Obiectivele operaţionale – finalităţi indispensabile procesului de învăţământ

Competenţele reflectate în curriculum reprezintă axe mari, care orientează acţiunea educativă, însă
sînt departe de demersul profesorului la clasă; or, demersul educaţional realizat în cadrul lecţiei
presupune acţiuni concrete, orientate spre formarea competenţelor. În acest ontext, apelăm la
obiectivele operaţionale, care corespund celui mai concret nivel al finalităţilor educaţionale.
Obiectivul operaţional reprezintă un enunţ ce descrie comportamentul observabil al elevului după
învăţare.
Obiectivele operaţionale sînt elaborate de către profesor în vederea formării competenţelor
reflectate în curriculum.
Demersul profesorului în formularea obiectivelor operaţionale impune anumite cerinţe:
1. Utilizarea algoritmului lui Robert Mager
2. Utilizarea Taxonomiei lui Bloom
3. Respectarea regulilor de aplicare corectă în pracrică a obiectivelor

Structura obiectivelor operaţionale

Una dintre cele mai reuşite structuri (algoritm) de elaborare a obiectivelor a fost propusă de Robert
Mager, tehnolog american în educaţie.
În viziunea acestuia, obiectivele conţin un generic: elevul va fi capabil: şi 3 elemente constitutive:
1) comportamentul aşteptat (al elevului);
2) condiţiile în care se realizează comportamentul;
3) criteriul de performanţă.
Comportamentul -------------- Ce face?---------- Verb de acţiune (prezentat la modul conjunctiv).
Condiţiile -------------- În ce condiţii?/Cum? --- Modalitatea (mijlocul / contextul).
Criteriul de performanţă --------Ce?/Cît?------------- Dimensiunile rezultatului (Conţinutul materiei
care este evaluat).
În formularea obiectivelor operaţionale se foloseşte taxonomia lui Bloom (Anexa 1), care conţine
verbe de acţiune; nu se folosesc verbe vagi (de ex.: să ştie, să afle, să cunoască, să perceapă, să
înţeleagă, să posede, să sesizeze, să conştientizeze, să însuşească etc.).

De exemplu:
 Elevul va fi capabil să identifice în text tipuri de ecosisteme.
 Elevul va fi capabil să proiecteze pe baza unei piramide trofice un ecosistem.
În vederea eficientizării demersului educaţional, cadrul didactic respectă anumite reguli de aplicare
în practică a obiectivelor operaţionale:
 se programează un număr optim de obiective operaţionale;
 obiectivul reflectă activitatea elevului, şi nu a profesorului;
 obiectivul trebuie să corespundă particularităţilor de vîrstă şi experienţei anterioare a elevului;
 obiectivul va evidenţia un comportament vizibil, şi nu acţiuni neclare;
 obiectivul vizează rezultatul imediat al instruirii, şi nu unul ce ţine de viitor, neidentificat;
 obiectivul va enunţa condiţiile de realizare a sarcinii şi nivelul performanţei;
 exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin utilizarea verbelor de
acţiune;
 obiectivul vizează o operaţie simplă, şi nu un comportament complex, greu de evaluat;
 obiectivele nu se vor repeta prin diferite reformulări.
Respectarea rigorilor de formulare şi aplicare în practică a obiectivelor operaţionale garantează
desfăşurarea eficientă a demersului educaţional.
Anexa 1
TAXONOMIA OBIECTIVELOR
 domeniului cognitiv
B. Bloom
Nivelul Verbul Complementul direct
1. Cunoaşterea
Cunoaşterea datelor particulare
Cunoaşterea a defini, a distinge, a Vocabular, termeni,
terminologiei identifica, a terminologie, semnificaţie (-
recunoaşte ii), definiţie, referinţe,
elemente
Cunoaşterea faptelor a recunoaşte, a Fapte, informaţii faptice,
particulare dobîndi, a identifica surse, nume, date,
evenimente, persoane,
locuri, perioade de timp,
proprietăţi, exemple,
fenomene
Cunoaşterea căilor/mijloacelor care permit utilizarea / prelucrarea datelor
particulare
Cunoaşterea regulilor a identifica, a Formă (-e), convenţii,
(convenţiilor) recunoaşte, a uzanţe, utilizări, reguli,
dobîndi modalităţi, mijloace,
simboluri, stil (-uri), format
(-e), reprezentări
Cunoaşterea tendinţelor şi a recunoaşte, a Acţiune(-i), proces, mişcare
secvenţelor dobîndi, a identifica (-ări), continuitate,
dezvoltare (-ări), tendinţă (-
e), secvenţă (-e), cauze,
relaţie (-ii), forţe, influenţe
Cunoaşterea clasificării a recunoaşte, a Arie (-i), tip (-uri),
dobîndi, a identifica caracteristică (-i), clasă (-e),
ansamblu (-ri), diviziune (-
i), aranjare
(-ări), clasificare (-ări),
categorie (-ii)
Cunoaşterea criteriilor a recunoaşte, a Criterii, baze, elemente
dobîndi, a identifica
Cunoaşterea metodelor a recunoaşte, a Metode, tehnici, abordări,
dobîndi, a identifica utilizări, procedee,
tratamente
Cunoaşterea elementelor generale aparţinînd unui domeniu de activitate
Cunoaşterea principiilor a recunoaşte, a Principiu (-ii), lege (-i),
şi legilor dobîndi, a identifica propoziţie (-ii), părţi
esenţiale, generalizări,
elemente principale,
implicaţie (-ii)
Cunoaşterea teoriilor şi a recunoaşte, a Teorii, baze, interrelaţii,
structurilor dobîndi, a identifica structură (-i), organizare
(-ări), formulare (-ări)

2. Înţelegerea
Transpoziţia a traduce, a Semnificaţie (-ii), simplu (-
(transformarea) transforma, a expri- e), definiţii, abstracţii,
ma prin propriile reprezentări, cuvinte, fraze
cuvinte, a ilustra, a
pregăti, a citi, a
reprezenta, a
 schimba, a scrie din
nou, a redefini
Interpretarea a interpreta, a Pertinenţă, relaţii, fapte
reorganiza, a rearan- esenţiale, aspecte, punct
ja, a diferenţia, a (-e) de vedere nou (noi),
distinge, a face, a caracterizări, concluzii,
stabili, a explica, a metode, teorii, abstracţii
demonstra
Extrapolarea a aprecia, a induce, Consecinţe, implicaţii,
a conchide, a preve- concluzii, factori,
dea, a diferenţia, a ramificaţii, efecte,
determina, a probabilităţi
extinde, a interpola,
a extrapola, a
completa, a stabili
3. Aplicarea
a aplica, a Principii, legi, concluzii,
generaliza, a stabili efecte, metode, teorii,
legături, a alege, a abstracţii, situaţii,
dezvolta, a organiza, generalizări, procese,
a utiliza, a se servi fenomene, procedee
de, a transfera, a
restructura, a
clasifica
4. Analiză
Căutarea (analiza) a distinge, a Elemente, ipoteză (-e),
elementelor detecta, a identifica, concluzii, supoziţii, enunţuri
a clasifica, a de fapte, enunţuri de
discrimina, a intenţii, argumente,
recunoaşte, a particularităţi
categorisi, a deduce
Căutarea (analiza) a analiza, a Relaţii, interrelaţii,
relaţiilor contrasta, a pertinenţă, teme, evidenţă,
compara, a distinge, erori, argumente, cauză
a deduce (-e), efect(-e), consistenţă (-
e), părţi, idei, căi indirecte
Căutarea (analiza) a analiza, a Formă (-e), exemple, scop(-
principiilor de organizare distinge, a detecta, a uri), tehnici, punct
deduce, a depista (-e) de vedere, mijloc
indirect, aranjament (-e),
temă (-e), structură (-i),
organizare (-ări)

5. Sinteza
Definirea unui concept a scrie, a povesti, a Structură (-i), model (-e),
relata, a produce, a produs (-e), performanţă
constitui, a (-e), proiect (-e),
transmite, a crea, a comunicări, lucrare (-ări),
modifica, a efort (-uri), compunere
documenta (-i), fapte specifice
Elaborarea unui plan de a propune, a Plan(-uri), obiective,
acţiune planifica, a produce, specificare (-ări), fapte
a proiecta, a schematice, operaţii,
modifica, a specifica mijloace, modalitate (-ăţi),
soluţie (-ii)
Derivarea unor relaţii a produce, a deriva, Fenomene, taxonomii,
abstracte dintr-un a dezvolta, a concept (-e), teorii, schemă
ansamblu combina, a organiza, (-e), relaţii, abstracţii,
a sintetiza, a generalizări, ipoteză (-e),
clasifica, a deduce, a percepţii, modalităţi,
formula, a modifica descoperiri
6. Evaluarea
Evaluarea în baza a judeca, a Exactitate (-ăţi), pertinenţă,
criteriilor interne argumenta, a valida, erori, veracitate
a evalua, a estima, a (veridicitate), lacune,
decide sofisme, precizie, grad de
exactitate
Evaluarea în baza a judeca, a Scopuri, mijloace, eficienţă,
criteriilor externe argumenta, a economie (-ii), utilitate,
considera, a alternative, planuri de
compara, a acţiune, standarde, teorii,
contrasta, a generalizări
standardiza, a evalua