Literatura română interbelică

Română A, Anul III, Seria I

- Structura seminarului -

lect. univ. dr. Ştefan Firică

1. PREZENTAREA TEMATICII. Structura seminarului.

2. TUDOR ARGHEZI: înnoirea limbajului poetic. Cât ne mai șochează azi „estetica
urâtului”? Poezia marginii, marginea poeziei. Poezia Facerii, facerea poeziei.
(Jignire, Flori de mucigai, Galere, Pui de găi..., Sfântul, Tinca, Tecla, Cuvânt,
Har, Mirele, Mireasa, Abece, O lăcustă).

3. LUCIAN BLAGA: poezie și cunoaștere. Expresionismul în literatură, în teatru, în

pictură: trăsături; cât de expresionist e Blaga? Poet sau filosof? (Veniți după mine,
tovarăși, Melancolie, Liniște, Somn, Pan, De mână cu Marele Orb, Sufletul
satului, Peisaj transcendent; Geneza metaforei - fragment).

4. IDEOLOGII CULTURALE INTERBELICE: modernism, tradiționalism,

avangardism. Cenaclul Sburătorul. Câțiva termeni cheie: sincronism ș. cl.
Modelul lovinescian.

5. MIHAIL SADOVEANU. Iubire și natură: clișee sadoveniene? Proză realistă sau

mitică? Un scriitor atipic în câmpul ideologic interbelic (M. Sadoveanu, Ochi de
urs; Creanga de aur).

6. ION BARBU: de la balcanism la modernism. Un poet român în câmpul curentelor

europene moderniste. Constructivism, hermetism, abstractivism, „poezie pură”
(Isarlîk, Nastratin Hogea la Isarlîk, Un personaj eteroman, Oul dogmatic,
Înfățișare, Grup, Dioptrie, Mod, Izbăvită ardere, Edict).

7. AVANGARDA. Manifeste literare. Poezie-joc sau joc fără poezie? Când

literatura sfidează tabuuri morale, sociale și politice. Vise și jocuri. Cum
înțelegem un text suprarealist: hermeneutică și mantică. Iubita medium. Obiecte
ephialtice, vampiri pasivi, mese-lup, telefoane-homar (Ion Vinea – Manifest
activist către tinerime, Ev, Lamento, Geo Bogza – Poem ultragiant, Poem
petrolifer, Mihail Cosma – Scrisoare deschisă, Stephan Roll – Hardmuth no. 2,
Ilarie Voronca – Hidrofil, Gherasim Luca – Inventatorul iubirii, Parcurg
imposibilul, Passionèment, Gellu Naum – Drumețul incendiar, Cuplul).
 8. ROMANUL DE ANALIZĂ PSIHOLOGICĂ. Monolog interior, durată interioară,
memorie involuntară ș.cl. Câtă luciditate, atâta gelozie? Masculin, feminin –
jocuri literare (Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război; Patul lui Procust)

9. „TÂNĂRA GENERAȚIE”: programe, confesiuni, eseuri, romane. Autenticitatea

– un concept la modă în Europa interbelică. Confesiune și ficțiune. Un marginal
sau un „maestru din umbră” al generației? (M. Blecher, Întâmplări în irealitatea
imediată).

10. TUDOR ARGHEZI: experimentul în proză. Nici „obiectiv”, nici „subiectiv”, nici
„masculin”, nici „feminin”. Dincolo de poezie și pamflet. Romanț comic,
parabolă, utopie neagră? (Cimitirul Buna-Vestire).

11. TENDINȚE ANTICANONICE. „Cazul Arghezi”. Inclasabil, inavuabil,

inconturnabil. Și alte portrete de scriitori. A nu face critică literară (Eugen
Ionescu, Nu).

12. ISTORII LITERARE INTERBELICE. Modelul interbelic al istoriei literare

naționale. Renegocierea relației dintre tradiție și modernitate. Ce complexe are
literatura română (G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în
prezent).

13. Ce înțelegem prin TRADIȚIONALISM? Rigiditatea teoriei, fluiditatea poeziei.

Cât de „neaoș” e tradiționalismul nostru poetic? (Nichifor Crainic, Sensul
tradiției; Vasile Voiculescu, L-am lăsat de a trecut, Ion Pillat, Poeme într-un
vers).

Notă: Selecția textelor poetice este orientativă. Se recomandă lectura textelor indicate,
urmând ca la seminar să discutăm numai o parte dintre ele, la alegerea studenților
și a conducătorului de seminar.
  Bibliografie selectivă:

Tudor Arghezi, Opere, vol. I-II, XII, Ediție îngrijită, tabel cronologic și bibliografie de
Mitzura Arghezi și Traian Radu, Prefață de Eugen Simion, Academia Română,
Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2017.
Ion Barbu, Opere, Ediție alcătuită de M. Coloșenco, Prefață de Eugen Simion, Academia
Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2000.
Lucian Blaga, Opere, Ediție critică și studiu introductiv de George Gană, Editura
Minerva, București, 1982-1987.
M. Blecher, Opere, Ediție critică, studiu introductiv, note, comentarii, variante și
cronologie de Doris Mironescu, Postfață de Eugen Simion, Academia Română,
Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2017.
G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva,
București, 1982.
Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991.
E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, Ediție critică de Nicolae Mecu și Oana
Soare, Introducere de Eugen Simion, Academia Română, Fundația Națională
pentru Știință și Artă, București, 2016.
E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, în Opere, vol. I-II, Academia
Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2014.
Carmen Matei Mușat (ed.), Romanul românesc interbelic (antologie de Carmen Matei
Mușat), Editura Humanitas, București, 1998.
Camil Petrescu, Opere, vol. I-III, Ediție îngrijită de Al. Rosetti și Liviu Călin, Note și
variante de Liviu Călin, Editura Minerva, București, 1968-1981.
Ion Pillat, Opere, Ediție îngrijită, tabel cronologic, note, tabele sinoptice și postfață de
Cornelia Pillat, Studiu introductiv de Adrian Anghelescu, Editura Eminescu,
București, 1983-1998.
Ion Pop (ed.), Avangarda românească, Antologie, studiu introductiv, referințe critice și
note de Ion Pop, postfață de Eugen Simion, Editura Fundația Națională pentru
Știință și Artă, București, 2015.
Mihail Sadoveanu, Opere, vol. I-XXII, Editura de Stat pentru Literatură și Artă,
București, 1954-1973.

 Bibliografie critică selectivă:

Nicolae Balotă, Arte poetice ale secolului XX, Editura Minerva, București, 1997.
Nicolae Balotă, De la Ion la Ioanide, Editura Eminescu, București, 1974.
Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.
Ov.S. Crohmălniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Editura Cartea
Românească, București, 1984.
Ov.S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-III,
Editura Minerva, București, 1972-1975.
Ștefan Firică, Autenticitatea, sensuri și nonsensuri. Teorii românești interbelice în
context european, Editura Tracus Arte, București, 2019.
Hugo Friedrich, Structura liricii moderne: de la mijlocul secolului XIX până la mijlocul
secolului XX, Editura Univers, București, 1998.
Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității (ediția a II-a), Editura Paralela 45, Pitești,
2012.
Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, vol. I-III, Editura Minerva, București, 1980-1983
Nicolae Manolescu, Despre poezie, Editura Aula, Brașov, 2002.
Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2008
Eugen Negrici, Sistematica poeziei, Cartea Românească, 1988.
Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, Editura Cartea
Românească, București, 1993.
Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2000
Ion Pop, Avangarda în literatura română, Editura Minerva, București, 1990.
Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.
Georges Sebbag, Suprarealismul, Editura Cartea Românească, București, 1999.
Tudor Vianu, Introducere în opera lui Ion Barbu, Editura Minerva, București, 1970.
Tudor Vianu, Studii de stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968.
Mihai Zamfir, Cealaltă față a prozei, Editura Cartea Românească, București, 2006.