Legenda satului Bacioi Intr-o legend despre satul Bcioi se povestete c acest sat a fost intemeiat de nite ciobani.

Cic, tot ei au pus i baz unui ctun de cealalt parte a riului Inov, pe malul lui drept. Dar acel ctun, dup cum mai precizeaz legend, a fost devastat i ars de ttarii nomazi, care veneau incoace pentru punatul vitelor, dar, mai ales, pentru prad. De fapt, arheologii au gsit pe acest loc mai multe urme de aezri strvechi. Astfel, s-au descoperit urmele unei aezri getice, cu straturi de lut ars, inspre Revaca, apoi nc a unei aezri de tipurile Hoardei de Aur, care s-a aflat spre nord-vestul localitii, unde acum se intinde o livad. S-au gsit fragmente de ceramic roie-galben din sec. XIV. Cuvintul Bacioi provine de la denumirea proprietarului sau cel mai de seama cioban al turmelor de oi, Baciul. Caci pe locurile unde-i acum satul, in vreme a avut fiinta o vestita gospodarie de turme de oi si alte vite a unui tot asa cunoscut baci. Este firesc, ca prezentind locurile cele mai favorabile conditii naturale pentru pascutul si cresterea vitelor. Un izvor arata ca acest mare proprietar de turme de oi Baciu, a avut urmasi: pe Chelsea, On, Mustoaia si pe unul Cosma Razanul, despre care vom vorbi mai jos. Dupa plecarea pastorilor aceste locuri au ramas pustii, fara populatie, pina la asezarea intemeietorilor satului. Cei care au intemeiat satul au fost osteni viteji, din oastea lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei, care lupta in ceata boierului Gangur toti ani de domnie ai voievodului. Sa pstrat un hrisov domnesc de danie scris de Stefan cel Mare in "1484 (6993) iunie 8 Suceava" pe piele de viel in limba sirb in care citim: "Cu mila lui Dumnezeu, eu Stefan Voievod al Pmintului Moldovei, facem tire cu aceast carte a domniei noastre tuturor celor ce vor cuta, care ea sau ce vor auzi citind -o, c cu aceast carte a domniei mele dat- am slugilor noastre Maluca, fratelui sau Neicia, lui Cosma Rsanu si fratelui su Drago pentru a lor slujb credincioas pminturile pustii ce se afl pe ambele pri ale Inovului, pe ling Bicu..." este vorba despre paminturile pe care se afl azi Bcioiul, Frumuica, Stristenii i alte sate, dar care pe atunci inc nu existau.