Hazarduri si riscuri naturale și

antropogene

Structura conceptului de risc (Borter, 1999)

Ce ne propunem?
Formarea unei imagini autentice, reale asupra pericolelor naturale care ameninţă
Terra, a cauzelor şi mecanismelor de declanşare a acestora, a zonelor vulnerabile în
faţa acestor pericole şi a posibilităţilor de control şi apărare împotriva lor .
 Dicționar – cuvinte cheie
Hazard = Termenul de hazard, provenit din cuvântul arab az-zahr (cu sensul de joc
de zaruri), ca „împrejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a
căror cauză rămâne în general necunoscută; întâmplare neprevăzută, neaşteptată, cu
efecte nefavorabile.

Riscul = (it. risco, având origine incertă) reprezintă un „pericol mai mult sau mai
puţin previzibil”.

 Vulnerabilitate = Etimologic, cuvântul derivă din limba latină, de la verbul vulnero,

-are, cu semnificaţia de a răni, sensul uzual fiind cel de a fi rănit sau atacat;

Dezastru (catastrofă) = cei doi termeni sunt sinonimi, uşoarele diferenţieri semantice
oscilând în jurul sensului principal, acela de eveniment cu consecinţe tragice; primul
derivă din limba italiană (disastro), al doilea din limba greacă (katastrephein).
Dezastrele naturale reprezintă impactul rapid şi profund asupra mediului, asupra
societatii umane (cu efecte negative).
Rezilienta = capacitatea unui sistem de a-și reveni, aproape de forma inițială, în urma
acțiunii asupra sa a unui hazard.
 • Clasificarea hazardelor
I. Hazarde naturale
A. Hazarde endogene/interne
Hazarde vulcanice
Vulcanii şi activitatea vulcanică
Răspândirea vulcanilor pe glob, studiu de caz
Atenuarea efectelor erupţiilor vulcanice
Hazarde legate de cutremure/sesime
Definirea cutremurelor. Elementele unui seism.
Hazardele seismice. Efecte primare şi secundare
Cutremurele din România – protecţia antiseismică
Studiu de caz
B. Hazarde exogene/externe
Hazarde geomorfologice
Deplasările în masă
Alunecările, curgerile de noroi şi de grohotişuri
Prăbuşirile, deplasările în masă
Avalanşele, eroziunea în suprafaţă, ravenarea
Măsuri de combatere a deplasărilor în masă
Hazarde climatice
Ciclonii tropicali şi tornadele
Furtunile extratropicale
Seceta şi deşertificarea
Alte hazarde climatice: fulgerele, tunetele, trăsnete, grindina, chiciura
etc
Studiu de caz
Hazarde hidrologice
Inundaţiile. Studiu de caz – Inundaţiile în România
Atenuarea şi reducerea riscului inundaţiilor
Hazarde generate de mişcărle apelor oceanice şi marine
Riscurile legate de oscilaţia nivelului oceanului Planetar
Studiu de caz 
Hazarde biologice, biofizice şi astrofizice
Epidemiile/pandemie
Invaziile de lăcuste
Hazarde astrofizice (căderea de meteoriţi)
II. Hazarde antropogene
Hazarde industriale
Hazarde legate de transporturi
Accidente nucleare
Războaiele şi efectele lor asupra societăţii
Pentru Europa care ar fi principalele fenomene natural de risc?
Dar pentru România?
Reacția comunitară la riscul de dezastre

Prevenirea

Pregătirea

Reacția

Refacerea în urma dezastrului

Prevenirea unui dezastru se regăsește în activități menite
să reducă probabilitatea de producere a evenimentelor de
risc sau a efectelor negative estimate. Aspecte care țin de
prevenirea riscurilor pot include decizii și acțiuni luate de
autorități în urma unor evenimente majore, pentru a
preîntâmpina repetarea lor.
Pregătirea pentru un dezastru însumează acele acțiuni întreprinse
înainte de impact, inclusiv planuri de intervenție în caz de necesitate.
- pregătirea unei societăți pentru a face față dezastrelor naturale
reprezintă un proces continuu;
- o pregătire eficientă și continuă determină reducerea necunoscutelor
în cazul unor situații reale prin exersarea unor scenarii multiple;
- pregătirea societății pentru a face față unor dezastre constituie,
totodată, o activitate educațională, în care fiecare trebuie să-și
cunoască exact rolul și atribuțiile;
- un plan general în caz de urgență, care să ofere flexibilitate în acțiune
și în decizie, este suficient pentru evenimente cu probabilitate redusă.
Reacția include măsurile luate în timpul impactului inițial și
se rezumă, în principal, la acțiuni de salvare a victimelor și
bunurilor.
Refacerea se referă la activitățile care urmează impactului
propriu-zis, pentru readucerea în normalitate a vieții obștești.
Procesul de alertare este un proces ciclic, diferențiabil în
patru faze:
- identificarea hazardului;
- evaluarea hazardului;
- informarea/alertarea populației;
- selectarea unui răspuns adecvat;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_Oceanul_Indian_din_2004
STIDIU DE CAZ!