UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE INGINERIE A MEDIULUI ȘI ȘTIINȚA

ALIMENTELOR
MASTER SISTEME DE CONTROL ȘI EVALUARE A CALITĂȚII
MEDIULUI

Bucuresti – vegetatia si fauna

Student

Susai Mihai Gabriel

Cuprins

Introducere

1. Vegetatia
 Plopul
 Salcia
 Stejarul
 Castanul
 Ciresul
2. Fauna
 Bufnita
 Veverita
 Ariciul

Bibliografie
 Introducere

Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord și

Giurgiu, la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia
Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu-Burdea, iar
la sud este delimitat de Câmpia Burnazului. Istoric, se consideră că Bucureștiul a
fost construit pe șapte dealuri, asemenea celor șapte coline ale Romei. Cele șapte
dealuri ale Bucureștiului sunt: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul
Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul Văcărești și Colina
Radu Vodă. Cu excepția Dealului Mitropoliei, restul pantelor din București sunt
rezultatul eroziunii fluviale a celor două cursuri principale de apă care îl străbat.

Bucureștiul are o suprafață de 240 km², ceea ce înseamnă că orașul ocupă

0,08% din întreg teritoriul României. Altitudinea variază de la 57,1 m în zona
podului de la Cățelu, în partea de sud-est a orașului, până la aproximativ 93 m în
Bucureștii Noi - Mogoșoaia.

Raportat la coordonatele geografice fixe, orașul București se regăsește la

intersecția paralelei de 44º24′49″ (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux și
Minneapolis) cu meridianul de 26º5′48″, meridian ce străbate, de asemenea,
Helsinki și Johannesburg. Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu centrul
situat la intersecția axelor imaginare nord/sud și est/vest din Piața Universității.
Monumentul pentru kilometrul zero al României este plasat chiar la sud de Piața
Universității, în fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza
Bucureștiului, din Piața Universității până la periferie în toate direcțiile, variază
de la 10 la 12 km.
 1. Vegetația

Totalul suprafeţei nete plantate în Bucureşti este de cca.3000ha (parcuri,

grădini publice, scuaruri, aliniamente şi ansambluri de locuinţe , poduri) ceea ce
reprezintă aproximativ 15% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui
locuitor este de 16mp.

Terenurile acoperite permanent de ape au de asemenea, un aport

semnificativ la menţinerea calităţii mediului. Ele totalizează 350 ha., ceea ce
reprezintă 6,0% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este
de 6,6mp.

Pe teritoriul oraşului, au fost identificate 53 surse de poluare cum ar fi

centrale termoelectrice sau diverse întreprinderi

In parcurile amenajate din interiorul orasului se pot intalni specii

aclimatizate, care nu sunt specifice campiei. Climatul si relieful din
imprejurimile Bucurestiului sunt potrivite pentru agricultura. Se cultiva cereale,
legume si pomi fructiferi.

In paduri cresc o mare varietate de ciuperci, ferigi si muschi.

https://www.researchgate.net/publication/277714607/figure/fig2/AS:669474059460612@1536626462437/
Zonele-functionale-ale-municipiului-Bucuresti.jpg
 Plopul

Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori care apar inainte
de infrunzire. Are o crestere rapida si o mare capacitate de inmultire. In tara
noastra cresc zece specii de plopi. in zona de campie (Bucuresti) cel mai
frecvent intalnit este plopul inalt (aproximativ 30 de metri) cu coroana larga,
rotunda si cu scoarta albicioasa. Lemnul de plop este folosit la fabricarea
chibriturilor, a furnirelor, a sindrilei precum ti in industria celulozei.

https:// herbalrom.ro/wp-
content/uploads/2019/05/remedii_naturiste_din_muguri_de_plop.jpg
 Salcia

Este un arbore inalt de pana la 20 de metri, cu frunze lanceolate si flori

grupate in inflorescente. Are lemnul usor, moale, omogen, folosit mai mult
pentru foc si la fabricarea chibriturilor. Salcia creste spontan in special in zona
de campie pe maluil apelor si in parcuri.

http://www.verticalonline.ro/wp-
content/uploads/2014/04/salcie.jpg

Stejarul

Exista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea, stejarul de ses este un
arbore cu frunze cazatoare, care poate atinge 30-40 metri inaltime. Creste greu,
dar traieste cel putin 400 de ani. Scoarta sa contine tanin si este utilizata in
industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este folosit in industria mobilei.
Stejarul face un fruct numit ghinda, de forma alungita si cilindrica. Ghinda, de
dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii, este asezata intr-o
cupa micuta, numita capsula.
https://negomireanuionut.files.wordpress.com/2010/08/poze-stejarul-lui-bades-din-gorj-3.jpg

Castanul

Castanul obisnuit cu frunze dintate

face fructe comestibile, castanele.
Acestea sunt acoperite cu un invelis
dur, spinos, care se deschide la maturitate
in patru parti. Fructul numit castana, nu
trebuie confundat cu castana de India, fruct al unui tip diferit de castan,
necomestibil.

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/
images?

q=tbn:ANd9GcSV3BebQJQMLzREsONSDZdGPvtFlhnm_nS_Xw&usqp=CAU

Ciresul

Este un pom fructifer din familia rozaceelor, inalt de 8 12 metri cu

trunchiul de culoare bruna cenusie, cu flori albe. Fructul este format dintr-o
grupa carnoasa, sferica, de culoare galbuie sau rosie cu diferite nuante, cu gust
dulce sau amarui. Se cultiva in livezi sau in gradinile particulare. Lemnul
ciresului este folosit la fabricarea mobilei.
http://www.biaplant.ro/repository/files/
b61e1b579d74320f33028c4861039320.jpg
 2. Fauna

Fauna este formata mai ales din animale domestice. Vegetatia s-a restrans
treptat si multe din animalele salbatice au disparut. In zilele noastre au ramas
pasari si rozatoare mici, ca veveritele, in insulele de padure care mai exista. In
culturile de cereale traiesc pasari, rozatoare si insecte. Unele vietati s-au adaptat
vietii de oras. De pilda, rozatoarele, pasarile si insectele salasluiesc acum printre
case si alte cladiri. in continuare sunt prezentete cateva exemple de plante si
animale intalnite mai des in jurul Bucurestiului.

Bufnita

Face parte din familia pasarilor rapitoare de noapte. Sunt specii adaptate
la viata nocturna, au vazul si auzul foarte bine dezvoltate. Acuitatea vizuala si
auditiva le permite localizarea prazii (de regula mici rozatoare) pe care o
imobilizeaza cu ghearele. Penele sunt mari si infoiate si nu produc zgomot cand
pasarea zboara. Au un cap mare cu mobilitate accentuata; ochii sunt situati
frontal si delimitati de pene in forma de rozeta acoperind si baza ciocului. Ciocul
este puternic, maxilarul incovoiat si cu margini ascutite.

http://
www.media-max.ro/
wp-content/uploads/
2013/05/bufnita.jpg
 Veverita

Veverița, specie ce are denumire științifică Sciurus, este un animal din

familia Sciuridae din care fac parte popândăii și marmotele. Sunt cunoscute
aproximativ 30 de specii de veverițe în lumea întreagă, la noi fiind întâlnită cel
mai des veverița roșie. Veverița are lungimea cap-corp de 19-23 cm, o coadă de
15-20 cm și o masă de 250-340 g. Masculii și femelele sunt de aceeași
dimensiune. Veverița roșie este oarecum mai mică decât cea gri, care are
lungimea cap-corp de 25-30 cm și cântărește între 400 și 800 de grame. Coada
lungă ajută veverița pentru a se echilibra și vira atunci când sare din copac în
copac și fuge de-a lungul ramurilor și îi poate ține de cald în timpul somnului.

https://animaledecompanie.info/wp-content/
uploads/2011/12/veverita-rosie.jpg

Ariciul

Zoologii au identificat până în prezent un număr de 17 specii de arici,

grupate în 5 genuri. Ajuns la maturitate, ariciul are o lungime corporală de 25-30
centimetri, la care se adaugă o codiţă de doar 2-5 centimetri. Masculii sunt cu
puţin mai mari decât femelele.

https://www.descopera.ro/wp-content/
uploads/2011/10/8846319/1-arici.jpg
Bibliografie

 www.descopera.ro/dnews/14018434-specii-rare-protejate-de-
flora-si-fauna-pot-fi-vazute-la-20-de-kilometri-de-bucuresti
 www.pmb.ro
 http://www.ziare.com/articole/delta+vacaresti+zona+protejata
 https://evz.ro/fauna-marelui-oras-798401.html