Asemanari dintre Luceafarul din Poemul “Luceafarul” si

Demonul din Poemul “Demonul”

Mihail Lermontov a fost un scriitor romantic rus.
Mihai Eminescu fiind  cel mai mare reprezentant al romantismului
romanesc si ultimul mare poet romantic european.
“Demonul”lui Lermontov apare in 1841,iar Luceafarul” lui Eminescu in
1883.Cele doua poeme constituie sinteze de motive romantice,mitologice si
folclorice,structurate independent,carora
am putea sa le gasim un foarte general nucleu comun byronian.
Chiar de la o prima lectura descoperim la cele doua poeme vizibile asemanari
in simbolistica si pe planul creatiei. Astfel amandoua operele au ca subiect
iubirea imposibila a unei fiinte supranaturale pentru o muritoare, sunt poeme
ale elanului generos spre absolut.
Atat “Demonul “, cat si “Luceafarul” constituie puncte de apogeu ale
literaturii nationale si
totodata creatii marcante ale romantismului european.
“Demonul” si “Luceafarul” sunt poeme romantice, ample, cu o desfasurare
epico-lirica, cu
profunde implicatii simbolico-filosofice.
“Luceafarul” si “Demonul” se centreaza pe cuplu de indragostiti alcatuit
dintr-o fiinta
geniala, titanica si una pamanteana. Personajele sunt ipostaze
lirice,simbolice. Daca Hyperion este o
fiinta superioara, un principiu cosmic, demonul lui Lermontov se dovedeste a
fi aproape de
tipologia demonica a romantismului byronian. Demonul se comporta ca un
proscris damnat tocmai
din pricina superioritatii sale. El e conceput pe o linie predominant epica,
satanismul fiind principiul
opozitiei universale.
Demonul face rau pentru ca doar asa poate sfida pe creatorul suprem.
Personajul lui Lermontov este un principiu negator absolut, al carui spatiu de
desfasurare este universul intreg.
Corelatia intre “Demonul” si “Luceafarul” fixeaza doua faze ale
romantismului european,in
opera unor personalitati remarcabile,transfigurand framantarile intelectualului
din secolul al XIX
lea.