Sunteți pe pagina 1din 2

Gloss

Mihai Eminescu Termenul are doua acceptiuni: adnotare a unui text si poezie cu forma fixa, alcatuita din tot atatea strofe cate versuri are prima strofa plus doua, fiecare strofa incepand cu a doua, comenteaza un vers din prima strofa, pe care il contine si ca ultim vers. Ultima strofa este inversarea primei strofe. Are de obicei un caracter gnomic, filosofic. Poezia gnomica Gloss , de Mihai Eminescu este publicata in editia Princeps maioressciana in anul !""#. Gloss , asemeni $crisorilor, %da in metru antic , izvoraste din acelasi cult al antichitatii : &Un adevarat model catalitic, ce fortifica spiritul si caracterul, simtul istoric, estetic, filosofic si nu in ultimul rand , forma mentis a spiritului uman 'Traian (iaconescu). Poezia abunda de surse filosofice: filosofia greaca 'Epictet, Epicur si *enon), filosofia hindusa, antica, de unde se preia motivul vietii ca teatru, prelucrat pentru prima data de suedezul %xenstierna si filosofia germana '+ant si $chopenhauer). Tematic poezia eminesciana are valoarea unui cod etic , destinat omului superior, intesat de maxime si principii universale concentrate in strofa tema: &,reme trece, vreme vine- Toate.s vechi si noua toate- /e e rau si ce e bine0- Tu te.ntreaba si socoate1- 2u spera si nu ai teama- /e e val, ca valul trece- (e te.ndeamna, de te cheama- Tu ramai la toate rece . Primul vers este o expresie a inexorabilitatii timpului , cladita pe motivele horatiene: &fortuna labilis , &fugit irreparabile tempus si &vanitas vanitatum . 3deea filosofica imbraca valori clasice, generata de fructificarea puterii de sugestie a substantivelor &vreme , &val , ori a verbelor &a trece , &a veni , prezente intr.o repetitie melodica, accentuata de aliteratia lui &v si asonanta lui &a si &e . Perceptele horatiene sunt continuate in a.33.a strofa, de sensul filosofic al cunoasterii de sine. ,ersul 4egasindu.te pe tine , aduce astfel in prim plan cunoscutul dicton al lui $ocrate: /unoaste.te pe tine insuti . ,ersul care guverneaza cea de.a treia strofa: &Toate.s vechi si noua toate , se va eri5a in incredintarea poetului ca suportul esential al existentei sale este ratiunea vazuta metaforic ca &o rece cumpana a gandirii . Astfel doar luciditatea il va a5uta pe om sa inteleaga efemeritatea naturii sale. $trofa a.3,.a e guvernata de motivul &,iata ca teatru , idee prezentata la cugetatorii hindusi, la filosoful grec Epictet sau la filosoful suedez %xenstierna: &Privitor ca la teatru- Tu in lume sa te.nchipui- 6oace unu si pe patru- Totusi tu, ghici.vei chipu.i0 .

Aerul nostalgic din aprecierea eminesciana, reluata in versurile: &Alte masti, aceeasi piesa- Alte guri aceeasi gama , isi are izvorul in conceptia lui Epicur: &2u uita ca esti un actor intr.o drama, aleasa de cineva mai mare decat tine1 vei 5uca putin, daca drama ce ti.ai ales e scurta, mult daca ti.ai ales o drama lunga . 3n strofa a.,.a apare ideea schopenhaueriana a prezentului etern: &,iitorul si trecutul sunt a filei doua fete- Tot cea fost ori o sa fie- 3n prezent le avem pe toate , contaminata cu ideea 7antiana, a relativitatii timpului si spatiului, ce devin zadarnicie pentru omul superior: &(ar de.a lor zadarnicieTe intreaba si socoate . $trofa a.,3.a reia motivul vietii ca teatru, spulberand iluzia atingerii idealului: Amagit atat de adese- 2u spera si nu ai teama8 . $trofele a.,33.a si a.,333.a cuprind mentiuni privind atitudinea omului superior in fata meschinariilor vietii. 4atiunea si inteligenta sunt cele care.l vor a5uta mereu: &2u baga nici chiar de seama- (in cararea ta afara- (e te. ndeamna, de te cheama . Astfel nepasarea, resemnarea, ataraxia apar evidente la Eminescu prin versul: &Tu ramai la toate rece . Ultima strofa 'strofa tema in ordine inversa) este adunarea la sfarsit a tuturor perceptelor si maximelor, &e socoteala totala a lumii '9. /alinescu). :imba5ul artistic: ,ersurile poeziei alterneaza unda de impersonalitate 'redata de folosirea persoanei a.333.a, cu cea de afectivitate redate de folosirea persoanei a.33.a)1 versurile au si o unda satirica, stilul fiind de o simplitate uimitoare. ;igurile de stil sunt putine: epitete '&:umea.i vesela si trista ), metafore '&/umpana gandirii ). :a nivel prozodic, poezia are !< strofe, a cate " versuri cu rima incrucisata si cu ritm trohaic.