Biologia și Ecologia Brotăcelului

1.Introducere

Brotăcelul (Hyla Arborea) Linnaeus, 1758 cunoscut și sub numele

de răcănel brotac, broatec este o broască arboricolă din familia Hylidae răspândită în aproape
întreaga Europă, ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică, în nord-vestul Africii, iar în țara
noastră poate fi întâlnit pretutindeni unde există apă și vegetație arborescentă sau stuf.
[ CITATION FUH69 \l 1048 ]

Fig1. Brotăcelul (Hyla Arborea) (www.wikipedia.ro , accesat 13.04.2017 )

2.Încadrarea sistematică

Acesta face parte din Regnul Animalia, Încrengătura Chordata, Clasa Amphibia, Ordinul
Anura, Familia Hylidae, Gen Hyla, Specie Hyla Arborea.[ CITATION FUH69 \l 1048 ]

3.Ecologia

Acesta este singura broască arboricolă din Europa. Trăiește pretutindeni unde găsește arbori
și apă, tufișuri sau stuf, urcând până la 1000 m altitudine. Este acvatic numai în perioada

1
scurtă de reproducere, în restul timpului trăiește pe arbori, tufișuri sau stuf. . În România este
o broască comună și se întâlnește pretutindeni unde există apă și arbori, tufișuri sau stuf, de la
șes până la altitudine de 1000 m în munții Carpați. În timpul verii trăiește pe arbori, tufișuri
sau stuf. Datorită discurilor sale adezive de pe degete se cațără cu ușurință pe arbori și tufișuri
și execută uriașe salturi prin aer. Când este vreme frumoasă se găsește pe fața frunzelor, iar
când este vreme ploioasă se prinde pe dosul frunzelor. Este acvatic numai în perioada scurtă
de reproducere. Brotăcelul poate fi crescut în acvariu unde poate trăi până la vârsta de 22 ani.[
CITATION FUH69 \l 1048 ]

Fig2. Habitat preferat (http://www.myshared.ru, accesat 21.03.2017)

4.Biologie și Fiziologie

Brotăcelul are dimensiuni de 4-5 cm, masculul este de aceeași mărime cu femela. Corpul este
oval, capul scurt si rotunjit, pupila orizontală, iar timpanul vizibil. Are tegumentul neted pe
spate și grăunțos pe abdomen. Coloritul dorsal este variabil, de obicei verde ca iarba, uneori-
galben deschis, negricios sau pătat cu negru pe un fond bej. Are o dungă neagră, mărginită
deasupra cu alb, se întinde de la nări, trecând prin dreptul ochilor, timpan, de-a lungul
fancurilor până la baza picioarelor posterioare, unde formează o prelungire orientată posterio-
anterior. Abdomenul este alb și toate degetele sunt prevăzute cu discuri adezive, permițând

2
brotăcelului să se cațere chiar pe un geam vertical. Degetele anterioare sunt uşor palmate la
bază, primul mai scurt decât al doilea iar cele posterioare palmate până la 1/2 sau 2/3.

Fig3. Caracterizare brotăcel (www.ecoportal.ro/dan_cogalniceanu, accesat 13.15.2017)

Masculul nu are calozități nupțiale. Pilea gușii este încrețită și colorată închis, iar la femelă
este netedă și albă. Masculul se deosebește de femelă printr-un sac vocal mare în regiunea
gușii, iar când acesta se dilată, depășește ca volum capul.[ CITATION FUH69 \l 1048 ]

5.Hrănire

Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând
formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și
lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și
șerpii, dar este oarecum apărat de coloritul său homocrom, care îl face nevăzut în frunzișul
arborilor. [ CITATION Adr17 \y \l 1048 ]

6.Reproducere

3
Are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii
intră în apă, femelele îi urmează mai târziu pentru o perioadă scurtă, când are loc fecundarea
și depunerea pontei. Amplexul (îmbrățișarea copulatorie pe care o face masculul cățărat pe
spatele femelei cu picioarele dinainte) este axilar. Fecundația la ei este externă. Ponta este
depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă, care poate ajunge
până la 1000[ CITATION FEI76 \l 1048 ]. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se
metamorfozează în iulie-august. După perioada de reproducere, brotăceii se îndepărtează de
apă, urcându-se pe stuf, apoi trec în pădure, pe arbori și arbuști.[ CITATION FUH69 \l 1048 ]

Fig4. Ouă lipite de vegetație (http://www.myshared.ru, accesat 21.03.2017)

4
 Fig5. Larvă de 9 zile văzută la lupă (vedere laterală, http://www.myshared.ru, accesat
21.03.2017)

7.Concluzii

Brotăcelul are o voce puternică care se aude în tot timpul anului. În perioada de reproducere
corul de brotăcei produc un sunet asurzitor după asfințitul Soarelui.

Datorită aspectului plăcut, culorii şi al mărimii relativ mici, brotăcelul este o specie des
întâlnită ca animal de companie în rândul pasionaţilor. Deşi în România Terraristica este abia
la început, din ce în ce mai mulţi iubitori de animale preferă ca acvariul, ce în trecut era
destinat peştilor, să fie casă pentru amfibieni.
Totuşi se recomandă ca înainte de a achiziţiona un brotăcel (sau un alt animal) să se citească
suficiente informaţii despre el pentru a-i putea oferi condiţii bune de creştere. [ CITATION Ios10
\l 1033 ]

5
Bibliografie
Adrian. (2015, 05 16). Pro Natura. Preluat pe 05 16, 2017, de pe pronatura-ms.blogspot.ro.

Alin, I. G. (2010, 05). Cunoaste natura si animalele din Romania! Preluat pe 21 03, 2017, de
pe zoologysp.blogspot.ro.

FEIDER, Z., GYURKO, Ș., GROSSU, A. V., & POP, V. (1976). ZOOLOGIA
VERTEBRATELOR. BUCUREȘTI: DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ BUCUREȘTI.

FUHN, I. (1969). Broaște, Șerpi, Șopârle. București: Editura Stiințifică.