Riga Crypto si Lapona Enigel

de Ion Barbu

1. Date despre autor

Ion Barbu este pseudonimul literar al matematicianului Dan Barbilian , devenit poet
din ambiia de a-i demonstra prietenului sau , criticul literar Tudor Vianu , ca poezia
este o prelungire a geometriei, ambele apelnd la simbolistica.
Debutul literar a avut loc in revista Literatorul a lui Alexandru Macedonski , cu
poezia Fiina. Activitatea artistic a continuat la cenaclul Sburatorul , a lui
Lovinescu , care, intuind valoarea poetului, afirm ca revista sa : i i face cinste sai deschida paginile acestui poet .
Tudor Vianu a identificat 3 etape eseniale in crea ia lui Barbu, sintetizate in lucrarea
Introducere in poezia lui Ion Barbu.
a) Etapa parnasian, ce neag sentimentalismul i romantismul, poeziile
fiind obiective i riguros realizate (ex : Lava , Mun ii, Rul, etc)
b) Etapa baladic si oriental este marcat prin poezii epice, de
inspiraie balcanic sau autohton (ex: ciclul Isarlk= cetate
imaginar ce intruchipeaz lumea ideal , Dup melci , Riga Crypto
si Lapona Enigel , etc.
c) Etapa ermetic e dominate de poezii greu de inteles, ncifrate,
criptice, cu exprimri abbreviate, cuvinte inventate, etc ( ex : Oul
dogmatic , Uvedenrode , Joc secund- pentru poet, poezia este un
joc secund ce porneste de la realitate, dar nu se confunda cu ea)

2. Date despre opera

Publicat initial in 1924 si inclus uterior in volumul Joc secund (1930) ,
respective n ciclul Uvedenrode, poezia citat apar ine celei de-a doua etape
din creaia poetului: cea baladic-oriental.
3. Titlul
Subintitulat balad , poezia este un cntec btrnesc de nunt, o alegorie, n
care personajele sunt mati lirice purttoare de idei.
Titlul este alctuit din numele celor dou personaje , amintind de cupluri celebre
din literature universal , prceum Romeo i Julieta sau Tristan si Isolda. Apelativul

rig (rege, stapn) sugereaz o dimensiune arhaic , iar numele , Crypto , e

ales pe msura portretului moral realizat in expozi iune: Crai Crypto, inim
ascuns. n antitez cu acesta, e prezentat Enigel, al crei nume exotic,
semnific, n limba suedez, nger. Aceasta este lapon, adic o locuitoare din
inuturile nordice..

4. Specia literar
Dei poezia este subintitulat balad, este dep it granite acestei specii
literare, transformndu-se, prin tehnicile modern de abordare, intr-un amplu
poem de cunoastere, filosofic, o alegorie de natur fantastic.
Formula literar abordat e aceea de poveste in poveste sau poveste in ram,
deoarece in cadrul unei mini reale, un cntre este rugat s povesteasc
despre cuplul incompatibil Crypto-Enigel.
5. Tema
Este una adnc formulate in literature, iubirea, dovada ca Ion Barbu, dincolo de
rigiditatea omului cifrelor , este strbtut de o sensibilitate aparte.
Iubirea celor doi protagonist este imposibil, deoarece fac parte din lumi diferite,
incompatibile : regnul uman si regnul vegeteal.
Nu intmpltor , nsui autorul i-a catalogat poezia drept un Luceafr ntors ,
cci povestea fantastic se aseamn cu cea a fetei de mparat si a lui Hyperion,
ce deosebirea c fiina superioar este, la Barbu , personajul feminine.
6.Structur si semnificaii
Poezia este alctuit din dou pri, fiecare dintre ele reprezentnd cte o nunt :
una real, consumat, mplinit i una iniiatic, nemplinit, imaginar.

Prologul ( rama) cuprinde primele patru catrene si contureaz dialogul

dintre un menestrel ( poet i cntre medieval) si un nunta frunta .
Motivul nunii, invocate si in incipit, este unul recurrent in lirica barbian.
La finalul nunii , menestrelul este mbiat s cnte, repetnd ca ntr-un
ritual, despre o alt nunt, imposibil.
Cele trei epitete ce contureaz portretul menestrelului (trist,aburit,mult
ntrtnic ) scade credibilitatea i trimit spre trmul fantastic al
basemelor.

Partea a doua, povestea propriu-zis , urmre te schema epic

tradiional a baladei, bazat pe punctarea momentelor subiectului i
cuprinde mai multe tablouri poetice:
Descriere: - portretul Rigi Crypto
- Portretul Laponei Enigel
Dialog : - intlnirea dintre cei doi
-cele trei chemri ale rigi o primele dou refuzuri ale
laponei
-ultimul refuz, categoric, argumentat
Naraiune : -incheierea ntlnirii
-pedepsirea rigi

7. Momentele subiectului-semnificaii
o In expoziiune , sunt prezentate in antitez portretele membrilor cuplului,
precum i locurile lor natale, deosebirile dintre ei genernd intriga.
Riga Crypto, inim ascuns , este craiul bure ilor, dar i un inadaptat
(terp i nrva) n lumea lui umed i rcoroas. Singura asemnare
dintre acesta si lapona mica, linistit este superioritatea n interiorul
propriei lumi : el este mai mare peste plante, iar pstori a, surprins in
procesul de transhuman, este stpn a animalelor pe care le conduce
spre sud.
Tnara ginga si fragile i mrturisete statutul de fiin solar (Ma-nchin
la soarele-nelept , n vreme ce mpria lui Crypto este dominate de
umezeal i umbra, sugerate prin metafore precum : pat de rau,hum
uns , tron de rou.

o Desfasurarea actiunii: debuteaz odat cu popasul fetei in spatial lui

Crypto , pe muchiul crud.
Fcnd parte din regnuri diferite, cei doi nu pot rela iona in plan real, a a c
ntlnirea se realizeaz n vis , la fel ca n poemul eminsescian.
Riga i adreseaz trei chemri patetice, ncercnd s o ademeneasc in
lumea lui limitat.

Prima chemare are rezonane de incantaie magic i culmineaz cu oferta

de fragi, refuzat categoric de Enigel, care alege s coboare i s continue
traseul stabilit
Cea de-a doua chemare denot fermitatea lui Crypto , capabil de
sacrificarea lui nsui pentru atingerea scopului propus. Refuzul fetei e
susinut de enumerarea atributelor lui Crypto , blnd,plpnd,necopt.
Cea din urm cerere a rigi e imposibil de implinit: abandonarea idealului lui
Enigel, soarele. Opoziia soare-rcoare identificat in acest pasaj stabile te
clar incompatibilitatea celor doi. Cu toate c tenta ia iubirii e mare ( Ca o
lama de blestem / Vorba-n inim-ai infipt-o) , Lapona decide s- i continue
drumul ctre soare i cunoatere, aa c refuz din nou, de i regret i
plnge.
Soarele este simbolul vieii spiritual, al luminii suflete ti , iar umbra ,
ntunericul, umezeala simbolizeaz existent instinctual . Metafora sufletfntn , ce caracterizeaz fiina uman , fiar btrn , sugereaz
puritatea , setea de cunoatere, aflndu-se n antitez cu carnea , symbol
al trupului , al instinctelor.

o Intrziind n dialogul cu Enigel, soarele il surprinde i l pedepse te pe

Crypto, transformndu- n ciuperc otrvitoare, moment ce corespunde
punctului culminant din firul epic al baladei.
Din aceast perspectiv , putem socoti balada drept o liricizare a legendei
despre originea ciupercilor , ce triesc la umbra i umezeal, avnd o
existent hermafrodit ( se inmulesc prin spori ). Dar semnifica iile filosofice o
departeaz de statutul de legend, fptura limitat nu se poate nl a spre
absolutul cunoaterii ( simbolizat aici de soare ), care-I poate fi fatal . Riga
Crypto e victim propriei neputine si ndraznelii de a- i dep i limitele.
Oglindirea ritualic a soarelui produce degradarea regelui-ciuperc : De
zece ori , fr sfial / Se oglindi in pielea-I cheal . ( zece= simbol ermetic
al creatiei complete ).
Peceile roii trdeaz fptura demologic indeprtndu-l definitive de regnul
uman. Mircea Scarlat remarc faptul c nebunia rigi este condamnarea
barbian a aspiraiilor nejustificate .

o Deznodmntul baladei e trist : Riga Crypto, devenit ciuperc otrvitoare,

rmne s se insoeasc cu fpturi asemenea lui : cu Laurul- Balaurul
(laurul = plant veninoas cu miros neplcut i fruct epos ) i cu
mslria ( plant medicinal toxic ) , ce e potrivit spre a-I fi mireas.

8. Mituri si simboluri
Trei mituri fundamentale de origine greac sunt valorificate n poemul citat : al
soarelui, al nunii .
a) Mitul soarelui ( simbolul spiritului , al absolutului )
b) Mitul nunii ( al iniierii )
c) Mitul oglinzii ( al pseudorealitaii , oglindirea soarelui in pielea rigi il
metamorfozeaz )
In poemul Ritmuri pentru nun ile necesare , Ion Barbu precizeaz trei trepte
ale iniierii pe calea desvririi spirituale :

Cercul Venerei ( al iubirii ce reduce omul la ipoteza de fiin instinctual)

Cercul lui Mercur ( al intelectualului , al raiunii )
Cercul Soarelui ( al cunoaterii absolute al nunii trupului cu sufletul)
Venera=Crypto= instinct -------Mercur=Enigel= raiune

9. Elemente de prozodie
Iniial , alctuirea prozodic e diguroas: catrene cu rim incruci ata i msura
de 8-9 silabe. Pe parcurs, versurile au msur variabil, de la 5 la 9 silabe , iar
rima e o imbinare savant intre rim incruci ata , imbr i at si monorim ,
strofele sunt inegale , oscilnd ntre patru i apte versuri.
10. Particulariti

Testul baladei actualizeaz un lirism obiectiv, o liric a rolurilor. Epicul este o

form de geometrizare ( ncifrare) a unor n elesuri. Poetul se afl, pe rnd , in
spatele fiecrei mti : el este menestrelul, dar i Crypto si Enigel.
11. Concluzii
Riga Crypto este o poezie moderna , ce dezvolt simbolistica soarelui,
prin impletirea limbajului ahaic i popilar cu cel neologic.
Interpretarea Luceafr ntors poate fi in eleas i ca romantism ntors ,
prin ambiguizarea nelesurilor i prin plasarea unor personaje excep ionale , aflate
n situaii decisive.