Poezia ,,plumb deschide volumul cu titlu omonim al
poetului George Bacovia,volum ce marcheaza debutul lui
Bacovia n lumea literar in anul 1916.Astfel,stabilind universal tematic cat si stilul artistic abordat de poet in intregul volum,aceasta devine arta poetica.Mai precis formulat,arta poetica este un tip de text liric prin intermediul caruia artistul se defineste pe sine,conturand propria conceptie despre rolul creatiei sale,viziunea artistica si menirea sa de creator,utilizand un limbaj poetic ce il particularizeaza.Aceasta trasatura este sustinuta de subiectivitatea eului liric,reprezentata in text prin verbe si forme pronominale la persoana I singular(stam;meu) In poezia ,,Plumb, imaginarul poetic bacovian se contureaza in jurul cuvintelor-cheie: "plumb", "cavou", "singur", cu diversele lor conotatii. Elementele naturii primordiale, frigul si vantul, produc disonanta materiei si sunt sugestii ale sfarsitului continuu.Pentru Bacovia, Timpul e un prezent obsedant, monoton, ostil, devorator, nu exist timp protector n care acesta s se poat refugia si de asemenea ,nu exist spa ii protectoare, ci doar spa ii ostile, agresive. Peste tot se simte prizonier, chiar i n propriul corp. Pentru el nu exist acas. (Fragment titlu caiet) Observam in text abordarea temei mortii ce, la nivel artistic , contureaza conditia creatorului intr-o lume sufocanta,monotona,dominata de aspiratii materiale,puerile. Din punct de vedere structural,poezia este alcatuita din doua catrene cu caracteristici simetrice.Spre exemplu,fiecare al treilea vers se termina in puncte de suspensie ce subliniaza singuratatea eului liric,iar de asemenea,primul si ultimul vers al fiecarei strofe se sfarsesc in cuvantul ,,plumb,ce pare a inchide procesul de creatie lirica,fapt ca confera poeziei o ,,concentratie letala din aceasta substanta toxica si grea.
Prima strofa surprinde elemente ale unui cadru spatial
nchis, apasator, sufocant, n care eul liric se simte blocat. Verbul "dormeau" din primul vers este o metafor a morii care sugereaz sfarsitul poetului. "
Toate obiectele sunt marcate de mpietrire. Eul liric este prezent
ntr-o ipostaz de nsingurare total: "stam singur", vntul fiind singurul element care sugereaz micarea, ns produce efectele reci ale morii. Verbul "scriau" din ultimul vers ntrete senzaia de disperare, angoas.
A doua strofa se afl sub semnul tragicului existenial dat
de moartea afectivitii: Dormea ntors amorul meu de plumb. Epitetul ntors, referitor la sentiment, adncete senzaia unei lumi prsite de orice speran, de mntuire, nlare. Marcat de aceeai singurtate total, eul liric ajunge s se priveasc din exterior ca un strin; strigtul su de dezndejde fiind o ncercare de salvare amagitoare. Concluzionand, poezia Plumb de George Bacovia este o art poetica simbolist prin folosirea simbolurilor, a repetiiei, prin procedeele sinestezice , a sugestiei i prin exprimarea propriei concepii despre condiia artistului ntr-o lume vrajmasa.