Fișă de lectură a elevului ___________Tataru Ion_______________

(Numele Prenumele)

Titlul operei Baltagul

Numele autorului Mihail Sadoveanu
Volumul din care face "Baltagul" face parte din volumul "Hanu Ancuței și alte povestiri"
parte (anul apariției) (1933)
Date generale despre
activitatea scriitorului Mihail Sadoveanu (1880-1961) a fost un important scriitor român,
considerat unul dintre cei mai reprezentativi autori ai literaturii
române. A scris în diverse genuri literare, de la romane și povestiri
la teatru și poezie. A fost ales ca membru al Academiei Române și
a primit numeroase premii literare pentru opera sa.

Alte opere ale autorului "Creanga de aur", "Frații Jderi", "Zodia Cancerului", "Dumbrava
minunată", "Pădurea spânzuraților"Departari”, „Hanu Ancutei”,
„Tara de dincolo de negura”, „Dumbrava minunata”, „Maria
Sa, puiul padurii”, „Umbre”, „Duduia Margareta”

Genul literar Roman

Specia literară Epic
Structura 16 capitole
compozițională 3 parti
(cărți, părți, volume,
capitole)

Opera este scrisă în: Proză

(versuri, proză)
Tipul de narator Narator omniscient
(indici ai prezenței
acestuia)
Tehnici narative Descrierea detaliată a peisajelor, focalizarea narativă pe personajul
principal, inserarea dialogurilor.

Semnificația titlului
(structură, conotație "Baltagul" este un obiect important în poveste, un topor tradițional
poetică)
de vânătoare folosit de protagonist în căutarea soțului dispărut .
Titlul sugerează și ideea de confruntare și răzbunare.

Momentele subiectului Situația inițială (elemente de cronotop):

Acțiunea romanului se desfășoară într-un sat din nordul Moldovei,

Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Dorna,
Sabasa, Suha, Crucea Talienilor
Cauza acțiunii:

Femeia devine nelinistita din cauza lui Nechifor, care plecase

la Dorna dupa oi si nu se mai intorsese.
Desfășurarea acțiunii:
Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si de la baba Maranda.
Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se intoarca
acasa.
Vitoria isi trimite fiica la manastire si isi lasa
gospodaria in grija argatului Mitrea, dupa care pleaca cu
Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan.
Pe drum, cei doi intalnesc o multime de oameni de la
care afla traseul urmat de barbat.
Femeia afla ca sotul sau a vandut o parte din oi altor doi
ciobani.
Dupa ce pune informatiile cap la cap, ea constata ca
Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa.
Lupu, cainele lui Lipan, o ajuta pe Vitoria sa descopere
osemintele celui disparut.
Femeiea isi inmormanteaza sotul, invitandu-i la praznic
si pe cei doi suspecti.
 Situația dificilă:
Pedepsirea ucigașilor ce au comis crima lui Nechifor Lipan

Depășirea situației dificile:

Vitoria reuseste sa-i faca pe acestia sa-si marturiseasca vina.

Situația finală:
Reușește să se elibereze de povara trecutului și să găsească un sentiment de
înțelegere și iertare.
Personaje • Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual)
(principal/secundar;
• Nechifor Lipan ( personaul despre care se vorbeste, dar care
pozitiv/ negativ;
real/fantastic) nu apare cu adevarat in roman)
• Minodora ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
• Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
• Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
• parintele Daniil ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
• baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
• mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual)
• oamenii de la nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real,
colectiv)
• Anastasie Balmez ( personaj secundar, pozitiv, real,
individual)
• Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real, individual)
• Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual)
• crasmarul ( personaj secundar, pozitiv, real , individual)
• Maria ( personaj secundar, pozitiv, real, individual)
• domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real, individual)
Caracterizarea
personajului principal: Celebrul roman al lui Mihail Sadoveanu, „Baltagul”, ilustreaza
direct și indirect
povestea trista a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care pleaca
in cautarea iubitului sau sot. Femeia reuseste sa-i gaseasca
trupul neinsufletit, dar si pe cei doi criminali.
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului,
intrucat ea apare in toate momentele subiectului,
interactioneaza cu toate celelalte personaje, iar acestea
actioneaza in functie de deciziile ei.
Trasaturile Vitoriei se desprind atat din caracterizarea
directa, cat si din cea indirecta. La inceput, autorul o
caratcterizeaza direct, ca fiind o femeie cu ochii caprui si parul
castniu („ ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina
castanie a parului”), care isi iubea sotul la fel ca in prima zi
(„ asa-i fusese drag in tinereta Lipan, asa-i era drag s-acum”).
Cele mai multe trasaturi ale protagonistei se desprind din
caracterizarea indirecta: din fapte, gesturi, limbaj si relatia cu
celelalte personaje.
Vitoria era o femeie din Magura Tarcaului, care isi iubea
nespus de mult familia, cu toate ca se purta aspru cu fiica sa ( „
Iti arat eu scrisoare. Du-te si vezi de trage pana in sara in
fusalai lana pe care ti-am pregatit-o. Si sa te mai prind ca dai
gunoiul afara in fata soarelui, cum ai facut azi, ca-ti pun la gat
doua pietre de cat cinci oca”).
Ea tinea foarte mult la sotul sau, acest lucru reiesind din
faptul ca femeia devenea ingrijorata la gandul ca barbatul ei nu
s-a intors inca acasa. De dragul acestuia, ea tine post mai
multe zile de vineri la rand, dovedindu-si totodata, ambitia.
Vitoria era si intuitiva: ea a presimtit ca Nechifor nu s-a intors
deoarece a dat de un necaz.
Mergand la baba Maranda, Vitoria afla ca Lipan este
retinut la Dorna de catre o femeie cu ochii verzi, insa refuza cu
desavarsire sa creada ca un astfel de lucru ar fi posibil,
deoarece era geloasa si orgolioasa; chiar ea a spus ca prefera
sa-l stie pe Nechifor mort, decat in bratele altei femei.
In drumul ei, Vitoria este nevoita sa infrunte asupririle
iernii, insa nu se da batuta, pentru ca dorinta de a-si gasi sotul
era mai puternica decat orice viscol.
Desi se considera a fi o femeie proasta, fara carte,
Vitoria da dovada de inteligenta cand reuseste sa descopere ce
se intamplase cu Nechifor. Ea stia povestea chiar mai bine
decat asasinii.
Folosindu-se de viclenie si de imprejurari, femeia ii
tortureaza pe cei doi vinovati cu vorbe, presupuneri, banuieli,
reusind astfel sa-i faca sa-si marturiseasca fapta si chiar sa-si
ceara scuze.
In final, femeia se resemneaza cu ideea pierderii celui
iubit si trece, cu tarie, peste cele intamplate. Ea este constienta
de faptul ca nimic nu va mai fi la fel, insa se gandeste la binele
familiei si face planuri pentru viitor.

Titlul operei: Titlul operei literare este alcatuit dintr-un singur

substantiv comun („Baltagul”), care denumeste unealta cu care
Nechifor Lipan a fost omorat, insa aceasta etse, totodata, si cea
cu care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca faptasul
 „a gustat din propriul medicament”. Baltagul cu care Bogza l-a
omorat pe Lipan era patat de sange, intrucat era un baltag al
crimei, dar cel folosit de Gheorghita a ramas fara urme de
vinovatie, deoarece a fost folosit in numele dreptatii. Asadar,
titlul are un rol simbolic.

Citate din operă 1.„Pe cand i se invalmaseau aceste cugetari, Bogza, simtindu-
se privit,bau pe nerasuflate un pahar de vin, si inca unul. Dupa
aceea, fara sa stie cum, lua deodata o hotarare naprasnica.
Muierea-i muiere si barbatu-i barbat. El era un barbat, de care
inca nu-si batuse joc nimeni in viata lui.
Da baltagul, vorbi el, inca stapanit, intinzand mana indarat
catre Gheorghita.
– Mai stai putintel, il opri femeia, ca sa incheiem
praznicul dupa cuviinta. Ce te uiti, Gheorghita, asa la baltag?
intreba ea dupa aceea, razand; este scris pe el ceva?
– Asculta, femeie, mormai cu manie Bogza, de ce tot ma
fierbi si ma intepi atat? Ai ceva de spus, spune!
– Nu te supara, domnu; Calistrat, eu intreb pe baiet daca
nu citeste ceva pe baltag.
– Destul! racni gospodarul batand cu pumnul in masa si
inaltandu-se de la locul lui.
Tacamurile se invalmasira, mesenii se ridicara speriati.
 Ceea ce se facea nu era bine, caci era la un praznic. Bogza
avea intrucatva dreptate.
– Destul! racnea omul, destul!
Glasul ii ragusi dintr-odata.
– Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca
as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cuvine. Dar nu sunt
eu. Ce ai cu mine?
– Eu? N-am nimic! Se apara munteanca, uimita mai
presus de orice de o intrebare ca aceea.
– Cum n-ai? mugi Calistrat, imprastiind cu dosul
mainilor talgerele si paharele. Dar cu cine vorbesti tu asa,
muiere? Dar ce? Ai trait cu mine, ca sa ai asupra mea vreun
drept?
– Gheorghita, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ca pe
baltag e scris sange si acesta-i omul care a lovit pe tatu-tau.”

Elemente de vocabular baltag = topor cu coada lunga

specifice operei
ragila = pieptene cu dinti metalici
poclada = patura
ovrei = evreu
blagoslovi = binecuvanta
tohoarca = cojoc
pag = negru/ roscat cu pete albe
a oblici = a descoperi
moina = caldura
cucuruz = porumb
papistas = catolic
iuft = piele groasa tabacita de bovine
bagdadie = tavan
colb = praf, pulbere
aninat = agatat
a prubului = a banui
naduf = invidie

Procedee artistice: „sub soare lunecau palcuri de nouri alburii” = metafora

secvențe care conțin
„glas cantat” = epitet simplu
figuri de stil,
imagini artistice „ochii stersi” = epitet simplu
„vantul trecu susuind” = personificare
„padurea... dadu si ea zvon” = personificare
 „stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra Magurii, pe
omaturi, o stralucire orbitoare” = imagine artistica vizuala
„ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt” =
comparatie
„vartejuri de ninsoare” = metafora
„aripi cenusii” = epitet cromatic
„adunarea se desfacu” = metafora

Tema operei
Căutarea adevărului și a dreptății,
Mesajul operei mportanța luptei pentru dreptate și a acceptării trecutului, puterea femeii de a
se afirma

Motive literare
1. Morții

2. Trecerii timpului

3.relațiilor omului cu natura

4.răzbunarii

5. dreptaății

Elemente simbolice
Baltagul - simbol al puterii și răzbunării;

Opiniii personale
Romanul "Baltagul" este o capodoperă a literaturii române, care explorează
teme profunde și complexe într-un mod captivant. Personajul principal,
Vitoria Lipan, este un exemplu de curaj și hotărâre, iar călătoria sa în căutarea
adevărului reprezintă o poveste emoționantă despre iubire și sacrificiu. Opera
lui Sadoveanu este plină de frumusețe , iar descrierile peisajelor îți permit să te
pierzi în atmosfera rurală a Munteniei. Recomand această carte tuturor
iubitorilor de literatură română și celor care doresc să descopere o poveste
puternică despre curaj și căutarea adevărului.