Perioada interbelică

Caracteristicile perioadei interbelice în

literatura română
Perioada interbelică a literaturii române (1918-1939) a fost una
extrem de bogată în creații literare, operele publicate atunci fiind încă
de actualitate și studiate de elevi la școală.

Ceea ce diferențiază perioada interbelică în literatura română de restul

grupărilor culturale este faptul că în această perioadă au reușit să coexiste
și să „înflorească” două curente literare de orientări opuse:
modernismul și tradiționalismul românesc.

A. Despre tradiționalism
Reprezentanții curentului tradiționalist au mizat pe valorificarea tradițiilor
românești și pe conservarea valorilor. Aceștia au decis să se îndepărteze de
orice influențe moderne.

Unul dintre cei mai importanți îndrumători ai scriitorilor tradiționaliști a

fost Nichifor Crainic, director al revistei „Gândirea” din Cluj.

Principii tradiționaliste
● crearea operelor literare bazate pe tradiții românești;
● un loc important în creațiile scriitorilor tradiționaliști le-au ocupat și
ritualurile străvechi, miturile și valorile românești;
● idealizarea istoriei și a valorilor specifice lumii satului românesc;
● sublinierea rolului ortodoxiei, al credinței și al lui Dumnezeu;
● curentele literare promovate intens de către tradiționaliști au fost:
gândirismul, sămănătorismul și poporanismul;
● apărarea valorilor naționale în fața „spiritului internaționalist”;
● promovarea autohtonismului;
● accentuarea dimensiunii spirituale a sufletului țărănesc;
● promovarea folclorului și a istoriei.

B. Despre modernism
La fel cum Nechifor Crainic a fost ideologul tradiționalismului, Eugen
Lovinescu a jucat rolul de mentor al scriitorilor moderniști, operele acestora
apărând în revista „Sburătorul” din București.

Principii moderniste
● cultura românească trebuia să se alinieze/sincronizeze cu cea
occidentală, mult mai bogată și apreciată;
● este promovată proza obiectivă;
● scriitorii tineri sunt încurajați și susținuți;
● Lovinescu menționează chiar un „spirit al veacului”/saeculum, un
spirit sacru, căruia trebuia să i se închine și viața culturală
românească;
● rolul tradiției, al miturilor și al ritualurilor străvechi este minimalizat
sau chiar ignorat în totalitate;
● literatura se orientează spre intelectualism (afirmarea personajului
intelectual) și mediul citadin (al orașului);
● modernizarea literaturii române și îndepărtarea de „spiritul
provincial”;
● promovarea procedeelor literare precum analiza psihologică sau
fluxul conștiinței;
● interes orientat înspre autenticitate și credibilitate.

C. Despre curentele avangardiste

Acestea erau situate la limita dintre modernism și tradiționalism.
Dadaismul, suprarealismul, constructivismul și integralismul au „înflorit”
în România datorită unor scriitori precum: Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie
Voronca etc.

Scriitori reprezentanți
m = modernism

t = tradiționalism

Poeți
● George Bacovia (m) - Lacustra, Plumb, Sonet, Amurg violet,
Amurg de iarnă, Nervi de primăvară, Nervi de toamnă, Tablou de
iarnă, Decor, Ecou de romanță, Nocturna, Rar, Când singur, În
fericire, Gri, Moină
 ● Lucian Blaga (m) — Dați-mi un trup, voi munților, Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii, Izvorul nopții, Meșterul Manole, Gorunul,
Amurg de toamnă, Lumina, Paradis în destrămare, Strigăt în pustie,
Zamolxe, Către cititori, Mi-aștept amurgul, Scoica, Stelelor etc.
● Ion Barbu (m) — Joc secund, Oul dogmatic, Riga Crypto și lapona
Enigel, Din ceas, dedus, După melci, Isarlâk, Uvedenrode
● Tudor Arghezi m) — Creion, Flori de mucigai, Testament, Psalmul
6, Adam și Eva, Tare sunt singur, Doamne, și pieziș, Fătălăul,
Porunca, Morgenstimmung, Cuvânt, Epigraf, Inscripție pe un portret
● Ion Pillat (t) — Aci sosi pe vremuri, Lumină iarna,Castanul cel
mare
● Vasile Voiculescu (t) — În gradina Ghetsemani

Prozatori
● Camil Petrescu (m) — Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război, Act venețian, Jocul ielelor, Patul lui Procust, Suflete tari;
● Hortensia Papadat-Bengescu (m) — Concert din muzică de Bach,
Fecioare despletite, Drumul ascuns
● Anton Holban (m) - Ioana, O moarte care nu dovedește nimic,
Jocurile Daniei, Bunica se pregătește să moară, Nuntă princiară
● Vasile Voiculescu (t) — Lostrița, Pescarul Amin, Capul de zimbru,
Șarpele Aliodor, Zahei orbul, În mijlocul lupilor, Căprioara din vis,
Sakuntala;
● Liviu Rebreanu (ț) - Ion, Pădurea spânzuraților, Ciuleandra,
Răscoala, Catastrofa, Jar, Amândoi, Ițic Ștrul, dezertor, Cântecul
iubirii, Jar.
● Mihail Sadoveanu (ț) - Baltagul, Creanga de aur, Frații Jderi,
Dumbrava minunată)

Dramaturgi
● Camil Petrescu - Jocul ielelor
● Marin Sorescu - Iona

Critici literari/Ideologi/Mentori
● Eugen Lovinescu
● Nichifor Crainic - Amiază
● Garabet Ibraileanu - Adela
● Șerban Cioculescu
● Vladimir Streinu
● Perpessicius