Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fragmentul I
Cerinţe:
1.Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă.
2.Comentaţi portretul Sămădăului.
3.lndicaţi cel puţin 2 trăsături de caracter ale lui Lică.
Fragmentul al II-lea
"Intrând, el închise uşa în urma sa, o încuie şi aruncă cheia într-un colţ. Ana se
cutremură în tot trupul, apoi se îndreptă, se dete un pas înapoi şi grăi înecată:
-Nu vreau să mor, Ghiţă! Nu vreau să mor! urmă ea tare şi se aruncă în genunchi
la picioarele lui. Fă ce vrei cu mine, dar nu mă omorî.
Ghiţă îşi dete trupul înapoi, se plecă, îi apucă cu amândouă mâinile capul şi privi dus în
faţa ei.
-Nu-ţi fie frică, îi zise el înduioşat; tu ştii că-mi eşti dragă ca lumina ochilor. N-am să te
chinuiesc: am să te omor cum mi-aş omorî copilul meu când ar trebui să-l scap de
chinurile călăului, ca să-ţi dai sufletul pe nesimţite.
-Dar de ce să mă omori? zise ea agăţându-se de braţele lui. Ce-am păcătuit eu?
-Nu ştiu! răspunse el. Simt numai că mi s-a pus ceva de-a curmezişa în cap şi că nu
mai pot trăi, iară pe tine nu pot să te las vie în urma mea. Acu-urmă el peste puţin - acu
văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din faţa ta că eu te-am aruncat ca un ticălos în
braţele lui, pentru ca să-mi astâmpăr setea de răzbunare"
Cerinţe:
1 Prezentaţi momentul subiectului în care se încadrează această scenă.
2.Comentaţi sentimentele pe care le trăieşte Ana.
3.Comentaţi drama prin care trece Ghiţă.
Fragmentul al III-lea
„Luni pe la prânz focul era stins cu desăvârşire şi zidurile afumate stăteau părăsite,
privind cu tristeţă la ziua senină şi înveselitoare.
Din toate celelalte nu se alesese decât praful şi cenuşa: grinzi, acoperământ, duşumele,
butoaie din pivniţă, toate erau cenuşă, şi numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un
cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniţă, nu se mai vedeau
decât oasele albe ieşind pe ici pe colo din cenuşa groasa.
Bătrâna şedea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci şi plângea cu lacrimi
alinătoare.
-Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! zise ea într-un târziu... Simţeam eu că nu are
să iasă bine: dar aşa Ie-a fost data!...
Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe".
Cerinţe:
Fragmentul al IV-lea
„Aici la Moara cu noroc, nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică: afară de arândaş şi afară
de stăpânire mai era şi dânsul care stăpânea drumurile, şi înzadar te înţelegi cu arândaşul, în
zadar te pui bine cu stăpânirea, căci, ca să poţi sta la Moara cu noroc, mai trebuie să te faci şi om
al lui Lică.
Iar Ghiţă voia cu tot dinadinsul să rămâie la Moara cu noroc, pentru că-i mergea bine.
„Trei ani, numai trei ani să pot sta aici - îşi zicea el - şi mă pun în picioare, încât pot să
lucrez cu zece calfe şi să le dau altora de cârpit". Dar aceşti trei ani atârnau de Lică.
Dacă se punea bine cu dânsul, putea să-i meargă de minune, căci oameni ca Lică
sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerând Lică pentru ceea ce dă.
Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea
puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea banii
grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau parcă ochii; de dragul acestui câştig ar fi fost gata
să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i
plăcea."
Cerinţe:
◊ Problematizare
•Demonstraţi că opera literară Moara cu noroc de loan Slavici este „o nuvelă cu subiect de
roman".
◊ descoperire deductivă
Genul epic cuprinde creaţiile în proză şi în versuri care folosesc ca modalitate principală
de transmitere a mesajului artistic naraţiunea unor întâmplări.