Istoria machiajului

Femeile folosesc machiajul din cele mai vechi timpuri,de exemplu Cleopatra
folosea albastru pentru pleoapa superioar i turcoaz pentru pleoapa inferioar
iar sprncenele foarte groase i negre erau fcute cu crbune,buzele erau
bineaneles roii.n Evul Mediu femeile care proveneau din familiile mai nstrite
nu se machiau,pielea alb ca porelanul reprezenta fragilitatea
i nobilitatea.Cine i putea permite evita expunerea la soare sau munca n aer
liber pentru a nu se bronza,bronzul reprezenta rnismul. Multe din aceste
femei renunau chiar i la sprncene pe care le fceau s dispar prin vechea
metod a raderii pentru a mri privirea.
n anii 1500 pielea alb rmne n continuare la mod dar deja se
folosesc culorile pastel pentru ochi i rujul rou pentru buze. Femeile
din sec.IX urmreau sensibilatea i fragilitatea care era la mare mod .Pe vremea
aceea femeile erau considerate ca florile i se purtau ca atare.Pielea alb nc
era elementul de baz,pentru a avea pielea foarte alb femeile consumau oet i
evitau s ias la aer prospat. Foarte rar utilizau puin ruj dar machiajul puternic
era exclus.Se acord o atenie deosebit decolteului datorit faptului c la
vremea respectiv rochiile erau foarte decoltate.Coafura era extrem de
important pentru faptul c,se considera un element de baz la o femeie
podoaba capilar.Doar n cazuri de boal se tia prul iar n rest se foloseau
peruci pentru a da un plus de volum.
Dup anul 1886 Harriet Ayer a dezvoltat un produs nou:crema de
fa i cteva produse pentru ngrijirea pielii.n anul 1900 civa lideri ai modei
trecui de prima tineree au realizat ct de important este rolul cosmeticienelor
pentru meninerea tinereii i frumuseii.S-a nceput prin diete drastice i multe
exerciii fizice pentru a-i menine silueta.Machiajul era discret i ncet au nceput
s accepte rolul acestuia.Primadata a fost la mod culoarea piersicii la buze i la
ochi,culoare care mai trziu a fost schimbat cu rozul bonbon.Au aprut primele
saloane cosmetice unde deja se gseau creme de fa i rujuri.Apare de
asemenea hrtia de pudra care aplicat pe fa lsa o urm
de pudra.Deja genele se vopseau negre iar buzele in culoarea viiniu.Parfumul
era cel de lavand care era singurul permis pentru ca acesta reprezenta
calitatea.
n anul 1906 Charles Nestl descoper ondulatorul de pr.n 1908
Marcel Wave aduce ceva nou n coafur iar acesta este prul crlionat.n anul
1910 trupa de balet din Rusia condus de ctre Sergei Diaghilev i pune
accentul foarte puternic pe haine.ncep s se poarte tatuajele,iar doamnele din
nalta societate folosesc rimelul mov,fardurile de culoare nchis la ochi i rujurile
de culoare nchis.
Prin anii 1920 cnd la mare cutare erau filmele cu actori
mimi,actrielor le era permis s foloseasc un machiaj puternic.Se folosea un
fond de ten deschis la culoare,ochii erau conturai cu negru n general ct mai
puternic i buzele la fel cu o culoare nchis i conturate foarte mici.
n anii 1920-1930 naturaleea joac un rol important.Compania
Elizabeth Arden produce cremele hidratante pentru fa,loiunea tonic i
demachiantul crem.Helena Rubenstein vine cu crem de protecie solar,a fost

foarte folositoare cnd Coco Chanel a adus pielea bronzat,dup aceasta Helena
Rubenstein ncepe s lucreze la rujuri i pudre.
Din anul 1940 ncep femeile s asorteze fondul de ten cu
culoareapielii.Sprncenele erau rase i desenate cu tu negru.La pleope se
foloseau culori naturale ca baz i o linie fin cu o culoare mai nchis pentru a
forma acel V care se folosete i azi,tuul era folosit doar pe pleopa
superioar.Buzele se conturau puternic i n culoritari.Apare oja,unghiile era
foarte lungi i roii.Rujul rou se folosea i pe obraji pentru a da culoare. Se
utilizeaz genele false.
Max Factor realizeaz primul fond de ten care nu atac pielea,acesta se numea
Pancake.
n anul 1940 din nou se merge pe maciajul natural,se copiaz foarte
mult n machiaj i mbrcminte actriele.Nu existau nc ciorapi,femeile i
colorau picioarele cu ceai verde i nuc,iar acea dung din spate a ciorapului era
realizat cu un creion pe piele.Prul foarte lung este la mod.
La nceputul anilor 50 machiajul revine n for precum i mbrcmintea i
coafura.Filmele produc o adevrat nebunie pentru oamenii de rnd care i
doreau s arate la fel de perfect ca i actorii.Din acest motiv Max Factor este
nevoit oarecum s produc cosmetice care s le apropie mcar pe femeile
noastre de actrie.Aceste cosmetice aveau funcia de a da strlucire i zero
defecte pielii. Spre mijlocul anilor 50 din nou se retrag machiajele strlucitoare
i sunt nlocuite cu cele mate rozul i argintiul fiind utilizate.Prul era prins n
coad de cal.
Elizabeth Taylor fiind cea care era un simbol la
acea vreme.Apare fixativul i se realizeaz coafurile tapate i ct mai nalte.n
anul 1960 ncepe s se poarte bretonul tapat,ochii erau un culori pastel i buzele
foarte accentuate n culori nchise.Se poart fustele scurte (mini).Revistele ncep
s scrie despre machiaj i coloristic.Apare filmul Cleopatra i odat cu acesta
ncepe nebunia n machiaj,se folosete tuul negru pe pleoape pentru a contura
ct mai bine ochii.
n anul 1970 din nou revine machiajul natural,ochii sunt conturai cu
alb,fardurile sunt n culori pastel i prul este lung.
n 1980 ncepe perioadadiscose folosesc culorile pastel dar ntr-o
variant mai puternic.Toate culorile curcubeului erau la mod n acea
perioad.Tot atunci ncepe s se pun accentul pe ntinerirea pielii i ncep
tratamentele cosmetice.Se acord o importan deosebit pielii i cancerului de
piele,fiind la mod pielea bronzat mult lume petrecea timp un foarte
ndelungat la plaj.
n anii 90 ncep s apar produsele de ngrijire a pielii.Max Factor revine
n for cu rujul rezistent la transfer.Spunul nu se mai folosete,este nlocuit cu
gelul de dus i cremele de baie.Produsele de ngrijire pe baz de uleiuri,lapte i
foarte hidrantante sunt la mare cutare precum i autobronzantele care
nlocuiesc expunerea la soare. n 1990 apar machiajele invizibile i conturul maro
la buze precum i luciul de buze transparentby exclusiv make up
Egiptul Antic

In Egipt, intalnim primele marturii inscrise pe peretii templelor, iar in diferite morminte egiptene s-au descoperit
adevarate truse de machiaj. Simbolul frumusetii egiptene este legat de Cleopatra. Coafura Cleopatrei si machiajul
ochilor ei in forma de peste inspira si astazi machiorii si coaforii in lansarea modei.
Egiptul a avut influenta asupra popoarelor din Orientul Apropiat si din Mediterana, pana in Evul Mediu.
Khol-ul negru se folosea din abundenta, la fel si fardurile verzi si albastre pentru ochi. De asemenea, utilizau
un mascara primitiv care era, de fapt, khol dizolvat.
Kholul era obtinut din antimoniu sau funingine.
Khol-ul cu care egiptenii isi conturau ochii avea calitatea de a apara ochii oamenilor de consecintele mersului prin
desert. El irita continuu glandele lacrimale. Pe langa functionalitatea de zi cu zi avea si functie simbolica ducand
la ochiul lui Horus. Horus era soimul sacru a carui acuitate vizuala simbolizeaza lupta luminii impotriva tenebrelor.
Frumoasele Egiptului obisnuiau sa isi prelungeasca machiajul ochilor spre tample, pentru a le da forma
migdalei. Atat nobilii cat si sclavii isi pudrau fata si decolteul in culori solare, stralucitoare, cu diferite irizatii.
Vechii egipteni foloseau adesea cateva grame de plumb in compozitia fardurilor pentru machiajul din zona ochilor,
virtutile medicinale ale acestui element chimic fiind laudate de medicii greci si romani.
Regina Cleopatra, simbolul frumusetii egiptene avea retete precise dupa care isi prepara fardurile si alifiile, iar
coafura si machiajul erau executate de machiori care faceau machiajul si coafura dupa forma chipului.
Vechii egipteni foloseau produse cosmetice pe baza de mercur.
Ingredientele cosmeticelor moderne sunt, inca, o surpriza pentru cei care le folosesc: spre exemplu, rujul
contine o substanta gelatinoasa obtinuta din solzi de peste. Aceasta, denumita "esenta de perla", se obtine de la
hering, fiind unul dintre multele produse derivate obtinute din pesti.

Orient
In China, femeile obisnuiau sa isi faca un semn rosu in mijlocul fruntii. O practica asemanatoare mai exista
inca in India si in Nepal, unde aceasta semnifica o angrenare in viata spirituala sau religioasa.
In machiajul traditional japonez, fata alba este un semn de noblete, asa cum apare in machiajul traditional
japonez (kabuki). Chiar si in ziua de azi albul este considerat pentru japonezi un semn de noblete, dovada fiind si
produsele lor de ingrijire, foarte multe fiind pentru albirea fetei.
Sprancenele erau epilate, forma lor fiind conturata apoi cu negru, iar rosul era nelipsit de pe buze si unghii,
asortandu-se cromatic cu albul si negrul.
Gheisele aveau o grija aparte pentru felul in care aratau. Tehnica o deprindeau in scolile speciale in care erau
educate inca de mici, iar machiajul includea gatul si ceafa, considerate locurile cele mai frumoase ale unei femei.
In ceea ce priveste machiajul de teatru, unul dintre cele mai vechi exemple il constituie cel din kabuki-ul japonez.
Genul era jucat numai de barbati si apela la machiajul strident, in culori foarte vii, pentru ca spatiul de joc era
foarte slab iluminat.
Fata actorilor era vopsita in alb, parul era intotdeauna negru, aranjat in coafuri monumentale, buzele date cu rosu,
iar ochii erau subliniati prin dungi negre.

Machiajul in Grecia antica

In Grecia antica, femeile isi albeau tenul cu calcar sau carbonat de plumb, genele erau vopsite cu funingine si
fixate cu albus de ou, iar pentru epilare se folosea un produs pe baza de arsenic.
Ingredientii folositi au dus la deteriorarea pielii si la moarte premature a utilizatorilor.

Daca doamnele voiau ceva mai multa culoare, alegeau cleiul de ocru si crema de fier pe post de ruj. Femeile
isi vopseau palmele cu henna rosie, pentru a parea mai tinere.
Creioane din carbune si batoane de vopsea rosie erau la mare cautare in acea perioada.

Roma antica
Romanii foloseau cosmeticele din plin: khol pentru ochi, creta pentru albirea tenului, ruj pentru obraji, depilatoare,
spuma de mare pentru albirea dintilor.
Ovidiu a scris o lucrare care se numeste "Arta infrumusetarii", in care dadea tot felul de sfaturi si retete femeilor
interesate.
Horatiu descrie trei tipuri de farduri colorate: oxid rosu de plumb, carmin si un extract de fecale de crocodil.
Tenul alb era foarte la moda printre femeile nobile si desi se cunostea toxicitatea carbonatului de plumb, folosit la
albirea fetei, femeile totusi il foloseau.
Produsele de frumusete au atins apogeul in perioada Imperiului Roman, cand doamnele deja aveau sclavi special
pregatiti pentru aplicarea diverselor machiaje, odata cu aparitia carbunelui pentru fata si a fondului de ten denumit
fucus.

Evul Mediu
Multe dintre cosmeticele amintite mai sus au trecut si de perioada medievala, cruciatii aducand din Orient uleiuri
si parfumuri. In timpul Renasterii, cosmeticele pe baza de plumb erau folosite in mod exagerat.
- Secolul al 14-lea: In aceasta perioada cosmeticele erau vazute ca un adevarat pericol pentru sanatate, fiind
considerate vinovate pentru blocarea circulatiei sangvine.
In Anglia elisabethana era la moda parul rosu, iar femeile cu pozitie sociala inalta isi dadeau cu albus de ou pe
fata, in timpul zilei, iar noaptea dormeau cu cotlete de vitel pe ochi, pentru a intineri tenul.

- Secolele 15-16: In Europa, cosmeticele erau folosite numai de catre aristocrati. Italia si Franta au devenit
centrele industriei cosmetice. Franta a perfectionat arta parfumeriei, dar a condus si la crearea unei arme mortale:
daca inlocuiai plumbul cu arsenic in pudra de fata, cel care o folosea murea in scurt timp.
- Secolele 17-18: In aceasta perioada, cosmeticele sunt folosite pe scara larga, exceptie facand doar clasa foarte
saraca.
Fardul si rujul rosu erau folosite ca simbol al tineretii, averii si bunastarii.
Acesta este momentul cand apar cosmeticienii profesionisti, iar retetele luxoase de cosmetica includeau si
bai in vin sau lapte. Dupa ce a cunoscut un avant extraordinar in anul 1760, folosirea produselor de frumusete a
incetat brusc in perioada Revolutiei Franceze.
- Secolul al 19-lea: In Franta se dezvolta procesele chimice de inlocuire a aromelor obtinute prin metode naturale
cu produse de frumusete bazate pe cercetarea stiintifica. Oxidul de zinc incepe a fi folosit in pudra faciala,
inlocuind in mare parte mortalele mixturi de plumb si cupru, utilizate anterior.

Anii '20
In aceasta perioada, se produce adevarata evolutie a machiajului. Mabel realizeaza primul rimel care are
vaselina in compozitie, care astazi este cunoscut sub numele de Maybelline.
In timpul acestei decade, a aparut prima pudra compacta cu oglinda si aplicator, urmata de fardul de obraji
compact.
Ambalajul de metal pentru ruj invantat de Maurice Levy a devenit foarte popular si tot atunci George Burchett a
inventat tatuarea buzelor, stramosul machiajului permanent, dar nu cu rezultate fericite de fiecare data.

Tot in acea perioada, ochii erau fardati in nuante inchise, in special in nuante de negru, iar pentru un efect mai
intens se folosea un tus negru, iar la sfarsit se folosea un rimel de aceeasi culoare.
Un alt lucru nou, introdus atunci, erau sprancenele care erau vopsite in negru, fiind preferate cele arcuite,
descendente spre coada ochiului. Rujul se aplica urmand un prototip al vremii, denumit "Arcul lui Cupidon".
Buzele aveau volum, conturul depasind limita buzelor.

Incepe sa fie utilizata varianta initiala a peeling-ului chimic. Se folosea o combinatie de acid si curent electric, iar
cu un ac se introducea parafina in zona ochilor si a obrajilor, insa nu cu foarte mare succes.
Apare crema Nivea in Germania si linia se dezvolta prin diversificarea gamei cu creme pe baza de vaselina si
parfum.
La sfarsitul anilor '20, machiajul devine o necesitate pentru femeile din mediul urban. Max Factor inventeaza luciul
de buze si mai multe nuante de rosu pentru ruj.
Tot acum apare primul aparat de intors gene, care se numeste Kurlash si chiar daca era cam scump si greu de
folosit, devine foarte popular.

Anii 1930-1950
In aceasta perioada se dezvolta cinematografia si odata cu ea incepe o noua era a frumusetii. Actritele de
cinema devin cele mai puternice simboluri ale frumusetiii, iar femeile din intreaga lume incep sa le imite.
Nu se poate sa nu ne amintim celebrul contur de ochi al lui Audrey Hepburn cu linii adanci in forma de ochi de
pisica.

Dupa cativa ani isi face aparitia si genul de eroina senzuala, Joan Crawford, Joan Harlow etc. Acum accentul
cade pe buze, acestea depasind conturul lor normal.

Anii '60
Incepand cu anii '60, miscarea hipiota aduce o libertate mai mare in folosirea machiajului, de la buze colorate cu
alb pana la pictarea de imagini pe fata. Cu timpul, evolutia conceptiei despre frumos se indreapta catre natural,
catre firesc.
Max Factor dat lovitura in 1960, cand isi face intrarea in scena modei cu genele artificiale, primul eyeliner
solid, farduri de pleoape stick si mascara waterproof.
Incepe sa fie apreciat tenul bronzat, ochii accentuati, dar cu farduri mai naturale, buzele pastrandu-si conturul lor
normal si colorate deschis, cat mai apropiate de natural.
Style icon-ul reprezentativ pentru aceasta perioada este Brigitte Bardot.

Anii '70
Machiajul anilor '70 variaza de la soft si feminin pana la indraznet si puternic.
Anii 1970 a fost plin de manifestatii feministe. A fost perioda cand femeile incercau sa capete drepturi egale cu
cele ale barbatilor si sa suprime legile sexiste.
Soft rock-ul, pop-ul, rock-ul progresiv sunt noile stiluri de muzica ascultate in aceasta decada. Toate acestea au
lasat o amprenta asupra modei, stilului si machiajului feminin din anii '70. Machiajul specific anilor '70 difera de la
nuante si linii soft si feminine pana la puternic conturate.

De obicei, acest tip de make-up consta in mascara neagra, fond de ten deschis la nuanta, blush roz, fard de
pleoape albastru sau verde si ruj roz sau rosu.

Anii '80
Ochii, obrajii si buzele se bucura de o atentie deosebita in acest deceniu, totul este stralucitor si puternic.
Doamnele epocii au sansa de a-si incerca talentul artistic pe propriile fete.
Culorile de fard reprezentative pentru acei ani erau: albastrul electric, verdele, violetul sau portocaliul. Doamnele
din anii '80 utilizau violet sau rosu aprins pentru rujul de buze precum si contururile grele.

Anii '90
Faimosul machiaj "nude" castiga din ce in ce mai multe adepte, in detrimentul culorilor puternice care au
marcat anii '80. Carolyn Bessette Kennedy devine icon-ul sfarsitului de secol, prin machiajul sau avangardist: ten
diafan, buze rosii, mate si ochi discret rimelati.