Primul Război Mondial

1914-1918
 Lumea la sfârşitul sec XIX şi
începutul sec XX
 Europa domină lumea
● Dominaţia Europei occidentale se
exercita în plan economic, politic,
ideologic, cultural şi se baza pe
trei factori: oameni, tehnică, bani.
● Marile puteri erau: Marea Britanie,
cea mai mare putere financiară,
navală, industrială şi colonială;
Germania, mare putere industrială
şi militară; Franţa, mare putere
economică.
● Existau regimuri politice diferite:
- democraţii parlamentare (monarhii
şi câteva republici: Franţa,
Portugalia, Elveţia
- regimuri autoritare: Rusia, Turcia.
● Noi puteri: Japonia şi SUA (cea mai
mare putere economică a lumii)
 Imperiile coloniale
 Cauzele colonialismului
- căutarea de noi surse de materii
prime şi pieţe de desfacere
- dorinţa de dominaţie a Marilor
Puteri
- creşterea curiozităţii geografice
- afirmarea naţionalismelor
●Imperiul britanic, cel mai întins
(33 mil.km², 400 mil de locuitori)
●Imperiul francez (10 mil km² şi
48 mil locuitori)
●Austro-Ungaria nu a avut colonii
fiind interesată doar în Balcani
●Germania şi Italia aveau colonii mai
puţine şi fără resurse importante
●Alte imperii: portughez, olandez,
rus etc.
Împărţirea lumii
Blocurile politico-militare

♦Antanta (Tripla Înţelegere)

♦Puterile Centrale (Tripla Alianţă)
 Desfăşurarea războiului
 Cauze
 Lupta pentru reîmpărţirea lumii
 Concurenţa economică
 Imperialismul
 Naţionalismul
 Schimbări în ierarhia marilor
puteri
 Dorinţa de dominaţie
economică şi politică a marilor
puteri a stimulat cursa
înarmărilor şi formarea
alianţelor politico-militare.
 Pretextul
 Asasinarea , la 28 iulie 1914, a
arhiducelui Franz-Ferdinand,
moştenitorul tronului Austro-
Ungariei, la Sarajevo, de către
un student bosniac, Gavrilo
Princip.
 Serbia a fost acuzată că a
pregătit atentatul şi, o lună
mai târziu, Austro-Ungaria îi
declară război.
 Principalele operaţiuni militare
 Pe frontul de vest
 1914 – bătălia de pe Marna,
germanii sunt înfrânţi şi respinşi
(eşecul războiului ofensiv).
 1916 – francezii rezistă în bătălia
de la Verdun şi împreună cu
englezii declanşează ofensiva de
pe râul Somme.
 1918 – a doua bătălie de pe
Marna, francezii obţin o mare
victorie.
 Pe frontul de sud
 1914 – Serbia rezistă ofensivei austro
ungare, dar este înfrântă în anul
următor prin intervenţia germanilor
şi bulgarilor.
 Pe frontul de est
 1914 – armata rusă este înfrântă
la Tannenberg şi Lacurile
Mazuriene.
 1915 – ruşii se retrag 150 km şi
pierd 2 milioane de soldaţi.
 28 aug 1916, România intră în
război de partea Antantei (după
doi ani de neutralitate), pentru
întregirea teritoriului.
 1917 – victoriile româneşti de la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
 1918 – Rusia bolşevică, apoi
România au semnat pacea
separată cu Puterile Centrale.
 Un nou mod de a purta războiul
 S-au folosit arme noi: mitraliera, tancul,  Războiul total a provocat grave
gazele toxice, lansatoarele de flăcări, probleme economice. Ca urmare,
avionul, submarinul. Fiecare urmărea statele beligerante:
să producă adversarului cât mai multe -au introdus un control sever asupra
pierderi umane şi materiale (război de producţiei şi consumului
uzură). -industria a fost militarizată, consumul de
 Purtându-se pe uscat, în aer, pe apă alimente a fost raţionalizat
şi sub apă, războiul a fost total iar -a izbucnit inflaţia, s-a introdus munca
problemele economice s-au agravat. obligatorie, femeile i-au înlocuit pe
 Început ca un război continental, bărbaţii plecaţi pe front la muncile
conflictul a căpătat un caracter câmpului, în uzine sau birouri
mondial. Au fost antrenate şi puteri -alimentaţia, condiţiile de locuit şi cele
extraeuropene (Japonia, SUA) şi alte sanitare în care trăiau oamenii săraci
state din America şi Asia. S-au utilizat erau sub orice nivel
resurse umane şi materiale din toate
continentele. Amploarea conflictului a -inegalităţile sociale au sporit
influenţat chiar şi statele neutre. A -zonele de conflict au fost devastate, în
zguduit întreaga viaţă a planetei. cele ocupate s-a practicat exploatarea
sistematică şi fără cruţare a teritoriului
 Bilanţul războiului
 Durata – 52 luni
 28 de state antrenate în război
 75 milioane de oameni mobilizaţi
 10 milioane soldaţi morţi
 3 milioane soldaţi dispăruţi
 13 milioane civili morţi
 22 milioane răniţi
 9 milioane orfani
 5 milioane văduve
 10 milioane supravieţuitori cu infirmitate permanentă
 331,6 miliarde dolari cheltuieli militare directe ale beligeranţilor
 36,9 miliarde dolari pagube pricinuite de război
 225 milioane de dolari datoria statelor beligerante
 Regiuni întregi pustiite, dezorganizarea economiei şi a transporturilor,
inestimabile valori spirituale distruse, traume psihice
 În imagine – Verdun, cimitirul militar al primului război mondial
Conferinţa de pace de la Paris
 S-a desfăşurat între 18 ianuarie 1919 - 21
ianuarie 1920
 Au participat delegaţii din 27 de state.
Rusia sovietică a lipsit.
 Hotărârile au fost luate de Consiliul "celor
patru" (SUA, Anglia, Franţa, Italia).
 Discuţiile au avut la bază “Cele 14 puncte“,
document care promova principiul
autodeterminării şi cel al naţionalităţilor.
 S-au încheiat tratate de pace cu statele
învinse (Germania, Austria, Ungaria,
Bulgaria, Turcia).
 S-a adoptat Pactul Societăţii Naţiunilor, o
organizaţie internaţională care trebuia să
apere pacea şi să prevină izbucnirea unui
nou război.
 În imagine: David Lloyd George, Vittorio
Emmanuele Orlando, Georges Clemenceau,
Thomas Woodrow Wilson.
 Cele 14 puncte (rezumat)
1.Renunţarea la diplomaţia
secretă.
2.Libertatea navigaţiei
comerciale în timp de pace
şi de război.
3.Reducerea înarmărilor.
4.Rezolvarea problemelor
coloniale.
5.Eliberarea teritoriului rusesc
de către Germania.
6.Restabilirea Belgiei.
7.Retrocedarea Alsaciei şi
Lorenei către Franţa.
8.Rectificarea graniţelor Italiei
conform cu principiul
naţionalităţilor.
9.Libertatea comerţului
internaţional.
10.Autonomia popoarelor din
Austro-Ungaria.
11.Acces la mare pentru Serbia.
12.Crearea statului polonez
independent cu acces la mare.
13.Deschiderea strâmtorilor
pentru toate vasele.
14.Crearea Societăţii Naţiunilor.
 Reorganizarea lumii
 Germania pierdea Alsacia şi Lorena în
favoarea Franţei, precum şi toate
coloniile şi plătea reparaţii de război.
Unele colonii au fost acordate statelor
învingătoare ca teritorii sub mandat.
 Austro-Ungaria s-a dezmembrat. Au
apărut state noi: Austria, Ungaria,
Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia.
 România îşi desăvârşea unitatea
statală.
 Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda
deveneau independente.
 Bulgaria pierdea ieşirea la M.Egee, iar
Turcia, posesiunile asiatice, în afară de
Asia Mică.
 Aceste tratate au fost completate cu
hotărârile Conferinţei de la Washington
(1921-1922) şi cele ale Conferinţei de
la Lausanne (1923).
Europa în perioada interbelică
 Lumea postbelică
 Harta lumii a fost mult schimbată, îndeosebi a Europei prin destrămarea
unor imperii şi apariţia mai multor state noi.
 Rolul SUA a crescut şi a scăzut cel al Marilor Puteri europene.
 A apărut Rusia sovietică.
 Societatea Naţiunilor nu a fost prevăzută cu mijloace suficiente pentru a
înlătura divergenţele dintre state şi mai ales pentru a preveni noi conflicte.
 Între Marile Puteri au apărut tensiuni cauzate de reglementările teritoriale şi
despăgubirile de război stabilite prin tratatele de pace.
 După un război distrugător, lumea se confrunta instabilitate economică şi
politică, cu un climat de nesiguranţă şi criză, culminând cu al doilea război
mondial (1939-1945).