să nu sapi, să nu seceri, nici să aduni fîn , nici
măcar să culegi surcele. Şi încă lunea e rea de apă. Aduce ploaie şi înecuri şi , de
lucrezi lunea, nu-ţi mai creşte părul cînd eşti fată, şi-ţi cade cînd eşti nevastă. Ş-apoi
ce să mai lucrezi lunea? Nu eşti destul de obosită de hora de ieri? Las- ca mare e
săptămîna! Am eu cînd...
Marţi______________________:
Da mie bunica mi-a spus că marţea nu e bine să pleci la drum, nici să ieşi îm cîmp, că
tare e rea de boale şi de lupi.
Cică, vine Marţolea şi ia mintea şi gîndul femeilor care torc marţea. Te pui cu
necuratul! Ba şi Muma-Pădurii se ţine de tine, şi Drăgaica, ba te umflă Rusaliile şi
rămîi oloagă.
Bat-o puşca de furcă! Să nu vezi fir de aţă în viaţa ta şi să n-ai cămaşă cu ce să te
îmbrace la moarte. Aşa că mîna pe furcă să nu pui marţea.Aşa ne povestea bunica.
Miercuri______________________:
Bună treabă! Da eu, fetelor, am să vă spun altă pătăranie pe care am auzit-o. Pe la noi
venea o babă. O ştiţi voi pe baba Floarea? Ea ne spunea aşa:” Cine pune mîna pe sită
miercurea , să cearnă focul lui Dumnezeu pe capul ei. Să n-aibă astîmpăr ca făina cînd
o cerni, şi frămîntată să fie de necazuri ca aluatul din albie cînd îl frămînţi. Nu e bine
miercurea nici să baţi porumb, nici fasolea ca s-o pui la foc, nici să speli haine, nici să
întinzi pînza la soare, că toate ţi se întîmplă aşa cum le faci. Şi bătută ai să fii ca
porumbul în saci, şi întinsă pe cărbuni aprinşi ca pînza pusă la soare. Aşa ne spunea
baba Floarea!
Joi_________________________:
Fiindcă ne-am aşezat să ne mai odihnim, să vă spun ce ştiu şi eu despre joi. Joia e şi
ea legată. Cine fierbe cămăşi ori pune cloşcă, ori ia ouăle din cuibar, vai de ea... şi de
satul ei! Că peste capul ei aduce junghiul săgetături, iar peste sat-piatră cît nucile,
fulgere şi trăsnete. Cine spală joia îşi aduce boală-n oase şi ură-n case. Numai cheful e
bun joia, peţitul şi logodnele, nunţile şi ospeţile.
Vineri________________________:
Ei, fetelor, ce să vă spun? Nici vinerea nu e bine să lucrezi. Am auzit eu într-o seară la
curăţitul porumbului că cine coase îşi coase gura, cine toarce îşi toarce maţele, cine
ţese işi ţese singur ochii, iar cine îşi taie unghiile îşi pune spini pe drumul pe care va
merge desculţă la judecata de apoi. Cine aţîţă focul, îşi aţîţă flacăra de sub cazanul în
care va fierbe în iad. Iaca aşa!!!
Sîmbătă__________________:
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Da voi nu ştiţi că sîmbăta nu se lucrează ! Că e sîmbăta morţilor? Cine mătură prin

casă, aşterne patul, aduce apă, supără rău morţii... Şi să nu te pună Dumnezeu să pleci
la drum sîmbăta şi marţea, că într-aceste două zile a fost urzeala lumii. Marţea s-a
pornit lumea şi sîmbăta s-a încheiat, şi e rău să te pui cu Dumnezeu la întrecere. De
cinstit e bine să cinsteşti sîmbăta, că, de bei ceva, bei pentru sufletul morţilor.
Elev 1_________________: Cel ce nu vrea să lucreze găseşte motive!

§ VII. Muzică.
Va cînta la pian Delia Sorbală, la acordeon Borta Adrian şi Ion Dumbrăveanu

§ VIII. Castravetele.
Distribuţie:
Profesorul______________ Elevul 2_______________
Inspectorul____________ Elevul 3_______________
Elevul 1_______________ Elevul 4_______________
Recuzita: cinci scaune, o catedra pentru profesor, arătător, coală A1, pălărie pentru
inspector, carnet, catalog gigantic.

Profesorul: (către elevi)

Bună ziua, elevi!
Onorat domnul inspectore va binevoi doară un momînt să asculche aplicaţiunea
metoaghii intuichive. (inspectorul se aşază, scoate un carnet şi un pix, ascultă)
Profesorul: Mă prostovane, tu, spune-ne ce iaşte fiinţă şi ce iaşte lucru?
Elevul 1: Lucrul, dom’le, este care nu mişcă, şi fiinţă pentru că mişcă!
Profesorul: Dar ceasul meu fiinţă-i ori lucru?
Elevul 1: E lucru, dom’le!
Profesorul: Dar merge , mă! Auzi? ( bagă ceasul în urechea elevului).
Elevul 1: Da, dar dacă nu-l întoarcem, nu merge...
Profesorul: Bravo! Tu, mă, cîche picioare are boul?
Elevul 2: Patru, dom’le!
Profesorul: Ei! Că doar n-o să aibă şăpche! Şi ce e boul cu patru picioare, lucru ori
fiinţă? Ha?
Elevul 2: Fiinţă, dom’le!
Inspectorul: Cum îl cheamă pe elevul acesta?
Profesorul: (se spune numele elevului)
Inspectorul: Răspunde bine.
Profesorul: Ăsta-i dintre cei bunişori... Aşa, la muzică acuma! Spune-ne, ce-i muzica?
Elevul 3: Muzica este… care cîntă, dom’le.
Profesorul: Nu aşa, mă. Vorbeşte ca şcolerii: clar, corect!
10
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Elevul 3: Muzica este...cînd...

Profesorul: Muzica iaşte aceea care ne gîdilă urechile într-un mod plăcut... Ia sama
să nu ţi le gîdil eu într-un mod… neplăcut!
Inspectorul: Domnule profesore, sunt foarte mulţumit. Metoda dumitale e
admirabilă! Voi, copii, căutaţi a profita de ştiinţa bunului vostru profesore şi nu uitaţi
că de la voi aşteaptă mult Patria, pentru viitor! Bună ziua! (iese).
Elevii: La revedere! La revedere!
Profesorul: Silensiu prostovanilor, (scrie ceva în registru)
Elevul 1: Ai învatat, mă?
Elevul 4: Am învăţat …am învăţat…despre castraveţi!
Elevul 2: Si daca te asculta dl. Rostogan despre feriga sau cartofi sau despre bulbi?
Elevul 4: Ce bulbi? Ce feriga? Ce cartofi? Eu..eu..eu..eu am sa iau nota 10 cu castraveti!
Profesorul: (demonstrează pe o coală către sală şi elevi)
Hmm… Ce-am vrut eu sa reprezint aci? ..Ionescule?
Elevul 4: Un crastavete!
Profesorul:
Numa la foame ti-e gandul, mancăule!
Nuuu, ma…nu-I castravete…asta-i o elipsa, elipsa….comeatei!
Elevul 4: Păi, nu mai vine…o trecut!
Profesorul:
Asta inseamna ca nu sti ce-I o elipsa, bai?
Ia sa vedem…ce-ai invatat tu acasa?
Elevul 4:
Da, despre castravete!
Castravetele este un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie, el face parte din
familia curcubitaceelor, are tulpina în forma de vrej, se nmulţeşte prin seminte si are
98% apa. Gata!
Profesorul:
Bine, văd... văd că asta ştii…
Da, vorbeşte-mi despre altceva!
Elevul 4: De…despre ce?
Profesorul: Despre feriga!
Elevul 4:
Feriga se deosebeste de alte plante…ea se deosebeste mai ales de castravete, care este
un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie, el face parte din familia
curcubitaceelor, are tulpina in forma de vrej, se înmulteşte prin seminţe şi are 98%
apa. Gata!
Profesorul: M-ai innebunit mai cu castravetele tau! Mă, să trecem la altă materie!
La…gramatica! Da-mi exemplu de o propoziţiune simpla!
11
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Elevul 4:
Eu am un castravete! ( copiii rad, F se intoarce si ii trage o palma unui coleg)
Profesorul: Treci la tabla…fa analiza!
Elevul 4:
Eu…este subiectul, am este predicatul …si un castravete…
Profesorul: ce este un castravete?
Elevul 4:
Castravetele este un fruct dicotiledonat, de culoare galben-verzuie, el face parte din
familia curcubitaceelor, are tulpina in forma de vrej, se inmulteste prin seminte si are
98% apa. Gata!
Profesorul: M-ati tampit…trecem la matematica! Cum sa scoatem radacina patrata?
Elevul 4:
Se scoate foarte greu…spre deosebire de radacina rotunda, care se scoate mult mai
usor!...cum ar fi castravetele, care este…este un fruct dicotiledonat, de culoare …
Profesorul:
Ca sa scap di castravete…am …sa te-ascult la istorie…
Vorbeste-mi despre descoperirea Americii!
Elevul 4: America… America a fost descoperita de Columb.
Profesorul: Bine.
Elevul 4: Acolo el a dat de…indieni.
Profesorul:
Bine! (profesorul isi pierde cumpatul şi strigă)
Elevul 4:
Care au ajuns săraciiiii….ei au ajuns săraci.
Ei nu mai aveau nici ce sa manance si erau nevoiti sa se hraneasca cu…cu…
Profesorul: Cu castraveţiiii!
Elevul 4:
Cu castraveţi de culoare galbena-verzuie, ca el face parte din familia curcubitaceelor,
are tulpina in forma de vrej, se inmulteste prin seminte si are 98% apa. Gata!
Profesorul:
Simt ca-nnebunesc, prostovane!
Mai fac o singura-ncercare cu tine!
Sa trecem la geografie…sa-mi spui ce stii despre canalul de Suez!
Elevul 4:
Canalul de Suez….
A…a….canalul de Suez este foarte mare si foarte lung.
A…a…el este in forma de ….de ….
Profesorul: De ce?
Elevul 4: De dovlecel!!
12
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Profesorul:
De dovlecel…zzi! (profesorul obosit, se aseaza usor pe scaun, tinand mana la inima)
Elevul 4:
Canalul de Suez pe langa faptul ca e foarte mare si foarte lung, aa.si foarte lung..si este
in forma de dovlecel, se aseamana foarte mult cu…
Profesorul: Cu ce ma?
Elevul 4: Cu o vanata! Locuitorii care traiesc pe langa canalul de Suez, se hranesc cu…
Profesorul: Cu ce ma?
Elevul 4:
Cu …banane, cu portocale ca doar n-o sa hraneasca cu castraveti!( razand)
Ca un castravete…a…stim si noi ca un castravete este un fruct dicotiledonat, de
culoare galben-verzuie, el face parte din familia curcubitaceelor, are tulpina in forma
de vrej, se inmulteste prin seminte si…
Profesorul:
Altceva nu mai stii despre canalul de Suez?
Elevul 4: ba da! Ca are peste 98% apa!!
(copiii incep sa rada de el, clopotelul se aude, iar profesorul isi pune mainile in cap)
Profesorul: Gata!

§ IX. Inima mamei.

Distribuţie:
Recuzita:
Povestitor: A fost odata, intre niste munti inalti, o casuta in care locuia o femeie
sarmana. Ea avea insa o bogatie, doi copilasi frumosi si cuminti. Pe baietel il chema
Voinicel, iar pe fetita Harnicuta. De cand a ramas vaduva, sarmana femeie avea o
singura dorinta: sa o tina Dumnezeu in viata cat mai mult, dar sa fie sanatoasa sa
poata sa-si creasca cei doi copii.
Iata ca-ntr-o zi cineva strain se apropie de casa femeii. Era o cucoana eleganta,
cu o rochie neasemuit de frumoasa. Batu la usa, apoi intra si fara sa mai stea pe
ganduri se si adresa vadanei:
Bogatia: - Buna ziua! Eu sunt Bogatia. Sunt foarte puternica. Ceea ce-mi lipseste insa
sunt acesti copii, pe care am venit sa ti-i iau.: eu le voi da bogatii de nedescris, ii voi
imbraca cu haine scumpe, le voi da sa manance doar bucate alese. In schimb ei vor
trebui sa ma iubeasca , sa-mi asculte poruncile pentru a ne mari avutia.
Mama: - Nu ti-i dau! Bogatia ta e stransa din jaf si razboaie. Ea nu le va aduce fericire.
Pleaca! Du-te , Bogatie, noi nu avem nevoie de tine! Credeam ca esti un om bun, altfel
nu-ti deschideam usa.
Bogatia: - Nu ai inteles ca nu ai de ales? Eu singura nu ma intorc! Ce mi-am propus
asta voi face. Te vor uita atat de repede incat nu vei crede ca este cu putinta asa ceva!
13
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Mama: - Du-te! Te rog, nu-mi rani inima! Lasa-ne in linistea noastra! Pleaca, pleaca,
Bogatie!
Povestitor: Dar n-apuca sa mai spuna ceva ca Bogatia scoase o bagheta magica. O
roti de cateva ori, bolboriosi ceva si mama cazu intr-un somn adanc.
Nu trecu mult si mama se trezi, tremurand ca de frig. Se uita in toate partile. Isi
cauta cu privirea pe cei doi copilasi. Iesi repede din casa si incepu sa strige:
Mama: - Copiii mei! Copilasii mei! Nu ma lasati singura! Nu pot sa stau singura!
Intoarceti-va la mine! Copiii mei, copiii mei! ( se roagă, ia o desagă, un băţ şi pleacă).
(Mergand ea asa , numai ce vede la marginea drumului un personaj ciudat. Avea
multe haine pe el, desi afara nu era tocmai frig.)
Mama: - Spune-mi, te rog, nu ai vazut trecand pe aici o femeie cu doi copii?
Frigul: - Eu sunt Frigul. Stiu totul despre acea femeie. Dar n-o sa-ti spun nimic despre
ea decat daca imi vei da hainele tale sa-mi invelesc corpul inghetat de frig.
Mama: - Poftim hainele mele!
Frigul: - Priveste intr-acolo, spre padurea cea deasa. Dupa ce o vei strabate, in fata ta,
in mijlocul unei poienite se afla castelul Bogatiei.
Mama: Mulţumesc, mulţumesc. Eşti bun la suflet.... Spune-mi, te rog, nu ai vazut
trecand pe aici o femeie cu doi copii?
Foamea: - Nu te uita asa speriata. Mai bine mi-ai da ceva de mancare. Da-mi
merindele tale. Eu sunt Foamea. Nu ma satur niciodata. Daca Bogatia nu mi-ar fi dat
atatea dulciuri, copiii tai erau de mult mancati!
Mama: - Iti dau tot, numai lasa-ma sa-mi vad de drum. Poftim!
Foamea: - O, cat de bucuroasa sunt acum! Haide! Du-te pana nu ma razgandesc si-ti
mai cer ceva. Of, ce-nseamna sa fi mama! Drum bun sa ai, femeie!
Mama: Mulţumesc, mulţumesc. Eşti bună la suflet.... Mă duc mai departe. Spune-mi,
te rog, nu ai vazut trecand pe aici o femeie cu doi copii?
Setea: - Sa stii, femeie, ca eu sunt Setea. Stiu ce cauti si te pot ajuta doar daca facem
o invoiala. Mie-mi plac mult margaritarele; ochii tai sunt izvorul celor mai limpezi si
frumoase margaritare. Dă-mi ochii tăi şi îţi voi spune ce doreşti.
Mama: - O, ce nu dau si ce nu fac eu numai sa stiu ca pot ajunge la copiii mei! Na-ţi
ochii mei. Vai, nu văd nimic, dar iubirea pentru copilaşii mei îmi luminează drumul.
Om bun, spune-mi, te rog, nu ai văzut trecînd pe aici o femeie cu doi copii ?
Noaptea: Am văzut. Eu sunt Noaptea. Iti voi lumina calea numai daca imi vei canta
ce le place copilasilor tăi.
Mama: - Îţi cant, dar nu ma zabovi, caci vreau sa ajung la copiii mei. Mi-e dor de ei!
Mi-e frica sa nu li se intample ceva rau. ( cîntă)
Noaptea:- Ce mama buna esti! Multumesc ca mi-ai cantat. Acum du-te tot inainte ca
ma voi ruga sa ajungi cu bine.

14
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Mama: Mulţumesc, mulţumesc. Eşti bună la suflet.... Plec mai departe... Spune-mi, te
rog, nu ai vazut trecand pe aici o femeie cu doi copilaşi? Mai am mult de mers pana la
castelul ei? (o tufă de mărăcine)
Maracinele: - Ba da, dar nu-ti pot spune incotro s-o iei pana ce nu ma vei incalzi cu
focul inimii tale.
Mama: - Te încălzesc la pieptul meu, numai să mă ajuţi să-mi găsesc copiii.
(Deodata spinul se acoperi de frunze si de flori)
Maracinele: - In curand vei da de palatul pe care-l cauti. Ma voi ruga sa gasesti cu
bine pe Bogatie, dar vezi cum vorbesti cu paznicii ei. Dum bun!
Mama: - Mulţumesc, mulţumesc! ( bate în uşa palatului)
Paznicul: - Ce cauti, femeie sarmana, prin aceste locuri? Ce vant te aduce?
Mama: - Dragostea pentru copilasii mei m-a adus pana aici! Te rog, spune-mi unde
sunt! Fie-ti mila de mine si lasa-ma sa intru.
Paznicul: - Ha, ha , ha! Sa-mi fie mila, spui? Pai nu stii ca numele meu este Fara-de-
mila si dupa cum mi-e numele asa mi-e si inima?
Mama: - Te rog! Te rog! Nu poti sa ma-ntelegi? Nu stii ce simte mama cand isi pierde
copilasii!
Bogatia: - Ce cauti, femeie, la palatul meu? Nu vezi ce urata esti? Pleaca de aici pana
nu te vor vedea copiii! Oricum ei nu te mai iubesc.
Mama: - Nu, nu pot trai fara ei. Ii vreau inapoi! Ei sunt o parte din mine. Te rog,
indura-te si lasa-mi-i!
Bogatia: - Prea multa treaba buna nu au facut. Vraja mea a fost mai slaba decat
rugaciunile tale. Copiii tai nu m-au ajutat deloc sa-mi sporesc bogatia. Sunt prea
cuminti, nu fac nimic pe nedrept, nu vor munca altora. De aceea vreau sa-ti propun
ceva. Pentru ca ai o inima atat de buna, iti voi elibera copiii doar daca imi vei da mie
aceasta bogatie a ta: inima!
Mama: - Ti-o dau! Ti-o dau numai copilasii sa mi-i vad! (vrea să-i dea inima) apar
copiii
Copiii: Mama! Mama! Ce dor ne-a fost de tine! Ne-am saturat de bogatia aceasta
cladita pe suferintele oamenilor. Vrem bogatia ta, iubirea ta pentru noi!
Harnicuta: - Sa alungam din calea noastra frigul, foamea, setea si fara –de –mila
pentru ca vrem ca toti oamenii sa traiasca cinstit si sa fie cu adevarat fericiti.
Adevarata fericire izvoraste din noi!
Voinicel: - Acum sa cautam apa vie pentru mama noastra!………..
Harnicuta: - Am cautat peste tot apa vie, dar nu am găsit !
Mama: - Nu fiti suparati ca nu ati gasit. Apa vie e chiar in voi, in faptele voastre.
Inima mea nu mai sangereaza daca voi va veti iubi mereu, va veti ajuta unul pe
celalalt, veti munci cinstit, veti trai in pace!

15
Natalia Diacenco, profesor de istorie, grad didactic I

Copiii: - O, cine-n lumea aceasta ar da/ Ceea ce nu poate lua?/ Cine s-ar jertfi pe
sine/ Sa ne fie noua bine? / Te vom iubi viata toata/ Mama, fiinta minunata!

§ X. Final.

Diriginta:
Dăruiţi-le mamelor fiecare
Zîmbet şi soare.
Dăruiţi-le mamelor cîmpul cu flori
Şi cerul siniliu în zori.
Dăruiţi-le mamelor versuri frumoase
Şi copilării cu jocuri zgomotoase.
… dar toate acestea nu-s de ajuns
Dacă alături n-aţi pus cu toţii, fiecare
Dragostea voastră, Dragostea mare.

Copiii vor dărui mamelor felicitările şi florile. După ce fac cadourile, toţi elevii vin în
scenă. Se va difuza muzică pe fundal

Elev 1_________________: Cum să-ţi mulţumesc ţie, fiinţei care nu aşteaptă

mulţumiri?
Elev 2_________________: Cum să te răsplătesc când tu nu aştepţi răsplată?
Elev 3_________________: Cum să-ţi întorc jertfa şi dragostea când jertfa şi dragostea
sunt singurele lucruri care nu se pot întoarce?
Elev 4_________________: Eu sunt sărac în faţa bogăţiilor jertfelor tale.
Elev 5_________________: Azi vin să-ţi mulţumesc că ai crezut în mine, că ai spus ce
am avut nevoie să aud uneori în loc de ceea ce doream eu să aud.
Elev 6_________________: Că ai fost întotdeauna acolo unde am avut nevoie de tine
ca să-ţi împărtăşesc necazurile, să râd cu tine atunci când am fost fericit(ă)
Elev 7_________________: Te preţuiesc şi te iubesc chiar dacă nu reuşesc întotdeauna
să mă ridic la înălţimea aşteptărilor tale.
Elev 8_________________: MĂICUŢA mea, eu sunt cel mai bogat om din lume pentru
că te am lângă mine.
Elev 9_________________: Îngăduie-mi să-ţi sărut mâinile şi fruntea, să-ti promit că
nu te voi dezamăgi.
Elev 10_________________: Să-ti urez ani mulţi cu sănătate alături de cei pentru care
te-ai jertfit mereu.
Elev 11_________________: Dumnezeu să-ţi ocrotească paşii. Să-ţi răsplătească
nespusa bunătate. Să-ţi dea putere să mă creşti, iar eu să-ţi rămân alături mereu.
16
Elev 12_________________: Elev 13_________________:
Şi bucurie multă Ca să mă vezi şi mare,
Şi multă voie bună Cu rost la casa mea,
Şi viaţă lungă, lungă, Căci eu voi fi nădejdea
Să ducem împreună, Şi mângâierea ta.
Elev 14_________________:
Să trăieşti, măicuţă,
Ani mulţi să ne trăieşti,
Să fii mereu iubită,
Aşa cum astăzi eşti!

Toţi: Sărut măicuţă ochii tăi, că se-aseamănă cu ai mei!